Page 17 - Drumul_socialismului_1974_04

Proletari din toate iărlle, unlfl-vă! Festivitatea decernării Steagului roşu şi a

Diplomei de onoare de unitate fruntaşă

pe ţară Institutului judeţean

de proiectări Deva

Pentru rezultatele deosebite ai constructorilor şi beneficia­ mitetului executiv al Consiliu­
obţinute în anul 1973 în între­ rilor de investiţii din judeţ. lui popular judeţean Hune­
cerea socialistă dinţre institu­ Au participat tovarăşii doara.
tele de proiectare locale din Ioachim Moga, prim-sccretar Vorbind despre semnificaţia
ţară, în cadrul căreia s-a si­ al Comitetului judeţean Hune­ evenimentului, ing. Constantin
tuat pe locul II, Institutului doara al P.C.R., preşedintele Iaremschi, directorul I.P. De­
judeţean de proiectări Deva i-a Comitetului executiv al Consi­ va, a relevat eforturile depu­
lost decernat „Ordinul Mun­ liului popular judeţean, Aron se de colectivul Institutului ju­
cii" clasa â Il-a. Colcer, prim-secrctar al Co­ deţean de proiectări Deva pen­
De asemenea, i-au fost con­ mitetului municipal de partid tru îndeplinirea sarcinilor de
ferite Steagul roşu şi Diploma Deva, Ioan Iştoc, din partea plan, pentru predarea în timp
de unitate fruntaşă pe ţară. Comitetului executiv al C.C. optim şi de bună calitate a
Festivitatea prilejuită de acest al U.G.S.R., secretarul Consi­ proiectelor beneficiarilor de in­
moment a avut loc ieri. Ia liului Naţional al Inginerilor vestiţii, constructorilor. Vor­
sala „Arta" din Deva, în pre­ şi Tehnicienilor, Pogea Brînco- bitorul a exprimat mulţumirea
zenţa unui marc număr de sa­ veanu, preşedintele Consiliului întregului colectiv de proiec-
lariaţi ai institutului de pro­ judeţean al sindicatelor, Stelian
iectări fruntaş, reprezentanţi Popescu, vicepreşedinte al Co­ (Continuare în pag. a 3-a)

CUVINTAREA TOVARĂŞULUI

NICOLAE CEAUŞESCU

la şedinţa comună a consiliilor oamenilor muncii

de naţionalitate maghiară şi germană

Stimate tovarăşe şi stimaţi cii. Aceasta constituie, pînă Ia nia. Aşa a fost posibil ca, în mici, botărîri ce asigură ca la odată, un anumit număr de
tovarăşi, urmă, factorul determinant al condiţiile fascismului, românii, sfîrşitul cincinalului să se ri­ locuri cîtorva mii de tineri
Aş dori să încep prin a vă realizării deplinei egalităţi în maghiarii, germanii să se ridi­ dice substanţial bunăstarea în­ care vin din alte ţări pentru a
adresa tuturor, în numele con­ drepturi între toţi oamenii ce, împreună, împotriva Dicta­ tregului popor. In anul 1975 sc studia în ţara noastră. Aceasta
ducerii de partid şi de stat, muncii, fără deosebire de na­ tului de la Vicna, pentru apă­ va aplica o retribuţie mai echi­ realizare deosebită, preocuparea
precum şi al meu personal, un ţionalitate. Subliniez aceasta rarea independenţei şi integri­ tabilă, ţinîndu-sc seama atît de noastră pentru dezvoltarea în-
salut călduros. (Aplauze puter­ deoarece îmi face impresia că tăţii teritoriale a României. (A- cantitatea şi calitatea muncii, văţămîntului, a asigurat con-
nice). nu în suficientă măsură se în­ pl.nize puternice). cît şi dc satisfacerea în condi- diţiuni pentru a ne forma ca­ Pentru prima oară în acti vitatea sa, I.P. Deva primeşte Steagul roşu şl Diploma de uni­
Plenarele consiliilor oameni­ ţelege faptul că în realizarea Tot aşa, după 23 August, diţii cît mai bune a necesită­ drele, forţa de muncă necesară tate fruntaşă pe ţară. ________________________ ____________________
lor muncii de naţionalitate ma politicii marxist-Icniniste a după victoria insurecţiei naţio­ ţilor oamenilor muncii, de rea­ dezvoltării în ritm intens a
ghiară şi germana au loc în partidului nostru în problema nale antifasciste şi antiimperia- lizarea unei proporţii raţiona­ întregii societăţi.
anul cînd sărbătorim a 30-a a- naţională trebuie să pornim, liste în România, oamenii mun­ le între veniturile mici şi cele Am intensificat şi lărgit cer­
niversarc a răsturnării dictatu­ întotdeauna, de la factorul de­ cii de diferite naţionalităţi au mari. Repartizarea mijloacelor cetarea ştiinţifică, a cunoscut o CAMPANIA AGRICOLA DE PRIMĂVARĂ
rii militaro-fasciste şi eliberării terminant al progresului socie­ acţionat în strînsă unitate pen­ de care dispune societatea în puternică dezvoltare activita­
ţării de sub dominaţia fascis­ tăţii, al orînduirii noastre so­ tru eliberarea deplină a terito­ condiţiuni cît mai echitabile va tea culturală. Ne numărăm
tă, trei decenii de cînd poporul cialiste — dezvoltarea forţelor riului patriei, pentru transfor­ uni şi mai puternic eforturile printre ţările care depun mari
nostru a păşit pe o cale nouă, de. producţie, asigurarea repar­ marea democratică a ţării, în- întregului popor în înflorirea şi constante eforturi pentru ri­
de uriaşe transformări demo­ tiţiei Jor raţionale pe întreg frîngînd rezistenţa elementelor socialistă a patriei. Grija per­ dicarea nivelului general dc Combaterea secetei impune ca motopompele şi
cratice, revoluţionare. Această teritoriul ţării. Numai acţio- reacţionare — atît române, cît manentă pentru creşterea bună»- cultură al maselor populare. în
aniversare- prilejuieşte bilanţul nînd cu consecvenţă în aceasta şi maghiare şi germane. Ei au stării întregului popor consti­ acest context, s-a dezvoltat şi
schimbărilor profunde, radica­ direcţie vom crea condiţii reale înţeles că trebuie făcut totul tuie una din caracteristicile e- învăţămîntul în limbile naţio­ aspersoarele să funcţioneze fără întrerupere
le, produse în realitatea eco­ pentru manifestarea deplinei e- pentru a se pune capăt domi­ senţialc ale întregii noastre ac­ nalităţilor conlocuitoare. Aş
nomică şi social-politică a galităţi în drepturi a tuturor naţiei străine, pentru lichidarea tivităţi din ultimii ani. Ea yg vrea să menţionez că astăzi, în­
României postbelice. oamenilor muncii. claselor exploatatoare, pentru fi şi în viitor preocuparea tregul tineret, toţi cetăţenii Una clin acţiunile prio'ritarc — In această săptămînă — — Noi putem satisface ori»
Sînt cunoscute măreţele rea­ Aş dori să subliniez, de ase­ trecerea puterii politice în noastră centrală ; vom face to­ patriei noastre, au acces la toa­ pe agenda lucrătorilor ogoare­ ne relata ing. • Ludovic Soos, cînd această dorinţă, dar pînă
lizări obţinute în dezvoltarea menea, preocuparea constantă a nţîinile oamenilor muncii, fă­ tul ca rezultatele obţinute în te formele de învăţămînt, fără lor este intervenţia cu măsuri şeful fermei’ din Lăpusnic a acum nu am fost solicitaţi. De­
forţelor de producţie, în pro­ partidului şi statului nostru ră deosebire de naţionalitate. dezvoltarea forţelor de produc­ nici o îngrădire sau discrimi­ energice pentru combaterea e- I.A.S. Mintia; • sistemul nostru bit de apă este suficient.
gresul industriei şi agriculturii, pentru realizarea în viaţă a (Aplauze puternice). Viaţa a ţie, creşterea bogăţiei naţionale nare. Partidul şi statul fac to­ fectelor negative ale secetei. In de irigaţii a funcţionat din Tot la culturile furajere au
în înflorirea ştiinţei^ şi culturii, principiilor socialiste de drep­ demonstrat pe deplin şi in a- să sc reflecte cît mai bine în tul pentru ca fiii oamenilor acest scop se impune ca în fie­ plin. Ziua şi noaptea s-a pom­ început să facă irigare şi coo­
în ridicarea generală a nivelu­ tate şi echitate socială, de re­ ceastă direcţie justeţea politicii ridicarea nivelului de viaţă al muncii să poată urca orice care unitate agricolă să fie fo­ pat apa în canale, de unde s-a peratorii din Dobra, unde de
lui de trai al oamenilor mun­ partiţie a venitului naţional, partidului nostru. tuturor oamenilor muncii. A- treaptă a învăţămîntului. Asi­ losite toate posibilităţile de u- tăcut udatul prin inundare. S-au cîteva zile cu un aspersor se
cii. La înfăptuirea acestor mă­ de retribuţie a tuturor oame­ Desigur, în anii care au tre­ ccasţa este esenţa politicii gurăm în acest scop şi condi­ dare a culturilor — motopom­ pus în lucru şi cele două as-
reţe victorii au participat, în- nilor muncii în raport cu ac­ cut, pe lingă succese am avut partidului, scopul fundamental ţiile materiale : gratuitatea în­ pele, aspersoarele şi irigarea persoare cu care irigăm cultura udă direct de la sursă lucerna
tr-o deplină unitate, sub con­ tivitatea ■ pe care o depun, cu şi unele lipsuri, s-au făcut şi al societăţii pe care noi o edi­ tregului învăţămînt, acordarea gravitaţională —, să fie exploa­ de lucbrnă pe' 45 de hectare. dc pe o suprafaţă de 7 hectare.
ducerea partidului comunist, cantitatea şi calitatea muncii, greşeli, s-au comis' şi abuzuri ficăm ! (Aplauze puternice). de burse la aproape 60 la su­ tate fără întrerupere, ziua şi — Cooperativa agricolă din Preşedintele cooperativei a-
toţi oamenii muncii — români, cu contribuţia adusă la dezvol­ de efectul cărora au suferit si în această direcţie consider tă din studenţii ţării. Aceasta noaptea, sistemele şi amenajări­ localitate are terenuri vecine gricole din Pricaz, Ioan Drăgan,
maghiari, germani, sîrbi şi ^de tai^ _ societăţii. înfăptuirea oamenii muncii români şi cei că este necesar ca şi consiliile ,estc, de asemenea, una din ma­ le locale. Cum se materializea­ cu ferma. Nu s-ar putea să
altă naţionalitate — aplicînd principiului socialist — pentru .din rîndul naţionalităţilor con­ pamcnţlor. muncii de naţiona­ rile realizări ale regimului ză acest deziderat în practică? utilizaţi împreună sistemul? (Continuare In pag. a 3-a)
neabătut politica internă şi ex­ care am luptat întotdeauna —- locuitoare ; ar fi greu de spus litate maghiară şi germană să nostru socialist. ‘ In acelaşi timp,
ternă a partidului, pe deplin al retribuţiei egale la muncă care din ei- au fost mai mult acţioneze mai intens, preocu- pornindu-se de la realităţile
corespunzătoare intereselor vi­ egală a tuturor cetăţenilor, fă­ loviţi pe nedrept. Desigur, cînd pîndu-se dc unirea eforturilor României, pe baza politicii Mm®
tale şi năzuinţelor întregului ră deosebire de naţionalitate, se 'comite o nedreptate la a- oamenilor muncii pentru a noastre naţionale marxist-leni- • >«;>/ 5$ /
nostru popor. (Aplauze prelun- ses sau vîrstă, constituie, de a- dresa unui cetăţean aparţinînd participa şi mai activ la înde­ niste, s-a acordat o atenţie METRONOMUL
gile)- semenea, una din marile reali­ naţionalităţilor conlocuitoare, plinirea programului minunat permanentă dezvoltării învăţa-
Se poate spune că în _ înfăp­ zări ale noii orînduin făurite el poate considera că aceasta dc dezvoltare a patriei, elabo­ mîntului' un 'limba fiecărei na­
tuirea transformărilor istorice în patria noastră, un factor de este legată şi de faptul că are rat de partid. Nu am partici­ ţionalităţi. creîndu-se condiţi-
din România, care au dus la deosebită importanţă pentru altă naţionalitate. Dar. în fond, pat la toate lucrările plenarelor uni ca tinerii să înveţe în lim­ Trimesul nostru la I.U.M. Petroşani relatează I
ba pe care o înţeleg mai bine.
lichidarea deplină şi definitivă realizarea deplinei egalităţi în fie că este îndreptată împotri­ dumneavoastră, dar am fost in­ Nu doresc să dau date, le cu­
a exploatării capitaliste şi mo­ drepturi în societatea noastră. va românului, germanului sau format asupra desfăşurării lor noaşteţi cu toţii. Este un lu­
şiereşti, a inegalităţilor de tot Vorbind de succesele obţintite maghiarului, nedreptatea toc şi am ascultat sintezele prezen­ cru cert, pe care nimeni nu-1
felul, inclusiv a inegalităţii na­ timp de 30 de ani, de realizări­ nedreptate este, abuzul tot a- tate astăzi despre ceea ce s-a poate contesta, că astăzi nu Se impune multă consecventă şi
ţionale, la înflorirea patriei şi le dobîndite în dezvoltarea buz rămîne ! Nu. trebuie privi­ discutat în şedinţe. Am impre­ există tînăr, român, german,
te greşelile şi abuzurile din
bunăstarea poporului, un rol multilaterală a societăţii noas­ trecut în raport cu o naţio­ sia — aş dori să mă înşel — maghiar sau de altă naţionali­
tre, trebuie să menţionăm, la
esenţial a avut preocuparea loc de frunte, rezolvarea mar- nalitate sau alta ; ele trebuie că tocmai asupra acestor pro­ tate, care să nu poată învăţa operativitate în aplicarea
constantă de a asigura dezvol­ xist-leninistă a problemei na­ apreciate ca stări de luci uri bleme nu s-a insistat în sufi­ în una din şcolile în care do­
tarea tuturor zonelor ţării,_ a ţionale. Aceasta este o mare contrare concepţiei partidu­ cientă măsură. îmi exprim spe­ reşte. Sînt, desigur, deficienţe în
întregului teritoriu al patriei, ranţa că în viitor se va acor­ felul în care arh soluţionat u-
victorie, o realitate cu care lui nostru despre viaţă, despre da mai multă atenţie acestor măsurilor stabilite
amplasarea raţională a forţelor partidul nostru se poate mîn- organizarea relaţiilor sociale. probleme care nu sînt specifi­ nele probleme în învăţămînt.
de producţie. Mai cu sŞamă re­ dri. Acţionînd consecvent în Este adevărat, s-au comis şi ce naţionalităţii germane sau Cele mai multe sînt de ordin
organizarea administrativă din spiritul concepţiei materialist- abuzuri, ca să zic aşa, specifi­ maghiare, sau numai români­ general; le-am discutat, de­ Evidenţiind în apariţiile an­ losi toate forţele şi căile dc cu 16 angrenaje complexe —•
1967 a asigurat dezvoltarea e- dialccticc, putem spune că am ce. Mă refer mai cu seamă la lor, ci sînt probleme comune. altfel, la plenara de acum un terioare cîteva neajunsuri e- care dispunem pentru a apro­ sc realizează normal în 8 lunî.
conomică armonioasă a ţării, făcut şi facem totul pentru a cele săvîrşitc, la un moment Cînd discutăm problemele ge­ an, au mai fost discutate şi în xistente în activitatea I.U.M. viziona unitatea cu materiale­ Plin măsura amintită, noi am
industrializarea tuturor judeţe­ soluţiona problema naţională, dat, faţă de germani. Dar ele nerale ale muncii noastre nu trecut. Ele vizează întregul Petroşani — mai ales în ce pri­ le necesare. La sfîrşitul Iui fe­ reuşit să-l fabricăm în numai
lor patriei. Au apărut noi cen­ problemele naţionalităţilor con­ aparţin trecutului, au fost li­ trebuie să uităm esenţialul ! Nu proces de pregătire, organiza­ veşte preocuparea tuturor fac­ bruarie am întocmit un pro­ două luni. E adevărat, se de­
tre industriale pretutindeni, locuitoare, în concordanţă cu chidate de mult — şi avem de­ trebuie să scăpăm din vedere re a învăţămîntului din ţara torilor pentru rezolvarea cît gram cu măsuri concrete pen­ pune un efort mai intens, dar
inclusiv în regiunile locuite de principiile socialiste, asigurînd plina convingere şi garanţie că că soluţionarea problemelor u- noastră, apropierea continuă a mai optimă a problemelor ce tru fiecare sector de produc­ prin aceasta putem să produ­
populaţie de naţionalitate ma­ întărirea continuă a solidarită­ nu se vor mai repeta nicioda­ nci naţionalităţi este strîns le­ acesteia de viaţă, de practică. concură la realizarea planului ţie în vederea recuperării ră- cem utilaje la nivelul planului".
ghiară, germană, sîrbă şi de al- ţii tuturor celor ce . muncesc în tă în România. (Aplauze pu­ gată de progresul general al In discuţiile de ieri şi de as­ fizic la utilaje — „Metrono­ mînerilor în urmă. Eficienţa Dumitru Popescu, inginer-
Ji. te naţionalităţi. Aş ilustra cele lupta pentru făurirea unui vii­ ternice). forţelor de producţie, de ri­ tăzi s-a vorbit şi de unele de­ mul producţiei" îşi propune lui s-a văzut încă din luna şef mecanic al Centralei căr­
spuse doar prin faptul că Tg. tor nou — viitorul socialist şi După Congresul al X-Iea şi dicarea nivelului general de ci­ ficienţe specifice care, fără în­ să redea astăzi părerile finale martie, cînd nc-am apropiat dc bunelui Petroşani : „Ne preo­
Mureş a devenit- un puternic comunist al patriei noastre. (A- Conferinţa Naţională, ţara vilizaţie din ţara noastră. Nu­ doială, trebuie să reţină aten- exprimate pe această temă. un ritm normal de producere cupă foarte serios problema
(
centru chimic al României, că plauze puternice). noastră a intrat, după cum se mai în măsura în care soluţio­ ţia. Vor trebui rezolvate toa­ Dumitru Boţa, secretarul co­ a utilajelor. De aceea, vom realizării dc către I.U.M. Pe­
în Harghita, devenită judeţ, s-au Am pornit şi pornim întot­ ştie, într-o nouă etapă a dez­ năm aceste probleme dc fond, te acele probleme care creează mitetului de partid : „Desigur, continua materializarea tutu­ troşani a planului fizic de uti»
construit în cîţiva ani un însem­ deauna de la realităţile istori­ voltării sale economico-sociale vom crea cadrul corespunzător greutăţi în dezvoltarea cores­ minusurile acumulate pe pri­ ror măsurilor prevăzute, întru- laje miniere. Unitatea respec­
nat număr de întreprinderi din ce ale României, de Ia faptul — etapa înfăptuirii societăţii în care să-şi găsească rezolva­ punzătoare a instrucţiei — mă mul trimestru la utilaje se da­ cît, conform acestui program, tivă a avut şi are neajunsuri
diferite domenii, inclusiv al con­ că pe unele teritorii trăiesc, de socialiste multilateral dezvolta­ rea deplină şi problemele spe­ refer nu numai la cele de or­ torează, în primul rînd, mo­ în luna august a.c. se va în­ din pricina lipsei de comenzi
strucţiilor de maşini, că judeţul mult timp, laolaltă, alături de te. Pe primul loc continuă să cifice ale uneia sau alteia din din general, ci şi la cele ce pri­ dului ineficace în care şi-a cheia etapa aşa-zisei’ redresări din partea unităţilor miniere
vesc o naţionalitate sau alta. în
Covasna a cunoscut o puter­ români, şi oameni ai muncii se afle dezvoltarea forţelor de naţionalităţile conlocuitoare. desfăşurat activitatea resortul şi vom fi cu sarcinile de plan la nivelul planului ce i-a fost
nică dezvoltare industrială. Ju­ de diferite naţionalităţi. In producţie, industrializarea în Sper că în viitor se va acorda această privinţă ar trebui să de aprovizionare, la care se a- realizate la zi. Totodată, ur­ repartizat. Am investigat cum
avem însă în vedere ca, în
deţele pe care le-am citat s-au lupta împotriva asupririi, a ritm intens a ţării, dezvoltarea mai multă atenţie acestor pro­ daugă folosirea incompletă a mează să revedem programul putem acoperi această lipsă şi
dezvoltat în acelaşi fel ca şi claselor dominante, cînd oame­ agriculturii ; aceştia sînt fac­ bleme ! condiţiile de astăzi, trebuie să timpului dc lucru, indisciplina de producţie la utilaje, în sen­ s-au găsit cîteva soluţii. Este
ne preocupăm nu numai, şi nu
Vasluiul, Botoşanii, Suceava. nii muncii au acţionat în strin- tori determinanţi ai dezvoltării Desigur, marile progrese pe în primul rînd, de felul cum în muncă, slaba organizare a sul echilibrării lună de lună a în angajare o comandă de cir­
După cum vedeţi, mă refer }a să unitate, ei au obţinut suc­ generale a societăţii noastre. care le-am obţinut în creşterea se învaţă într-o limbă sau al­ spaţiilor de producţie ş.a. In comenzilor de unicate cu * uti­ ca 700 tone role pentru trans­
judeţele care au fost mai puţin cese, şi-au putut asigura con­ Cunoaşteţi realizările. Tot forţelor de producţie, a econo­ ta — deşi aceasta are impor­ 15 martie a avut loc o şedin­ lajele de serie mică şi mijlocie. portoare cu bandă de mare ca­
dezvoltate din punct de vedere diţii de viaţă şi de muncă mai ceea ce s-a înfăptuit este ro­ miei au impus dezvoltarea în­ ţă comună a comitetului _ dc Se va proceda la- încărcarea e- pacitate, destinate unităţilor de
industrial. Dezvoltarea econo­ demne. Nu este locul să facem dul muncii unite a întregului văţămîntului, ştiinţei, culturii tanţa sa —, ci mai ales de partid şi comitetului oamenilor chilibrată a capacităţilor ’ de lignit din cariere. Acestea se
mică a unor judeţe ca Sibiul, acum istorie, dar trebuie spus popor, a tuturor oamenilor — factori esenţiali ai civiliza­ conţinutul învăţămîntului, in­ muncii în care a fost analizată producţie pentru eliminarea realizează în colaborare cu u-
Aradul, Argeşul, care aveau şi că şi în condiţiunile ilegalită­ muncii, fără deosebire de ra­ ţiei moderne. Cum se prezenta diferent în ce limbă se predau tocmai problema corelării acti­ strangulărilor şi atingerea unei zina din Baia Marc. Dc ase­
înainte un nivel mai ridicat, ţii, partidul nostru a acordat ţionalitate. Faptul că în cei trei învăţămîntul, ştiinţa şi cultura cunoştinţele. Totodată, şi la lu­ vităţii din secţii cu lucrările productivităţi înalte". menea, li s-au repartizat co­
creşterea rolului industriei în o atenţie deosebită realizării ani ai cincinalului am obţinut în trecut, cunoaşteţi. în mod crul acesta m-am referit şi a- de investiţii în aşa fel , îneît Dumitru Crăciun, inginer-* menzi suplimentare pentru
aceste judeţe este, ca să spun acestei colaborări şi unităţi, ri- o depăşire importantă a sarci­ constant, partidul nostru s-a .cum trei ani, şi acum patru producţia să nu sufere. De şef: „Există certitudinea că 3 000 grinzi articulate, 170
aşa, un fenomen mai natural. dieîndu-se întotdeauna, cu în­ nilor planului creează condiţii­ preocupat de dezvoltarea rapi­ ani, şi în alte împrejurări cînd asemenea, s-a format un co­ putem realiza planul sortimen­ grinzi păşitoare şi 500 grinzi
Dezvoltarea celorlalte judeţe, treaga forţă, împotriva Orică­ le pentru înfăptuirea mai de­ dă a învăţămîntului. Sîntem m-am întîlnit în judeţe cu na­ mandament de acţiune, cu pro­ tal, Pentru atingerea acestui de tip nou, aflate în fază de
rămase mai în urmă, arată ^in­ rei discriminări naţionale, pen­ vreme a cincinalului, pentru printre ţările care au introdus ţionalităţile conlocuitoare, tre­ gram pe zile şi obiective, pen­ deziderat „.am instituit de cu- asimilare, care vor intra în fa­
1
1
să preocuparea constantă a tru egalitate în drepturi în­ realizarea angajamentelor luate învăţămîntul obligatoriu de 10 buie să avem în vedere că ti­ tru sprijinirea activităţii de in­ rînd un regim special, de', lu­ bricaţie în' semestrul II. In
partidului, a conducerii sale, de tre toţi oamenii muncii. Toc­ de organizaţiile de partid din ani — el se va generaliza în neretul de astăzi şi de mîine, vestiţii. Va trebui pe viitor ca cru care constă în repartizarea plus, vom perfecta în acest an
a asigura aşezarea cît mai ra­ mai aceasta a determinat uni­ toate judeţele ţării, de toate următorii doi ani în întreaga constructor al socialismului şi şi resortul aprovizionării să forţelor tchnico-inginereşti , pe o ’ cooperare a întreprinderii
ţională a forţelor de producţie rea, sub conducerea partidului colectivele de oameni ai mun­ ţară, va cuprinde întregul ti­ comunismului, trebuie să aibă fie completat cu oameni bine respective cu firme străine si»
pe teritoriul ţării. Acesta este comunist, a celor mai înaintate cii din România. Pe baza a- neret. Sîntem printre ţările în posibilităţi nelimitate, neîngră­ pregătiţi, iar activitatea aces­ utilajele cu pondere mare pen­ milare. In acest fel, dacă ţi­
tru acordarea asistenţei tehni­
en r
un element hotărîtor P. 3 H forţe sociale — atît din rîndul cestor rezultate am putut a- care învăţămîntul liceal şi u- dite de a lucra în orice parte tora să fie urmărită consecvent nem scama şi de l măsurile cu
progresul general al societăţii românilor, cît şi al maghiari­ dopta recentele botărîri pri­ niversitar a cunoscut o dezvol­ a ţării, în orice domeniu de pentru a elimina în totalitate ce şi rezolvarea pe loc a altor caracter intern, care au fost
vind sporirea mai accentuată a
noastre, pentru ridicarea bună­ lor şi germanilor —, a tuturor tare foarte puternică. Asigurăm activitate. Astăzi — după cum neajunsurile ce s-au manifes­ greutăţi. Prin aceasta, se mic­ luate, se poate spune că situa­
stării tuturor oamenilor mun­ oamenilor progresişti din Româ­ veniturilor oamenilor muncii, pregătirea tuturor cadrelor de ştiţi —, noi am dezvoltat o tat". şorează mult ciclul de fabrica­ ţia se va îmbunătăţi !”. ’Tt
creşterea mai mare decît pre­ clare au nevoie economia, şti­ Ing. Gheorghe Olariu, direc- ţie. De pildă, un transportor
văzusem 1 iniţial a veniturilor inţa şi cultura, rezervînd, tot­ (Continuare In pag. a ll-a) de zgură — utilaj pretenţios, MARIN NEGOITA
■A
In legătură cu generalizarea SCHIMB urmate de intervenţii ale trach», le-a împărtăşit a- Anlnoasa au fost oaspe­ sănătate mai bună“ a lor şi a le crea condiţii
sănătă­
In
înche­
DE EXPERIENŢA participanţilor. evoluat brigada mlntlrl din activitatea şi ţii colegilor lor din co­ „Zilei a mondiale a întruniri de a învăţa, a se pregăti.
iere
ocazionat
ţii"
muna Pul.
a
In
peste
PE TEMA MUNCII artistică de agitaţie de preocupările uteelştilor 23JEI LA Dintre numeroasele ma­ festive în şi judeţ. Astfel, ia me prezent, totalul o trei­
manifestări
alte
de acum două decenii.
efectivii-
din
la I.M.M.R.
ieri
primei trepte liceale POLITICE DE MASĂ a SUDURA AUTOMATA ■ - Lupu. spicuim: care In nl Teodor doara şi din Petroşani, Hune­ Iul întreprinderii — res­
pe
Ie-a
nifestări
Deva»
spitalele
tnv.
comunicat
pectiv 36 salariaţi din 100
pre­
La
prima
I.M.M.R.
Simeria
v
avut loc un schimb de NOII UTECISTI Zilele acestea, ia ,, 4 „ . \ ' zi, pionierii din Anlnoa­ cum şi la secţia de fti- — urmează şcoli de cul­
ziologie
Deva
experienţă organizat de IN MIJLOCUL U.TJ.M.R. Crişcior a in­ sa au prezentat un pro­ vut loc din întruniri an a- tură generală, cursuri de
festive
comitetul orăşenesc de ENERGETICIENILOR trat în funcţiune o insta­ itt gram artistic pe scena calificare, de policalifica­
Recent, printr-o Ilotărîre a Consiliului de Miniştri, s-au partid, cn sprijinul Ca­ laţie automată de colaborare O Jrt I căminului cultural, după şi sesiuni de comunicări re sau de perfecţionare
sudură.
ştiinţifice.
urmat
concursul
Min­
stabilit măsuri pentru traducerea în viaţă a prevederilor Ple­ binetului judeţean dc tia La a Termocentrala înmîna- Realizată în care a contra şapte", cîş- în profesiunea pe care o
„Şapte
Ioc
avut
de
narei C.C. al P.C.R. din 18-19 iunie 1973 privind generaliza­ partid. Tema : „Munca rea carnetelor de mem­ cu Centrul din sudare a * tigat de către gazde. A exercită.
metalelor
Timişoara,
politică de masă In spri­
rea primei trepte a tnvăţămtn tului liceal. Ca urmare, incc- jinul realizării sarcinilor bru al U.T.C. — act so­ Instalaţia este utilizată la doua zl, în cadru] între­ FIECARE AL TREILEA
de plan". Au participat lemn — unui număr de confecţionarea cupelor la cerilor sportive, la aler­ SALARIAT ÎNVAŢĂ VREMEA
pînd din anul şcolar 1974/1975, întreaga generaţie de promo­ seoretarii comitetelor de peste 40 elevi de la şco­ vagoneţii de mină. Ase­ gări, sărituri şl volei au
vaţi ai clasei a VUI-a va fi cuprinsă în anul I de liceu, partid din unităţile eco­ lile generale nr. 1 şl 4 menea instalaţii de înaltă LA cîştigat pionierii din Pui, Pentru 24 ore
nomice, secretari al or­ din Deva. După ce au fă­ tehnicitate şt randament iar la handbal, ■ aruncări
cursuri dc zi. ganizaţiilor de bază din cut o vizită Ia marile a- vor fi extinse in viitorul v v, • ■ * ■■■ • . ■ şl fotbal, cei din Anl­ I.V. Călan este una
industria­
Vor funcţiona următoarele tipuri dc licee : reale, umaniste, oraş. responsabili al co­ gregate ale termocentra­ apropiat şi ia alte lucrări noasa. dintre din unităţile nostru ca­
judeţul
le
ce­
lei,
11
propagandă
sudură
de
în
de
s-a
industriale, agricole şi silvice, economice, sanitare, pedagogice misiilor gazetelor de perete. vorbit noilor uteclşti frumuseţea de utilaj minier a uzinei. producţia MANIFESTĂRI re a reuşit, în mare mă­ rul Vreme instabilă, cu Vîn-
noros.
temporar
despre
şi
.
ai
stabilizeze
e-
şi dc artă, învăţămîntul fiind organiza^: pe două trepte, pri­ Programul acţiunii: vizi­ profesiunii de energeti- ALTA CU OCAZIA sură, să-şi Secretul — adi­ tul va sufla moderat, cu
fectivele.
ma treaptă cuprinzind anii I şi II de liceu. tarea secţiilor de produc­ cian de către muncitorul VIZITA că unul dintre elemente­ intensificări locale, din
ţie ale I.M.M.R., unde s-a Nlcolae Prcsecan, Iar se­ „ZILEI SĂNĂTĂŢII" nord. Temperatura va
urmărit agitaţia vizuală, cretarul comitetului de Timp de două zile, pio­ Sărbătorirea sub lozinca le Iul: aici se depune o oscila noaptea Intre mi­
(Agerpres) prezentarea de informări, partid, Gheorghe Duml- nierii Şcolii generale din ,V ~ ,r ,J „Alimentaţie mai bună — activitate stăruitoare pen­ nus 3 şi 2 grade. Iar ziua
tru antrenarea salariaţi­
intre 14 şi ia giade.
J