Page 18 - Drumul_socialismului_1974_04

«awawwBgaegB
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 983 © DUMINICĂ 7 APRILIE 1974
mimui im u..... —

CUVINTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUSESCU LUNA APRILIE - LUNA MUNCII PATRIOTICE,

A CÎNTECELOR Şl MARŞURILOR PIONIEREŞTI
(Urmară din pag. 1) locuitoare. Apar numeroase o- raşelor şi judeţelor respective. înţelegem, în acelaşi timp, că noastră politică, ideologică, cul­
pere de literatură în limba ma­ Sînt peste 3 000 de deputaţi de este necesar să mergem pe căi­ turală trebuie să fie mai fermă Peste tot, în întreg ju­ plenară a tuturor pionie­ acum în întreg judeţul, cu
largă colaborare internaţională, naţionalitate germană ; de ase­
am realizat un şir de societăţi ternă. Avem o puternică pre­ le întăririi solidarităţii şi uni­ pe linia afirmării concepţiei so­ deţul, ca dealtfel pretu­ rilor şi şcolarilor, a co- contribuţia directă a pio­
mixte şi trebuie să trimitem să a naţionalităţilor. în limba menea, sînt deputaţi şi de alte tăţii tuturor oamenilor muncii, cialiste şi comuniste despre lu­ tindeni în ţară, purtătorii mandanţilor-instructori si nierilor, peste G 200 pomi
naţionalităţi. Deci şi din punct
mii de oameni pentru a lucra maghiară, presa are peste întăririi partidului, a rolului me şi viaţă. Trebuie pus capăt cravatelor roşii cu tricolor a celorlalte cadre didacti­ ornamentali, aproape 7 000
oricăror concesii faţă de uncie
în diferite ţări. Una din con­ 500 000 de exemplare, şi în de vedere politic, începînd de său de forţă politică conducă­ stări de lucruri negative. Dez­ se pregătesc febril pentru ce în desfăşurarea unor de' pomi fructiferi, peste
diţiile pe care le punem celor limba germană — peste 100 000 la comună pînă la Marea A- toare. Avem nevoie de organi­ aniversarea propriei lor or­ ample acţiuni cultural-ar- 1 200 metri liniari de gard
trimişi să lucreze în străinăta­ — la o apariţie. Aceasta în­ dunare Naţională, pînă la Con­ zaţii de partid puternice, care voltarea impetuoasă a ţării ganizaţii — aniversare ce tistice şi sportiv-turistice viu, peste 17 ha cu puieţi
te este aceea de a învăţa limba seamnă că la circa 3 oameni la siliul de Stat ; Comitetul Cen­ să asigure conducerea şi solu­ noastre în toate domeniile im­ se înscrie în rîndul ma­ cuprinse în „Ştafeta ani­ în silvicultură. Au fost
ţării respective. Dacă nu vor o apariţie există un ziar sau o tral al partidului, Comitetul E- ţionarea problemelor în fiecare pune şi intensificarea activităţii rilor evenimente ale anu­ versării" ca şi în realizarea amenajate, de asemenea,
xecutiv, oamenii muncii de na­
cunoaşte limba, nu vor putea revistă. Este un lucru destul de judeţ, comună, oraş. Trebuie să politico-educativc, ridicarea ni­ lui: Congresul al Xl-lea tuturor celorlalte acţiuni, peste 16 ha zone verzi,
să facă nimic acolo. înseamnă bun. S-au dat aici date pri­ ţionalitate germană şi maghia­ asigurăm soluţionarea corespun­ velului general de cultură, de al P.C.R. şi sărbătorirea a proprii sau judeţene, dedi­ întreţinute aproape 30 ha
ră sînt prezenţi. Ei îşi aduc
că lezăm, în vreun fel, senti­ vind tirajele importante în ca­ zătoare a problemelor care pri­ ştiinţă, de înţelegere. Numai 30 de ani de la eliberarea cate aniversării organiza­ de parcuri şi zone verzi şi
mentul naţional al cuiva, spu- re apar diferite cărţi de litera­ contribuţia activă la soluţiona- vesc pe toţi ! Trebuie să mer­ aşa vom forma un om cu ade­ patriei. ţiei. întreaga lună aprilie curăţite 136 ha de păşunfe.
tură. S-au adus însă şi unele
narca
nîndu-i că dacă vrea să lucre­ critici privind literatura teh­ noastre. problemelor societăţii gem nu la forme organizatorice vărat nou, înaintat, gata să Răspunzînd cu entuziasm constituie, prin acţiunile Pionierii au colectat şi va­
ze, de exemplu, într-o ţară a- nică. Desigur, mai sînt lucruri S-au ridicat şi unele proble­ care tind spre izolare, ci la for­ continue înfăptuirea programu­ chemării pionierilor din organizate, o sărbătoare a lorificat, în această pe­
rabă, să înveţe araba ? Trebuie de îmbunătăţit. Dar trebuie să me organizatorice care tind lui de făurire a societăţii socia­ judeţul Brăila, adresată pionieriei hunedorene, o rioadă, aproape 19 000 kg
înţeles că în general a învăţa analizăm, să vedem în ce mă­ me legate de activitatea consi­ spre unitate, 'spre înmă- liste multilateral dezvoltate şi tuturor pionierilor din ţară, lună a muncii patriotice, a deşeuri neferoase, peste
liilor. Sper că se va ţine sea­
o altă limbă este astăzi o ne­ sură unele lucrări tehnice pot nuncherea eforturilor tuturor a comunismului ! 600 kg deşeuri textile şi
cesitate. Pentru cetăţenii Româ- ii scoase într-o limbă sau alta. ma de aceste critici. Este, în- celor ce muncesc, pentru a asi­ Trebuie să înţelegem, de a- aproape 20 000 kg macu­
tr-adevăr, necesar ca, cel puţin
niei, a cunoaşte limba româ­ Cei din edituri, nu mai spun de gura mersul înainte spre so­ semenea, că politica internaţio­ fUMtUfv'i.eaACfl latură.
nă este de asemenea o nece­ tehnicieni, ştiu că a scoate o o dată pe an, consiliile să se în­ cialism si comunism în Româ- nală, problemele multiple ce iN ANUL JUBILIAR Multe unităţi de pionieri
sitate. Dacă cineva vrea să fie lucrare tehnică într-o limbă trunească, să discute problemele nia. (Aplauze puternice). se pun pe plan internaţional,
activităţii lor. Este, de aseme­
siderurgist, este evident că el sau alta nu-i deloc uşor. Sînt Va trebui să acordăm mai cer o mai bună cunoaştere a şi-au îndeplinit şi chiar
trebuie să meargă să lucreze la lucrări pe care pe plan naţio­ nea, necesar să asigurăm bu­ multă atenţie muncii educative, schimbărilor care au loc în lu­ pionierii hunedoreni s-au cîntecelor şi a marşurilor depăşit angajamentele lu­
Hunedoara, la Galaţi. Nu pu­ nal le avem numai în engleză, na funcţionare a consiliilor ju­ activităţii ideologice de forma­ me, o mai bună înţelegere a angajat în realizarea unor pioniereşti. ate la o parte din obiec­
deţene, acolo unde există. Tre­
tem face siderurgie în fiecare în rusă, în franceză sau ger­ re a omului nou, a conştiinţei sensului dezvoltării sociale. Nu­ importante obiective econo­ Pionierii hunedoreni vor tivele propuse. Se remarcă,
judeţ ! Dacă cineva vrea să mană. Trebuie să înţelegem că buie să reflectăm în ce măsură socialiste. Avem un program e- mai astfel se va putea înţelege mice, prin care sînt ho- participa la activităţile or­ în acest sens, în mod deo­
propunerea de a se crea noi
lucreze într-o centrală atomi­ dorinţa — de înţeles — de a laborat de Plenara din 1971, în mai bine şi sensul întregii noas­ tărîţi să-şi aducă contri­ ganizate cu entuziasmul u- sebit unităţile de pionieri
consilii la municipii, oraşe şi
că, chiar dacă vom construi edita lucrări ştiinţifice şi teh­ comune este sau nu justă. spiritul Directivelor Congresu­ tre politici de dezvoltare a re­ buţia — după puterile lor nei adevărate sărbători a de la şcolile generale
una, să zic, la Harghita — a- nice în limbile naţionalităţilor M-aş întreba : de exemplu, la lui al X-lea. Am obţinut unele laţiilor cu ţările socialiste, cu — la măreaţa operă de e- muncii, însoţiţi de cîntece Sarmizegetusa, Baia de
vem aceasta în vedere în per­ se poate realiza numai într-o Miercurea Ciuc, ce fel de con­ rezultate, însă mai avem mult ţările care luptă pentru afir­ dificare a societăţii socia­ pioniereşti şi revoluţionare, Criş. Boşorod, Hărău, Bre­
spectivă — toc va trebui să anumită măsură. Nu traducem silii 'ale oamenilor muncii ma­ de făcut. Aş dori să remarc cu marea lor economico-socială in­ liste multilateral dezvolta­ de marşuri prin localită­ tea Română, Rîu de Mori,
vorbească acolo o singură lim­ nici în româneşte unele lucrări ghiari să mai facem, cînd în­ multă satisfacţie faptul că, în dependentă, a solidarităţii cu te în patria noastră. ţii? în care trăiesc şi în­ Păuliş, Balşa, Orăştioara de
bă. Nu putem organiza lubrul de foarte mare importanţă, a- suşi consiliul popular este for­ cuvîntul lor, mulţi tovarăşi s-au forţele progresiste, antiimperia- Sus, cele din municipiile Pe­
în fabrici cu translatori. Vreau tunci cînd nu se justifică, pre­ mat, în proporţie de 90 la su­ referit la necesitatea intensifi­ liste de pretutindeni, a politicii Luna aprilie, luna ani­ vaţă, în aşa fel îneît apro­ troşani şi Hunedoara, de la
să fiu bine înţeles. Am < mai ferăm să le cumpărăm în lim­ tă, din maghiari ? Poate s-ar cării activităţii politico-educati- de relaţii cu toate statele, fără versării unui sfert de veac piatul jubileu al cravatelor Călan şi Haţeg şi multe
vorbit despre aceasta, dar îmi bile în care au fost editate. A- putea spune ca în Harghita să ve de formare a omului nou, deosebire de orînduire socială, de la crearea primelor de­ roşii cu tricolor să fia altele.
face impresia că unii tovarăşi, cest lucru trebuie să-l avem creăm un consiliu al români­ de dezvoltare a conştiinţei so­ de participare activă la soluţio­ taşamente de pionieri în cunoscut de către toţi Zilele de vacanţă vor
pornind de la bune intenţii, ră- în vedere. In ce priveşte pro­ lor ?! (Animaţie în sală). Să nu cialiste. Nu trebuie să uităm narea marilor probleme inter­ ţara noastră, constituie locuitorii judeţului, de că­ fi folosite din plin de că­
mîn încă prizonierii unor men­ blema hîrtiei. Eu nu ştiu pe credeţi că glumesc. Mi-au fost nici un moment că se mai fac naţionale. Pornind de la faptul pentru toţi pionierii un tre toţi oamenii muncii tre cei aproape 40 000 pio­
talităţi vechi, rezultat al ve­ cine să ascult mai întîi ; pe trimise scrisori în acest sens — simţite concepţii vechi, mistice, că numai în măsura în care prilej de afirmare deplină hunedoreni. nieri ai judeţului. atît
chilor stări de lucruri de ine­ cei de naţionalitate maghiară am să vi le -trimit la consiliu retrograde, că pe diferite căi fiecare naţiune, fiecare stat, a organizaţiei, de ample Sîntem bucuroşi să con­ pentru refacerea forţelor
galitate. Ei nu înţeleg că s-a sau germană, sau pe români, să le citiţi. Desigur, ar fi ab­ se mai răspîndesc mentalităţi mare sau mic, va participa, în acţiuni de muncă patrio­ statăm că zi de zi, pe şan­
transformat ceva, că se trans­ căci toţi cer hîrtie mai multa. surd. La fel, în Odorheiul Se­ străine gîndirii socialiste, princi­ deplină egalitate, la soluţionarea tică pentru plantarea de tiere, pe ogoare şi în li­ după eforturile depuse la
formă continuu ceva în ţara Trebuie înţeles că hîrtia nu e cuiesc, în Gheorghieni ? Sau în piilor noi ale dezvoltării so­ tuturor problemelor internaţio­ pomi fructiferi în li­ vezi, în acţiunile de plan­ învăţătură în acest tri­
aceasta. Preocuparea pentru o problemă de limbă, ci o pro­ comunele din acele judeţe un­ ciale, ale relaţiilor dintre oa­ nale, se poate asigura înfăptui­ vezile C.A.P., pe loturile tare şi înfrumuseţare a mestru şcolar cît şi pentru
condiţiuni de învăţătură în blemă economică şi trebuie să de consiliile populare sînt for­ meni. In general, se pune pro­ rea unor relaţii noi, democra­ şcolare sau în grădinile localităţii, mii de pionieri continuarea acţiunilor da
limba proprie nu trebuie să o tratăm în mod corespunză­ mate în mare majoritate de oa­ blema educării oamenilor în spi­ tice, între ţări, întemeiate pe personale, de pomi orna­ sînt pregătiţi pentru a-şi miuncă începute, pşntru
ducă la împiedicarea tinerilor să tor, ţinînd seama de situaţia meni ai muncii maghiari, ger­ ritul concepţiei materialist-dia- respect reciproc, pe neamestec mentali pentru înfrumuse­ duce la îndeplinire an­ organizarea şi desfăşurarea
înveţe limba română care, re­ existentă astăzi pe piaţa inter­ mani sau de altă naţionalitate? lectice, a intensificării activită­ în treburile interne. Numai aşa ţarea parcurilor, de puieţi gajamentele luate în cin­ în cele mai bune condiţii
almente, le dă posibilitatea să naţională. Noi importăm hîr­ Ce ar face, ce ar trebui să fa­ ţii de răspîndire a cunoştinţe­ se poate asigura triumful unei pentru refacerea fondului stea celor trei mari eveni­ a tuturor activităţilor de
lucreze în orice domeniu de tie — cei mai mulţi cunosc a- că un consiliu special ? Nu ar lor ştiinţifice. Ţinînd scama de lumi mai drepte şi mai bune, forestier, de amenajare a mente ale anului. Cu deo­ vacanţă şi a celor dedica­
activitate. Aşa cum nu trebuie cest lucru, cel puţin aceia care însemna să creăm un nou or­ felul în care se pune această care să asigure tuturor popoa­ zonelor şi spaţiilor verzi, sebită satisfacţie putem să te aniversării, în aşa fel
să împiedice pe tineri să înveţe lucrează în acest domeniu. Pe ganism, care să se ocupe de problemă într-o parte sau alta relor dreptul la o dezvoltare de sprijinire a părinţilor apreciem, în aceste zile de îneît la 30 aprilie să poată
în plus una sau două limbi de piaţa internaţională, hîrtia se aceleaşi lucruri de care se ocu­ a ţării, esenţial este să ne preo­ liberă, corespunzătoare voinţei şi fraţilor lor în munca început de aprilie, că ceea raporta cu mîndrie că me­
circulaţie internaţională. Nu oferă la asemenea preţuri în- pă astăzi consiliile populare ? cupăm de ea în mod constant. şi năzuinţelor lor. (Aplauze pu­ desfăşurată pe ogoare în ce şi-au propus pionierii rită cu prisosinţă să fie
înseamnă aceasta nici o lezare cît ar impune să scumpim de Trebuie să vedem ca, din do­ N-aş fi deloc împotrivă ca şi ternice). campania agricolă de pri- să realizeze, ca răspuns la purtători ai cravatelor roşii
a sentimentului naţional ! Dim­ cîteva ori ziarele şi revistele. rinţa de a crea consilii specia­ Consiliul naţionalităţii germane Iată, tovarăşi, cîteva din 'măvară. chemarea pionierilor brăi- cu tricolor, că cinstesc aşa
potrivă, este o necesitate a Cred că nimeni nu ar dori a- le, să nu ajungem la forme to­ sau maghiare să se ocupe de problemele pe care am dorit să Luna aprilie prilejuieşte, leni. a început să prindă cum se cuvine titlul de
dezvoltării forţelor de produc­ cest lucru. Deci, trebuie înţe­ tal inutile, lipsite de raţiune, această latură ceva mai atent. le ridic în faţa dumneavoastră, totodată, şi o mobilizare viaţă. Au fost plantaţi pînă pionier.
ţie, a dezvoltării ştiinţei, cul­ les că sînt şi probleme care la paralelisme dăunătoare, chiar Desigur, să nu lezăm credinţa cu convingerea că consiliile oa­
turii, a relaţiilor internaţionale. depăşesc specificul, naţional, ca­ la absurd. Să judecăm lucruri­ cujva, să nu îngrădim activita­ menilor muncii de naţionalita­
Trebuie să pornim de la noile re ţin de criza de materii pri­ le cu spirit de răspundere ; tea religioasă, dar, avînd în te maghiară şi germană, ca de­
realităţi în care trăim ! Asigu- me în care intră şi hîrtia. Dar preocupîndu-ne de soluţiona­ vedere concepţia noastră, să nu altfel toate organismele noastre mm, jm mu n dor“
rînd condiţiuni de învăţătură nu doresc să mă opresc acum rea unor probleme specifice, să uităm de răspunderea de a asi­ sociale şi politice, vor acţiona
în limba maternă, nu trebuie asupra acestei probleme. Am a- nu cădem în absurd. Aceas­ gura răspîndirea cunoştinţelor pentru a asigura soluţionarea
să alunecăm pe panta greşită — tras numai atenţia că în solu­ ta nu ar fi în folosul soluţio­ ştiinţifice, de a educa oamenii lor în cele mai bune condiţiuni.
şi unii mai au încă o asemenea ţionarea unor cerinţe ridicate nării problemei naţionale. Dim­ muncii într-un spirit înaintat, Trebuie să facem totul pen­ Manifestare dedicată celei de-a Corul din Dobra — dirijor — _au^ fost nu numai în nota
concepţie — că esenţial este aici trebuie să ţinem seama potrivă, nu ar fi decît în de­ de a lupta pentru crearea omu­ tru a asigura participarea acti­ XXX-a aniversări a Eliberării profesorul Petru Chisecv — a majoră a spectacolului, ci mai
patriei şi Congresului al Xl-lea
limba în care înveţi. Nu am de situaţia generală. Este de la trimentul unei bune activităţi. lui' nou, constructor al socia­ vă a tuturor cetăţenilor patriei, al Partidului Comunist Român, adus în scenă roşul ce predo­ ales în atmosfera creată de nu­
mina pe costumele lor (în cu­
judeca în spirit revoluţionar, sine înţeles că dacă reducem Va trebui să asigurăm crea­ lismului şi comunismului. Cei fără deosebire de naţionalitate, spectacolul muzical-litcrar „Ro­ săturile cu arnici ale iilor şi-n merosul public care a răsplătit
nu am fi comunişti dacă nu consumul general de hîrtie, a- rea unui asemenea cadru de mai în vîrstă ştiu bine, că de la conducerea societăţii, la re­ mânie, ţara mea de dor" a fost ţesătura catrinţelorj şi ritmul liecarc vers ce ilustra ataşamen­
am atrage atenţia asupra aces­ ceastă măsură este valabilă manifestare a oamenilor mun­ aceste probleme ne-am ocupat zolvarea tuturor problemelor, iinalizat cu un deosebit succes. melodiilor pădureneşti izvorîte tul nostru faţă de partid, pa­
tei greşeli. Doresc să discutăm pentru toată lumea. Dealtfel, cii, de participarea lor la con­ şi în ilegalitate, cîteodată chiar la întărirea unităţii şi forţei Organizatorii — Comitetul de din cîntul şi strigăturile soliş­ trie şi vatra străbună ; dra­
lucrurile foarte deschis. Nu tipărim destul de mult, iar ti­ ducerea societăţii, îneît, cu mai ferm decît o facem acum. naţiunii noastre socialiste, a cultură şi educaţie socialistă al tilor Maria Dobrin şi Rusalin gostea de naţiune şi conducă­
torul său.
serveşte nimănui dacă nu cla­ rajele nu sînt în general prea timpul, nici să nu se mai pu­ Formarea conştiinţei socialis­ întregului nostru popor! Aceasta judeţului Hunedoara şi Centrul Mcdrea. Bucăţile „Glie străbu­
rificăm lucrurile pînă la capăt. mici. Nimeni nu se poate plîn- nă problema că cineva este te presupune înarmarea omului constituie garanţia succesului în de îndrumare a creaţiei popu­ nă", „Suită huncdorcană" şi Finalul însemnărilor, ca şi fi­
Datoria consiliilor, a comu­ ge că lucrările bune, cerute de român, maghiar sau german. cu concepţia înaintată despre înfăptuirea programului elabo­ lare şi a mişcării artistice de „Ncgruţa" au cucerit — pe nalul spectacolului „Românie,
niştilor, a revoluţionarilor este public, apar într-un tiraj prea Asigurarea participării la lume a proletariatului. Aceas­ rat de . Congresul al X-lca, a masă — au oferit posibilitatea bun merit — aplauzele specta­ ţara mea de dor" e dedicat
de a lămuri clar aceste pro­ mic. Desigur, cărţile pentru viaţa politică se realizează prin tă problemă e necesar să fie programului pe care îl va ela­ întîlnirii la Haţeg a cinci for­ torilor. gazdelor : corul Casei de cul­
bleme ! Am fost informat că magliia'rf, pentru germani, a- partid, care este forţa politică dezbătută în birourile celor bora în acest an Congresul al maţii corale cu bogată tradi­ De la Ilia, am audiat p for­ tură din Haţeg. Cum e şi fi­
s-au adus critici unor părinţi dresîndu-se unui număr mai conducătoare a societăţii şi în două consilii sau chiar organi- Xl-lea al partidului, aceasta es­ ţie în viaţa cultural-artistică a maţie bine pregătită de către resc, formaţia, care în curînd
ce-şi triniit copiii să înveţe mic de cititori, au şi un tiraj care sînt cuprinşi cei mai îna­ zîndu-se o şedinţă specială a te garanţia mersului înainte judeţului nostru, la care au dirijorul Iosif Grunner. In in­ va aniversa 87 de ani ai exis­
româneşte. Ce e rău în asta ? mai mic. Poate că nu trebuie intaţi oameni ai muncii, iără consiliilor cu participarea pre­ spre o societate în care toţi participat şi cîţiva poeţi hunc- terpretarea acesteia, cîntecele tenţei sale, a fost o revelaţie.
Sînt împotriva oricăror încer­ să se meargă la un raport au­ deosebire de naţionalitate. Avem şedinţilor de consilii judeţene. oamenii muncii, fără nici o doreni. „Liberi azi muncim", „Mama" Oameni de toate vîrstele şi o-
cări de a obliga pe cineva să tomat cu numărul populaţiei. 190 000 membri de partid ma­ Dealtfel, această problemă deosebire, vor fi pe deplin stă- Spectacolul a fost deschis de pe versuri de G. Coşbuc şi cupaţiile, coriştii haţegani —
se înscrie la o şcoală româ­ Să analizăm şi să ţinem sea­ ghiari, ceea ce corespunde cu nu se pune numai pentru aces­ pîni pe destinul lor, spre so­ corul căminului cultural din „Griul" au cucerit publicul sub conducerea profesorului
nească, maghiară sau germană^ ma de acest lucru. circa 12 la sută din populaţia te două consilii ; am pus-o cietatea comunistă ! (Aplauze Băcia, dirijor —' învăţătorul şi-au ridicat nivelul spectacolu­ Victorin Bătrîncea — au cîn-
Sînt pentru libertatea deplină Este un fapt bine cunoscut maghiară. Pe ţară, raportul foarte ferm şi foarte ascuţit, puternice, îndelungate). Petru Simu, care în nota pa­ lui. taţ : „Pe-ntjnsul ţării mele” de
a părinţilor şi copiilor de a a- că oamenii muncii maghiari, dintre membrii de partid şi cu o Juna în urmă, la şedinţa In încheiere, doresc să vă u- Participarea poeţilor hunedo- Vasilc Timiş, „Ce mi-e drag
lege şcoala. Acesta este un germani şi de altă naţionalita­ populaţie e acelaşi — 2 400 000 Comitetului Central al Uniunii rez tuturor succes în activita­ triotismului şi a valorificării reni Traian Filimon, Petru Se- mie vara" de Gorecav' şi „Cîn-
principiu umanist raţional, es­ te, la fel ca toţi ceilalţi cetă­ Ia 21 milioane reprezintă tot Tineretului Comunist. Mîine va tea pe care o desfăşuraţi. Vă nestematelor folclorului a dac fer, Ghcorghc Constantin Nai- tă Hunedoara" de Ştefan Ră-
te principiul socialist şi comu­ ţeni, participă activ la condu­ circa 12 la sută. Pornind de fi şedinţă cu secretarii cu pro­ rog să transmiteţi în judeţele glas pieselor corale „Republică, din şi Ion Radu Igna a adău­ duţ.
nist după care ne conducem ! cerea întregii activităţi econo- la faptul că în partid, în or­ paganda şi cu primii secretari dumneavoastră tuturor — şi măreaţă vatră", „Glorios partid", Finalul finalului a constitu­
Avem obligaţia, şi facem totul mico-socialc. Cadrul organiza­ ganizaţiile obşteşti trebuie să ai U.T.C.-ului, unde se vor dez­ maghiarilor şi românilor şi ger­ „Foaie verde, murele" şi „In gat un plus de patriotism spec­ it o nespus de plăcută surpri­
tacolului „Românie, ţara mea
grădina ţării mele".
în acest sens, de a asigura ca­ toric creat prin consiliile şi co­ participe, în condiţiuni de de­ bate, de asemenea, problemele manilor — un salut călduros şi de dor", sugestiv intitulat — ză pentru spectatori. Corului
drul corespunzător pentru ca mitetele oamenilor muncii, prin plină egalitate, toţi oamenii educative. Va trebui discutat a- urări de succes în întreaga lor De pe malurile Mureşului au după cîntecul cu acelaşi nume casei de cultură i s-a alăturat
toţi copiii, tineretul să poată alte organisme în care cei ce muncii, indiferent de naţiona­ cest lucru şi pe linia Consiliu­ activitate ! venit coriştii căminului cultu­ al compozitorului Mircea Nea- şi cel al Liceului din Haţeg,
învăţa în limba în care doreş­ muncesc participă nemijlocit la litate, spunîndu-şi părerea, lui Culturii şi Educaţiei Socia­ Multă sănătate şi fericire ! ral din Gcoagiu. Molcome ori gu din repertoriul corului de pentru a da glas cîntecului „Fiu
te. Aceasta este una din pro­ dezbaterea şi adoptarea hotă- luptînd pentru soluţionarea liste. Este necesar ca şi con­ (Aplauze puternice, îndelungate; învolburate ca apele Mureşului la Geoagiu — de către orga­ al poporului român", dedicat
blemele asupra căreia am mii rţrilor, asigură dezvoltarea problemelor care privesc dez­ siliile oamenilor muncii de na­ cei prezenţi s c a n d e a z ă : — cîntecele „Mărunţia de la nizatori. Poeziile „Apă vie", celui pe care ţara l-a ales zi­
discutat de cîteva ori, şi asu­ continuă a democraţiei socia­ voltarea patriei noastre. ţionalitate maghiară şi germană „Ceauşescu — P.C.R.", ovaţio­ Geoagiu", „Cîntări de veselie", „Rădăcini", „Ochii lui Iancu" lele acestea preşedinte al Ro­
pra căreia am dorit^ şi doresc liste, participarea tuturor cetă­ Veghind la asigurarea depli­ să se angajeze cu toată forţa nează îndelung pentru Partidul „Trandafir de pe răzoare", (poetul Traian Filimon) ; „în­ mâniei socialiste. Odată cu
să insist şi la această întîlnire, ţenilor la conducerea statului. nei egalităţi în toate domeniile în această direcţie. Se pune a- Comunist Român, pentru Co­ „Partid, pe tine te cîntăm", chinare" şi „Peisaj hunedorean" prezentarea şi cu cascada de a-
în acest cadru, Numai în consiliile populare de activitate, a condiţiilor de ceastă problemă şi pentru uniu­ mitetul Central, pentru secreta­ „Foaie verde, murele" şi „Ro­ (Petru Sefcr) ; „Pietrele Sarmi- plauzc izbucnite, celor 75 de
In domeniul activităţii edu­ sînt aproape 13 000 de depu­ folosire a limbii materne din nile de creaţie care au datoria rul general al partidului şi mânie, ţara mea de dor" au zegetusei" şi _ „Atît de greu" corişti li s-au alăturat tot atî-
cative generale, dispunem de o taţi de naţionalitate maghiară şcoli, în activitatea culturală, să dezbată foarte serios orien­ preşedintele Republicii Socialis­ cucerit asistenţa care n-a pără­ (Gb. Constantin Naidin) ; „Pa­ ţia purtători ai cravatelor ro­
şii cu tricolor.
bogată reţea de instituţii artis­ care participă activ la rezolva­ în justiţie, în activitatea prac­ tarea educativă, revoluţionară, te România, tovarăşul Nicolae sit sala de la început şi pînă triei" şi „Fără ţară, cîntecul
tice pentru naţionalităţile con­ rea problemelor comunelor, o­ tică de fiecare zi, trebuie să a operelor de artă. Activitatea Ceauşescu). în finalul spectacolului. meu ar muri" (Ion Radu Igna) PETRE FĂRCAŞIU
tagonist. Risul e asigurat de talentul comic al
cuplului A. Vokaci—Lidia Smirnova şi de ima­
F i l m ginea spirituală a lui Leomd Krainenkov.

au avut) Ioc în ultimii ani, din iniţiativa Acade­ „ ¥ila“ noastră AL. COVACI
miei „Ştefan Gheorghiu", în colaborare cu revista Profil
Editorial© „Probleme economice".
Cartea răspunde recomandărilor cuprinse în do­ de vacanţă
cumentele de partid, care evidenţiază nevoia abor­ l/oicu
P. Constaniînescu“!aşî dării creatoare, de pe poziţiile concepţiei marxisţ-
leniniste, a fenomenelor şi proceselor noi din lu­
mea contemporană, inclusiv a studierii capitalis­ „Vila" noastră de vacanţă aminteşte, ca stil, de
mului în zilele noastre. neuitatele comedii ale lui Aleksandrov, de „Volga-
„De la eliberare Principalele dezbateri sînt : „Evaluări teoretice Volga" şi de „Toată lumea rîde, cîntă şi dansea­
fa socialism 11 asupra fenomenelor actuale din economia capita­ ză", de acele com.ediî_ fermecătoare în care strălu­
ceau ochi albaştri ai Liubei Orlova. Pentru că,
listă", „Lenin şi economia contemporană", „Eva­ orice s-ar spune în materie de originalitate. Alefc-
Antologia cuprinde articole scrise de acad. Pe­ luări critice marxiste asupra gîndirii economice sandrov eşte un fel de părinte spiritual al comediei
tre Constantinescu-Iaşi, vechi militant comunist, burgheze contemporane", „Contradicţiile econo­ de fiirn_ sovietice şi nici un regizor nu poate face
figură proeminentă a intelectualităţii româneşti, miei capitaliste contemporane", abstracţie de tutela stilistică a creatorului „Circu­
Participant activ la viaţa socială, politică şi^spi- Dintre ideile mai importante reţin atenţia : ne­ lui".
rituală a patriei noastre în anii imediat următori _ Primul sentiment trezit de filmul lui Konştan-
actului de la 23 August 1944, mcmbru_ în primul cesitatea elaborării unui sistem categorial al eco­ tin Vpinov _eşte,_ aşadar, unul nostalgic, îndrep­
guvern revoluţionar democratic al ţării, instaurat nomiei capitaliste elaborat prin prisma actualei tat spre amintiri de cinefil legate de romantis­
la 6 martie 1945, prim-vicepreşedinte al celei din­ faze a capitalismului, ipoteze în problema dina­ mul unei generaţii. Nu este, însă, mai puţin ade­ Scenă din film
ţii Mari Adunări Naţionale a republicii populare, micii preţurilor, o nouă definire a contradicţiei vărat, că „Vila" noastra de vacanţă oferă două
vicepreşedinte al Asociaţiei de prietenie rornâno-
sovietice, preşedinte al Asociaţiei de prietenie ro- fundamentale a capitalismului, procese integraţio- ore aproape de rîs deconectant, provocat de nu­ i
mâno-bulgare, P. Constantinescu-Iaşi a desfăşurat, niste şi circulaţia forţei de muncă, opinii multiple meroasele încurcături de care soţii Petrov au parte
în acelaşi timp, o neobosită activitate publicistică. asupra crizei sistemului valutar ş.a. în vacanţa lor. \ | Pentru melomani
Publicistica sa militantă redă aspecte din lupta Problemele teoretice, metodologice şi practice ale _ Konstantin Voinov (care este şi autorul scena­
forţelor revoluţionare, progresiste (în mod ^special societăţii capitaliste contemporane ridicate în ca­ riului) conduce cu mînă sigură acţiunea voit în­ ® „Meridiane melodii" — discul nr. 3,
ale intelectualităţii), în vederea unirii lor într-un curcată, punîndu-şi personajele în situaţii ce rele- editat de^Casa Electrccord, conţine 12 piese
front democratic, pentru lichidarea vechilor stări drul dezbaterilor publicate în acest volum prezin­ yă mici „mizerii" familiale : Petrov se teme gro­ I de muzică uşoară, dintre care amintim: „Ba­
de lucruri şi izolarea elementelor potrivnice noii tă un interes deosebit pentru cei ce stuejiază eco­ loane colorate , voce Mihai Constantinescu,
orînduiri sociale. Articolele acad. P. Constantines­ nomia politică sau urmează cursurile de perfec­ Voicu Stănescu este dirijorul prestigiosu­ zav de nevastă-sa şi ca atare nu-ndrăzneşte să-i „Te-aş ruga" cu E. Marian, „Pentru o iu­
cu-Iaşi oglindesc preocupările statului democrat- ţionare a cadrelor din domeniul comerţului exte­ lui taraf al ansamblului „Haţegana" din Hu­ mărturisească pierderea banilor ; dar nici Petrova bire" cu E. Rotarii, „Trec căruţe colorate"
popular, sub conducerea Partidului Comunist Ro­ nedoara, pe care-1 conduce cu pasiune în­ nu e mai'brează, deoarece — voind să-şi demon­
cu Ciupi Rădulescu, „Pentru ce?" cu Ce-
mân, de făurire a socialismului, de dezvoltare a rior şi în general pentru cei ce au preocupări în că de la înfiinţare. După o muncă perseve­ streze spiritul gospodăresc — demolează vila un ş cilia Silvestri ş.a.
unor relaţii strînse cu alte state. domeniul economiei capitaliste. rentă şi migăloasă, a reuşit să introducă în l
repertoriul tarafului şi al soliştilor numeroa­
Avînd orientarea din acea perioadă de timp, ar­ se melodii populare din bogatul nostru teza­ pic (mai rămîn, adică, ici-colea, cîteva cărămizi : ®. Maria Tudor prezintă un disc cu me-
ticolele retipărite în această antologie dovedesc an­ ur folcloric naţional, preocupîndu-se în spe­ întregi....). Există în film şi un atac satiric împo­ : lodji populare hunedorene : „Eu la mun-
corarea publicisticii acad. P. Constantinescu-Iaşi in cial pentru promovarea şi popularizarea triva spiritului speculant : foşţii proprietari ai vi­ I tc-am fost crescută", „Totdeauna mi-o fost
problemele majore ale timpului, reprezintă con­ Spectacole folclorului hunedorean. lei vînd, în fond, Ia preţ „rezonabil", o graţioa­ 1 drag", „Eu sînt fată de Ia moţi" şi „Cînd
tribuţie demnă de subliniat la efortul de adîncire să ruină. ş vii bade de la Deva".
a cunoaşterii primilor ani străbătuţi de poporul Este demn de menţionat că dirijorul
român pe drumul socialismului. a Teatrul de stat „Valea Jiului" din Pe- Voicu Stănescu provine — ca dealtfel mulţi Comedia îşi are legile ei de evoluţie, ca un deus i ® litiana Mibali a imprimat recent un
artişti consacraţi din larga mişcare artis­
disc conţinînd 16 piese folclorice din re­
5 troşani prezintă astă-seară la sediu piesa tică de amatori : a debutat în taraful ex machina intervin, aproape, simultan, două si­ pertoriul ei. „Cine bea apă din vad", „Măi,
„Probleme feorefîee ale „Siciliana" de Aurel Baranga. I.C.Ş.H,, unde s-a făcut remarcat prin vigu­ tuaţii salvatoare : ocazionalii concetăţeni ai colo­ mîndrule, strugur bun", „Tăt aşa o zis ba­
rosul său talent muzical. niei de week-end acordă generoase ajutoare bă­ dea" ş.a.
11
economiei caplfafisfe e Tot astăzi, la Hunedoara şi Orăştie, Astăzi, Voicu Stănescu. este cunoscut atît neşti, iar uitucul Petrov îşi aminteşte că banii au
j ansamblul de estradă al Casei de cultură în ţară cît şi în străinătate, datorită succe­ fost lăsaţi, de fapt, în casa vînzătorilor. Peripe­ • Au mai apărut în seria instrumentiş­
(Desbaferi) j ° din Cisnădie va prezenţa concerte de rnuzi- selor obţinute de ansamblul „Haţegana", la ţiile se închei? cu o secvenţă inspirată din „O lu­ tilor populari Simion Stanciu — nai şi Con­
al cărui drum ascendent a contribuit sub­
Lucrarea reuneşte selectiv dezbateri teoretice pe [ că uşoară. stanţial. me nebună, nebună, nebună" a lui Kramer ; o stantin Gherghina — trompetă.
diferite probleme ale economiei capitaliste. car* ploaie de bancnote îl întîmpină pe buclucaşul pro­