Page 19 - Drumul_socialismului_1974_04
P. 19
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 983 O DUMINICA 7 APRILIE 1974
Ziua sănătăţii Semnal
„SFATUL OMENIEI- ©
In patria noastră socîalis- fesional şi cu înaltă conşti înaltă tehnicitate medicală,
'tă, grija pentru sănătatea inţă politică şi profesională. după cele mal recente des ...acţionează cu rezultate Superlative hunedorene
populaţiei constituie o pre Corespunzător cerinţelor coperiri ale cercetătorilor în bune şi in oraşul Petrila.
ocupare centrală a partidu medicinei moderne, în care domeniul ocrotirii sănătăţii. Numai în ultima perioadă, • Cea mat bogată faună şi floră din munţii lifDOm TURISTICA
lui şi statului, o latură im profilaxia reprezintă un prin Nu avem comună în care datorită intervenţiei promp României se intîlneşte în Masivul Retezat.
•
Cel mal frumos şi impunător defileu din Mun
portantă a procesului multi cipiu de bază al ocrotirii să să nu fie asigurată asistenţa te a membrilor ce formează ţii Carpaţi: Rasul Lainici (Defileul Jiului).
lateral de dezvoltare şi în nătăţii, s-a creat reţeaua sa- medicală, ba multe dintre sfatul omeniei de la consi S Cele mai renumite localităţi din ţară (unice
liul popular al oraşului, au
florire a întregii naţiuni. nitaro-antiepidemică, dotată comunele noastre au astăzi fost încadraţi în cîmpul le), în care se cultivă bambusul: Gurasada şi SI- Cabana Rusu-Parîng
mcria-Ejscaria.
Organizînd şi conducînd o- cu mijloace necesare de in cite 2, 3, 4 medici, de o a- muncii: Crăciun Ciocan, • Cea mai nordică limită din ţara noastră de
pera complexă de edificare vestigaţie operativă, pe între tenţie prioritară bucurîndu-se Benone Munteanu, Marcu răspîndiri. a viperei cu corn : dealul cetăţii din
a noii orînduiri, de dezvol gul teritoriu al ţării. S-a or mama şi copilul. Mupteanu, Gheorghe Cor Deva. Bogaţi şi plini de ţului : Petroşani — Ca — 8 km, marcaj roşu,
0 Cel mai marc grad de urbanizare din ţară îl
tare multilaterală a patriei, ganizat supravegherea medi Lucrătorii din reţeaua sa colea, Francisc Kraibic şi are judeţul Hunedoara. frumuseţe sînt munţii bana Rusu. Iar din Livezeni, pote
cu
Cabana
!
partidul şi guvernul asigură cală activă şi sistematică a nitară a judeţului nostru - alţii, e Cea mai mare concentrare a populaţiei urba noştri încântare Cită are satisfacţie şezatâ la Rusu este ver a- ca marcată urmînd triunghi
dru
albastru,
poalele
şi
turis
condiţii pentru afirmarea de unor grupe de populaţie. medici, asistente, surori — a- ne se întîlneşte în Valea Jiului (majoritatea popu tul care străbate mun santului vestic al mun mul de pe Valea Sălă-
laţiei este urbană).
plină a capacităţii de muncă Pe lingă controlul medical cordă multă atenţie şi grijă CASATORII © Pină în 5 tele de pe un traseu pe telui Parîngul Mic şi truc spre poiana Stîna
una
noile
şi creaţie a fiecărui membru obligatoriu la angajare, pen omului bolnav, redarea lui aprilie, la Consiliul popu altul, de la o cabană este modernele dintre construcţii lui Rusu. Parcursul : a-
proximativ 2 ore.
şi
la alta 1 O excursie, în
tru muncitorii din sectoarele cît mai grabnică societăţii, lar al municipiului Hune De la cabana Rusu,
al societăţii, pentru îmbună munţi, la sfirşit de săp turistice din împrejuri
care
adevăra
tăţirea continuă a stării ae activităţii productive fiind ţe doara au fost oficiate 178 tămînă, esle o sănătate, o mile Petroşanlului con cci şi dornici dc drume
frumuseţea
ţie
peisa
asigură
vizitatorilor
de
tă
cură
sănătate a populaţiei şl creş lul numărul unu. Accesibili căsătorii. Printre cei care recreere neegalabilă în fort şl odihnă plăcută. jului alpin pot să-şl
terea unor generaţii viguroa 7 APRILIE tatea cetăţenilor la asistenţa au spus „da" ofiţerului stă Os pretutindeni mijlocul naturii, într-o Cabana se află la o al continue drumul spre
vîrfuri.
trei
se, bine dezvoltate din punct medicală s-a îmbunătăţit rii civile în ultimele zile, ambienţă greu de des titudine do 1 168 m, iar cele se face chiar Pleca
jurul
ei o-
rea
din
din
poienile
de vedere fizic şi intelectual. foarte mult, cazurile de com sînt : Aurel Birleanu, dis cris. Ca urmare a dez a feră Incuri deosebit de faţa cabanei Rusu, ur
economice
voltării
Pe baza realizărilor dobin- portare necorespunzătoare fa tribuitor la fabrica de piine patriei noastre, a mă agreabile pentru ex mînd poteca marcată
şi Lucica Miercan ; Alexan
cu bandă roşie. Se tre
dite în economie şi viaţa so de producţie în care pot ac ţă de omul bolnav fiind tot dru Gorea, electrician, şi VALOAREA valoare de circa 1 500 000 surilor ce s-au luat prin cursii. la Oaspeţii cabanei ce pe lîngă stînelo Ru
dispoziţie
camere
au
de drahme.
mai rare sau dispărute defi
reţelei
lărgirea
turisti
cială, s-au asigurat îmbună ţiona factori nefavorabili să Tiţa Bolof ; Ioan Matei, lă TESCOVINEI Organizatorii au anun ce, pentru dezvoltarea cu 2,, 3, 4, 5, 6 şi 8 pa su, apoi se traversează
de
pi
a
tăţirea sistematică a condi nătăţii- se asigură controlul nitiv din munca lucrătorilor cătuş, şi Marfa Criste, ţe Tescovina — acest sub ţat dgja o intenţia sala, în bazei materiale puge la turi, care însumează curmătura pînă la Mic.
ciorul Parîngulu!
peste 100 de locuri. Res
nopă
deşcljide
nu
ţiilor de muncă şi de trai ale medical periodic. Se organi noştri. sătoare. Tuturor, multă fe produs rezultat din pre care vor fi expuse 150 dispoziţia celor clientelei, îndră taurantul cu bufet stă Urmează apoi un urcuş
care
mărul
lucrarea
strugurilor
do
golişte
fă
oamenilor muncii de la ora zează cu regularitate ample Colectivele de muncă de ricire !... era considerată, pină — de... motociclete, găsite cu gesc turismul creşte Ia dispoziţia turiştilor printr-o se continuă spre
a-
get
şi
mult timp în urmă
pe
şe şi sate, ridicarea nivelu acţiuni medico-sanitare în la spitalele din Hunedoara, cum, fără vaţnare deose străzile Atenei, dar pe mereu. Prin Interme în permanenţă, tot Iar con în muntele Troiţa, de-a
camere
există
lui de civilizaţie materială şi vederea combaterii şi preve Petroşani, Deva, Brad, Orăş- NAŞTERI © La Consiliul bită şi, în consecinţă, se care proprietarii nu le-au diul acestei rubrici, fortul necesar, inclusiv lungul stîlpilor de mar
culti
pe
ca
în
pînă
stî-
spirituală al întregii popu nirii unor maladii care în tre tie, Haţeg, llia şi altele şi-au popular al oraşului Orăş- împrăştia îngrăşăminţ goare, natural reclamat nici pînă astăzi... vom înperca să pentru apă curentă. caj Iui Stedie, dreptul unde
interesul
un
văm
do
nii
laţii. In acest cadru se în cut făceau ravagii în rîndu- 0 demonstrat în repetate rîn- tie, au fost înregistraţi de cu efecte nu prea spec PRONOSTIC AI. practicarea acestui mi Cum ajungem la ca poteca reintră iar în
scrie şi preocuparea con rile populaţiei. duri capacitatea de a veni la începutul anului 148 taculoase. nunat sport — aflat la bană ? Posesorii de au pădure. Această potecă
acest
pot
toturisme
face
îmbunătăţirea generală a prompt şi eficace în spriji nou-născuţi, din care în a- Cercetările întreprinse RECOLTEI ÎNCĂ îndemîna oricui, tinăr lucru cu maşina, pînă prin pădurea de brazi,
stantă a partidului şi statu nul omului ajuns la suferin de specialiştii în viticul DIN PRIMAVARA sau vîrstnic — care foarte plăcută, duce pi
(De
la
lui pentru dezvoltarea asis condiţiilor de viaţă ale popu ţă, medicii-comunişti fiind prilie 5 fetiţe şi 6 băieţi. tură din podgoriile jude este turismul. Vor fi la cabană. km pe Pe nă sub fosta cabană
troşani,
8
ruta
demon
trasee
turis
publicate
Ajuns
tenţei medicale, pentru per laţiei, dezvoltarea sistemului întotdeauna un exemplu de De 1 aprilie — fără însă a ţului Vrancea că au tescovina Specialistul în ştiinţe a- tice, informaţii necesa Petroşani — Maleia — Parîng. are o aici, tu
strat,
însă,
ristul
privelişte
fecţionarea continuă a activi de ocrotire a sănătăţii au dăruire şi abnegaţie în fi păcăleală pentru părin este extrem de valoroasă grare, dr. Hanus, de la re celor care iau dru Cabana Rusu). De la cuprinzătoare a Vălt
din
tăţii sanitare. In concordanţă avut ca urmare scăderea muncă. ţii ei, că doar era aştepta dacă este utilizată ca in Universitatea singurul Miin- mul munţilor, reportaje cabana Rusu, cei care Jiului şi a versantului
au sosit aici cu maşina,
chen,
este
ex
Parîngului
deplină cu ţelurile şi impe accentuată a mortalităţii ge tă cu drag - s-a născut gredient în hrana anima pert din Europa care a de călătorie etc. pot efectua pe jos un vestic De al aici se poate
lelor. Prin spălare, ea de
Mare.
pre
Vom
a-
rativele majore ale societăţii nerale şi infantile. In com In acest an jubiliar. de aici micuţa Corina Elena vine un furaj depsebit de reuşit să precizeze cu zentarea începe cu minuna traseu deosebit de prin- pleca pe creasta munte
unor
tractiv,
collndînd
exactitate,
pri
încă
noastre socialiste, care con paraţie cu anul 1938, morta puternică rezonanţă istorică, Muntean. nutritiv, ce poate contri măvară, recoltele din ultimi te locuri pentru turism tr-un peisaj îneîntător lui în excursii de mare
litatea generală s-a redus cu în care vom sărbători împli bui decisiv la creşterea — cabanele din Patine, atracţie.
sacră omul ca supremă va mai mult de jumătate, iar nirea a trei decenii de la LOCUINJA © La „sem în greutate a animalelor. lor doi ani. Pornind de care cunosc în flecare spre vîrfurile Parîngu, Cei dornici de drume
Pen
şi
loare socială, Partidul Comu cea infantilă cu mai mult de Eliberarea patriei şi vom trăi nalul" tras de ing. Valen Primele 200 tone folosite Ja constatarea eă există o an o mare afluenţă de Cîrja turiştii Mîndra. călăto ţii şi peisaje montane
tru
legătură
între
strînsă
care
nist Român a ridicat proble 3 ori ; durata medie de via momentul istoric pentru des tin Cristea, din Deva, blo de Ia complexele zootehnice concentraţia substanţelor excursionişti. Pentru resc cu trenul, staţiile care n-au făcut pînă
Vîr-
Mărtineşti
de
şl
acest
acum
traseu
cunoaştem
ma ocrotirii sănătăţii publi ţă a crescut de la 42 ani, cît tinele patriei al celui de-al cul I, ap. 116, etajul 9, cum teşcoi au demonstrat efi nutritive din sol şi vre început, să familiar mul cele mai apropiate sînt pot face. Timpul e deo o
un
traseu
ce la rangul de politică de cienţa deosebită a reţe mea de Ia începutul anu Petroşani şi Livezeni. sebit de prielnic turiş
era în 1932, la peste 68 de Xl-lea Congres al partidului, că la etajele superioare telor puse la dispoziţia lui, dr. Hanus a cules tor turişti, dar necupos- Din Petroşani, turiştii tilor.
stat, situînd-o printre obiec ani în prezent. lucrătorii din reţeaua de o- există o permanentă lipsă crescătorilor de animale toate datele pe care !e-a cut încă îndeajuns de pot urma drumul caro C. SANDU
obţine
legătură
tivele de bază ale programu Alături de toate judeţele crotire a sănătăţii din jude de apă rece şi caldă, con de către specialiştii viti putut condiţiile în meteorolo mulţi locuitori ai jude sabil pe Valea Maleia
cu
lui de dezvoltare multilatera patriei, judeţul Hunedoara ţul nostru se angajează cu ducerea I.J.G.C.L. răspunde: cultori din judeţul Vran gice din timpul iernii şi
cea.
şi
lă a României. s-a bucurat de o seamă de fermitate să împlinească ceas „Cauza nu se datorează u- primăverii ajutorul le-a unui prelu
cu
or
crat
tui an — şi se află în
An de an s-au alocat din înlesniri şi avantaje în întă cu ceas cuvîntul partidului, nor defecţiuni tehnice, ci VULPI DIN dinator programat tot de CACIULATA — stadiu avansat de con dus devine tot mal cău
tat.
bugetul statului sume tot mai rirea continuă a reţelei de în întreaga lor activitate de faptului că reţelele din zo KAMCIATRA el. Rezultatele calculului ÎNNOIRI ŞI strucţie un hotel cu 15 Specialiştii Centralei u-
din
lciului
că
părere
însemnate pentru dezvoltarea ocrotire a sănătăţii. S-au con nobilă semnificaţie şi impor nă nu mai pot asigura pre ÎN EUROPA i-au oferit o expertului con MODERNIZĂRI nivele şi 478 locuri. se adaugă industria sînt de în măsură
imagine
Miinchen
fi
La
acestea
va
reţelei sanitare şi îmbunătă struit spitale moderne, altele tanţă — apărarea vieţii şi să siunea şi debitele necesare cludentă cu privire la Cunoscuta staţiune Că- deschiderea, în cursul să satisfacă cererea crcs-
ţirea asistenţei medicale a au fost extinse şi moderni nătăţii oamenilor I nevoilor de consum. Pen lui Colaboratorii de Institutu starea humusului. După ciulata, de pe malul drept lunii aprilie, a lucrărilor cîndă de margarină. In a-
cercetări
unional
cum
cest
populaţiei, înzestrarea unită zate, altele se află în con tru o soluţionare, în con cinegetice din U.It.S.S. e- Hanus, a cel demonstrat dr. al Oltului — despre care la cel de-al doilea liotei bricii scop, în ulei Incinta fa
factori
doi
e-
de
cu
15
„Oltenia"
va
care
nivele,
ţilor spitaliceşti cu aparatură strucţie. Toate unităţile spi Dr. THEODOR BĂDĂU diţiile existente, întreprinde fectuează cercetări de a- scnţiali ai recoltei — se afirma pînă nu demult completa începînd din din Podarl-Craiova, se
motivul
că,
diminuă
din
a
modernă, încadrarea lor cu taliceşti, mari şi mici, au fost directorul Direcţiei rea noastră a trecut la re climatizare în de Europa din numărul de spice pe me rii debitului izvoarelor 1U7G configuraţia Căciu- construieşte o a doua li
unei
specii
vulpi
mar
personal bine pregătit pro înzestrate cu aparatură de sanitare a judeţului considerarea proiectului de Kamciatka. Specia res trul pătrat şi la numărul minerale, va deveni un latel ca o modernă sta nie pentru producţia dotată
fie
boabelor
raportat
de
ţiune
fi
garinei,
balneară
tra
care
va
şi
turistic
—
la C.T. din str. Lenin, pen pectivă se caracterizează care spic — pot fi pro simplu punct prezent efer tament. cu instalaţii dintre cele
cunoaşte
în
printr-o
tru a trece partea de încăl bită şi vitalitate deose nosticaţi destul de exact vescenţa înnoirilor şi mo mai moderne. Ea va rea
foarte
o
blană
zire, apă rece şi caldă a preţioasă. Exemplarele lu începînd din luna apri dernizărilor edilitare. MARGARINA — liza şi în ulei hidrogenat, u-
lie, luînd ca punct de ple
tilizat
panificaţie
în
şi
UN PRODUS
—
Festivitatea decernării Steagului roşu şi a trală, şi degajarea, în fe care se va realiza în gos care calitatea de solului. Nu de Un la şi întreprinderea de TOT MAI CAUTAT industria timp măsuri adoptat
pentru
aclimatizare
ate
blocului I prin această cen
de
In
specialişti
grup
brînzeturilor.
că
este,
deci,
mirare
s-au
acelaşi
de
podăria
„Viatka",
lucrări
geologice
foraj
revoluţio
acest
procedeu
o
vizînd
serie
de
lul acesta, a instalaţiei de
oraşul
au
Kirov
lîngă
—
a
capacităţii
fap
cunosc
hidrofor din C.T. 4 de sarci suportat bine călătoria cu nar va fi inclus, la înce în speciale foraje executat aici tul Gospodinele prăjiturile devin sporirea fabrici. Ele ce
putul
de
viitor,
trei
adîncime
anului
vor
lorlalte
că
în
na blocului I. Este în curs avionul şi se simt bine la buletinul agricol statistică prin care un a fost pus zăcă- mai fragede, iar soteuri- avea ca efect dublarea
oficial
au
noul
unde
domiciliu,
de
bogat
Oficiului
evidenţă
al
Diplomei de onoare de unitate fruntaşi pe de realizare o nouă con ca cu nutria, alte anima : din Wiesbaden. Totodată, mînt cu de un ape debit termomine- le mal gustoase, dacă sînt nivelul an înregistrat cincinalului,
producţiei în 1975, faţă de
vecine
şi
pri
în
preparate
în
cu
margarină
preţioase
blănuri
le
ductă cu diametru de 400
timpului
va
artezian
previziunea
rale
al
mul
de
Se
unt.
de
loc
ştie,
vul
cincila,
nurca,
mm pe strada Dorobanţi,
dc 35 000 litri pe oră şi o
permite
elaborarea
de
margarina
că
asemenea,
recomandări
în
tor, se vor realiza şi două
care va îmbunătăţi conside pile polare. aplicării dc îngrăşăminte. privinţa temperatură de aproxi poate să asigure o diver începînd din anul urmă
mativ 35 de grade. Fora
o
rabil presiunea şi debitul ATENŢIE I.A jele respective principale fost sificare în alimentaţie, sortimente noi, cu mai va
au
alimentară
loare
ri
conţinutului
ci
ţară Institutului judeţean de proiectări leva în zona blocurilor turn din DUMNEAVOASTRĂ... FOSILELE voare şl pentru permanenti bogat uşor în asimilabile vegeta dicată. amplasarea se viitorul
datorită
ca
preluate
iz
Pentru
OBIECTELE
grăsimi
studia
îndepărtat,
mai
cartierul „Gojdu".
şi
cu
UNOR ŞOPÎRL.E
le,
zarea
ba
diversificarea
ză
noi
unor
antiartcrosclero-
afec
zotică.
COMERJUL © Pe Silvia ZBURĂTOARE zei de tratament a renale acţiune Iată motivele pen unităţi producătoare în
ţiunilor
digestive,
şi
O
instruc
amuzantă
Stolojan mulţi cumpărători tivă expoziţie a fost des Valea Aulije, din suriul şi reumatice, studiindu-se tru caro un asemenea pro Capitală şi în ţară.
posibilitatea
(Urmare din pag. 1) Goia şi-au manifestat satisfac partidului nostru, participanţii din municipiul Deva au a- chisă într-una din marile Kazahstanului, a fost de totodată acestor izvoare fo ca
losirii
ţia şi mulţumirea pentru înal la adunarea festivă au adoptat vut ocazia să o cunoască, săli ale Atenei. Au fost clarată rezervaţie natu surse de termoficare îna
găsesc
se
tele distincţii ce le-au fost con textul unei telegrame adresată mai precis să ia „contact” expuse... obiecte pierdute rală. Aici reminiscenţe nu inte dc introducerea ior
de
ale
atenieni
ultimele
în
meroase
tanţi, pentru aprecierea pe care ferite, angajîndu-se să-şi spo C.C. al P.C.R., tovarăşului cu nervii şi vocabularul pro trei luni ; bijuterii, por unor plante Şl animale în circuitul balnear. creş UMOR m UMOR
In
vederea
partidul şi statul nostru au rească eforturile pentru îmbu Nicolae Ceaiţşeş.cu, în care, priu, încă de pe vremea tofele, genţi de damă, dispărute, care au trăit terii potenţialului cu
haine
blană,
valize,
dat-o muncii lor, relevînd că nătăţirea în continuare a ac printre altele, se spune : cînd lucra la magazinul aparate foto, de de radio şi în urmă cu aproximativ rativ, în zona Căclu- INDISCREŢII
150 milioane de ani. Odi
au
distincţiile acordate constituie tivităţii sub toate aspectele, să „Ne vom strădui întotdeau pentru desfacerea pîinii, de televizoare, roţi de auto nioară, se găsea pe acest lata — Cozla la înce — Eşti orb şi totuşi constat că sub perechea de
put
lucrările
două
o recunoaştere a activităţii bu cinstească cu fapte de muncă na ca indicaţiile Dumneavoas lingă restaurantul „Transil mobile, cărţi, sticle de Ioc un lac, în mîlul că complexe balneare, cu o ochelari negri, mal porţi o pereche de ochelari !
fosi
s-au
ne desfăşurate, dar şi un pu deosebite cele două mari eve tră, hotărîrile Congresului al vania". Cine nu a cunos vin şi pachete de ţigări, ruia unor conservat preisto capacitate de 530 şi, res — Aşa este stimată doamnă, am nenorocirea să
vietăţi
lele
ternic stimulent pentru noi nimente politice ale acestui an. X-lca şi ale Conferinţei Naţio cut-o încă, are ocazia s-o umbrele, brichete şi rice. pectiv, 1 500 locuri — pri în fiu şi miop !...
NEDUMERIRE
discuri, ceasuri etc. — în
a
dat
urmînd
mul
fi
'succese în viitor. A luat apoi cuvîntul tova nale a Partidului Comunist facă acum, la magazinul folosinţă la sfîrşitui aces- — Acest copac a fost sădit de bunicul meu cînd
Tovarăşul Ioan Iştoc a în- răşul Ioachim Moga. Primul Român să devină fapte, iar oa „Ulpia" din Deva, unde a avea 8 ani.
— Imposibil, cum ar fl putut un copil de i ani
mînat vrednicului colectiv de secretar al Comitetului jude menii muncii din Cetatea oţe fost „promovată", poate, să sădească un copac aşa de mare !
proiectanţi hunedoreni, din ţean de partid Hunedoara a lului, din Valea Jiului şi din pentru felul cum ştie să jig RĂSPUNS EXACT
— Există un om mal insuportabil decit acela care
partea C.C. al U.G.S.R., Stea transmis proiectanţilor Inine- celelalte localităţi ale judeţului nească clienţii. Am stat de n-are spirit deloc ?
gul roşu şi Diploma de unita doreni, din partea biroului Co să beneficieze de noi condiţii vorbă cu responsabila de Noutăti medicale — Da, şi anume acela care deşi nu are, vrea să
te fruntaşă pe ţară în întrece mitetului judeţean de partid şi de desfăşurare a vieţii sociale, raion şi cu alţi lucrători aibă cu orice preţ !
rea socialistă pe anul 1973 din a Comitetului executiv al Con asigurîndu-le locuinţe conforta din unitate. Toţi o ştiu „bu ETERNA POVESTE
— Nu mal beau. gata, m-am lăsat !
tre institutele de proiectare lo siliului popular judeţean, calde bile şi dotări social-culturalc, pe nă de gură". Cine mai to UN NOU respectiv. Lucrările con din „scintigrafla" folosită — Tocmai tu, nu cred 1
cale. Vorbitorul i-a felicitat pe felicitări pentru munca lor măsura nevoilor. lerează astfel de atitudini ? IMUNODEERESIV : tinuă, dar de pe acum a Pînă în prezent. După — Da, mai ales cînd trebuie să mă duc la ser
devenit
că
vor
proiectanţii hunedoreni pentru fructuoasă şi realizările deose Sîntcm conştienţi că de modul GLOBULINA ba de clar fapt este mare cum se ştie, recunoaşte viciu nu mai beau. Nu de alta, dar nu mal vreau
un
de
ANTILIMFOC1TARA
tumorilor
rezultatele bune obţinute în cum ne vom face datoria, de CARTIERUL © Pînă cînd DE LA ASINI importanţă în ştiinţă şi rea din timp a împiedica să-mi văd şeful dublu 1...
JUSTIFICĂRI
poate
primare
întrecerea socialistă din 1973, bite obţinute în anul 1973, a- felul cum vom gospodări fie tot cu promisiuni ? Asta se în practica medicală. adeseori formarea dc me — De ce nu mal scrii nimic, poete ? Luptâ-te cu
Esle foarte greu de re
le-a urat noi şi valoroase suc preciind că înaltele distincţii care leu în documentaţiile ten- tot întreabă locatarii blo alizat transplantarea ini ştiinţa sovietică se a- tastaze, izbutind astfel să lenea aia şi învinge-o 1
căutarea
— Mă lupt toată ziua cu ea, dragul meu, şl etnd
cese în muncă în întîmpinarca ce le-au fost acordate încunu nico-economice pe care le în cului B din microraionul 15 mii. ficatului, rinichiului. flă în pentru unei noi stopeze evoluţia fatalei o birui, sînt atît de obosit, îneît adorm Imediat 1
chei
învingerea
boli, încă în germene.
celei de-a XXX-a aniversări a nează activitatea tuturor mem tocmim, depinde aportul nos Deva, deoarece de circa o Dar este incomensurabil zidului incompatibilităţii. Acum ca şi în trecut, LA POSTUL DE PRIM AJUTOR
obligi
mai
Eliberării patriei şi a Congre brilor colectivului I.P. Deva, tru la progresul economic al lună de zile factorii de răs nismul greu să să accepte orga In paralei cu metodele scintigrama are rolul ho — Omul acesta nu e bolnav, e beat mort !
grefa,
a
de
sului al Xl-lea al partidului. care, în frunte cu comuniştii, judeţului, la bunăstarea oame pundere din cadrul Consi să se înrudească cu ea. biologice fenomen combatere caută tărîtor în diagnosticarea — Vai, doctore, şl eu i-am dat să soarbă şl nl-
acestui
se
excepţio
Multe
Unui număr de 24 salariaţi au dus exemplar la îndeplini nilor muncii. De aceea, vă a- liului popular municipal nale au operaţii ratate din şi metode biofizice şi a- cancerului. Este vorba timul păhăruţ de coniac pe care îl mai aveam In
trusă...
distribuţiei
redarea
de
u-
fost
li s-a înmînat insigna de frun re sarcinile ce le-au revenit. sigurăm pe Dumneavoastră, Deva şi ai şantierului nr. 1 cauza barierei incompati nume a îndepărtarea din nor substanţe marcate FARA IEŞIRE
şl
sînge
albuminelor
în
ome
—
Am primit o scrisoare In care mă ameninţă
taş în întrecerea socialistă pe Vorbitorul şi-a manifestat în mult stimate şi iubite tovarăşe al T.C. Deva tot promit că bilităţii. celulelor care determină radioactiv Aceste corpul substanţe că dacă voi continua să flirtez cu fiica lui, mă
nesc.
aceas
natură,
anul 1973. crederea în organizaţia de Nicolae Ceauşescu, că vom face vor lua măsuri pentru trans tă Creată de este consem imunitatea. sînt injectate pacientului, împuşcă.
barieră
portul molozului şi prefabri
Calde cuvinte de apreciere partid de la I.P. Deva, în în totul pentru îndeplinirea cu catelor rămase încă din nată în imunitatea orga STIMULATOR deoarece ţesuturile sănă — Ei şl, n-al decit să nu te mai întîlneştl cu ea!
altfel
— Uşor de zis, dar tu ştii că scrisoarea e ne
viu.
spentru succesele obţinute de tregul colectiv de muncă de cinste a datoriei, vom răspun toamna anului trecut în nismului membru Gleb Solo- OFTALMOLOGIC toase ele reacţionează tumorile. semnată ?...
decît
la
viov,
corespon
I.P. Deva în 1973, precum şi aici, că se vor mobiliza şi în de cu însufleţire chemărilor a- spatele blocului respectiv dent al Academiei de Cercetătorii de la Aca Prin stabilirea proceselor VECINI AMABILI
—
convingerea că ele vor fi am şi în jurul centralei termice ştiinţe medicale a U.R.S.S., demia de Medicină din în curs, scintigrama face rog 1 Eu sînt specialistul în acordarea planelor, vă
şi
mărimea
localizarea
ca
directorul
de
Institutului
un
au
plificate în acest an jubiliar, continuare, cu întreaga capa dresate de conducerea de partid nr. 14. Se aşteaptă un răs transplant al organelor şi Poznan original elaborat stimu tumorii să fie posibilă. — Bine, dar eu nu v-am chemat !
şi de stat, ne vom strădui să
de
model
—
in întregul cincinal, a expri citate creatoare, pentru a trans puns faptic din partea fac ţesuturilor este de părere lator oftalmologie. Acest Pentru combaterea can voastră ! ştiu, doamnă. M-au trimis vecinii dumnea
acest
a
dat
mat şi tovarăşul Mircea Ram- pune neabătut în viaţă pre ridicăm continuu prestigiul co torilor competenţi. că rezultate buno oamenii aparat produce impulsuri cerului, iniţial la procedeu DUMITRU CRISTACHE
diagnos
folosit
emisă
ideea
de
iritante
tipuri
de
diferite
ba, director în Comitetul pen- vederile Congresului al X-lca lectivului nostru, vom întîmpi de Ştiinţă sovietici cu pri şi este alimentat direct ticarea tulburărilor în
şi Conferinţei Naţionale ale na cu realizări deosebite eve CÎMPUL E RAMPA DE vire la metoda combinată de reţeaua electrică. El funcţionarea glandei ti
"tru problemele consiliilor popu P.C.R., pentru a întîmpina cu nimentele de maximă impor GUNOAIE ? © Cine trece de învingere a încercări este ferit de variaţii de roide, a constituit un
lare. lor organismului de a res tcnsiline, datorită echipă progres remarcabil. Insă
succese de prestigiu marile e- tanţă în viaţa poporului nos pe la grădina de legume pinge organul sau ţesu rii sale cu un stabiliza abia utilizarea compute
Vorbind în numele colecti din Deva a I.A.S. Mintia tul implantat. Printro rului şi a matematicii a
venimente politice ale anului. tru din acest an — cea de-a tor. Probele de clinică au transformat scintigrama
vului din care fac parte, arhi poate „admira" cum cîm „cheile" necesare învin demonstrat că stimulato
Intr-o vibrantă atmosferă de XXX-a aniversare a Eliberării gerii barierei incompati rul dă rezultate bune, în într-un mijloc perfect de M u g u r i...
tecţii Cornel Florea, Elena Di- entuziasm şi angajare, de ata patriei de sub jugul fascist şi pul arată ca „semănat" cu bilităţii un preparatul important special în cazul tratării depistare timpurie a can
loc
îl
cerului.
creat
joacă
muşchilor
aulescu şi inginerul Marius şament fierbinte la politica Congresul ţi Xl-lea al P.C.R. ■ hîrtii. Maşinile I.J.G.C.L., dc un grup de oameni de paraliziilor ochiului şl ex în Centrul de cercetări on < 1 3-A 5 6
al
terni
fiind descoperite, împrăştie
ştiinţă
din
din
post
peste tot gunoiul. Ba mai sub conducerea Uzbckistan timpul readaptării lichida cologice Germania Republica 8 9 IoVIZ
lui
U.
Federală
dis
după
operatorii,
mult, uneori îl depozitează Aripov, membru cores rea strabismului. pune, printre altele, de un 4
chiar pe drum. Nu se poa pondent al Academiei uz COMPUTERUL AJUTA ordinator de format ma
bece de ştiinţe. Este vor
re. Combinat cu un apa
te oare face ordine şi cu
MB T M F T MP SE U şoferii care au sarcina să ba de globulina la antilim- LA DEPISTAREA rat de televiziune, procesele 2
aces
de
focitară
asini
ta
înregistrează
depună gunoiul la rampă ? (OALG). Pină în prezent TUMORILOR care încep şă se desfă 5
se folosea serul obţinut CANCEROASE şoare în corpul pacientu
de la cal (ALG). Dar în Atîta timp cît nu exis lui de îndată ce a fost h
SCANDALAGIUL ...MATI
Şl MERSMEIE SA FiCTIOIZE I NAL © Dumitru Hopu este cele din urmă, acţiunea tă încă împotriva absolut injectată O substanţa cores
radio
o
terapie
ALG este mai slabă decît
activă.
curbă
cance
sigură
efectul imunităţii şi a de
proce
acestor
cunoscut la Certeju de Sus venit clar că preparatul rului, cea mal mare im punzătoare proiectată pe e- 5 Si
se
este
ca un bun amic cu... paha trebuie ajutat. portanţă revine depistării cran de unde poate fi di <0
a
(Urmare din pag. 1) lui stabilit, se fac irigări pe 21 Foit, unitate care arc prevăzut rul. După ce se cinsteşte bine, A început căutarea n- timpurii tărîm. tumorilor. Pe rect citită de medic. Du H
de
Centrul
acest
donatori
de hectare. Ieri însă au inter în graficul de udare să irige face scandal. Aşa a făcut nor din regnul corespunză cercetări oncologice al pă un procedeu special, 7
animal.
tori
venit unele defecţiuni pentru 10 hectare abia în săptămînă în dimineaţa zilei de 29 S-a dovedit, astfel, că Republicii Federale Ger dezvoltat la Heidelberg, ' :
ne-a făcut precizarea că Ia a- remedierea cărora inginerul care urmează. De asemenea, la imunodeprcşivul cel mai mania a realizat progrese se calculează concomi
substan
tent
distribuţia
în
ceastă unitate sînt) cuprinse în Constantin Coriciuc era plecat C.A.P. Lăsau, încă nu s-a în martie q.c., la orele 5,45. eficace este OALG. vădite ajutorul ultimul timp. ţelor radioactive în corp. 8
computerelor
Cu
Preparatul
sistemul de irigare 50 de hec la S.M.A. Simeria. treprins nici o măsură pentru După cum se vede, a rimentat cu a fost expe în şi al unor metode mate In modul acesta, medicul 9
succes
tare cultivate cu legume. Cu Continuă să ridice probleme a reamenaja terenul stabilit să luat-o de dimineaţă. Soţia condiţii clinice. Institutul matice, pot fi făcute a- îşi poate da, în scurt timp
după
lui mergea la serviciu. A
care
seama
aceea,
Heidelberg
două motopompe şi cu un as irigatul culturilor la C.A.P. fie irigat. bătut-o în autobuz pînă a de vaccinuri şl seruri din cum la cu privire pro la organe ale pacientului Io
nosticuri
a
pune
persor s-a început de 3 zile Băcia. In ziua de 4 aprilie a.c., umplut-o de sînge. Fapta Taşkent punct început producţi procese canceroase inci sînt atacate de cancer ş) l(
la
a
rea
udatul. Pînă acum s-a irigat preşedintele unităţii, Hortensia Irigarea unor suprafeţe cît lui a fost condamnată de ei in serie a preparatului piente, care nu reieşeau în ce stadiu se află boala.
ceapa de pe 4 hectare şi se tre Hălălaie, făcea promisiuni fer mai mari în fiecare unitate a- toţi oamenii. n
ce în continuare la irigarea spa me că se va aduce şi se va gricolă, acordînd prioritate le
nacului, salatei şi ridichilor. In pune în funcţiune aspersorul gumelor şi plantaţiilor tinere ULTIMA ORA © Cinema
terlocutorul ne-a asigurat că de la S.M.A. Haţeg, unde a fost de pomi, constituie o sarcină tograful de pe strada Re ORIZONTAL: I. Vesti VERTICAL : 1. încolţit
utilajele funcţionează ziua şi la reparat. Intenţia nu s-a fi economică primordială pentru publicii din Petroşani nu torul primăverii — Ca — Un fel dc clei; 2. Lu
noaptea, de această acţiune o- nalizat însă nici pînă ieri. To conducerile C.A.P., I.A.S. şi mai are firmă din 1971, pricioasele zile ale unui crări agricole de primă
primăvară;
dc
cupindu-se şeful fermei legu talul dezinteres manifestat pen S.M.A., pentru organizaţiile de cînd s-au făcut aici repa Mal început înfloresc trandafi 2. vară; 3. O primă ipote
Cînd
ză 1 — îşi numără anii
micole, ing. Liviu Cismaş, şi partid de la sate şi consiliile raţii capitale şi din greşea rii...; 3. Curse ! — Lăsată în primăveri; 4. Diviziu
cooperatorul Nicolae Martin. Pe tru rezolvarea acestei probleme populare comunale. De modul lă s-a spart firma. De a- pentru o altă primăvară; ne a timpului — Cîmpie
de stringentă actualitate se con cum acţionează şi mobilizează in 4. Plantă din familia gra- de-a lungul unei ape
măsură ce se vor planta şi în- cretizează în aceea că pînă la în aceste zile toate forţele şi tunci şi pînă azi, responsa mineelor, cu flori albe- curgătoare — Căni !; 5.
gălbui — Primele zile de
sămînţa noi suprafeţe cu legume ora actuală nu s-a administrat mijloacele cu care se pot face bila cinematografului a îna primăvară 1 — Transpor înverzesc primăvara —
se va face şi pe acestea iriga nici un gram de apă la vreo irigaţii depinde hotărîtor soar intat întreprinderii cinema mutări tat; 5. Din timp 1 — Un Emoţie pe scenă; G. Ma
re în Arabia — A întoar
rea. cultură. Cum să obţină unita ta producţiei agricole. Iată de tografice judeţene 6 adre capăt de lume 1 — Multi ce pămîntul; 7. Marea
— Cum staţi cu amenajările tea producţii sporite dacă a- ce nu mai este îngăduită nici se pentru executarea firmei, CONTROLUL POZIŢIEI: colorele 6. flori ale în primă unduitoare a grînelor —
fie
Renaşte
verii;
Comunicată
viu
grai;
prin
noi ? — l-am întrebat pe in cum cînd efectele secetei se o clipă de răgaz în privinţa dar nu s-a făcut încă ni care primăvară — Ulti 8. Lunga recreaţie de pri
Alb — Rb3, Dc2, Cdl,
terlocutor. resimt cu tărie, nu se întreprin punerii în funcţiune şi folosi mic. Pentru a 7-a şi - spe Cd3, p.c4 7. Străjuiesc apele de măvară a celor mici —
mele păşuni 1 — Bere ! ;
— Avem plan să amenajăm de nici o măsură pentru a com rii neîntrerupte a mijloacelor răm - ultima oară, tragem Negru — Rc2, p.d2 munte — Cîmpic vastă ; Ca un ghiocel 1; 9. Luptă
— Adus în' faţă 1; 10. Din
75 de hectare. Lucrarea n-o pleta deficitul de apă din sol ? de udare, a utilizării tuturor şi noi un semnal la... ulti REZOLVAREA 8. Maşină de război — primăvară în primăvară
PROBLEMEI DIN
Căzută din nori — Vastă,
putem începe însă deoarece te Unitatea are stabilit să irige surselor de apă care pot fi di ma oră. Poate va avea mai NUMĂRUL TRECUT : nemărginită 1 ; 9. Primă — Verdeaţă pentru une
renul respectiv este cultivat din 30 de hectare, cîte 10 în fieca rijate spre culturi. Toţi locui mult efect I... REPORTER 1. Ng7 — f8 Rf3 — g3 vara îşi înnoieşte reper le necuvîntătoare; 11. Ne
toamnă cu grîu şi orz. Imediat re săptămînă. In aşteptarea torii satelor sînt chemaţi să 2. Tf7 — h7 orice toriul — Aceasta ; 10. Ca gaţie — Vestitoare a pri
după recoltarea lor, vom ţrece vreunei „mane cereşti", grafi participe la finalizarea grabni 3. Th7 — h3 sau un ghiocel 1 — Plante ti măverii; 12. Cer poetic —
• Nf8 — dG + mat
cu
cu
Despărţit
ajutorul
de
pus
în
nere
(bune
la acţiune. cul de udare continuă să ră- că a amenajărilor locale, la 1. Ng7 — f8 Rf3 — e3 grădină); 11. Spaţiu spor ţitului.
Motopompa şi aspersoarele mînă o simplă însemnare pe efectuarea lucrărilor de reţinere 2. Tf7 — d7 orice tiv — In cale ! — Zăpa
3. Td7 — d3 şau
au fost puse în funcţiune şi la hîrtie. şi acumulare a apei necesară Nf8 — hG + mal dă ; 12. Cel mai mici — GETA STOICA
C.A.P. Rapoltu Mare. In săptă © replică palidă efectelor se irigării unor suprafeţe cît mai In orimăvara vieţii. Călan
mâna aceasta, potrivit graficu- cetei »e constată fi la C.A.P. mari.