Page 21 - Drumul_socialismului_1974_04
P. 21
DE L.ECîURA
4
Proletari din toate tarile, unfjl-văi
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
a primit pe publicista
egipteană Sakina El Sadat
Luni, 8 aprilie, tovarăşul parte a lumii. Iată de ce, a
Nicolae Ceauşescu,. secretar ge spus publicista egipteană, ale
neral al Partidului Comunist gerea tovarăşului Nicolae
Român, preşedintele Republicii Ceauşescu ca preşedinte al Re
Socialiste România, a primit pe publicii Socialiste România a
publicista egipteană Sakina El fost primită cu multă satisfac
Sadat, şefa secţiei externe a re ţie în Egipt şi de ceilalţi prie
vistei ilustrate „Al Mousawar“, teni arabi.
redactor-şef adjunct al revistei Felicitînd călduros pe secre
pentru femei „Hawwa". tarul general al Partidului Co
La întrevedere a participat munist Român, Sakina El Sa
tovarăşul Cornel Burtică, mem dat a urat preşedintelui Nicolae
bru supleant al Comitetului E- Ceauşescu noi succese în acti
xecutiv, secretar al C.C. al vitatea sa de mare răspundere
P.C.R. pusă în slujba prosperităţii
Publicista egipteană a arătat continue a României socialiste
Anul XXVI Nr. 5 984 MARJI 9 APRILIE 1974 4 PAGINI - 30 BANI că îi revine plăcuta însărcina şi a poporului român.
re de a transmite tovarăşului Evocînd ^convorbirile deose
Nicolae Ceauşescu, tovarăşei bit de cordiale pe care le-a a-
Elena Ceauşescu, un mesaj de vut, acum doi ani, la Cairo,
deosebită prietenie şi simpatie cu preşedintele Anwar El Sadat,
JJ,L 1 ' *' v 'yMv'v'Y din partea preşedintelui Repu tovarăşul Nicolae Ceauşescu a
subliniat cu satisfacţie faptul
blicii Arabe Egipt, Anwar El
in cinul XXX- al orarii şi Congresului al Xf-ba d P.CR. Sadat, şi a soţiei sale, Djihan că înţelegerile şi acordurile
convenite cu acest prilej se
Sadat. înfăptuiesc în bune condiţiuni.
• Mulţumind, tovarăşul Nicolae A fost exprimată dorinţa
RITMURI ÎN AL TE ÎN ÎNTRE Ceauşescu a adresat, în numele României socialiste, a poporu
său şi al tovarăşei Elena lui român, de a extinde con
Ceauşescu, un salut cordial şi lucrarea multilaterală dintre
cele mai bune urări de sănă cele două ţări şi popoare.
tate şi fericire preşedintelui In continuare, preşedintele
mm
„Un lingou în plus pe fiecare schimb" „Să ne prezentaţi Anwar El Sadat şi soţiei sale. Nicolae Ceauşescu a răspuns la
unele întrebări ale publicistei
In cursul convorbirii, care a
Iniţiativa laminatorilor de la „800", din cadrul C.S. Hune avut joc apoi, publicista Sa egiptene privind poziţia Româ
doara, ca în fiecare schimb să lamineze un lingou în plus, se rezultatele într-o kina El Sadat a relevat rolul niei faţă de situaţia din O-
materializează cu succes zi de zi. Efectul ei economic în pri important po care tovarăşul rientul Mijlociu, evoluţia re
mul trimestru ol anului este încorporat în cele 2 056 tone de notă modestă" Nicolae Ceauşescu l-a avut şi îl laţiilor româno-egiptene, pre
laminate realizate peste plan, spor de producţie ce a fost are pentru realizarea destinde cum şi în legătură cu expe
majorat sensibil de la începutul acestei luni. Acestea au fost ultimele rii în Orientul Mijlociu, acţiu rienţa ţării noastre în construi
— .Asta înseamnă — ne-am adresat tovarăşului Teodor Flo- cuvinte pc care ni Ie-a a- nile sale în acest sens fiind a- rea societăţii socialiste multila
rea, secretarul comitetului de partid pe secţie — că în fiecare dresat la plecare inginerul prcciate ca acţiunile sincere teral dezvoltate, în domeniul
schimb s-a realizat suplimentai mai mult de un lingou. Petru Andraş,' directorul Fa ale unui prieten al poporului lărgirii continue a colaborării
— Intr-adevăr. încadrarea în coordonatele iniţiativei în bricii de produse refractare egiptean şi al celorlalte popoa economice internaţionale.
seamnă un plus de producţie de 270 tone lunar, respectiv Bani. Vom respecta întru to re arabe, ca o contribuţie reală întrevederea s-a desfăşurat
3 240 tone anual. Succesul din primul trimestru ne-a demon tul rugămintea, dar nu vom în direcţia instaurării unei păci într-o atmosferă de caldă cor
strat că se poale da mai mult. Dealtfel, cele peste 2 000 do putea să nu inserăm în pa drepte şi trainice în această dialitate.
tone realizate suplimentar în primele trei luni ale anului con ginile ziarului nostru rezul
stituie o treime din angajamentul anual, de 6 000 tone. tatele şi faptele deosebite de
— Nu de mult — spunea prim-laminatorul Marin Burtică muncă pe care Ie-a obţinut
— schimbul C s-a angajat ca în cinstea zilei de 1 Mai să ob în ultima vreme acest colec In legătură cu generalizarea primei
ţină o producţie record. Şi cred că vom reuşi. tiv. Astfel, pc primul tri
— La fel s-a discutat şi in schimbul B — ne-a încredinţat mestru al acestui an, produc
Pentru pieţele prim-laminatorul Ican Cindea. Cu toţii sîntem hotărîţi să ne ţia globală a fost depăşită cu
organizăm temeinic munca, să respectăm riguros tehnologiile 3 Ia sută, producţia marfă
externe de încălzire şi laminare încît să raportăm la 1 Mai realizări M. FILCEA trepte a invăţămintului liceal
deosebite.
— Să scrieţi că nici schimbul A nu se va lăsa mai prejos (Continuare in pag. a 3-a)
DEVA. Angajamentul co - ne-a asigurat maneyrantul principal Dragalina Pop. După cum s-a anunţat, o re angajaţi în producţie sau cu
lectivelor de forestieri din centă hotărîre a Consiliul ui de prinşi în alte forme de învă-
judeţ de a aduce în acest Miniştri stabileşte măsurile pen ţămînt (ucenicie, şcoală profe
an o contribuţie sporită la tru traducerea în viaţă a pre sională). In prima treaptă a în
creşterea resurselor valuta Cărbune extras suplimentar vederilor Plenarei C.C. al văţămîntului liceal, pregătirea
re ale ţării, prin suplimen P.C.R. din 18—19 iunie 1973 elevilor va fi diversificata în
tarea livrărilor la export, se j VULCAN. Desfăşurînd larg ta le-a permis să extragă nirea integrală a angajamen privind generalizarea primei funcţie de cerinţele de pregă
înfăptuieşte cu succes. Prin 5 Întrecerea socialistă in cin suplimentar peste prevederi tului anual. Se evidenţiază zi Cocsarul Gheorghc Enache, mecanic M.S.U., uşierul Josif trepte a învăţămîntului liceal. tire a cadrelor, corelate cu dez
măsurile întreprinse în uni stea zilei de 1 Mai şi a ce le iniţiale ale planului a- de zi în muncă brigăzile con Kulccr şi Valentin Radu, munci torl destoinici ia cocscria din Pentru a afla amănunte în voltarea economică şi socială a
tăţi în vederea realizării lor două mari evenimente proape 2 000 tone de cărbu duse de Nicolae Stoian, Con C.S. Hunedoara, luptă permanent pentru obţinerea ţinui cocs legătură cu măsurile menţiona judeţelor şi cu integrarea ab
ritmice şl la înalt nivel cali politica ale anului, minerii ne. Colectivul acestui sector stantin Ciobănoiu, Dumitru cu mare rezistenţă, pentru depăşirea planului. te, un redactor al agenţiei „A- solvenţilor în muncă. In legă
tativ a producţiei, s-au li din cadrul sectorului IV al şi-a adus astfel din plin con Milea, care muncesc cu mult Colectivul acestei unităţi aduce o contribuţie însemnată la gerpres" s-a adresat prof. univ. tură cu absolvenţii treptei întîi
vrat beneficiarilor externi j E.M. Vulcan au reuşit să-şi îndeplinirea cu succes a angaja montelor luate de sidcrurgiştil Ion Dumitru, director în Mi de liceu care nu vor urma şi
mari cantităţi de produse ’ realizeze sarcinile de plan pe tribuţia pentru ca E.M. Vul spor, realizînd peste preve hnnedoreni în cinstea zilei de 1 Mai şi a celei de-a XXX-a nisterul Educaţiei şi Invăţă- treapta a doua, aceştia vor a-
la cursuri de revenire supe- ! primul trimestru al anului cu can să poată raporta chiar derile la zl însemnate canti aniversări a Eliberării patriei. Foto: N. NEGRU mîntului. Pornind de la nece vea posibilitate de a-şi desă-
rioare. 3 10 zile mal devreme. Aceas din primul trimestru îndepli tăţi de cărbune. sitatea modernizării structuri vîrşi pregătirea profesională
lor şi conţinutului învăţămîn potrivit cerinţelor de cadre,
tului, a creşterii aportului şco prin cursuri de calificare de
lii Ia ridicarea nivelului cul scurtă durată sau prin şcoli
tural al întregului popor şi profesionale cu durata redusă.
pentru mai buna pregătire a In vederea cuprinderii gene
10 400 I lapte tineretului pentru viaţă — de raţiei dc absolvenţi ai clasei a
clara interlocutorul, Hoţărirea VHI-a în prima treaptă a li
marfă în plus Consiliului de Miniştri prevede ceului," îri anul şcolar 1974—
ca, înccpînd din anul şcolar 1975, vor fi transformate sau
Organizarea judicioasă a 1974—1975, să funcţioneze 8 înfiinţate un număr de 174 li
muncii în .fţrrna zootehnică tipuri de .licee : reale, umanis cee. Acestea vor funcţiona cu
a G.A.P.. Djobra ;^i ’ furajarea te, industriale, agricole-silvi- filiale care se vor organiza în
MUNCĂ INTENSĂ LA raţională a animalelor au ce, economice, sanitare, peda localuri ale şcolilor generale sau
Tineretul—prezent pe plimentar o cantitate de liceal va fi organizat în două văţămîntului liceal, care va in
gogice şi de artă. Invăţămîntul
profesionale de la oraşe şi sate.^
permis unităţii să livreze su
In următoarea treaptă a în
trepte — una cuprinzînd anii
10 400 1 lapte. Şeful fermei
clude anii III—IV(V), a înche
EXECUTAREA LUCRĂRILOR zootehnice, medicul veteri I şi II de studii. In anul I de iat prof. univ. Ion Dumitru,
liceu va fi cuprinsă întreaga
nar Victor Herbei, ne spu
şantierele gospodăreşti nea că acest rezultat a fost generaţie dc elevi care promo specializata va fi determinată
ele specificul activităţilor con
posibil datorită punerii în
vează clasa a VUI-a a şcolii
funcţiune a bucătăriei fura generale, ceea ce va conduce la crete care, alături do practica
AURICULE DE SEZDN Duminică, organizaţiile de tineret din biectiv. Dumitru Iordache, Nicolae Iorda- jere, unde se prepară nutre realizarea unui învăţămîţit o- în producţie, va crea condiţii
pentru o bună pregătire pro
ţurile, cît şi asigurării unor
bligatoriu cu durata de 10 ani.
municipii, oraşe şi de la comune au mobi ciie (secretarul comitetului U.T.C. de la sec raţii echilibrate din care nu In acest scop, absolvenţii cla fesională.
lizat numeroşi utecişti şi pionieri pe şantie ţia bluming), Iosif Golomboş, Viorcl Do- lipseşte silozul pentru va sei a VUI-a din promoţia a-
rele de înfrumuseţare şi gospodărire din breanu... Despre ce vrea să însemne respon
Ţăranii cooperatori şi me re ne-am propus. La cultura cile cu lapte. cestui an nu vor mai putea fi (Agerprcs)
i, ain cele 246 ha
canizatorii, au fost şi duminică porumbului, din cele 246 cartiere, de la bazele sportive şi de agre sabilitatea, disciplina vorbeşte grăitor pre
prezenţi la muncă în cîmp planificate, s-au pregătit şi ment, precum şi la uncie acţiuni în spri zenţa în mijlocul tinerilor a lui Gheorghe
pentru terminarea cît mai grab fertilizat cu îngrăşăminte chi jinul agriculturii. Prin participarea lor, tine Stanciu, secretarul organizaţiei de bază
P.C.R. numărul 2 — semifabricate, a lui
nică a lucrărilor agricole de mice şi naturale aproape 190. rii au adus — alături de vîrstnici — noi
sezon, la amenajarea terenuri contribuţii la întregirea toaletei de primă Gheorghe Şerban, secretarul comitetului de msabilim si mmaţ
vară a localităţilor judeţului. Prezenţi în
partid — semifabricate. Nicolae Bărbuş, Ma
lor pentru irigaţii şi la udări. AU TERMINAT mijlocul tinerilor, reporterii ziarului nostru, rin Aniţa, Cornel Stoica, Pavcl Popa, Mihti
Ei desfăşoară în permanenţă Furman, Stan Cbiriac, Nicolae Popescu sînt
o activitate susţinută pentru PLANTATUL CARTOFILOR au consemnat cîteva activităţi mai semnifi omniprezenţi la acţiunile iniţiate de orga
cative :
traducerea în viaţă a sarcini i. Wna din cele trei cooperati nizaţie.
lor izvorîte din documentele ve agricole mari cultivatoare LA HUNEDOARA ŞI GHELAR II AGITAM
Conferinţei pe ţară a cadrelor de cartofi este şi C.A.P. To- La Ghelar. alături de alţi 600 de locuitori
din agricultură şi obţinerea în teşti. Suprafaţa ocupată cu Peisajul activităţilor voluntar-patrioticc ai comunei, tinerii şi-au adus aportul în-
acest an a unor recolte _ cît această cultură în acest an tre din municipiul Hunedoara a fost, dumini tr-o acţiune de mare anvergură. Bilanţul : Comitetul de partid al mi munişti, cu o pregătire politi ţirea cunoştinţelor se organi
mai bogate la toate culturile. 4 000 metri pătraţi zone verzi şi spaţii ame nei Aninoasa depune un interes că, profesională corespunzătoare zează, periodic, Ia nivelul co
buie să ajungă la 100 ba. To că, generos. najate, 5 kilometri de drumuri .reparate, ma sporit pentru găsirea celor mai şi care se bucură de prestigiu mitetului de partid, instruiri'
varăşul Ioan Turcu, preşedinte ...In incinta stadionului „Corvinul", în jur în rîndul salariaţilor, avînd o pe diferite teme ca, de exem
DIS-DE-DIMINE AŢ A luri taluzate , 15 hectare păşuni curăţate. bune forme şi metode -de mo
le unităţii, nc-a informat că de 120 de tineri înarmaţi cu greble, lopeţi bilizare a colectivului dc mun comportare demnă în produc plu, _ semnificaţia internaţională
LA MUNCA, IN CÎMP datorită hărniciei mecanizato şi cazmale, lucrează. Sînt membrii organiza Raid realizat de : citori, ingineri şi tehnicieni la ţie, familie şi societate, oa a vizitei tovarăşului Nicolae
rilor Ion Mihuţoni, Petru Mo ţiilor 2 şi 4 de la bluming, 2 şi 4 de la se îndeplinirea exemplară. a sarci meni competenţi de a interve Ceauşescu în unele ţări din A-
împreună cu tovarăşul Ioan rar şi Simina Valentin, Ia mifabricate. Cei mai mulţi dintre ei au ie I. MIRZA, 1. CIOCLEI, C. DROZD, I. GABOR nilor de plan şi a angajamen ni în clarificarea operativă a mcrica şi Africa, documentele
Pau, membru al Comitetului plantat, Gheorghe Clep, Toa- şit din schimbul de noapte. Nici n-au mai telor asumate în întrecerea so plenarei C.C. al P.C.R. şi ale
executiv al Consiliului popu der Nicodim, Dănilă Vlăiconi, trecut pe-acasă, s-au prezentat direct la o- (Continuare in pag. a ll-a) cialistă desfăşurată în întîmpi- sesiunii Marii Adunări Naţio
lar comunal Pui, ne-am de Simion Mălăeştean, la pregăti narca celei de-a XXX-a ani nale din martie 1974, iar pe li
plasat la sediul secţiei de me rea terenului, şi a cooperato • ; v r v - versări a Eliberării patriei şi a Ne scriu nie de producţie despre căile
:
canizare. Aici am întîlnit _p_e rilor Avram Prejban, Lăscuţ Congresului al XÎ-lea al de realizare ritmică a planului
Partenie Popa, şeful secţiei, Balica, Victor Neiconi, Petru «WR»»' ;■ - • P.C.R. Pentru ridicarea reali de^ producţie de cărbune, Ia lu
Francisc Vladoane, preşedinte Cozac, Lăscuţ Babeş, Nelu Me- iti4 ' " ,< zărilor noastre Ia nivelul cerut secretari de partid crările de pregătiri şi deschi
1
le C.A.P. Pui, şi mai mulţi rian, Victor Vkicu, Iustina dc conducerea superioară dc deri sau problemele care le ri
mecanizatori care făceau ulti Lup, Vasile Muntean, Iustin partid, întreprindem acţiuni dică acţiunea dc permanentiza
mele pregătiri înainte de a Davidoni, Lucreţia Crăciunes- ferme în ce priveşte întărirea diverselor probleme ce se ridi re a noilor angajaţi. In ce
cu, Olivia Pasc, Iosif Udroni,
pleca în cîmp, acolo unde a- Ion Mibăesc, Ion Ştefoni şi disciplinei în muncă, folosirea că în procesul dc producţie şi priveşte problemele curente,
veau do lucru. alţii, care au lucrat la sorta intensivă a capacităţilor dc în explicarea politicii interne şi care apar în activitatea sectoa
La ora 7 părăsise secţia şi rea, transportul şi alimentarea producţie (respectiv a frontu externe a partidului şi statului relor, acestea sînt aduse la cu
ultimul tractor. Ce faceţi azi?— maşinilor cu cartofi, s-a reu rilor de lucru şi utilajului). Ac nostru. In orientarea selecţio noştinţa agitatorilor de către
am întrebat pe preşedinte şi şit să se termine de plantat ţionăm, dc asemenea, concret nării s-a ţinut seama şi dc ca birourile organizaţiilor de ba
pe linia întăririi conducerii şi
şeful secţiei de mecanizare. întreaga suprafaţă planificată : .controlului dc . partid asupra lităţile de propagandişti ale ză. Aşa de exemplu, în cadrul
Răspunsurile au fost scurte şi 100 ha. Sînt pregătite 125 ba întregii activităţi, de producţie. agitatorilor. După aceste cri sectorului II au existat defi
concise : din cele 159 planificate a fi Asigurarea unei astfel dc terii au fost selecţionaţi şi îşi cienţe în realizarea sarcinilor
— Iosif Florăncscu trage ri cultivate cu porumb. mobilizări ne obligă să punem desfăşoară activitatea ca agi- de plan. Prin activitatea des
gole pentru plantat cartofi pe Duminică, spunea preşedinte în centrul activităţii politice tori 186 comunişti., în 12 or făşurată de cei 25 agitatori în
8 ha Ia brigada din satul Ga le, s-a continuat udarea prin de masă, în primul rînd, per ganizaţii de bază. Birourile or mtlnca de la om Ia om, cît şi
laţi. Tot aici, Cornel Ceuţă inundare a 20 ha fîneţe natu fecţionarea şi intensificarea ganizaţiilor de bază, îndrumate prin măsurile tehnico-organiza-
seamănă 10 ba cu trifoi. Ni rale şi prin aspersiune a 5 ha muncii agitatorilor din cadrul dc biroul comitetului nostru, torice întreprinse, s-a reuşit ca
trifoi. mmmm organizaţiilor de partid ale au repartizat agitatorii pe
colae Breteanu şi Vaier Rî- schimburi şi la locurile de
<
Au mai terminat plantarea
paci fac arături pe 3 ba. La cartofilor pe întreaga supra exploatării. In acest sens, co muncă cheie ale procesului de ŞTEFAN PUICAN
C.A.P. din Livadea, deservita faţă planificată şi ţăranii coo mitetul de partid şi birourile producţie, individual sau în co secretarul comitetului de
tot do noi — spunea _ S^ful peratori din Livadea. Intre cei prezenţi duminică la munca voluntar-patriotică, pe stadionul Corvinul, se aflau organizaţiilor dc bază s-au lective pe domenii. partid al E.M. Aninoasa
secţiei — Vasile Popa şi Vio- şl tinerii din organizaţia U.T.C. Bluming. Foto: VIRGIL ONOIU preocupat de recrutarea şi se
rel Galea discuiesc 10 ha te lecţionarea celor mai buni co Pentru însuşirea şi îmbogă (Continuare In pag. a 3-a)
ren pentru cultura porumbu MAI AVEM 15 HA
lui. Cooperativa agricolă de pro
O activitate la fel de inten ducţie din Ostrov cultivă în .HiPBnwniiiiiuinniiiTiiiii nirnn. de transformare de perioadei de practică, el
şl
ţlel
să am întîlnit şi la_ C.A.P. Băj acest an o suprafaţă^ de 100 ha POPULARIZAREA «impozlon, «u tema:. „Po PARC AL TINERETULUI 110 KV, de la Deva. vor urca la volanul au planul anual acestor lunar. Ua
rezulta
obţinerea
P.C’.R.
în
domentifl
litica
ieşti. In cooperativa noastra cu cartofi. Duminică, spunea LEGILOR ocrotirii sănătăţii" — or LA BALŞA tovehiculelor proprietatea te şl-au adus aportul e-
— ne relata tovarăşa ^ Raveca tovarăşul Cornel Lapadatonî, In cadrul unei largi ac ganizat de biroul organi In primele zile ale a- YVt?! Y A EXCURSII T.T.A. Deva. chipele conduse de Mă
JLJMi JUJtx
Ştefăncscu,
Trif, inginer şef — însămîn- preşedintele unităţii, t-au_ plan ţiuni de popularizare a zaţiei de partid şl condu cestel vacanţe, zeci de ria şi mecanicii N. de Băcilâ,
cerea
spitalului.
Au
pre
me
ca
duminică,
Stmbătă
şl
ţăm 18 ha cu trifoi ; descăr tat de către mecanizatorii Cor legilor, profesorii Silvia zentat referate Interesan utecişti şl pionieri de la \ >\ ♦. \ ' ' > un grup de t2 de fero DE 3 ANI FRUNTAŞI canizare grea Ion Bel-
Simion
Oancea,
A-
căm şi transportăm un vagon nel Niculescu şi Ion _Iosivoni, Meza, Secul, Nicolae Su te medicii Gheorghe Di Şcoala generală de % ani - :v " » viari aparţlnînd I.M.M.R. techi, MIhal Moldovan,
au
participat
din
Balşa
drian
de cartofi. La cartofi, din 50 ajutaţi de cooperatorii Ştefan san, Petru Trlfon, Ma vid, Victor Fumurescu, la muncă vbluntar-patrlo- Simeria au efectuat o Colectivul districtului Floarea Buruiană — şo
fer, N. Lazăr şl alţii.
Petru
Mogoşanu,
Ionel
ha avem plantate 20. ^Acum rin Dlaconu, Rodica Galu Costlna, Constantina Cos- tlcă pe un şantier nou O ZI frumoasă excursie In Re reparaţii periodice meca
şi
Stoica,
dc
Populară
avem toată sămînţa şi în 2-3 Lucaci, Anuţa Lăpădătoni, R.o- la Constantina generală din tlna, Dragomlr Iordan fl deschis: parcul al tineretu publica această ocazie, Ungară. nizate Deva şi-a realizat
lui
Cu
vlratnlcl-
turiş
(dar
şl
Şcoala
za Preda, Ionaş Florescu, Vio-
zile sîntem gata şi cu aceasta lina Niculescu, Victoria Iosi- Geoaglu, s-au deplasat alţii. lor), din centrul satului tii romănl au avnt prile şi depăşit cu planul pe luna i VREMEA ?
repararea
martie
şl
tn
duminică
lucrare. voni şi alţii, încă 6 ha. Astfel gheţ, Bozeş, satele Ren- INSTRUCTAJ CU de reşedinţă al comunei. jul de a vizita monumen Întreţinerea In plus a 700 Pentru 24 ore '
Vă
Băcla,
tele Budapestei.
In cele patru cooperative din s-a ajuns la 85 ha din cele 100 leni, Aurel Vlalcu, Ho- ŞEFII DE FERME PUNERI IN FUNCŢIUNE ml de linie, iar la ciu-
balastului
comuna Pui — spunea tovară morod, Gelmar şl Cig- Ieri, la ferma din Blr- PROMOJII DE ŞOFERI ruirea acestuia au şl 2 aşe Vreme Instabilă, cu ce
zarea
km
rul
mult
noros.
au
şul Ioan Zabaric, secretarul co planificate. Mai avem 15 ha — mău, unde despre vorMt să cea a I. A. 9. Simeria, a Printre cele mal recen în plus. Aceste lucrări au cădea mai precipitaţii Vor
sub
recentele
tenilor
de
absolvenţi
mitetului comunal de partid spunea preşedintele — pe ca legi adoptate de Marea avut loc un Instructaj cn te succese ale colective itpitiip ai Peste *00 profesionale de fost executate pe liniile formă de ploaie şl averse
Şcolii
lor dc muncă de la I.R.E.
Simeria-triaJ
şl
— vrem ca pînă cel tîrziu joi re le vom planta în 2-3 zile. Adunare Naţională. şefii fermelor de stat ca Deva se numără electri şoferi profesionişti din C.F.R. Băcla — Pul că de ploaie. VIntul va su
au
in
cultură
—
re
lători,
porumb.
să terminăm cu plantarea car Tot duminică, mecanizatorii SIMPOZION PE TEMA Cu acest prilej s-au sta ficarea a încă două lo Ilia au Intrat recent în Hunedoara — Mintia — fla moderat, cu Intensifi
Poienii
efectua
tofilor. Avem asigurat întregul Ion Brăilă şi Ion Predoni, au bilit tehnologiile de lncru calităţi — Un Valea obiectiv producţie, ' după 340 an Brănlşga. De remarcat că cări din nord. Tempera
practicii.
alt
Vlica.
şi
Alţi
rea
de
necesar de sămînţă. Din cele făcut arături pe 6 ht, iar Ni- OCROTIRII SANATAflI ce se de vor apliea, tnce- dc mare însemnătate ter absolvit cursurile toore- acest district condns Co- tura va fl cuprinsă noap
semănat,
la
tn
plnd
Vasile
picher
tînărul
90 ha s-au plantat pînă la 7 In oraşul Brad *-» des scopul obţinerii unor pro minat şl pus în funcţiu ttce la AInd, Iar 335 la ciobea de 3 ani de zile tea între zero şl 5 gra şl
de,
10
ziua Intre
Iar
1
aprilie 60. Avem forţe . î N. BADIU făşurat un Interesant ducţii sporite la hectar. ne este amplificarea sta- Sibln. După efectuarea In continuu şl-a depăşit 15 grade.
mijloace pentru ca să încheiem
această lucrare la data la ca (Continuare în pag. a ll-a)