Page 23 - Drumul_socialismului_1974_04
P. 23
ŞggESffiraS2aBÎ3TOajBra3taS!ggS3^^
DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 5 984 ® MARŢI 9 APRILIE 1974
^■.wimipmTOKaTOisaa^'Eia:~jacaJ^E3
mnansa
Cum se organizează şi se desfăşoară ai ŞBfil
Concursul republican al „...Şl DRAPELU-L VOM
î n t r e c e r e a s o c i a l i s t ă PA5TRA 1“ @ Toţi cei pre
zenţi în sala mare a Casei
formaţiilor artiştilor amatori de cultură din Hunedoara
trăiau la intensitate maxi
Consiliul judeţean al sindica re, cîteva din metodele utiliza cialistă. Pe combinat, rezultate baza cărora au obţinut, şi cu mă momentul festiv de de
telor a organizat, recent, la te de organizaţiile sindicale le secţiilor sînt completate după leg în continuare, rezultate re Duminică, în cinci locali textul „Unda veselă Ia Do» nu, Gheorghe Crişan şi în cernare a Steagului roşu şi a
Exploatarea minieră Lupeni, un pentru organizarea şi desfăşu marcabile în activitate. „Diri- tăţi din judeţul nostru, s-au bra“. De mult succes s-au văţătoarea Elena Vug din sa Diplomei de unitate frunta
valoros schimb de experienţă rarea întrecerii siderurgiştilor : fiecare etapă, de către oameni genţia muncitorească" şi „Prie desfăşurat fazele de masă ale bucurat solistele vocale E- tul Sălciva. şă pe ţară în întrecerea so
— între organizaţii sindicale © formularea criteriilor în stabiliţi — de comun acord cu tenii noului angajat" sînt două Concursului republican al caterina Popovici şi Lctiţia cialistă pe 1973, combina
din siderurgie şi minerit — trecerii conform condiţiilor spe conducerea unităţii — din fie dintre aceste chemări, care au formaţiilor teatrale şi muzi- Tudor din Pane, Maria Cu- ORĂŞTIE. Pc scena casei oră tului siderurgic hunedorean.
avînd ca temă desfăşurarea op cifice existente la fiecare loc care compartiment în parte. tăcut ca numărul total al ini cal-coregraficc de amatori. retean şi G. Hobeanu din şeneşti de cultură s-au întîlnit In clipa în care Steagul ro
timă a întrecerii socialiste în de muncă, însă prin respecta ţiativelor din C.S. Hunedoara Redăm în continuare cîteva Holdea. La spectacol a par artiştii din comuna Orăştioara şu a trecut pentru a treia
acest an hotărîtor pentru rea rea întocmai a indicaţiilor cu Practic, este imposibil ca rezul să ajungă la 13. aspecte de la întrecerile ar ticipat şi cunoscutul cor din de Sus şi cei din localitate. oară consecutiv în posesia
lizarea cincinalului înainte de prinse în hotărîrea dată în a- tatele sau neajunsurile să fie... Pe mineri îi va interesa pe tistice desfăşurate la Dobra, Dobra. Gazdele au prezentat forma bravilor siderurgişti hunedo-
termen, etapă marcată, totodată, cest sena de U.G.S.R. pierdute pe d r u m ! viitor aplicarea, la condiţiile Zam, Orăştie şi Gcoagiu (co ţiile de muzică uşoară „Ika- reni, din sute de piepturi a
de evenimente politice semnifi © urmărirea realizării obiec specifice pe care le au, a me municate de colaboratorii ZAM. La căminul cultural rus" şi „Dacic Ritmic", or răsunat spontan angajarea:
cative pentru viaţa întregii na tivelor întrecerii, chiar zilnic, todelor operative de urmărire noştri Victor Murcşan, Vio- din Zam, peste 250 de artişti chestra de muzică populară „Vom munci şi vom lupta /
ţiuni. individual şi pe formaţii de :..şi cea a minerilor a întrecerii socialiste prezente rcl Arimescu, instructori la din comunele Zam, Burjuc şi şi soliştii, echipa de dansuri Şi drapelu-l vom păstra I"
După cum se va vedea, însuşi lucru ; în munca siderurgiştilor. De Comitetul judeţean pentru Gurasada au prezentat un populare, precum şi brigada O lozincă mobilizatoare pe
modul în care a fost concepută © acordarea unui punctaj, Pe aceleaşi idei, au prezen asemenea, şi experienţa acesto cultură şi educaţie socialistă, reuşit spectacol folcloric de artistică de agitaţie. între care am auzit-o în aceeaşi
şi s-a desfăşurat această ac stabilit judicios, pentru realiză- tat expuneri din munca pro- ra dobîndită în angrenarea tu Constandin Clemente, direc dicat marilor aniversari ale prinderea „Chimica" a fost sală, rostită de aceiaşi oa
ţiune — care va sta şi la baza turor cadrelor tchnico-ingine- torul Centrului judeţean de anului. reprezentată de brigada .artis meni, şi în 1972 şi în 1973,
celor viitoare — dovedeşte cu reşti la rezolvarea problemelor îndrumare a creaţiei popu S-au remarcat grupurile tică de agitaţie a sectorului şi pe care o respectaseră
prisosinţă că în activitatea or de producţie, economisirea re lare şi a mişcării artistice de vocale din Ccrbia, Cîmpuri „Metalurgic". întocmai. O vom auzi şi în
ganizaţiilor sindicale din judeţul Schimb de experienţă intre surselor energetice, preocuparea masă, şi Sirnina Samoilescu, 1975 ?l
nostru s-au cristalizat liniile e- oamenilor pentru respectarea directoarea căminului cultural Surduc, Gurasada, Cărmăză- S-au remarcat: taraful Ca
neşti, Tătărăşti, Burjuc, care
senţiale asupra cărora trebuie N.T.S., creşterea indicelui de din Gcoagiu). au adus pe scenă cîntcce sei de cultură din Orăştie,
să cadă accentul pentru obţi sindicatele din siderurgie şi minerit folosire a maşinilor şi utilaje vechi locale, iar tarafurile că condus de Tudorică Muntca NEGLIJENŢE o Gheor
nerea celor mai bune rezultate lor din subteran şi de la su DOBRA. Peste 250 de spec minelor culturale din Cerbia nu, cu un repertoriu judicios ghe Schwartz, şef de echi
în întrecerea socialistă. prafaţă. micşorarea numărului tatori au venit la căminul şi Petreşti au interpretat o ales, soliştii' vocali Ionel Vor pă, Hechel Stoian, şef de
nic şi Romulus Badiu, echi
depozit, Nicolae Ţeghe, şef
Experienţa rile situate peste criteriile în prie tovarăşii : Ioan Bumbac, absenţelor nemotivate etc. cultural să asiste ,!a disputa salbă de melodii populare. pa de dansuri populare (in de secţie, toţi de la F.I.L.
artiştilor gazde cu cei din
Bine s-au prezentat şi soliş
structor Vasile Popa), şi bri
trecerii, precum şi scăderea u-
Orăştie, s-au dovedit negli
organizator de grupă sindicală
nor puncte cînd sarcinile nu la sectorul I al E.M. Uricani, comuna I.ăpugiu de Jos. Spec tii vocali Paraschiva Stănis gada artistică de agitaţie, cu jenţi în ceea ce priveşte
siderurgiştilor... se îndeplinesc ; şi Constantin Năstase, preşedin Numărul mare de întrebări tacolul a fost deschis de că din Cîmpuri Surduc, Ionel textul : „Fruntea sus, dragi respectarea şi aplicarea re
9 folosirea la nivelul gru tele comitetului sindicatului de adresate referenţilor, ori al ce tre formaţia căminului cultu Hîrlui din Tătărăşti, Mania prieteni", aparţinînd lui Ion gulilor de prevenire a focu
ral din satul Pane, care a
Cum reuşeşte grupa sindicala pei sindicale, ca sistem de evi la E.M. Lupeni. Metodele uti lor care şi-au exprimat opiniile prezentat un autentic obicei Miclăuş din Burjuc, Aurdra Popa Stănileşti şi Eugen lo- lui. Pe fază, pompierii |-au
(
să organizeze, la nivelul său, denţă a întrecerii socialiste, a lizate de mineri pentru organi asupra problemelor puse în dis de nuntă. Artiştii din Teiu, Neag din Brădăţel, Anişoăra mcscu.
întrecerea socialistă ? Dar comi unui simplu caiet în care sînt zarea întrecerii socialiste sînt cuţie, propunerile multe care la rîndul lor, au venit la Stăniş, Elena Stanciu şi Ma Din comuna Bcriu nu a „atenţionat" prompt I Cu...
tetul sindicatului dintr-o sec oglindite, pe criterii, rezultatele asemănătoare cu cele ale side- •i-au făcut pentru îmbunătăţi concurs cu o şezătoare locală. ria Pau din Cerbia, Costcl participat nici o formaţie chitanţe contra cost.
ţie de producţie ? Dar comi obţinute de fiecare om. Acelaşi . rurgiştilor. Mai puţin modul de rea întrecerii socialiste din in „Brigada noastră spune Moise din Sălciva. De ase (unde sînt vestitele echipe de
tetul sindicatului pe întregul procedeu si la nivelul comite evidenţă a rezultatelor obţinute. teriorul fiecărei unităţi şi în toate" — s-a intitulat textul menea, grupul de dansatori- căluşari din Căstău şi Ba
REFLECTOR © Albuţ Chi-
combinat ? Ce competenţe spe tului sindicatului pe secţie, doar In compensaţie, minerii folosesc tre acestea demonstrează că prezentat de brigada artisti turcaşi de la căminul cultu riu ?), iar Orăştioara de Su9 ţiba este impiegat de miş
ral din Brădăţel, care prin
cifice au şi ce linii directoare că aici sînt urmărite rezultatele o serie de forme, aproape tra schimbul de experienţă şi-a a- că de agitaţie din Ohaba. Din varietatea figurilor de dans şi a ..făcut faţă" doar cu călu care la secţia transport a
comune străbate activitatea în pe echipe şi formaţii de lucru. diţionale, pentru stimularea tins pe deplin scopul. Pe baza aceeaşi localitate, dansatorii costumaţie au obţinut un bi şarii din Costcşti ! I.J.G.C.L. Deva. Intr-o dimi
această direcţie a celor trei or La fel, la nivelul combinatului. fruntaşilor în întrecere : în- acestor discuţii şi propuneri a au venit cu un dans căluşe- nemeritat succes. neaţă recentă era în biroul
ganisme sindicale ? Aceste caiete — prezente, deo tîmpinarca minerilor, la ieşirea fost elaborat un amplu plan GF.OAGIU. Pe scena cămi tehnicianului secţiei, Viorel
Iată cîteva întrebări dintre camdată, numai la C.S. Hune din şut, cu flori oferite de pio de măsuri — care va fi mate resc. precum şi cu un grup Artiştii amatori din Godi- nului cultural din localitate Străuţ. Implora - aşa cum
cele mai importante la care au doara — sînt indispensabile nieri şi cîntccc intonate de rializat în toate unităţile eco vocal. Miron Goleşie din Lă- neşti au prezentat obiceiul s-au întrecut în cadrul con mai putea vorbi ! — indu
dat) răspuns, în prezentările muncii sindicale de transforma nomice şi care va conduce la său a cucerit din nou publi vechi — „clacă Ia furcă". cursului (care a durat peste rare. Venise beat criţă la
făcute, tovarăşii : Constantin re a întrecerii socialiste într-o fanfară, prezentarea unor spec obţinerea unor rezultate cît cul prin măiestria cu care a Revelaţia spectacolului au 4 orc !), formaţiile artistice serviciu, la ora 7,00, şi teh
Ncgoiţescu, organizator de gru adevărată „rampă de lansare" tacole artistice cu dedicaţie Spe mai bune în întrecerea socia interpretat la cimpoi, fluier constituit-o însă artiştii ama de amatori din comunele Ro- nicianul, firesc, i-a spus că
pă sindicală la schimbul „B", a celor mai bune rezultate pro cială minerilor şi familiilor lor listă. Asemenea acţiuni vor tre şi taragot diferite melodii tori din satele Pojoga şi Săl mos, Balşa şi Gcoagiu. S-au
secţia I furnale, Gheorghc Du- ductive. Ele constituie o oglin ctc. bui organizate şi pe viitor, pe populare. Dintre soliştii in civa, care au adus în scenă remarcat : fluieraşi! din Ciun este nemotivat în ziua res
pectivă, că poate pleca a-
mitriu, preşedintele comitetului dă veridică a muncii fiecărui diverse teme de marc actuali strumentişti s-au mai remar obiceiul local „Nuntă de la gii Marc şi de la Balşa, dan
sindicatului pe aceeaşi secţie, şi om, fiecărei formaţii de lucru ; Puncte de confluentă tate, în scopul îmbunătăţirii cat Liviu Bulzan (vioară) din Pojoga" şi „Ospăţ de la Săl satorii Ioan Hcrţa, Ioan Ru casă. Albuţ, nu şi nu. Susţi
Gheorghe Dîrlea, preşedintele © cine se ocupă cu comple ____________________________> continue a activităţii organelor civa". în mod deosebit i-am sii, Dorel Uriccscu şi grupul nea că-i bun. De serviciu
comitetului sindicatului din C.S. tarea acestui volum de eviden şi organizaţiilor sindicale din I.ăpugiu de Jos şi llisic Mun notat pentru modul de reda vocal din Gcoagiu, căluşarii nici într-un caz ! © Bufetul
Hunedoara. Fără a ne opri pe ţă ? Din fiecare organizaţie Sidcrurgiştii au împrumutat unităţile economice ale judeţu tean (cimpoi) din Dobra. Lin re şi interpretare a frumosu din Romos, soliştii de muzică din Certeju de Sus. Gheor
larg asupra fiecărei prezentări sindicală, cel care a fost ales de la mineri o scrie de iniţia lui. conţinut bun, cu aspecte con lui obicei tradiţional pe populară Elena Stoica şi Cor ghe Tîrnoveanu, salariat la
în parte, punctăm, în continuă responsabil cu întrecerea so- tive de muncă valoroase pC MARIN NEGOITA crete din viaţa comunei, l-a Gheorghe Cojan, Matei la- nelia Ardeleanu din Văleni, consiliul popular comunal,
avut programul brigăzii artis cob, Nicolae Muntcanu, Ioan precum şi frumoasa prezenţă este beat bine de tot. Cîn-
tice de agitaţie din Dobra cu Duma, Liciu Furdui, Aurica a orchestrei de viori din Vă tă, strigă, face grozăvii. Co
Raz, Elena Dobrci din satul leni, compusă din elevii cla pilul său, elev în clasa a
Pojoga, Ioan Crişan, Gheor selor a IV-a, instruiţi de în Vl-a, plînge şi îl roagă să
ghe Hodor, Nicolae Băştea- văţătorul Iosif Pascu. meargă acasă. „Aşa face
u ni PKiunnji rimuule Prezenţe artistice taedorerse la Reşiţa
mereu — ne spun cîţiva ce
tăţeni. Dacă n-ar fi copilul
să-l tragă acasă, n-ar mer
„Alaiul obiceiurilor de pri
im-o nori măvară", manifestare cultu- biceiurile „Strigarea peste sat" ge. Sau cînd o face, nu
şi „Mămăruţa". specifice a-
mai are nici un leu".
cestor zone folclorice.
ral-artistică prestigioasă, afla
In cadrul simpozionului or
tă la a cincca ediţie, a reu
nit la Reşiţa, în zilele de 6 ganizat cu acest prilej, alături AŞTEPTĂRI © Se împli
şi 7 aprilie, ansamblurile şi de alţi folclorişti şi etno nesc 4 ani de cînd la C.A.P.
(Urmare din pag. 1) să ridicăm gradul de utiliza de cost al produselor. Ne-am grupurile folclorice cele mai grafi prezenţi la reuniune, Ocoliş s-a început construc
re a uscătoriei-tunel de la redresat, totuşi, în luna mar reprezentative ale judeţului profesorul Ion Damian, din ţia unei alimentări cu apă
175 tone la peste 200 tone. tie, ^iar pe trimestrul întîi a- »Caraş-Sevcrin. Artiştii ama comuna Unirea, a prezentat pentru ferma zootehnică.
vîndută şi încasată cu 5,5 la Asigurarea din timp.„a came vcm deja economii la acest tori din Micăneşti (corn. din partea Asociaţiei folclo Nici pînă acum însă nu s-a
sută, iar productivitatea Capitol.’ ----n »• A-'i u.»» Zam), judcţulsvi Hunedoara, riştilor şi etnografilor hune- terminat şi inaugurat obiec
muncii a crescut cu 1,3 la relor cuptorului de -ardere cu invitaţi la această amplă doreni „Ovid Dcnsuşianu" co tivul. Noul constructor L.
I-am văzut la faţa locului
sută. produse uscate ne-a permis pe cei care obţin asemenea manifestare, s-au_ bucurat de municarea „Obiceiuri de pri S.M.A. Orăştie — oferă vreo
Concret, asta înseamnă un scurtarea timpului de ardere rezultate : de la echipa o călduroasă primire fiind măvară din Ţara Haţegului". garanţie că lucrările vor fi
plus de 50 tone cărămizi re a cărămizilor refractare şi de încărcări-descărcări va primiţi cu deosebit interes. Prof. VASILE BOTA încheiate în acest an ?
fractare, 55 tone de plăci ter- goane, condusă de Viorcl Evoluînd în cadrul specta instructor la Centrul
moizolante şi 39 tone de pra Popa, pînă la echipele con colului selectiv al obiceiuri judeţean de îndrumare
furi exoterme. Cifrele înglo duse de Viorica Baia, Vasi- lor de primăvară valorifica a creaţiei populare şi a TRANSPORTUL IN CO
bează o activitate dinamică le Necş, Constantin Cărăbui, te scenic, ei au prezentat o- mişcării artistice de masa MUN © Pe strada Mineru
de zi cu zi, care exprimă Paşi spre realizarea Alexandru Burligca, Ioan Pe lui, din Deva, apare şi
pregnant munca acestui colec tru. Am văzut cum argila dă dispare o... staţie de auto
tiv mic, dar cu rezultate ascultare mîinilor celui mai buz. Pînă prin 24 martie
mari. cincinalului in patru vechi şi singurul fasonaror Pe urmele materialelor a.c., a fost în dreptul Li
Fabrica de produse refrac manual — Minhart Gabpr. ceului industrial de con
tare Baru lucrează în anul în — Nu e o fabrică moder strucţii. A fost scoasă şi a-
ţă de planul cincinal cu mai ani şi jumătate nă, cu utilaje noi -— releva publicate runcată din locul acela. A
curs cu o lună avans, iar fa
apărut lingă blocul L 3, a-
mult de un trimestru. Anga lăcătuşul Petru Bolea, secre suş, informîndu-nc că nu pri poi lingă P 2, s-a „mutat"
tarul organizaţiei de partid.
jamentul în întrecerea socia Este o fabrică care a trecut „Drumurile neîntreţi meşte o adeverinţă de vechime lingă P 3, iar din 30 martie
listă pe acest an la produc de 50 ani. Dar noi ne stră nute distrug maşinile, de la Consiliul popular al ora a.c. a dispărut cu desăvîr-
ţia globală a fost realizat în reducerea procentului de re duim să aducem îmbu contribuie la risipirea şului Haţeg. „Cererea sus-numi- şire. La multele sesizări ale
proporţie de 70 la sută, iar nătăţiri utilajelor, să le tului ne-a fost adresată la 24 cetăţenilor, legate de apa
but — faţă de anul trecut — combustibilului” riţia şi dispariţia staţiei,
la producţia marfă — în to cu 1 la sută. asigurăm o stare de func decembrie 1973, iar adeverinţa Consiliul popular al muni
talitate. Aceste succese evi Autorii propriu-zişi ai a- ţionare permanentă, opti La articolul apărut recent, i s-a eliberat solicitantului la cipiului Deva şi I.J.G.C.L.
mă. Confecţionăm piese de
dente sînt rodul unor ample cestor perfecţionări i-am a- schimb, executăm revizii şi cu titlul de mai sus, conduce data de 1 februarie 1974". răspund că se va fixa sta
căutări de perfecţionare a in flat mai tîrziu. Sînt ingine reparaţii de bună calitate. In- rea şantierului nr. 7 Chişcăda- ţia o dată pentru totdeau
stalaţiilor şi proceselor teh rul Valentin Jitea şi mais tr-un cuvînt, ne cunoaştem ga-Deva, sub semnătura ing. „Activitatea controlu
nologice, de organizare te trul Emil Borodi. sarcinile şi căutăm ca fieca Vasile Şandor, ne răspunde: na. Totodată, cetăţenii slnt
meinică a muncii, de cunoaş — Să nu Credeţi că tot ce re să ni le îndeplinim la locu „Executarea drumului judeţean lui obştesc marchează rugaţi să... nu mai mute
tere amănunţită a sarcinilor am realizat a fost uşor — rile noastre de muncă. cade exclusiv în sarcina I.C.F. minusuri şi inconsec staţia dintr-un loc în al
de fiecare om din fabrică. continuă interlocutorul. Am La finele acestui prim tri Deva. Tergiversarea deschiderii tul.
Pentru a întări acest suport avut şi unele necazuri In a- mestru al anului, Fabrica de finanţării a pus în imposibilitate venţe”
executantul — I.C.F. Deva —
de argumente, iată ce ne spu provizionarea cu şamotă de produse refractare Baru a în să execute aceste lucrări în CONTRAVENŢII © Pentru
Se intitula un recent articol
nea inginerul Petru Andraş i către Fabrica de produse re registrat succese deosebite în cursul anului 1973. Dealtfel, a- apărut în ziarul nostru, în „poluarea" liniştii publice —
— Prin îmbunătăţirile adu fractare Alba, care pe primul producţie. Dorinţa şi hotărî cest drum trebuia să fie exe care se aduceau ciitici unor prin provocare de scandal
se instalaţiei de pulverizare a trimestru ne-a livrat cu 200 rea fermă a acestui colectiv cutat înainte de deschiderea echipe de control obştesc din în restaurantul „Mioriţa" -
aluminiului, capacitatea aces tone mai puţină şamotă alu- este să le amplifice continuu, lucrărilor acestei investiţii. E- Gheorghe Anămoane, din
minoasă. Aceasta ne-a făcut Hunedoara, pentru slaba acti
teia a crescut cu aproape 10 pentru ca angajamentul de a xecutarea drumului în paralel vitate pe care o desfăşoară. „E- Hunedoara, a fost amendat
la sută, iar printr-o _ simplă să apelăm la fabrica din A- realiza cincinalul în patru cu lucrările la fabrica de ci chipele de control obştesc — de organele în drept cu 500
schimbare a circulaţiei agen zuga, unde preţul acestei şa- ani şi jumătate să-l îndepli ment este o eroare de con ne informează Consiliul mu lei. In acelaşi „cont" a plă
tului de uscare şi o prelun mote este mai mare, produ- nească exemplar. Comerţul pe stradă cepţie, acest lucru îngreunează nicipal Hunedoara al Fron tit suma de 400 lei şi Nico
gire a instalaţiei' de împinge cîndu-ne astfel greutăţi pe mult activitatea şantierului. tului Unităţii Socialiste — lae Lespăda, tot din Hune
Drumul judeţean este la fel de
re a vagonetelor, am reuşit primele două luni Ia preţul necorespunzător între Chişcă- au fost reinstruite, pe sec doara, care a conturbat li
şi... primăvara daga şi Crăciuneşti, drum pe toare, li s-a atras atenţia niştea locatarilor din blocul
privind obligaţia ce o au pen
care şantierul trebuie să trans tru efectuarea controalelor pe în care locuieşte.
porte mii de tone de materiale riodice, în conformitate cu pre
Responsabilitate şi perseverenţă dernizării comerţului şi a diversificării acestuia în funcţie de la banda de transportat calcar, vederile Legii nr. 6/1972, insis- ULTIMA ORĂ © Şoferul
S-a vorbit şi ie vorbeşte încă mult despre necesitatea mo
la lucrările din cariera de
tîndu-se cu deosebire asupra
diferiţi factori. La aceasta contribuie» pe de o parte, speciali calcar. Şantierului nostru nu i se sectoarelor şi unităţilor scăpate Ioan Terme, de la coopera
zarea marii majorităji magazinelor sau crearea de superma- alocă fonduri pentru executa din vizorul controlului ob tiva meşteşugărească „Mu
a
reşul", din Deva, a venit la
rea sau întreţinerea drumurilor
în munca fiecărui agitator gazine în care cumpărătorii să poată găsi cele mai diferite'măr- judeţene. Drumurile din şan ştesc". redacţia noastră. „Am fost
furi — de la ac şi aţa, să zicem, pînă la produse valorînd mii
azi (6 IV - n.n.) la I.C.M. Si-
^
tier, a căror întreţinere cade
de lei.
Tot modernizare a comerţului putem numi şi „coborîrea" în sarcina noastră, sînt bine „Sînt posibile şi nece meria, ca să predau o ma
lui în stradă, ieşirea în întîmpinarea cumpărătorului. De puse Ia punct, circulaţia în sare îmbunătăţiri ale şină cu fier vechi. Un tova
(Urmare din pag. 1) permanentă de la om la om o velor de agitatori, precum şi multe ori, grăbit fiind, acesta preferă standul de pe stradă unui raza şantierului se desfăşoară răş de acolo a refuzat să-l
au agitatorii Gheorghe Buftea, pregătirea lor în mod diferen magazin — chiar bine aprovizionat —, fie pentru că-şi poate mult mai bine decît pe alte transportului în co primească. Mi-a spus să-l
acest sector, cu mari rămîncri Ioan Petrescu, Nicolae Moldo- ţiat pe problemele specifice ce cumpăra mai repede ceea ce doreşte, fie pentru că vede în drumuri. Şantierul nostru nu duc la Hunedoara. Dar de
în urmă pe anul trecut, să rea van, Nicolae Natu, Tiberiu preocupă pe fiecare organizaţie lumina zilei ceea ce cumpără. Motivele, de fapt, nu contează. şi-a însuşit şi nu-şi însuşeşte mun”... ce trebuie să fac alţi kilo
metri în plus ? Doar întot
lizeze lună de lună sarcinile Nagy, din organizaţia de bază de partid în parte. Totodată Principalul e că standurile cu diferite produse — pe care le nici în prezent obligaţia de a deauna la depozitul din Si-
de plan pe primul trimestru al nr. 6, iar din sectorul electro însă urmărim de a cultiva la întîlnim în toate oraşele noastre — sînt foarte căutate şi executa , reparaţii şi întreţineri ...afi rma, ca un imperativ,
acestui an. Aici au desfăşurat mecanic Marin Jifcu, Ioan Păs- fiecare agitator responsabilita apreciate. de drumuri ce nu-i aparţin". un articol recent apărut, la meria am predat fierul
o muncă politică intensă agi trăveanu, Vasile Băbuţ, Ştefan te şi perseverenţă in desfăşu Mai ades, acest comerţ pe stradă se face cu produse ali sugestia mai multor cititori ai vechi rezultat de la secţiile
tatorii Simion Moraru, Ioan Kuron, Petru Burlec, Aurel rarea muncii politice de la om mentare — de patiserie, dulciuri, fructe, îngheţată, răcoritoare "„Prejudiciatul e starea ziarului nostru. La criticile for noastre de lăcătuşerie şl
Dumitraş, Nicolae Puşcaş, Pe Vulc. Ia om. In această activitate, —, dar apar toc mai multe şi tonetele cu articole de îmbră de sănătate a populaţi mulate, conducerea I.J.G.C.L. tinichigerie". Aşteptăm ex
tru Bîrleanu, Petru Codrea, Colectivul minei Aninoasa a asupra căreia nu se poate exer căminte, cărţi sau jucării. răspunde: „Au fost cauze o- plicaţia acestui refuz © De
Nicolae Bokor, Cosma Teodor încheiat trimestrul I cu un bi cita un control efectiv, respon Şi, credem, lărgirea |amei de produse expuse spre vînzare ei” biective care au dus la dere nenumărate ori, z!ce-se, a fost
şi alţii. lanţ rodnic, realizîndu-şi inte sabilitatea, nivelul de conştiinţă mai la îndemîna cumpărătorilor, în stradă, permanentizarea şi Sub acest titlu erau criticate glări în transportul în comun: sesizată conducerea şantie
In vederea asigurării condi gral angajamentele asumate ini sînt factori hotărîtori. De ase perfecţionarea acestui sistem de comerţ, pătrunderea lui şi in aspecte din activitatea necores- iipsa pieselor de schimb, lipsa rului nr. 2 construcţii Deva
ţiilor optime de lucru a for ţial pentru anul 1974. La pro menea, fără perseverenţă, fără alte cartiere ale oraşelor — nu numai în centru — se vor condiţiilor de întreţinere şi să ridice chesoanele şi al
iunzătoare a unor lucrători de
maţiilor de la abataje şi pregă ducţie s-a obţinut un plus de insistenţă nu este posibil de a bucura mereu de aprecierea marii mase de solicitanţi. fa circumscripţia sanitară din garare pe timpul friguros ctc. te materiale, pe care le-a
tiri s-a pus accentul pe apro 7 811 tone cărbune, pe baza crea o anumită opinie, îndeo Dar şi multe cauze subiective: depozitat, de anul trecut,
vizionarea la timp cu materia creşterii productivităţii muncii sebi în problemele disciplinei, Dar... (este şi aici un dar), mai există şi un alt aspect. Nu comuna Cîrjiţi. Consiliul popu deficienţe din cauza unor lip in incinta cartierului „30
le şi funcţionarea normală a cu peste 170 kg/post. La aceste respectării normelor departa odată întîlnim în jurul acestor tonet: de pe stradă multă dezor lar al municipiului Deva a suri în planificare şi organi
maşinilor şi instalaţiilor din realizări deosebite şi-au adus a- mentale de tehnică a securită dine, resturi de hîrtii aruncate la întîmplare. La fel, seara, cercetat criticile formulate, sta zare a transporturilor, indisci Decembrie" din Simeria.
dotare. Organizaţiile de partid portul colectivele sectorului IV ţii, a calităţii producţiei şi cînd cei ce practică acest „comerţ pe stradă", încheindu-şi ziua bilind că asistentul, agentul dc- plina unor salariaţi etc. Vă Ele încurcă lucrările de a-
nr. 6 transport şi 8 electro-me- cu un plus de 4 794 tone, co muncii. de lucru, pleacă acasă, ei lasă multe urme... în urma lor. Putem zinfector şi moaş nu şi-au fă comunicăm că s-au luat mă menajare a zonelor verzi.
a
canic au instruit agitatorii a- lectivul sectorului I cu 4 742 Avem ferma convingere că vedea tonetele rămase în mijloc de trotuar (deşi multe au rotiţe cut întotdeauna şi cu răspun suri pe linia îmbunătăţirii In aceste condiţii facem o
supra modului cum să acţione tone şi sectorul II cu 676 to fiecare agitator — pentru că tocmai pentru a fi deplasate şi fente din calea trecătorului), dere datoria. Drept urmare, li transportului în comun. S-au ultimă sesizare : Ridicaţi
ze pentru întărirea disciplinei ne cărbune. Am evidenţia con sînt oameni de nădejde — va lăzi şi alte ambalaje neridicate la Treme. s-au făcut reţineri din salariu, casat autobuzele uzate, s-au materialele, tovarăşi con
sub toate aspectele ei, creşte tribuţia adusă în mobilizarea contribui la ridicarea continuă In rîndurile de mai sus nu ne-am referit concret la o pentru timpul nelucrat. Li s-a primit altele noi, piese de structori, că altcum fac pi
rea continuă a responsabilităţii colectivelor sectoarelor I şi IV a conştiinţei socialiste în rîn anume localitate, pentru că aspcctt asemănătoare am întîlnit atras atenţia că în viitor, în schimb, s-a îmbunătăţit sta cioare...
şi exigenţei pentru întreţinerea de agitatorii Aurel Cristea, dul salariaţilor şi prin aceasta în toate oraşele judeţului. Primăvara a venit deja, totul se cadrul ncîndeplinirii îndatori rea disciplinară. Dacă s-ar fi REPORTER
utilajelor şi efectuarea revizii Ioan David, Stan Mitrea, Petru la obţinerea unor succese şi primeneşte şi e firesc ca fiecare să ne vrem oraşul tot mai rilor, se vor aplica măsuri mai luat şi măsuri de decalare, de
lor şi reparaţiilor de bună ca Roman, Nandra Ceuţă, Nico mai mari în întîmpinarea ce frumos, cu un aspect cît mai curat îi plăcut. II vrem fără pete aspre. eşalonare a orelor de începere
litate, conform graficelor sta lae Ceapă, Constantin Lăbuşcă, lor două mari evenimente din pe „obrazul" pe care noi îl îngrijin. „Să-mi pierd răbdarea a programului de lucru l di
Miron Rădoi şi alţii. viaţa partidului nostru — cea a
bilite, precum şi pentru eco Acesta, de fapt, e şi scopul scuttelor noastre însemnări... ferite instituţii şi întreprinderi,
In atenţia permanentă a co de a XXX-a aniversare a Eli sau să mai aştept ?”
nomisirea de combustibil şi e- mitetului de partid a orga berării patriei şi Congresul al n-ar mai fi nici un fel de ne
nergie electrică şi pneumatică. nizaţiilor de bază va sta şi în Xl-lca al Partidului Comunist DOINA COJOCARU ...ne întreba Simion Moisoni, cazuri nici la orele de vîrf, di
Pe această linie, o activitate continuare completarea colecti Român. 111 ' . U : 1 !!!iJ din satul Stei, comuna Dea- mineaţa şi la prînz".
\