Page 29 - Drumul_socialismului_1974_04

Proletari din foaie tarile, unlil-văl
Tovarăşul Nicolae Ceausescu a

» »
primit pe preşedintele Federaţiei

industriilor din R.F. Germania

Preşedintele Republicii Socia­ continuare a colaborării şî
liste România, tovarăşul Nicolae cooperării industriale dintre
Ceauşescu, a primit, la 10 apri­ România şi R.F. Germania.
lie, pe dr. Hans Gunther Sohl, In cursul convorbirii s-a sub­
preşedintele Federaţiei t indus­ liniat existenţa unor largi po­
triilor din R.F. Germania, în­ sibilităţi în acest domeniu şi
soţit de membrii delegaţiei e- a fost exprimată dorinţa co-
conomice pe care o conduce • mună de a impulsiona conlu­
în vizita în ţara noastră.
crarea multilaterală dintre în­
La întrevedere au participat treprinderile româneşti şi în­
tovarăşii Ion Păţan, viceprim-
treprinderile care fac parte din
ministru al guvernului şi mi­
Federaţia industriilor din R.F«
nistrul comerţului exterior,
Germania. In context, condu­
Anul XXVI Nr. 5 986 JOI 1t APRILIE 1974 4 PAGINI - 30 BANI Nicolae Agachi, ministrul in­ cătorul delegaţiei vest-germane
dustriei metalurgice, Ioan A-
a arătat că vizita în ţara noas­
vram, ministrul industriei con­
tră, întrevederile avute, l-au
strucţiilor de maşini grele, şi
permis o mai bună cunoaşte­
Vasile Pungan, consilier al pre­
re a potenţialului economiei
şedintelui Republicii Socialiste româneşti care în ultimii ani
în mul XXX cil ilb#răriî ţi Congresului <tl Xl-iea al P.CR, ÎN PAGINA A ll-A România. a înregistrat mari succese, ceea
A fost de faţă Erwin Wic-
kert, ambasadorul R.F. Germa­ ce oferă posibilităţi sporite de
gg Oameni şi fapte din anul XXX nia la Bucureşti. intensificare a cooperării în
RITMURI ÎNALTE IN ÎNTRECEREA SOCIALISTA s-a întreţinut cu oaspeţii _ asu­ industrie şi în alte sectoare de
Preşedintele Nicolae Ceauşescu
interes comun.
pentru realizarea cincinalului înainte de termen gg Reporterul nostru In post fix transmite unor probleme privind întrevederea s-a desfăşurat
pra
M Generalizarea primei trepte a dezvoltarea şi diversificarea în într-o ambianţă de cordialitate.
în Intîmpinareazilei M Ai învăţămîntului liceal Tovarăşul Nicolae Ceausescu a
% *
primit pe trimişii speciali ai
Angajamentele prind viafă Oţel electric PAGINA A III-A ziarelor „Die tWt“, „le Monde",
PETRILA. Hotârtt să Inttmplna ziya da 1 Mai, c«a
de-a XXX-a aniversare a Eliberării patriei fl Congre­ mai mult, mai bun Curier social - cetăţenesc
sul al Xl-lea al partidului cu rezultate deosebite In „The limes" şi „la Stampa"
întrecerea socialistă, colectivul Preparaţiel cărbunelui
din Petrila obţine zi de zl realizări de seamă In mun­ — Vă rog aşteptaţi doar • Xl-lea al partidului să ob­ i Copilăria se dezvoltă sub soarele grijii
că. De la începutul anului ţ! pînă în prezent, produc­ cîteva minute, că am o şarjă ţinem succese deosebite. Şi, ^ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, varăşii Cornel Burtică, mem­
ţia de cărbune brut recepţionată de la minele Petrila, de oţel special în cuptor. pînă acum, treburile merg părinteşti a statului m Strădanii secretar general al Partidului bru supleant al Comitetului E-
Lenea, Dîlja şi Livezeni a fost cu peste 7 000 de tone Inginerul Adrian Popovici, foarte bine. Comunist Român, preşedintele xecutiv, secretar al C. C. al
mai mare decîl prevederile planului, datorită folosirii adjunctul şefului oţelăriei c- — Ştim că v-aţi reînnoit permanente pentru ridicarea ştachetei Socialiste România, P.C.R., şi Ştefan Andrei, secre­
Republicii
instalaţiilor şi utilajelor cu randament sporit. Producţia lectrice a C.S. Hunedoara, angajamentul anual. a primit, miercuri după-amiază, tar al C.C. al P.C.R.
netă la cărbune spălat a fost depăşită cu mai mult de trăieşte la intensitate maxi­ — Da, a fost voinţa tutu­ bunei serviri H Despre unii locatari pe trimişii speciali ai, ziarelor Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
4 000 tone, iar producţia de cărbuni brichete (ovoide)a mă, alături de oţelarii din ror salariaţilor noştri. Ne-am „Die Weit“ — Hans Stollhans, s-a întreţinut cordial cu tri­
fost cu aproape 3 000 de tone peste plan, respectîn- schimbul lui Florea Laurean, gîndit ca în întîmpinarea „Le Monde" — Manuel Luc- mişii speciali ai celor patru
berr, „The Times" — Richard
du-se condiţiile de calitate cerute. „dospirea" şarjei de oţel spe­ zilei de 1 Mai, după care va care nu-şi îngrijesc locuinţa şi... încă ziare, cărora le-a acordat un
O contribuţie deosebită la obţinerea acestor succese cial. Dă indicaţii scurte, pre­ urma sărbătorirea a 90 de Davy, şi „La Stampa" — Re- interviu pentru suplimentul
au adus-o schimburile de muncitori conduse de maiş­ cise, oamenilor de lîngă cup­ ani de la punerea în funcţi­ ceva B Semnai nato Proni. lunar economic „Europa", edi­
trii Petru Vinţan, Eugen Preda, Ştefan lobb, Szentgyor- torul încins. Apoi ni se a- une a primului furnal Ia La primire au participat to­ tat de aceste cotidiene.
gyvari Zoltan, Şerban Pirvu. dresează : Hunedoara, să ne sporim
EMIUAN DOBOŞ — După cum ştiţi, colec­ succesele de pînă acum, să r
corespondent
tivul oţelăriei electrice şi-a dăm oţel electric mai mult. pe
onorat exemplar . angajamen­ De aceea, ne-am majorat an­ La Festivaiul naţional ai artei studenţeşti, ediţia 1974
tul anual. Trebuia să reali­ gajamentul anual Ia 6 000
zeze 2 000 tone de oţel şi a tone. tema donării
Prin utilizarea deplină a — N-a fost prea mic an­ tat — maistrul principal Flo- onorifice de singe Remarcabil succes al studenţilor
dat mai mult de 3 000 tone.
Totodată — a comple­
gajamentul ?
rian Giurcăţ preşedintele co­
mitetului sindicatului pe sec­
parcului de transport de Ia începutul anului, un ţie, sîntem hotărîţi să dăm Ieri s-au desfăşurat Ia Deva
Nu, însă am luat, încă
—
start foarte bun. întreg co­
lectivul a pornit hotărît ca şi oţel de cea mai bună ca­ lucrările unei consfătuiri pe din judeţul nostru
litate, să ne încadrăm rigu­
tema donării onorifice de sîn-
In cinstea zilei de 1 Mai, de optimizarea transporturi­ în acest ăn al celei de-a ros în limitele tehnologiilor ge. Ordinea de zi prezentată a
a celei de-a XXX-a aniver­ lor, utilizarea pe scară largă XXX-a aniversări a Eliberă­ de elaborare, ale consumuri­ cuprins mai multe puncte, din­ ţinută a moştenirii spiri­ a constituit revelaţia festi­
sări a Eliberării patriei şi a a autovehiculelor de mare rii patriei de sub jugul fas­ tre care: Informare cu pri­ Ediţia din acest an a Fes­ tuale româneşti. valului.
Congresului al Xl-lea al capacitate şi a remorcilor. cist şi al Congresului al lor specifice. vire Ia sarcinile ce revin orga­ tivalului naţional al artei Judeţul nostru a fost re­
partidului, secţia transpor­ Ca urmare a iniţiativei pro­ nizaţiilor de Cruce roşie în studenţeşti, a IX-a, secţia prezentat de ansamblul fol­ Pentru publicul ieşean, re­
turi auto din Haţeş obţi­ prii de a lucra o zi pe lună domeniul creşterii numărului folclor, a adunat la Iaşi re­ citalul studenţilor -artişti
ne rezultate meritorii. Sar­ cu benzină economisită, uni­ de donatori onorifici ; Studiu prezentanţi ai folclorului din cloric „Popelnicul" al Insti­ hunedorqni a însemnat în­
cinile de plan po primul tri­ tatea noastră a înregistrat în asupra donării onorifice de 16 centre universitare. După tutului de mine din Petro­ tâlnirea cu creaţia populară
mestru al acestui an au fost primul trimestru o economie sînge, în municipiul Petroşani; o impresionantă paradă pe şani şi ansamblul folcloric autentică, de pe meleagurile
realizate la data de 22 mar­ de 30 000 litri benzină faţă Din experienţa comisiei de străzile „dulcelui târg al „Rusca" al Institutului de noastre, cu virtuozitatea şi
tie. Acest lucru a permis de normele stabilite, cantita­ Cruce roşie a oraşului Simeria Ieşilor", a costumelor, obi­ subingineri din Hunedoara. talentul- celor care se pre­
realizarea înainte de termen te care asigură funcţionarea în recrutarea donatorilor ono­ ceiurilor şi jocurilor, şi după Comportîndu-se la un nivel gătesc să devină specialişti
a angajamentelor asumate, parcului activ pe timp de rifici de sînge şi altele. o horă reunită în larga Piaţă superior, apreciate în unani­ în domeniile minieri şi side­
transportîndu-se peste ^ pre­ două zile. Au participat directori ai rurgic. „Strigarea pesta sat"
vederi 20 000 tone mărfuri. S-a evidenţiat în mod spitalelor municipale şi orăşeneşti a Unirii —, pe scena Casei de mitate atit ele către juriu a fetelor — un obicei unic
O atenţie deosebită s-a a- deosebit echipa de tineret din judeţ, preşedinţi ai comisii­ cultură a tineretului şi stu­ cit şi de spectatori, celor în Transilvania, cunoscut
cordat întreţinerii parcului 9 care deserveşte întreţinerea lor municipale şi orăşeneşti de denţilor s-au perindat timp două valoroase ansambluri li doar pe la Dineu Mare şi
auto, executîndu-se lucrări autobuzelor, condusă de co­ Cruce roşie, directorii centre­ de trei zile mari ansambluri. s-au acordat titlul de „Lau­ Mărtineşti, jocurile „Invtr-
de bună calitate, fapt ce a muniştii Mihai Cârstoiu, Du­ lor de recoltare de sînge din
dus la reducerea staţionărilor mitru Gheorghe şi Stelian Hunedoara şi Petroşani, dona­ folclorice, formaţii de dan­ reat al Festivalului naţional tita", „bătuta" „haţeg ana",
în special la reparaţii cu­ Liţu, precum şi şoferii Va­ tori onorifici cu activitate în­ suri, grupuri vocale, instru­ al artei studenţeşti — 1974". „hăidăul", cântecul „Pe la
rente, care, faţă_ de aceeaşi ier Şeitan, Victor Cic, Ma­ delungată, • reprezentanţi ai or­ mentişti şi solişti vocali, ta­ Totodată, acestea au obţi­ noi prim pomişori" ş. a. —
perioadă a anului precedent, rin Cristescu, Nicolae Stin­ ganizaţiilor de masă şi ob­ rafuri, însumînd cei mai ta­ nut şi premiile speciale ale din spectacolul petroşăneni-
au scăzut cu 6,3 la sută la gherii, Victor Zeiconi, Ist- şteşti.
autovehiculele do la trans- van Biro, Aron Baie şi mulţi lentaţi artişti din rîndurile revistelor „Viaţa studen­ lor a obţinut aplauze la
ort marfă, cu 1,1 la auto- alţii. Au luat parte, ca invitaţi, studenţimii ţării, veniţi în ţească" şi „Amfiteatru" I’.’.ţ scenă deschisă, iar viitorii
P ,, ^ * ■ ■■ - * reprezentanţi ai Consiliului Na­
bi uze şi cu 50 la sută la ţional al Societăţii de Cruce capitala Moldovei să se în­ De menţionat că s-au acordat subingineri din Huned\oara,
parcul de remorci. GEORGE VALEA Doi Ingineri, Nicolae Oprea şi Ştefan Candiu, de Ia I.M. roşie, secretarii comisiilor de treacă în cîntec şi joc. S-a în total doar opt titluri de cu „Nunta pădurenească",
Ne-am preocupat intens şeful secţiei T.A. Haţeg Barza, conduc cu competenţă activitatea în raioanele lor. cîntecele „la-ţi mireasă ziua
Foto: GH. IMPARAT Cruce roşie din judeţele Alba, demostrat încă o dată pu­ laureat, iar în concurs au
Bihor, Cluj, Gorj şi Arad. bună", „Seara bună, maica
ternica aderenţă a tineretu­ evoluat 17 mari ansambluri,
mea", jocurile „brlul pădu-
la
tradiţia
artei
lui nostru preocupările pen­ plus 10 formaţii de alte ge­ ren esc", „spic de grîu",
străbune,
folclorice.
nuri
Sub
CAMPÂffIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ acest C. DROZD
aspect,
tru
cercetarea,
succesul
studenţilor
păstrarea
şi
edem, unul in faţa despre Abel Vasinca, des­
celuilalt. Mă priveşte. pre Viorel Motoc... Doar cu valorificarea la o înaltă din Petroşani şi Hunedoara (Continuare In pag. a ll-a)
TT Aşteaptă. De fapt îl el am fost. Cu ei am stat
fac să aştepte. Îmi ascut 3 zile ia şut de am mutat
creionul. Pun o întrebare. conducta de alimentare cu
De circumstanţă; nu mai apă a satului şi a minei. Plantarea cartofilor
suport privirea lui agăţată Oamenii ăştia aici au casa...
de tăcerea mea prelungită. — Organizaţia de partid
— Cîţi ani ai, tovarăşe cum merge 7
Cornel Ciocănea 7 — Bine. Oameni serioşi. trebuie grabnic încheiată
— 34. Mă uit la el. Am impresia,
Sec, ca pe o fişă de per­ după zgîrcenia la vorbă, că
sonal. Gata. Sînt pregătit să mă cam ia... la vale. Nu, 0 In unităţile consiliului in- , loacele de muncă pentru în­ au conducerile cooperativelor
scriu. încă nu e destins. nu găsesc pe chipul lui ni­ tercooperatist Haţeg s-au plan­ cheierea grabnică a acestei lu­ respective şi specialiştii care s-au
— Vorbeşte-mi despre mic, nici un semn că ar fi
tat 270 hectare din cele 340 crări. Sînt demne de evidenţiat îngrijit de procurarea seminţei,
dumneata. aşa. E destins acum. planificate, iar în cele ale con­ în această privinţă strădaniile de buna organizare şi desfăşu­
Trebuie să recunosc — a- — Copiii ce-ţi fac 7 Sînt siliului intercoperatist “Toteşti, cooperatorilor şi mecanizatorilor rare a muncii. De asemenea,
furisit gînd ! — că e o mi­ la şcoală 7 350 ha din 415 planificate. de la C.A.P. Bărăşti, Sîmpetru
că cursă. îmi zic că poate — Doi. Al mare-i p-a pa­ 0 In această săptămînă, plan­ •si Silvaş, care au terminat plan­ cooperatorii şi mecanizatorii
din asta scot ineditul. Ce- tra. Trebuie să mai văd de tarea cartofilor trebuie să se tarea cartofilor de toamnă pe de la C.A.P Haţeg au plantat
încheie în toate unităţile agri­ întreaga suprafaţă planificată — întreaga suprafaţă — 10 hectare
cole socialiste. în total 75 ha. O contribuţie (Continuare tn pag. a 11-a)
Secretarul de la încheierea plantării cartofului deosebită Ia această realizare o
în toate unităţile agricole socia­ UtiaUlHHHXB'l
liste trebuie să constituie prin­
atelierul mecanic cipala preocupare a organelor De ce n-au funcţionat
locale de partid şi de stat, a ca­
drelor de conducere din uni­
tăţile agricole socialiste, a ţă­ aspersoarele ?
ranilor cooperatori şi mecaniza­
va după care se spune că el. Nu-i prost, da’ glndeşte torilor. In unităţile consiliu­
alergăm cu toţii. mai încet. Alui mic îi umblă lui cooperatist Haţeg, mai este întrebarea o adresăm con­ şi motopompelor nu este ne­
mintea ca focu’! Ii p-a-ntîia. ducerilor cooperativelor agri­ voie de forţe prea numeroase.
— M-am născut pe lingă de plantat cu cartofi o supra­ Se impune cu acuitate ca
Înainte de a ne despăţi cole din Geoagiu şi Aurel
Agnita-Sibiu. Sint maistru faţă de 70 hectare. Nu c mult, asemenea neajunsuri să fie în­
mă ivită la un „vinars". Vlaicu, unităţi unde dumini­
mecanic, după şcoala de la dar trebuie depuse eforturi pen­ lăturate fără întîrziere, ţinînd
Peste cîteva zile. E ziua lui. că a fost o zi de relaxare to­
Brad, din 1969. Tot aici, la tru ca fiecare unitate să-şi rea­
Teliuc, la raionul 1 carie­ Mă vede surprins. „Nu, nu lizeze integral sarcinile de plan. tală. In condiţiile actuale de seama că pe suprafeţe în­
ră... Excavatoare, buldozere, pentru că scrii de mine, îi Suprafeţe mai mari au mai secetă, cînd orice oră de a- semnate culturile suferă din
treaba ăumitale să scrii des­ plicarc a udărilor la culturi
foreze, ulei, praf... Am pa­ rămas de plantat — spunea cauza lipsei de apă. Şi încă
pre oameni. Doar aşa, pen­ ing. Dumitru Ifrim, inginer şef atîrnă greu în balanţa re­
tru copii — doi băieţi şi coltei, este inadmisibil ca uti­ o precizare. Cooperatorii din
tru că te ştiu de mai multă
două fete. Secretar la orga­ al consiliului intercooperatist, lajele de irigat să stea nefo­ Geoagiu să ridice de la S.M.A.,
nizaţia de bază atelier me­ ■vreme şi pentru că aşa-i la C.A.P. Sîntămăria-Orlca,
frumos". losite. Mai ales, dacă se are să instaleze si să pună !n
canic a raionului, de vreo Rîu Alb, Băieşti şi Sălajul de Ansamblurile folclorice „Popelnicul", al Institutului de mine din Petroşani, şi „Rusca", al In­
Mărturisesc că am rămas
5 ani. Cînd am timp stau şi .Tos, din cauza lipsei cartofi­ în vedere că pentru- punerea funcţiune grabnic moto- stitutului de subingineri din Hunedoara, evoluînd pe scena Casei de cultură a tineretului si
puţin dezamăgit în faţa să­ studenţilor din Iaşi. Foto: CORNEL CARAŞCA
acasă, la Cinciş—Cerna. lor de sămînţă. Situaţia însă îa funcţiune a aspersoarelor pompa care a fost reparată I
răcăcioaselor însemnări din student — Hunedoara
Cam... atit. Treaba merge, s-a rezolvat şi acum trebuie să
carnet. Aşa m-a găsit se­
dacă ne-o facem. Şi eu zic că fie folosite toate forţele şi mij-
cretarul comitetului: „Ei,
ne-o facem.
ce-ai fi vrut dumneata 7 Să
De statură potrivită, vîn- dai peste o biografie cu în­
_ jos, palme mari, crăpate.
tâmplări extraordinare 7 Oa­ Andraş, minerul Ion Bor-
Privirea limpede, acum în­ CENACLUL LITERAR SCHIMB DE EXPERIENŢA 0rnm mm cretlzează In Înregistrarea FAZA ZONALA şl Şcoala sportivă Petro­
menii de aici, fie localnici, şoş, eleva Elena Firtu- unul procent de natalita­
trebătoare. Altădată, poate „VENUS" lescu. şani — fete, 13—15 ani.
fie că vin din alte părţi şi Comandamentul pionie­ te do sută Ia sută. Planul LA TENIS DE MASĂ
mînioasă. Cină mută un se împămîntenesc, sînt zgâr­ rilor Şcolii generale nr. era de 92 la sută, iar an­
De
reluat
şi-a
curtnd
gajamentul de 96 Ia sută
excavator de la un front la ciţi la vorbă. Sint aspri ca activitatea, înfcr-o formă APROVIZIONAREA 9 din Hunedoara a rtwt DE LA — ambele prevederi fiind REZERVATĂ COPIILOR VREMEA
invitatul
comandamentu­
altul, nici nu-i de mirare. steiurile. Gîndesc în ei şi organizatorică, îmbunătă­ lui de pionieri de la depăşite. De menţionat In sala „Constructorul" Pentru 24 ore
literar
că
de la
13
Tace. muncesc bine. Ţi l-am reco­ ţită, cenaclul Petrila. „Ve- CU PRODUSE Şcoala generală nr. 4 din obţinut fătărl duble. ovine s-au din Hunedoara s-au în­
Cel
nus",
din
Lugoj.
in­
După
cum ne
cheiat
Poftim, inedit ! Atac mai mandat pentru că e unul peste 20 de membri se în- AGROALIMENTARE - formează prof. M. Con- zonale a intrecerile fazei Vreme instabilă, cu ce­
concursului
de
dumi­
afară
de
făţiş. dintre cei mai buni secre­ tîlnesc în In sala fiecare lectUTă LA NIVELUL CERINJELOR stantinescu, In problemelor O ZI GRIJA PENTRU tenis de masă rezervat rul variabil, mai mult
nică
de
dezbaterile
10—12
şi
între
— O întîmplare, un eveni­ tari, unul dintre cei mai a bibliotecii clubului de organizaţie, pionierii copiilor ani. Peste 80 de noros ziua. Vintul va su­ şl
13—15
moderat
sud
fla
din
ment mai deosebit... buni meseriaşi... Am impre­ muncitoresc din localita­ Luna aprilie e luna în hunedorenl au vizitat o- SĂNĂTATEA MINERILOR concurenţi din judeţele sud-vest. Temperatura va
fac
pregătiri
se
care
crea­
te,
— Da, de ce mă întrebi sia că ştiu ce te-a deranjat ţiile, unde îşi citesc munca în vederea şl sărbătoririi... raşul, muzeul de istorie La Petrila îşi desfăşoa­ Alba, Vîicea, Gorj. Mu­ fi cuprinsă între 17 şi 22
şl au participat la o in­
izvorîte
din
toate astea 7 sau. mai degrabă, surprins." eroică a minerilor, din „concrete" a zilei de 1 structivă întîlnlre cu V A ră activitatea un număr reş, Hunedoara şi altele
Şi dintr-odată am avut re­ realitatea vechiului oraş Mal. In concluzie, pentru muncitoarele Filaturii de liii de 28 de medici şi 80 ca­ s-au întrecut în cadrul grade ziua, iar noaptea
— Vreau să scriu despre de pe Jiu. Printre cei ca­ aprovizionarea în aceste mătase din Lugoj. dre sanitare medii. Co­ unor dispute dîrze, atrac­ între 1 grad şi 6 grade.
dumneata. velaţia descoperirii ineditu­ re şi-au prezentat lucră­ zile, comerţul pune la respunzător cerinţelor, nu­ tive. Sportivii liunedo-
lui. Sigur că da ! Asta era !
— Daaa 7 ! Păi, de ce nu rile la ultima şedinţă, şl dispoziţie : circa 880 tone PROCENT DE mărul cabinetelor stoma­ reni au realizat rezulta­
Simplitatea. Simplitatea pe care sint şl cei mai ac­ de carne, circa 423 tone NATALITATE DE SUTA tologice a crescut la G, Pentru următoarele
spui aşa ! care şi-o poartă cu atîta tivi membri al cenaclu­ preparate de carne. 1SOO ALTA fiind încadrate cu 9 me­ te notabile, calificîndu-se
— Credeam că ţi-a spus inocenţă, fără urmă de con­ lui, s-au aflat muncitorul tone făină, 5 000 tone pli­ LA SUTA LA OVINE dici stomatologi. A fost pentru faza finală pe e- două zile
Ion Dan Bălan, profeso­ ne, 45 tone margarlnă, înfiinţat şi un cabinet chipe, după cum urmea­
secretarul comitetului. venţie şi pentru care îl in­ Grija deosebită ce se special de stomatologie
rul Mlrcea Adrian Conte, 11400 hi lapte, *9 tone - Constructorul Hune­ Vremea se menţine in­
— Atunci scrie despre toţi. vidiez. acordă creşterii ovinelor '$y^f " -------* ; infantilă — primul de a- ză : stabilă, cu cerul noros,
Despre Filimon Gherman, ION GABOR oficiantul poştal Mlrcea unt, 5 ooo ooo ouă etc. la C.A.P, Dobra se con- cest gen din Petrila. , doara — băieţi, 10—12 ani favorabil ploilor locale.