Page 25 - Drumul_socialismului_1974_04
P. 25
Proletari- dfn foafe {ările, unlfl-văl
Primiri la tovarăşul
Nicolae Ceauşescu
Ioni ambasador al Elveţiei
In ziua de 9 aprilie a.c., to şedintele Republicii Socialisto
varăşul Nicolae Ceauşescu, pre România, tovarăşul Nicolae
şedintele Republicii Socialiste Ceauşescu, a avut o convorbiro
România, a primiţi pe Pierre- cordială, prietenească cu amba
Henri Aubarct care şi-a pre sadorul Confederaţiei Elvoţiene,
zentat scrisorile de acreditare Pierre-Henri Aubarct.
în calitate de ambasador extra Ea solemnitate şi la convor
ordinar şi plenipotenţiar al bire au participat Constantin
Confederaţiei Elveţiene în ţara Stătescu, secretarul Consiliului
noastră. de Stat, şi Vasile Glişa, adjunct
Cu acest prilej, preşedintele al ministrului afacerilor exter
Nicolae Ceauşescu şi ambasa ne. Au fost, de asemenea, pre
dorul Elveţiei au rostit cuvîn- zenţi membri ai ambasadei
tări.
După solemnitatea prezentării Confederaţiei Elveţiene la Bucu
scrisorilor de acreditare, pre reşti.
In pagina a ll-a Directorul general al firmei
In anul XXX ol Eliberării şi Congresului al Xl-lea al P.C.R.
din Munci) cn
© Consiliile locale ale
RITMURI ÎNALTE IN ÎNTRECEREA SOCIALISTA Frontului Unităţii Socia Preşedintele Republicii Socia M.A.N., din cadrul concernului
liste România, tovarăşul Nicolae „Gutchoffnunghutte" din R.F.
liste au intrat în atribuţii
pentru realizarea cincinalului înainte de termen •Ceauşescu, a primit, marţi di Germania, şi uzine de speciali
mineaţa, pe directorul general tate din ţara noastră. In cursul
al firmei M.A.N. din Munchen, convorbirii s-a apreciat cu sa
in pagina a lll-a Otto -Voisard. tisfacţie că există reale posibi
La primire a luat parte to-
La p lităţi pentru realizarea unei
îndeplinirea exemplară a planului şi varăşUl Gheorghe Oprea, cooperări largi, reciproc avan
tajoase, în contextul general
prim-ministru al guvernului.
Dialog despre © Sînt pregătite a- Tovarăşul Nicolae Ceauşescu al relaţiilor multilaterale exis
angajamentelor impune tuturor gregatele frigorifice pen s-a întreţinut cu oaspetele asu tente între România şi R.F.
Germania.
pra unor aspecte privind dez
hărnicie tru noul sezon ? voltarea în continuare a coo într-o atmosferă cordială.
întrevederea s-a desfăşurat
întreprinderilor şi şantierelor hunedorene • SPORT : Campio perării industriale dintre firma
natul judeţean de fotbal.
ZLAŞTI. O discuţie purtată
de curlnd cu secretarul or Note, informaţii, clasa Ambasadorul Republicii Chile
ganizaţiei de partid de la Fa
Utilizarea cu randament maxim brica de ioan Radovici, to ment.
dolomită
Zlaşti,
l-a
varăşul
permis
corespondentului
C
no
tru, Vasile Grlgoraş, nos © Cartea, Scena, La 9 aprilie a.c., preşedintele ră de prezentare, p ambasado
rul extraordinar şi plenipoten
Republicii Socialiste România,
unor
tarea obţinute de către deosebi Discul, Ecranul. tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a ţiar al Republicii Chile în ţara
rezultate
te
colecti
a potenţialului productiv vul de muncă al fabricii. A- primit, într-o vizită protocola noasrtră, Eduardo Varas Vidcla.
au
fost
rezultate
ceste
trans
redacţiei
şi
noastre
mise
forma dialogului de mai jos. sub
— Carc sînt beneficiarii fa n
corespunzătoare. bricii, tovarăşe secretar ?
Ing. ŞTEFAN ALMÂŞAN, — In primul rind. şi cel
Efectul acţiunilor întreprinse mal important, beneficiar al
secretar al Comitetului judeţean Hunedoara al P.C.R. în lumina liotărîrilor plenarei muncii noastre este C. S. CAMPAM* A6MC0LA DE PfflMAVAIH
C.C. al P.C.R. din noiembrie a- Hunedoara. O parte din do
lomită o trimitem insă şl la
nul trecut, ale sarcinilor şi in Consum redus oţclărlile din Galaţi şi Tîr-
Marea întrecere închinată strucţii, produse forestiere etc. dicaţiilor date de tovarăşul govişte.
celei de-a XXX-a aniversări a Se prevede un spor de 600 lei — Cit aţi livrat pe acest
eliberării patriei şi Congresu pe salariat la productivitatea Nicolae Ceauşescu, pentru bu de energie ah ? Amenajările pentru irigaţii
—
lui al Xl-lea al P.C.R. se des muncii, realizarea a 10 milioa na pregătire şi desfăşurare a mintite Am livrat oţelăriilor a-
o
cantitate
suplimen
făşoară cu amploare şi inten ne lei. economii şi 25 milioa producţiei, îl constituie rezul electrică tară de aproape 450 tone do
tatele pozitive obţinute în ju
sitate. Colectivele din econo ne lei beneficii, depăşirea sub lomită şi 350 tone de var. în sisteme locale trebuie urgentate
mia judeţului nostru, în frunte stanţială a planului de export. deţ în primul trimestru al anu HUNEDOARA. Lucrăto Acest lucru a fost posibil da
torită,
în
special,
creşterii
Planul producţiei indus
lui.
cu comuniştii, acţionează cu In construcţii, angajamentele rii din sectorul de termofi- productivităţii muncii pe pe
competenţă, responsabilitate şi arată că, prin creşterea pro triale s-a realizat în propor carc al E.G.C.L. Hunedoa rioada amintită cu 1,1 la su
dăruire pentru a obţine in a- ductivităţii muncii, extinderea ţie de 101,6 la sută, cele mai ra sînt încadraţi cu triată tă faţă de prevederi. întrebare: ce
ultimă
O
—
cest an jubiliar realizări de acordului global şi a altor mă importante depăşiri înregistrîn- priceperea şi experienţa lor preconizaţi pentru activitatea $1 in Fim îip si
prestigiu in înfăptuirea planu suri, se va asigura punerea în du-se la C.S. ‘Hunedoara, C.C. în acţiunea de economisirea viitoare ? in întîmpinarea zilei de
Petroşani, I.F.E.T. Deva, I.M.C.
—
lui şi angajamentelor, devan funcţiune la termen şi în de- Deva, I.J.I.L. Deva. La princi energiei electrice. După cum 1 Mal. colectivul nostru duce
sarea termenului de îndeplini vans a noilor obiective. palele produse s-au realizat ne-a informat şeful de echi o bătălie susţinută pentru
re a cincinalului. Apropierea îndeplinirea planului şi an importante cantităţi peste plan pă Vasile Cheteleş, echipa de montarea unor preîncâlzitoa-
re la cuptoarele nr. 1 şi nr.
sărbătorii muncii de la 1 Mai gajamentelor a necesitat o — cărbune, minereuri, cocs, termoficare din microraionul 2, pentru economisirea valo KJllACHi Pili MiNDlIâ
conferă întrecerii valenţe noi, temeinică pregătire a produc fontă, oţel, laminate, cheres nr. 1 a realizat in luna rilor energetice ce le între
punerea
in
imprimînd activităţii din uni ţiei şi investiţiilor. încă din se tea, buşteni, materiale de martie un consum de ener buinţăm. Prin preîncălzitoarc-
funcţiune
a
tăţile economice hunedorene mestrul II al anului trecut s-au construcţii. Productivitatea mun gie electrică mai mic cu lor sperăm să economisim
cote superioare de rodnicie. întreprins acţiuni şi măsuri cii a sporit cu 1,1 la sută, 15 000 kWh faţă de luna circa 2 000 tone de combus SUPRAFEŢELOR IRIGATE!
ca
an,
In condiţiile prevederilor mo pentru nominalizarea producţi iar sarcinile la export s-au precedentă. tibil se convenţional pe economii
vor
re
adăuga
bilizatoare ale planului pe a- ei valorice, asigurarea bazei realizat în proporţie de 123,8 lor do energie electrică.
cest an, colectivele de muncă, tehnico-materiale şi contracta Ia sută.
evaluînd cu competenţă resur rea desfacerii produselor. O a- Realizări însemnate s-au în Avînd în vedere că solul C.A.P. din Sîntămăria-Orlea uite aşa, cooperativa are pro
sele de care dispun întreprin tenţie deosebită s-a acordat a- registrat în domeniul investiţii are în această primăvară mai să se amenajeze 50 ha în iect, dar nu şi apă. Acum te
derile,- s-au angajat să reali sigurării. efectivelor, organiză lor. Planul trimestrial a fost în puţină umezeală - se impune, 1972i şi alte 50 ha în 1973. renul care trebuia să fie a-
zeze depăşiri la indicatorii rii raţionale a muncii, întân- deplinit în procent de 102,9 la Produse meşteşugăreşti ia export pentru a se asigura condiţii $i acum să vă răspund la în menajat este cultivat cu grîu
cantitativi ş! calitativi ai ri! ordinii şi drscipliinei în sută la total investiţii şi 111,3 normale de dezvoltare a plan trebare, spunea tovarăşul Ioan şi cartofi. Aşa că de amena
planului. In industrie, din producţie. Problemele privind la sută la construcţii-montaj. telor, luarea de măsuri pentru Dumitru, secretarul comitetu jarea lui nu mai poate fi
cumularea acestor angaja asigurarea condiţiilor de în Rezultatele dobîndite in în DEVA. Meşteşugarii hunedoreni realizează în acest an o j irigarea unor suprafeţe cit lui comunal de partid. vorba decît în toamnă.
mente, rezultă, pe ansam deplinire şi depăşire a sarci treprinderi demonstrează clar gamă largă de produse de calitate superioară, care se bucură mai mari-, folosindu-sc în a- Deşi sîntem în 1974, ame C.A.P. Strei are un proiect
blul judeţului, o producţie nilor pe 1974 au constituit o- că economia judeţului dispu de aprecierile beneficiarilor de peste hotare. Ca urmare, în ccst scop toate sursele de a- najarea celor 100 ha de te întocmit din 1966 care preve
industrială suplimentară de 120 bîectui unor aprofundate ana ne de condiţii şi largi posibi primul trimestru al anului, planul de export al U.J.C.M. a a i pă, pompele şi motopompele, ren prevăzute a fi irigate prin
milioane lei, materializată în im lize în biroul şi secretariatul lităţi de a îndeplini şi chiar fost îndeplinit în proporţie de 104 la sută. întreaga forţă de muncă dis aspersiunc se află încă în fază de amenajarea pentru iriga
portante cantităţi de cărbune, Comitetului judeţean de partid, depăşi angajamentele asuma De remarcat că întreaga cantitate de produse a fost livrată ponibilă. de proiect, de circulaţie a ţii a 120 ha din care 95 na
fier în minereu marfă, cocs, în organele municipale şi oră te. Principala rezervă în, acest pe relaţia devize libere. Intre acestea, ponderea principală Pămîntul are nevoie de apă. hîrtiilor la organele agricole teren arabil, 20 ba păşuni iţi
fontă, oţel, laminate, metale şeneşti, precum şi în între revine covoarelor pluşate şi obiectelor de artizanat textil. Care este stadiul în care se judeţene. Proiectul a fost ter 5 ha fînaţuri. Dar, spunea
neferoase, materiale de con prinderi, stabi!indu-s« măsuri (Continuare in pag. a ll-a) află amenajarea sistemului de minat în data de 29 aprilie tovarăşa Lucreţia Baicu, se
irigaţii la C.A.P. din Sîntă- 1972. Proiectantul este Oficiul cretarul comitetului de partid,
măria-Orlea ? de îmbunătăţiri funciare De
Programul judeţean de îm va. Banca Agricolă a ridicat N. BADIU
r— bunătăţiri funciare pe anii unele obiccţiuni, a cerut unele
Plenara Consiliului Săptămîna hărnici 1971—1975 prevedea ca la completări si precizări. Şi (Continuare In pag. a ll-a)
judeţean ai sindicatelor Preocupaţi în permanenţă de tuia. In cursul săptămînii nu a atelierului-şcoalS de la Hărţă- Recolta de legume
a se înscrie cu succese remar fost înregistrată nici o absen gani, s-au economisit 100 litri
3 La Hunedoara s-a desfăşurat răşii : Gavrilă David, Corneliu j cabile în cartea abnegaţiei în ţă nemotivată, planul de pro benzină şi s-a realizat o raţio
3 marţi după-amiază plenara Fulga, Gheorghe Giuclea, Va- j trecerii muncitoreşti din cadrul ducţie la echipele unde lucrea nalizare de către Trandafir se pregăteşte cu temeinicie
j Consiliului judeţean al sindi- sile £trulea, Avram Pleşa, Du- j întreprinderilor, pentru reali ză tineri a fost depăşit cu 7 la Cerb, care a confecţionat un
= catelor. Au luat parte preşe- mitru Ţurnă, Mihai Cerven- ‘ zarea actualului cincinal înain sută, realizîndu-se peste sarcini piston de Ia ventilul coloanei
3 dinţii comitetelor sindicatelor covici, Petru Prodan, Ion Ibni- j te de termen, tinerii hunedo 220 tone minereu, s-au reali telescopice CT-64, CT-'43 din © La ferma legumicolă a pe la grădina cooperativei a- Soos, am reţinut că pentru a-
: din întreprinderi, conducători ceanu, Victor Dumitru. I reni, angajaţi plenar în între zat în afara orelor de servi material mai rezistent. C.A.P. Dobra s-a produs în gricole din Dobra se poate con cest an s-a planificat să fie
j de unităţi economice şi şan- Din cuvîntul participanţilor j cerea „Tineretul — factor ac ciu revizii la pompa de apă de Tinerii de la E.M. Uricani au tregul necesar de răsaduri — vinge că viitoarea recoltă de cultivată cu legume o suprafa
I ticre de construcţii, cadre cu şi materialele prezentate s-au 3 tiv în realizarea cincinalului la maşina de curăţat vagoneţi, dat peste sarcinile de plan 250 peste 1 700 000 fire legume se pregăteşte cu temei ţă dc 80 dc hectare de pe care
= munci de răspundere din insti- desprins experienţa şi preocu- f înainte de termen", întîmpină la o locomotivă de mina tip tone cărbune, au economisit © S-a început şi se desfă nicie. La răsadniţe, în solar şi să se realizeze o producţie mar
j tuţiile judeţene. pările pentru îmbunătăţirea în j măreţele evenimente ale anu „Barza", au fost reparate 5 materiale, energie, combustibil şoară din plin plantatul răsa cîmp se desfăşoară o activitate fă de peste 1 000 tone legume.
3 La lucrările plenarei a par continuare a activităţii de pro- j lui — 30 de ani de la Elibera perforatoare, 5 cxplozoare, în valoare de peste 10 000 lei, dului de varză timpurie în susţinută, încadrarea în grafice In ce stadiu se află executarea
ii ticipat tovarăşul Ioachim tecţie a muncii în toate unită- j rea patriei şi Congresul al Xl- două trolii de mină, două ven au fost organizate revizii şi re cîmp a tuturor lucrărilor constituind lucrărilor de sezon şi ce garan
\ Moga, prim-secretar al Comi- ţile judeţului, insistîndu-se în 3 lea al partidului — cu succese tilatoare de mină, 6 vagoneţi paraţii la diferite utilaje, rea- © Valorifică legumele ver obiectivul căruia îi sînt subor ţii se oferă că planul şi anga
: tetului judeţean de partid. mod special asupra rolului or- \ de seamă. In cadrul „Săptămî- de mină, au fost confecţionate lizîndu-se economii de peste deţuri donate toate eforturile coope jamentul asumat în întrecere se
i Plenara a analizat activita- ganizaţiilor de sindicat, al con- j nii hărniciei" au fost realizate 50 bucăţi ţevi injecţie P 90 5 000 lei. © La cultura de ceapă s-a ratorilor de la fermă. vor îndeplini exemplar ?
-
următoarele obiective : tinerii
j tea desfăşurată de organizaţiile ducerilor întreprinderilor ^ pen pentru perforaj umed. S-a or _ Tinerii de la EJ.U.M.R. Criş- aplicat prima praşilă Din dialogul purtat cu şeful
= sindicale şi comitetele oame- tru perfecţionarea muncii de Ia I.M. Barza au organizat ganizat strîngerea de către cior şi-au depăşit sarcinile zil Oricine trece în aceste zile fermei legumicole, ing. Monica (Continuare in pag. a ll-a)
j nilor muncii pentru asigurarea acest domeniu. acţiuni de muncă voluntar-pa- fiecare organizaţie HJ.T.C. din nice de plan cu 10 Ia sută, ob-
: condiţiilor normale de muncă, Plenara a adoptat un plan \ triotică în sprijinul producţiei subteran a 30 capuri detaşa ţinîndu-se o producţie supli î
: prevenirea accidentelor şi îm- de măsuri. în depozitul Dealul Fetii, pen bile pentru recuperarea plăcu mentară de peste 120 000 lei,
; bolnăvirilor profesionale. In încheierea lucrărilor ple- 3 tru încărcarea lemnului de mi ţei vidia,. au fost confecţionate brigada condusă de Victor Mi* Primele 20 de [
cu a realizat 300 robineţi pe
\ Pe marginea materialului pre- narei a luat cuvîntul tova- \ nă, precum şi stivuirea aces diferite scule pentru dotarea ste sarcinile de plan. Utecistul
■ zentat au luat cuvîntul tova răşul Ioachim Moga. Septimiu Iga a realizat 160 de
............\
piuliţe pentru vagoneţi. Econo hectare insăminfatej
misirea a 100 kg electrozi, 90
Activităţi kg carbid, 1 000 kg fier lat cu porumb 1
70X12 mm, 400 litri motorină,
sudarea peste sarcinile de ser
viciu a 8 aparate de manevră, La indicaţia specialiştilor,
voluntar-patriotice executarea a 5 vagoneţi, 5 axe pe terenurile afectate pro
de vagoneţi, strunjirea a 40
M lîm ISI SCRIE roţi de vagoneţi, colectarea a ducerii furajelor destinate
întreprinderii de creştere şi
3 000 kg fier vechi, executarea
Printre multiplele activităţi Iniţiate de comitetul a 4 cadre de vagoneţi, execu îngrâşare a tîneretului bovin
Orăştie s-a început semă
Blocam prin mm U.T.C. al întreprinderii «Victoria" din Călan se numără tarea unei ştanţe pentru găuri- natul porumbului siloz.
rea eclipselor do la macaze —
ţi cele de muncă voluntar-patrioticâ. Numai in primul
sînt alte succese înregistrate. Mecanizatorii din secţia
trimestru al anului, tinerii acestei organizaţii au efec Uteciştii de la E.M. Lupenî condusă de în£. Marcel Pas-
Cu ciţiva ani în urmă, meseriaş, dacă face o piesă cotă au însăminţat în săptă
venea la Hunedoara, de pe bună o face pentru că are tuat peste 3 000 de ore la asemenea acţiuni. Ele sînt att realizat peste sarcinile de mîna trecută primele 20 de
meleagurile judeţului Alba, şi acest avantaj de a o în concretizate în colectarea a 500 tone fier vechi ţi dife plan un plus de 100 tone căr hectare. Directorul între
un adolescent, pe nume Flo- toarce pe o parte şi pe al rite lucrări de înfrumuseţare a întreprinderii. bune, au fost colectate 84 to- I prinderii amintite, medicul ***"■>**« '1Pcţfş
rian Bolea, care avea să-şi ta, de a o pipăi îndeaproa La acţiunile edilitar-gospodâreţti din oraţul Călan, veterinar Ştefan Danciu, ne-a
pună la temelia propriei sa pe. Or, cu metalul incan IOAN RESIGA informat că acţiunea se a- -0- ţi
le personalităţi hărnicia în descent nu se lucrează aşa I a contribuţie importantă au adus-o elevii şcolii profe şeful sectorului flă în plină desfăşurare, ur-
tineret muncitoresc
muncă şi dragostea de oa Ca să devii oţelar bun tre sionale din localitate, care au prestat de la inceputul ol Comitetului ludeţean mînd ca ea să se realizeze
meni. buie să simţi clocotul me anului 9 sile de muncă voluntar-patrioticâ. J ol U. T, C. pe 240 hectare.
Plantarea cartofilor se desfă şoară Intr-un ritm susţinut şl
Fiind copil din sat, nu-şi talului în propria-ţi inimă, pe ogoarele C.A.P. din Sălaşu de Sus.
putea forma, la vîrsta a- să munceşti cu dăruire, dar (Continuare in pag. a fl-a)
ceea, o imagine clară a li şi să-nveţi mult V.
nei „cetăţi de joc". De a- Nu ştiu ce sentimente
ceea, în alegerea meseriei, l-au încercat în acel mo
a solicitat sprijinul unor ment pe acest tinăr, dar piua, după cura ne trans tezatnl" din Haţeg a fost care s-a achitat de rea
Lupenl,
nr.
consăteni mai vîrstnici, ve cert este că s-a înscris la i PARTID, i iă mite Nicolae Gavrilă, di Păcllşx a avnt loc O dez oaspetele locuitorilor din lizarea planului de recol nerală cîteva 8 zile, mal care
de
ocazionată
batere,
peste
e-
terani ai Hunedoarei. Prin şcoala profesională şi s-a INIMA TARN“ rectorul şcolii, elevii au Ziua mondială a sănătă r* - Densuş şl Stei. După cum tare a plantelor medici xact la 16 aprilie, va îm
corespon
Consiliul
hectare
de
curăţat
10
tre primii care i-au călăuzit calificat in meseria de oţe i Ieri seara, la sala „ Ar păşune şl aparţlnînd C.A.P. ţii, pe tema îmbunătăţi ne comunică N. Sbu- nale stabilit al de Organizaţiei plini 14 ani. Pentru cele
dentul
nostru,
judeţean
paşii a fost şi actualul pen lar. Absolvind, şcoala pro ta" din Deva, a avnt Ioc Poiana. O adevărată va rii activităţii fost medicale lo chea, do un frumos suc pionierilor. Suma menţio două evenimente, căldu
cale.
In
trecute
Au
mal
sionar Haiduc Florea, pe fesională, devine mai ma spectacolul formaţiilor ar canţă sub semnul hărni revistă, totodată, succese - ces *-au bucurat dansa nată va fl afectată în roase felicitări şl că la tînăra
notat
mare.
tistice ale liceelor din ju
De
atunci topitor şef la oţelă- tur, mai lucid în acţiunile deţul Hunedoara, care ciei ! le obţinute în ultima vre torii populari, de formaţia contul construcţiei tabe sportivă a pierdut doar
mu
soliştii
„Orfen",
rei pioniereşti de la Cos-
roma
ria electrică. îşi aminteşte sale ; îşi dă seama că pen vor participa la festivalul „COMPORTAREA IN me de pe medicina apărării <&i & 4 ' , s zică populară şi uşoară tcştl. două seturi în întreaga
nească
linia
poezie
cu plăcere cuvintele aces de teatru, revoluţionari patrio FAMILIE Şl SOCIETATE* sănătăţii populaţiei. Iar Aurica Gardian, Ana competiţie.
—
tic*
şi
concretizare
ca
tuia. „Băiatule — spunea tru a face din metalul in „Partid, Inima ţârii". Aceasta a fost tema că a o recomandării practi Munteann, Florlca Ursii, REMARCABIL SUCCES
Lucia
Doina
Fărcaş.
Vi-
„sănă
maistrul — o meserie fru candescent ceea ce doreşte Faza republicană se va lectoratului de la mina tate prin sport", s-a dis ţionescu, Ellsabeta Pâr- HUNEDOREAN IN VREMEA
moasă este şi aceasta de este necesară o permanentă desfăşura la Wmnicu VII- Paroşenl, organizat de putat o întUnire do volei vulescu şl Dorina Râgălie. „CUPA TINERETULUI"
cea,
oţelar. Şi ca orice me învăţătură. lie a.c. Intre 11—12 apri comisia 90 de de femei. Cele Intre echipa masculină PRIMII LA CULES In sala sporturilor „Vic Pentru 24 ore
peste
participante
şl
Sanitarul
re
Păcllşa
serie practicată cu pasiune, Şi astfel, paralel cu ac au audiat o Interesantă prezentativa TESA a spi toria" din Ploieşti s-au
rezervă celor ce o îndrăgesc tivitatea în procesul de DIN AGENDA VACANJEI expunere pe tema respec talului. A învins prima % ^ PLANTE MEDICINALE desfăşurat întrecerile fi Vremea se menţine In
apoi
de
multe satisfacţii. Pentru mi producţie, a urmat şi cursu- tivă, discuţii. au participat formaţie *n scorul dc Pionierii do la unitatea nale ediţiei tenis de masă stabilă, cu cerul tempo
de
iarnă
ale
a
la
Acţiunea
—
3—1.
Elevii de la Şcoala ge
rar noros. Izolat, vor că
ne, nimic nu poate fi mai nerală din Poiana (corn. deosebit de reuşită — s-a .A Şcolii generale din Dobra „Cupei tineretului". La dea averse de ploaie.
concursului a-
plăcut decît elaborarea ri CONSTANTIN GRECU Balşa) au eumpărat din bucurat de multă apre SPECTACOL -t, 1 (ne comunică la Cornel An- sfîrşitul satisfacţia consem VIntul va sufla moderat,
dreşol,
do
vem
ciere.
întreprinde
nei şarje de oţel special în oţelar la ofelâria electrică economiile lor tm număr IN DEPLASARE rea de plante medicinale nării unul remarcabil cu Intensificări din vest.
timp record şi încadrarea a C.S.H. de «• de meri, dintre ca DEZBATERI Orăştie) : au recoltat plnă succes hunedorean: locul Temperatura va fl cu
In
li
Ansamblul artistic aJ a-
plantat
re
»
l-au
„Ierburi
de
prezent
In
în analiza chimică. Vezi tu, vada şcolii, restul tn gră Ta Spitalul de nenro- matorilor de la coopera leac* In valoare do 2 437 I, la de categoria pionieri, prinsă noaptea Intre mi
Brădă-
Lenuţa
cnccrlt
strungarul sau oricare alt (Continuare in pag, • ll-a) dinile părinţilor lor. m pethlatrle infantilă din tiva meşteşugărească «Re- lei, fiind prima unitate fan, elevă la Şcoala ge nus 2 şl 3 grade, Iar ziua
Intre 12 şl 18 grade.