Page 3 - Drumul_socialismului_1974_04
P. 3
DRUMUL, SOCIALISMULUI © Nr, 5 978, ® MAfJI. 2 APRUI^, 1974
\
STIMA $t RECUNOŞTINŢĂ V
s
\ NICI O RECLAMAJIE I *
de bază după adunarea \ In cadrul complexului co
mercial din cartierul 8 Mar
\ tie, din Pe'trila, Se află şi
magazinul alimentar nr. 42
(Urmare din pag. 1) i,. mărească calitatea lucrărilor te. In acest fel, reuşim ca pî- Să dau un exemplu : Secto \ cu dutoservire, condus de
miniere şi respectarea mono nă la şedjnţa urrnătcjare, în rul a ttecut: cu producţia de comunistul Petru Satmari,
FIECARE MEMBRU AE grafiilor de armare. S-a cerut cafe se dfczbat şi âptobă ma la orizontul 500 la orizontul om cu experienţă de peste
şi Ctfttdiicerii iectdriilui să do terialele pentru adunarea gp- 45p. O seamă, de comunişti două decenii ’ în' corfterţ.
ORGANULUI RĂSPUNDE vedească; o’ mai mare' exigenţă. aU primit sarcina să^ se''bcupe \ Este deputat în Consiliul
Telegrame, adresate tovarăşului DE O SARCINĂ ) Biroul nu aşteaptă ca să nerală, să, cunoaştem, precis ce, de iihbblsionâVeă rezolvării' îh' V popular al'; oraşului Petri)a
CONCRETĂ trea,că luna şi apoi să, fie in s-a realizat, ce nu s-â făcut, timp cîf ' rriâi' scurt' a unor de -15. ani. iar comuniştii;
chiar în problemele care so probleme destul d'e coteplexe-: \ l-au ales şi secretat al or
NICOLAE CEÂUŞESCU Nicolae. Popovici, secretarul format de cei care au primit licită un timp mai îndelungat, tovarăşul' ' Aurel.' Nelepcu, V ganizaţiei, de parţid. din cti-
anumite sarcini. Cînd ne în-
organizaţiei de bază. nr. 2 : pentru soluţionare. Ji putem priHi-mâistru miner — de î'u- V: drul comerţului alimentar,
„Am analizat în, uîtima "adu tîlnim — şi deşi sîntem pc crărilfe de pregătire aferente, to Pjetru SatrhaH. conduce un
(Urmare dfn. pag.' 1) să şi intervenim pentru impul
) ' hf 'J I > / I ^“fffln f î l attwtfîl Pusît V. slujba feri- nare generală, preocuparea schimburi, ne întîlnim aproa varăşii Solomon Jorecau şi Io- V adevărat supermagăzin, ca
W ,a tr i
1
f
* » » O • ~ Tii cirn. celpr ce munfţsc, încrederea', nestrămutată conducerii sectorului, a colec pe zilnic — ne informăm te sionarea rezolvării lor”. sif . iiâpşanschi' — de' mijloace re cUprinde o autoserviră»
f
ln îu.tfţlepciunea. cu. care veţi călăuzi pe’ rriai tivului ’dp muncă, pen.tru re le de transport (benzi metali măcelărie, ' unitate •'pentru
"A, putergic, imbold, pen- ducerea consumurilor specifice 'ui nrtr.iniJZ'Jlnrr fiilfta ce şi de cauciuc), tovarăşul ! produse ' de panificaţie, etc.
tuturor energiilor revoluţiona-' departe, spre noi victorii» ascensiunea patriei de materiale şi a preţului de Simion Gheza — de pregăţi- i Colectivul condus de fel se.
r« la îndtplinirea exemplari a.' finilor reieşi-' noastre' socţaliste — România. ' ' cost. In dezbateri s-a insistat Cerinţe q!e perfecţionării r sit.ufeaz.ă mereu in frunte,'
t* din Hfetîrirea Plenarei C.C.. al B.CI.r!. ‘ pn- ^lături, dţ marile colectiviţăţij de mţipcădiq mult asupra fplosţrii transpor rca alimentării cu energie e- N.umai. de fă 'începutul anu
vind dezvoltarea şi perfecţionarea învâţamintii- judeţ, n^enjbrii cooperativelor, meşteşugăreşti toarelor la întreaga lor ca lectrică» Biroul organizaţiei de lui; şi pină în prezent pro- !
Ieii in. ţăpa noastră"., muncii organizatorice bază: a avut o discuţie cu ’COit- I duselfe desfăcute popu
desfăşoară o susţinută activitate pentru, â’ cinsti pacitate (atunci cînd. funcţio dilcerea 'sectorului, la careta
telegrama Consiliului• tF.JiCiM>, adresată, cea de-a XpCX-a. aniversare a Eliberării patriei nează) şi hu în „gol“, cu o participat 'şi tovarăşul 'Ion laţiei ' aici sînt în valoare
conqucăt,orulul' partidului şi sţatjjlbi» se/’seri? lopată de căjbune aruncată de partid de aproape 5 milioane lei.
latre altele ■ ' ‘ • • • ■ ■ P Congresul al XI-Iea. al partidului cu mdepjlr din 'cînd în cfnd. S.-a mâi in Bălănescu, inginerul 'şef al mî" Răsfoind condica de su
,Votul, dat, dţ, forul, suprem legiuitor, aj nireă, ekcmplară a. tuturor sarcinilor ce Ie; re sistat asupra calităţii lucrări- nei, membru al organizaţiei gestii şi reclamaţii îţi dai
ţîrii: este votul, îptrcgului popor» al fiţcărui vin, ppptru ,a vepi cu , noi, produse ţi, servicii,irţ lpf ri a producţiei, precum şi noastre de partid, în care s-a seama cu multă satisfacţie
:
|
cctaţean, pentrp că el . expţimij cinstirea nobile/ mtţnipip^rea cerinţelor oamenilor muncii". a introducerii de materiale în ciproc şi stabilim anumite ! ORIENTĂM COMUNIŞTII clarificat modul cum trebuie că nici o rfeclarrtaţJe nu
Z .
... * »
.. »• , r'Tiiva' ei nwnr vb
subteran potrivit necesităţilor. masuri operative tn cazul.cmd CUM! SA REZOLVE, acţionat pentru rezolvarea a- vine să umbrească ’ renume-
1
Uneori se comandă lemn de treburile nu merg bine". PRACTIC, CEEĂ CE LI. cestor sarcini. Asemenea îib- le bun de care se bucură tV
4 irridrri şi pracfic ne trebuie S-A încredinţat tîlniri organizăm după fiecare colectivul acestui magazin»
; :
:i
SI numai de 3- 3 ,5 metri. Toţi Zpno Suştac, secretarul or j; adunare generală".
Respectul nostru vofbifprii au subliniat că tre IN PERMANENŢA 1
buie acţionat pentru întărirea TREBUIE SĂ CUNOŞTI ganizaţiei dt b'ază nr. 3': „Du - Al CUI SINT POMII ? «
^ Conştiinţa njşasţrif np spune posibil de realizat numai prin disciplinei şi din partea celor STADIUL ÎNDEPLINIRII păi pălefea mCa','' est6’ uŞor' să' Sjrjţ, demne de, apreciaţ e-
m redat cum procedaiză
1 11. '*>
(-• I I U i*i C> ‘j v> II V f. iî •;'/ f
1
ale’gţrţa în' îpalţa funcţie munca, ne ca urmărim obţine-, peniiţu* OjyiUJb oare care execută, şi a celor cu MĂSURILOR STABILITE trâseZi o sarrină unui mem â ,e birouri; ale^organizaţiilor forturile ce. s-au f<&ţţR pen
e
, Pr 5edjn^c., al, Rjepitbţipii rea de,' economii ' la cprnmisti- bru de parfid, dhiaf să do V tru a planta un iiuţnăr cit
Socialiste Romapia a. tovară bif, fie'. îmb unăjcăţlrea'' rcpâla- se. dăruiestş operei; funcţii de conducere. vedeşti disce'rnămînt ’ în; ce'ea de-bază de la E.M, Lpţiea du- i mal. mare ' cie. ppmX fructjferi
1
şului "NicoW, Ceauşescu 'este ţiilor ’şî îrjtreţme.rii'-'iilnicţ' a Ce a întreprins biroul or Ghiţă Popescu, secretarul or ce priveşte posibilităţile de a' pă adunările generale; Li;,,s-ar. pe, margTnpa, dijumt'irijo;,’ Cî-
r
gîndul nostru. Acest ' lucru ne tajâşihilof. ' ’ • - deridlcarea naţiunii ganizaţiei de bază după adu ganizaţiei de bază nr. 5 : o îndeplini (adică, să ţii srfa- putea, aduce critici ca, se ocu V teva sute ' d$ pAmi s-gţj
,!
1
dă imbold iii muncă, putere şi NiCjicînd, România, nu, s-a, nare ? „Măsurile stabilite de aduna ma de flincţia'' membrului de pă; de soluţionarea; uiior pro planţţit şl pe 'dţţVmul dgTq
dăruire' pentru tot ceea” ce bu.cpr^t ,de, un pVe'sţigiu, inter-' A trasat ca sarcină tovară partidj locul său de muncă, bleme pur economice şi cu Şojjpiiş spre Simoria. Deoa
:
facem................. ............. naţjopal' ca/cj:|/de./astazi’' ’şij pe culmile/ civilizaţiei şul Iosif Lakatos să se ocupe rea generală se repartizează nivelul politic etc.). Important metode „economice".; Iţitenţiâ V rece himegi' nu se îngrijeşte
Sîiit'em mîndri şi fericiţi că niciqinpl, rju'/ anii avut o. ţarăi de modul cum se face aprovi pe, persoane sau colective pen e ca sa-h ajuţi, să-l orientezi a fost de a pune' în dezbateri a« lor» există. ’ perjt i
avem' în fruntea partidului şi mai, îjţţjprjţtoare» Prjmu)'.' p/e-J | şj, proflf.eşpjui zionarea. Urt alt membru al tru a fi duse la îndeplinire. cum trebuie să acţioneze: Bi cum sînt ajtîtaţi membrii de ăbiui;''ca‘aceşti pomi/ sg ' se
statului nostru pe tovarăşul şedinţe,, al,'R.omâ/uei 'a pjis în birhultl?,; tovarăşul Vasile Bă- In prima şedinţă, de birou, pe roul organizaţiei noastre de' pâttid în dilcerCa' la îrldeplîni- V usube, Ceî”cg*;e au ’eFectuat
4 • • s»Li• -'a- brntfn’.T
Nicola.e Ceauşescu, cel, măi slujba^ poporului pătţii decenii; ; Sînt mecanizator şj cu trac- lătiţă, a primit sarcina să ve- care de regulă o ţinem în bază' are aceasta preocupare ; re a. sarcinilor încredinţate, ce 5 plăntatul r>u cgnsiderg’ oare
încercat şi iubit fiu al popo di ‘Vctivitiţţ' şi,'a ‘ acţionat ca i tpr'tij pe ’cafe-l ariţ in primite ghez,e âsudra.'calităţii revizii căutăm, imediat 'după adU'rtâ- face blibul între adunările' ge- cd rirfebUie sâ fqcă/şf uda-
rului; întregul nostru colec nimeni' altul' pentru binelfe”în-' ar şi' seamăn de măi ‘tnujţ'i aii lor. şi, repâraţiilor ’ la, utilaje prima decadă a fiecărei luni, rea getierală'.'SâU în' Zilelfc ’Ur neţale, şi» m aceasţă, privinţă» T:
’
.):■■» ' • J.I ■ ..U
1
tui' pî'năVce se asjguija reu
-
tiv de muncă dă. glas hotărîţii tregii” 'nfeaitre nâţuini. ’Ave'm, pămînţul cboperatiV.ei agricole şi ’ instalaţiij iar im colectiv, se face şi o analiză a stadiu mătoâre, să ajutăm” co'mUnişţii şită dfejb1ină a dcţiuhi.i.?, "
r
7
fţZPÎţ,, de a-1, urm?, pe condu mifi^u. în"mihte biemplul to i efiri, Boz. Din jfriîâgVară-'- pînâ' în frunte cu tovarăşul Vasile lui aplicării măsurilor sau al cum să” rezolve; praetic, ceea au" reieşit linele metode şi
cătorul, noştţp, în, tpt ceţa ce în primăvara» din , tpâ'mnă pină'- preocupări demne de luat în 1
varăşului ' iNicolac Ceaiişeşcu în. Lungu, maistru miner, să ur rezolvării problemelor ridica- ce li s-a încredinţat. seamă. LOCUINŢA • loan Radu,
s re
5 i tym'rffr'.’ P muncă'să neobosită si'tal mâl de’ j îţi toamna, scorniorţesc'cţi'btai- v
f
binale, şi. ifţicirea, paţnei so- abnegaţie, exemplu pe care. darefe' plugului pţămînturile. ' a- din Hunedoara, locuieşte
cjăljistţ. Indicaţiilepreţioase, ale colectivulI nostru ’ d e'.' la • Aţiţtp- cestcj ubitaţi âgriidle' cu. oa-' r» 'rr.rr(r;«hnn no inrmc'ifn de mai mult timp în apar
,
:
tovarăşului Nicolae, Ceaiţşţsţu baza Deva. î!'va ur'ma' neabă meni harnici’.’ tamentul 31, blqcul B 2, de
ne. sîn,g mereu vii în ' minte, tut penţru ă cpntrîbvi ’ din Tovarăşul Nicolae Cejiuşcsgu, Reporterul nostru în poşj pe str. Cerbuluî.' Nu-i place
1
ne însufleţesc în muncă de plîii lă' realizarea 'sdreinilor de) fiul iubit "al" p.oppjruliii,' cărujâ' Mişcarea de inovaţii însp să-şi' plătească dato-
a realjza, în mod exemplar o- pllan, şi, x. angâjâmentelopr. e în urma. cu ciţc'va.'zile i” s-a riije, faţă de stat - de pil
!
1
Kîectivele ' planului. pe'”l'97 4, ni le-am asumaţ. C I îpcredinjât o şi 'rţiai niaţe reş r fix transmite: vdă, chiria şî taxele comune
r
de a înfăptui 'a.ctualuf’ cincinal porţsab'il'itate pţntr'ii,' deştinelţ şi raţionalizări—suport V nu le-a mai achitat de un
1
înainte' de’ termen, “ de a ne AUREL MEUAN ţfrjij s-a ocupat şi se opupă.cu an şi, jumătate. Tot rău
;
pregăti mai bine politic şi tebnici.an. Autobaza gjrijă alcasăţ de.'noi, cei cărfc' lu- plqţnîc esţe. şi/ Constantin
proŢtfsioşiâl'. Acest liţcriţ ’ este T. A; Deva c|răm părcuntuT. O dpvcdesc’dp- a Dă rn brgvă, din Hunedoara,
tarea cu care ' este ' ’ înzesţţaţa solid al desfăşurării P- TyV: bloc K-2, care nu
fjeqare cooperativă agxlcpjaj şiră plăţi,ţ ' tqxele comune
dfe aproape 4 ani» Faţa de
condiţiile de vipţŞj, pe carţ'. lp
| vom urma cu convingere tţăjesc asţăzi oamenii dp.,la^'sa te. aceştia, asociaţiile de lo
J
catari din zonele respective
M-a emoţionat aptul, îştorîp, la a
care şt eu am participat, * vii îiTÎ: nor - * ■( 010 : V au luat» conform’ legii, mă
sura trimiteju, lor în: jude-
în misiunea sa pe zaoi\îndu-l. la teleşţisţa’r, îp ziuă Că.tă, pentru a fi. evacuaţi
de 28 martie a.c. Jurămiptul (Urmare din pag. 1) zihă, după-amiaza şi nu de dîh apartamentele' respec
depus de preşedintele Republicii puţine ori noaptea — mă gîn- tive'.
Sjocialiste România, tpvarăşp) dintre care 18, sînt muncitori, deşc cuta s-ar” putea soluţiona,
Nicolae Ceauşescu, în ’ faţă despre. cţ)e 54 dţ propuneri de studiez, concep, pun pe 'hîrtie'j TRANSPORTUL IN CO-
1 1
r
j
Di» rîndurile partidului mărfuri mai multe, caută măr Marii Adunări Naţionale., ex- inovaţii şi raţionalizări înain şi apoi în prâctică. Numai că
•. Re, lugrqţprji, din
nostru a venit înţeleaptă pro furi j maţ Bdne.'ceea ce înseă'rii- prinţă interesele întregului nos tate îh anul 1973, dintre care' de la ' idee îâ 'taa'te'rializa'rea ei reţeaua de transport, în co
punere de a alege în fruntea nă că muncă, lpr e mai bine tru' popor.' Cuvintele' din jură- 41 au fost deja aplicate, teh practică- trece mult timp, func mun a IJ.A, îi recuno.ş.ti re
v
ţării, în funcţia de preşedinte retribuită, 'că 'tot măi echitabil,; mint sînt un îndemn dt ' â nicianul Ciprian Sîrbu, res ţionează un sistem greoi. De pede în exerciţiul funcţiunii
al republicii, pe cel mai de e repartizat venitul naţional pe; rţiupei' mai bine şi cu mai multă ponsabilul cu invenţiile şi ino s-ar putea rezolva cumva... după: uniformq, specifică. In
votat şi iubit fiu *1 partidu fiecare cetăţean al ţării. A- răsp/indere pen.tru toţi. Sîbţ vaţiile, preşedintele cercului — Mai amănunţit, vă rog. oraşe mari, unde ’trqnspor-
lui şi al poporului, tovarăşul ceasta face parte din politica Hotarit să fac'tot ce-mi stă îh inovatorilor de la I.E.C. Min — împreună cu electricianul ţul îh comun e prgapizat. de
Nicolae Ceauşescu. partidului nostru, este urnii pjutipţă pentru ’ ca, lucrările'' a- tia, sublinia : Gheorghe Mîndruţă, acuta un întreprinderi specializate sau
Am trăit cu emoţie actul din principiile sale fundamen-' gricole în. cooperativ* pe care — O singură, inovaţie : „Se- an âta propus Montarea unui de E.G.C.L.-uri, de; aseme
:
aleşerji sale. Ca om al acestei tale. cţ deservise, să se desfăşdare în miclapetă reglabilă pe conduci arzător p'ehtrii menţinerea 'sta nea^ lucrăţorii din, transpor
ţări, că salariată într-o unitate Trăiesc, alături de colegele ritm susţinut şi să fie de.’calir > tâ de. ieşire din condensator", bilităţii flăcării îh fhcarele câ- tul în comun ou uniforma
a comerţului socialist, mă mele de munca, un sentiment, tăte superioară.' Pină' acum am' realizată de' inginerul ' Ghebr- zănelor' blocurilor dc 210” MV( Zilele de vineri şi sîmbătă. ni fnagazin sătesc ham călcat în lor. încercaţi să. recunoaş
1
bucură această alegere. In toa de siguranţă, acela pe care; plaptal,'cartofii' pe toate '' cele gbe Bozan,' prin ’ redjicerea cbn- de la C.T.E. Mintia' . Ideea a le-am rezervat pentru a anali dimineaţa zilei de 29 martie teţi un dispecer, o taxatoa
te măsurile pe care le-a luat ţi-1 dă faptul, de a şti că pre 55 hectare prevăzute. în plan.' surnulfii de abur tehnologic a- f6st acceptată de 'mult îrisafi za modul în care unităţile’ co a.c’.',' însoţiţii' dc Mihai Caţan, re sau un şofer, al I.J.G/C.L.
1
partidul şi statul pentru a a- zentul şi viitorul nostru se a- Ne. apropiem cu 'terminatul îfi- duce d. economie antială’ de nalizarea ei practica ' aşteapta merciale de pe raza cptaunci secretarul comitetului comunal Hunedoara-Deva după uni-
1,
sigura bunăstarea noastră, am flă în mîini sigure. îmi dau sămînţărilbr 1* sfec|â de zahăr 1 3.30 000 Iei. Maistrul: pFîhcipal de un ari. De âsetaenea, împre- Brănişca sînt aprovizionate; cu al U.T.C. Credeam că prezenţa fofnăS: Nu veţi reţjşi,’ pen-
văzut influenţa, gîn.dirii omu seama că pentru a ne asigura p;e 3 0 'de- hecţare şi’ 'sfeclă- fura Ibân ' Jula, de lă exploatare ' ca uriă Cu tovarăşul dirCCtor 'ad mărfuri, şi de a vedea ’ cum unor feţe străine de acest sat tru simplul, motiv că lucră
(
:
lui care ă devenit, prin voinţa nouă şi copiilor noştri un vi-) jeră pe' Ş hectare. Teientil di's- za ric", a înaintat îh antiT trecut junct Florea BCreş, definiţî- răspund gestionarii şi vînzăto’- O sări determină pe gestionar torii din acest sector nu au
poporului, primiţi, preşedinte' itor fericit, acela pentru care, tjnăt culturii porumbului,' îh 10 inovaţii, inginerul Nfdolae vărn ' ideea „Evitarea' depuneri rii solicitudinilor localnicilor. să se încadreze în normele de o ' uniformă 'specifică. Cine
al ţării. a luptat şi luptă cu fermitate suprafaţă de 102 he'ctâre, este f i i C l l e r 9 ihbvăţii' şi râţio- lor tari oin conductele apei de Cîteva observaţii pe care le comerţ măcar de ochii' nfeşjri. va ar putea replica : dacă
;
Aparţin unei categorii de sa revoluţionară tovarăşul Nicolae apdoape în' întregime pregătii) riâliiăFi, maistrul Ghebrghe spălare şi transportării zgurii şi redăm mai întîi telegrafic re Dar "h-a ăVut • treabă cu nimeni. ăr avea uniformă, ar mărge
f
lariaţi care au posibilitatea să Ceauşescu, e nevoie ca fieca pentru a primii săm.îhţa. ' Cod- Huli; —■ 8, electricianul. Victor cenuşii ‘. EfecţUr'economici si feritor la această problemă: ’ A servit o cumpărătoare, o 'fe- mai. bine transportul, în co-'
1
sesizeze de la un an la altul re. la locurile noastre de mun cŞţii' avem deci ’ creâie' ' pent'rU Collarini —5, ' maistrul Ion guranţă în furicţioriarea agre • Magazinul universal din meie îh vîrstă de peste 70 ani, mun ? S-ar putea. De mul
cum oamenii păşesc sigiir'că că să ne facem datoria cit ca şi. în acest an să- obţinem Mîrza este posesor a 7 diplo gatelor şi reducCrea consumului satul reşedinţă de comună se cu marfă de 25 de lei, din care
tre o vjaţă mai bună. Posibi mai bine. şi. mai cu folos. recolte mai bogate. me de inovator. O altă valo de energie electrică. Mă mai deschide şi se închide după. un 3,75 lei i-a rămas lui. Cum?, te ori şi uniforma obligă la
litatea de a sesiza schimbarea maria rusu roasă inovaţie aplicată îh 1973 gîndesc şi la alte lucruri. — program enigmatic. Simplu ! Săpunul de rufe i l-a disciplină mai multă.
;
spre mai bine în viaţa celor ajutor responsabil în IOSIF MlRZA II este : „Evitarea înfundării con — Rezultatele bune din 1973 • Şeful de magazine nu. e de vîndut la preţul de 20 lei ki
mulţi o ar.e fiecare lucrător magazinul alimentar ' nr. 1 mecanizator la secţia de ductelor' de transport' cărbune le continuăm în acest an — găsit cu zilele. Cînd îl cauţi la logramul, iar de Ia oţet şi ulei SANCJIUNI • Pentru ne-
din comerţ. Oamenii cumpără Brad mecanizare din Boz brut”, a inginerului Florea Be- a ţinut să adauge tovarăşul Ci cîte o unitate; comercială, vin- a „uitat" să-i mai dea restul respectarea programului de
reş, prin care se asigură o si prian Sîrou. Oathenii se preo de 0,6.0. 1 ei. "fot. aşa a procedat funcţionare la unităţile ali
guranţă sporită în funcţiona cupă, depun mult interes, însă zăţorii spun că, nu hau mai, vă şi. cu alţi săteni care au venit mentare din piaţa Devei,
rea agregatelor, se obţin anual este necesar ca' şefii lor direcţi zut faţa de multă vreme. în acest magazin să' se aprovi au fost sancţionaţi cu a-
Primul magazin sătesc pe ca
Cu unanimă dragoste şi bucurie din partea economii de 278 000 lei. Iar să i ajute mai miilt, să. le vi re l-am vizitat împreunat cu zioneze- cu 'cele,' necesare,''"Vă- mendă contravenţională :
r
inovaţia inginerului Isaia Miu-
zeze mai operativ d.osarele cu
zîhdu-se in incurca,tura, gcş.tio-
I/laria Miţea, de la unita
lescu : „Separarea circuitului propuneri. La rîndul. lor, ino primarul comunei, Ion Lupii, zindu-se 1 tea^ de subproduse carne,
narul'. Avei Pţijja' neŞă' spus că
a- fost cel din localitatea Tîr-
celor 40(100 de pionierii hunedoreni apei limpezi de apa brută la vatorii ‘să. insiste hiai miilt pî- năviţa. Această unitate ' ds.te nri ştie care este; preţul'ae 'vîn- Gdtjţjcf Rî'nzaru"şi, Teodoră
răcirea lagărelor pompelor de
nă lă finalizarea practică’a idei
zare 'al săpunulbi. 'Vîndţişe cu
îjlpHea - "Agrgcopp, ” 'iŞlelj
circulaţie" aduce economii de lor propuse.'Iar dacă V-kr sith- bine aprovizionată, iar spaţiid preţul ace'şfa mâi hină "de ă ju Henţiii; Emilia FuitV' şi ‘ Fi-
Cu unanimă, dragoste şi Investirea tovarăşului Nicolae pionierii hunedoreni, sub con 486 000 lei. Avem şi alţi ino plifica şi sistemul acesta de unde fjihţează; este'- corespunză mătate de ladă de Săpud: cam mîă Aron — ăjimentarq',‘ Ol-
bucurie, cu 'tot ce are mai Ceauşescti cu înalta funcţie de ducerea organizaţiilor de, partid, vatori fruntaşi ca: Eugen Se- fectuos al avizărilor, lucrurile tor. N.umai ’ servirea nri e ”de 12 kg,' Ji' dadă nii veâdim' hoi, gă’' Şota' - 'chimicale."'"
bun, mai frumos şi mai înăl şef al statului reprezintă, pen şi îndriimarea cadrelor didac reştely şi loan Ândraşescu — ar merge mult mai binel acelaşi „soi" ’Atîj) îp incintă găştibriarril vindea la" b'răţhl a-
ţător gîndul, fapta şi simţi tru întregul popor, legitima tice,' 'transmit', prin' mijlociFea mâiştri, Martori Si'gîsihiiiîd şi Un aspect mai merită men magazinului, cîţ şi a bufetului, ifiintif mai Sus' toate căle pa
:
rea lor, ccj, apro'ape 4Q.0D0. de recunoaştere a meritelor isto slovelop şi. a faţiţelpr, demae. Ţituş Barţiş — lăcătuşi, Petru ţionat în activitatea de inova unde-şi desfăşoară' activitatea tru lăzi" de săpun,''' pe tare le REFLECTOR 0 In seara
1
1
T
pionieri hunedoreni, fii ai si- rice pe care secretarul general de zi cu zi, preşedintelui Re Cibian — tehnician. ţii şi raţionalizări dp la I.E.C. gestionarul’ Octavian Manea, primise. ;r - .- r zijei de-’29". rriqrtie a.c., trei
derurgiştilor Hunedoarei^ ai. al. partidului le are în edifi publicii Socialiste România un — Dc ce faceţi inovaţii ? — Mintia: deşi numărul inovaţii spiritul comercial e' declarat... -■'Că’/am desprins din raidul v căîorilpf pe 'şoseduff Sirne-
1
minerilor Văii jiului şi‘ Mun carea societăţii socialiste mul fierbine mesaj de recunoştin l-am întrebai pe maîstruTp'rih- lor a scăzut în 1973 (54) faţă pierdut. La’ bufet, fhăsdrile ' au organizat: ' : ■ - - rio—D.evq H s-a • ofejit pol
sibiiitatca sa admire" cum
ţilor Apuseni, ai cooperatori tilateral dezvoltate, a devota ţă pentru permanenta grijă cipal loan Jula. de' 1972' (56), valoarea econ'o- început să ^ruginească" de •' ŞăjFuI de magazine Miron ° cireada de rîrnătoare (a
inactivitate. Se practică măsu
lor din Cîmpul Pîinii, de pe mentului- său neobosit pentrli pe care Ie-o poartă* pentru — Pentru că treaba nu miilor postcalculate a crescut rătoarea 'după „ochi”. Tn maga Betea hii-şi face prezenţa lâ 11- : biţi porci) se năpustise’
Valea Mureşului au primit cu triumful cauzei marxist-leni- tot ceea ce, prin exemplara •- ţnerge încă aşa cuta am vria substanţial: de la 1 975 000 Tei zinul sătesc nu-se mai ştie ca lutăţile comerciale" dă' ”pe raza asupra, culturii. de păîoa-
neţărmurită bucurie şi profund niste, a pasiunii şi pilduitoa sa dăruire şi abnegaţie comu noi; pentru că maşinile se mai în 1972 lâ J 718 000 lei îh re "e locul, peştelui şi al jftăji- comunei in mod' cotfstanţ, iar V. se din apropierea" Irifre*
1973. Dovadă ' că bataenii au
elan patriotic hotărîrca Marii rei sale activităţi revoluţiona nistă, a făcut şi face pentru Uzează* ihstâlaţiile se mai de gîndit mai mult, şi mai bine, turilor; aceste două”' articole atunci 'cînd' trece, nil se' Simte 5 Plinţleni „Mqrmură” Sjtae-
fectează şi trebuie să le pre
• Nici un factor de răspun V
r
Adunări Naţionale de a ale re, pusă în slujba prosperită cea mai tînăfa ‘ generaţie a' lungim viaţa. că au realizat lucrări- de taaî stau' unul lîngă altul, fără' ca cu nimic" preienfâ sa. ~ ' r jfjt TŢfp|3unem consiffulul
ge în funcţia de preşedinte al ţii naţiunii, a ideilor păcii şi ţării, pentru fericirea şi pro — Aveţi timp pentru aşa mare importanţă , şi valoare, e- măcar să fie acoperite. ppbula.r; orăşenesp, sa facă
Republicii Socialiste România, prieteniei între popoare. gresul scumpei noastre patrii. cofiomica.’ dere de Ia corfsifihl ’ popular, \ q deplasare, lă faţa locălui
1
pe cel mai iubit fiu al In ac.este. zile^ de epopeic e- ceva ? Oamenii gîndesc şi acţionează. A doua unitate comercială de 1a inspecţia comerciala nu a V p6nff.il a " evalua ‘ k'tncăciu-’
"•— Am. Oricine are dacă
poporului, secretarul general fort creator, cînd toate ini Prof. VIORICA R1ŞCUŢ1A vrea, dacă are cu adevărat con Cu pasiune şi'răspundere, cu căreia i-ăta cătcat ’pragul ă fost taâi treCnt' de luni de zile pe nile^ şi a sta'.b'ilî, cine trebuie
;
bufetul din satul ~ Boa: Aici
preşedintele Consiliului
;
al partidului, tovarăşul Nicolae mile bat în consonanţă cu ale judeţean Hunedoara al ştiinţa utilităţii lui sociale. Zi dăruire şi interes. In 'scopul bu ne-'am „încrucişat” îh exerci lâ;. mapiikey săteşti. 3;r V să suporte 'pagbbd: ;
Ceauşescu. iubitului nostru conducător, Organizaţiei. pionieri|or ua, în producţie, mă, confrunt nului mers al producţiei, al u- ţiul funcţiunii cu un cadru Sa Ce considerăm că/ ar trebui V
cu o serie de probleme, le re şurăfii muncii, âl înfrumuseţă nitar dfn comună. Controla să; aibă: în ‘âtfenţie "coiîsîliul CONTRAVENŢII « Pentru
ţin şi, acasă — ori tot la u- rii vieţii. ordinea’ şi. curăţenia din Unita păptiFair cfemunâl, Tfegat dfe ac foloşirea aparatelor' de "ra
f
:
r r •' r r ______’ te* „Tn local e curat”''— men tivitatea rhagazirielor săteşti: dio şl, IV- neîpregistrăte în
ţiona oficiantul sanitar Avei • Să se găsească iin local, co evidenţele Q'fjcipfui' P.T.T.R.
VVSV^L (t t.-.l I I -
Fetea. „Curat taurdar” am zice respunzător magazinului.' ce Brad au fost sancţionaţi, cu
(Urmare din pag. I) Munca polltlco-ldeploglcă V noi, folosind o expresie a ma fiinţează, la cariera de piatra. cîte 170. lei amendă "urmă
desfăşurată d« orgdhiZaţiile relui Caragîâle. In' Vitrina bu Aici.'sînt multe spaţii care stau torii : Ana Muntean — Dea-
posibilităţile existente la im 25 de ani de la de 'partid a permif'ridicarea fetului şi după tejghele nu se năfolpsite;.......... ........ “ lu Mare nr. 56 — Vă.lişoara,
Doref Nqriţa - str. prunului
port. nivelului de conştiinţă al' per mâi făcuse ordine' de multă •.. Şeful de magazine să-şi nr. 32 — Brad, Simion 6hea-
Accesibilitatea la medica sonalului farmaceutic şl îm vremei'„De mîine'-— ne-a asi- facă, plan de munca, slptămî- tp> str. 'Libertăţii. CX-27,
mente a crescut foarte mult bunătăţirea caljţativă a tpt giiiât ' oficiantul sanitar, după năl, cu sarcini precise, de care ap. 14 — Brad,” Rorfian Dud
şi datorită efortului pe care-l ceea ce se realizează pentru ce i-am’arătat că, realitatea nu sa se ştie şi Ia consiliul, popu - Luncoiu de Sus, nr. 135
face statul nostru ca, în. ca omul bolnav. corespunde cu' menţiunea"făcu lar ; şi Iile Resiga — Luncoiu de
drul’ fondurilor sociale de In cinstea aniversării a 30 tă de dumnealui" în registrul • Si se reactiveze echipele Sus nr. 36.
;
consum, să. pună la dispozir de anii de la Eliberarea pa de contrăl — o să-i controlez de control; obşţesc. Pini acum
ţia unui mare număr de bol triei noasfre de sub jugul fas ca la cartă". Cartăa după care nu am sesizat-; nici o urmă de
navi medicamente gratuite, cist,' a Congresului ai.'XI-lea vrea oficiantul să-şî exercite a- trecere a. lor în registrele de ULTIMA ORĂ * Locuito
de gratuitate beneficiind nu al Partidului Comunist Ro cribuţiunile de serviciu 'eşt6 e- control. —- ; rii din "satul Balotair, comu
meroase categorii de bol telor ; 58 farmacii publice - şi de stat, a Ministerului Să toxicologic, a impus o aten mân, colectivul nostru este lâbbrătă. nu dă ieri, ci de' ani Inamte de a încheia relatarea nei Sîntătaăria-'Orlea, '' sînt
navi. 37 în judeţul Hunedoara şi 21 nătăţii, pentru întărirea şi ţie sporită din partea medi» hotarit_'să. realizeze toate o- de; zile.' '' cu privire Ia activitatea maga îngrijoraţi de soartă con
Organele locale de partid îh” judeţul Alba ; 21 farmacii dezvoltarea sectorului farma cului şi farmacistului la pre bie'Ctivele cuprinse în chema 'In uneje magazine săteşti, zinelor săteşti dorim'să vă: in strucţiei podului peste Strei,
şi de stat îndrumă şi contro de spital — 12 în judeţul Hu ceutic. scrierea şi administrarea lor rea la întrecerea lansată-că cuta ar, fi de pildă" cele din formăm despre o altă noutate unde de mai /multe zile lu
lează activitatea sectorului nedoara, 9 în judeţul Alba ; Acest sector a răspuns cu la bolnavi. Medicaţia moder tre toate oficiile farmaceutice Tîrnăviţa şi. din' Boz, se vînd din comună r cariera de piatră crările au fost lăsate baltă.
nostru, sprijinindu-ne să îm 2 magazine tehnico-medicale; entuziasm la sarcinile ce i-au nă, rezultat al tumultuosului din ţară. mere care nu'depăşesc mări şi-a recuperat în perioada 25— De aceea, întreabă secţia
bunătăţim baza materială, 15 puncte farmaceutice de fost îrîcredinţate, cpntrfbuind progres al ştiinţei, precum şi Realizările obţinute î.n cei mea ' oului, de bibilica, la pre 31 martie a.c., minusul de pro drumuri şi poduri Haţeg :
:
condiţiile de muncă, să întă categorici I — 6 în judeţul etapă de etapă: la. îmbunătă întregul arsenal terapeutic e- 25 de anT care s-au "scurs de ţuri pipărate: 4,50’şi 5 lei ki ducţie la criblură şi nisip din cînd veţi reluă lucrul” pe
rim disciplina şi dragostea Hunedoara, 9 în judeţul Al ţirea ocrotirii sănătăţii popu xistent, sînt mînuite cu pri la Actul înfăptuit la ^ apri logramul. Din discuţiile pe care luna februarie. Astfel, că. planul şantier 'şî cînd/veţi termina
faţă de profesie. ba ; 170 puncte farmaceutice laţiei. Intre farmacişti' şl'taă- cepere de corpul’ medical şi lie 1949, vor fi pentru noi im le-am avut cu gestionarul celor trimestrial l-a încheiat "cu un obiectivul început, tovarăşi
r
Baza materială a sectoru de categoria a ll-a - 75 în dici s-a,u stabilit relaţii, de farmaceutic care acordă o bold în muncă. Ne vom con două magazine săteşti am re plţis de 404 tone la nisip şi 57 construcţbri.?".....
lui farmaceutic s-a dezvoltat judeţul Hunedoara, 95 în ju colaborare, de, pe urma c.ă.- deosebită atenţie înlăturării sidera mobilizaţi permanent ţinut că merele li s-au adus tone la criblură.
-
an de an. In prezent, sectorul deţul Alba. rora beneficiază în' primul acţiunilor adverse ale medi- şi vom îndeplinT'cu cinste no pentru vînzare de la magazi Pentru miercuri, ne-am pro REPORTER
nostru dispune de : depozit Saltul făcut în cei 25 de rîbd, omul bolnav. cdmentej.br, pentru a le păs bila misiune ce ne-a- fost în nul sătesc din Furcşoara. - pus să vă relaţăm despre- acti
modern de produse farma ani de la trecerea farmacii Apariţia în ultimii 20 de tra ca arme [ terapeutice îm credinţată, fiind permanent, vitatea sectorului zootehnic
ceutice bine utilat şi dotat ; lor în sectorul de stat este anî a unor medicamente' ac potriva bolilor şi na ca gene alături de nevoile omului Am fost şi la Furcşoara. E din cadrul cooperativelor agri
un laborator central pentru impresionant şi reflectă preo tive, dar în acelaşi timp do ratoare de noi complicaţii pa o localitate îndepărtată de sa cole., din comună. BSSBn
controlul calităţii medicamen- cuparea organelor de partid tate cu un crescut potenţial tologice. bolnav. tul reşedinţă de" comună: apro
ximativ 15 km. Pragul acestui N. PANAITESCU I
. ; • - ■