Page 30 - Drumul_socialismului_1974_04

rasa
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 986 • JOI 11 APRILIE 1974

Reporterul nostru în post fix transmite;

Sectorul zootehnic ar putea merge trepte

mai bine dacă toţi factorii Generalizarea prime
a învăţămîntului
ceai
de răspundere ar manifesta mai mult Pe coordonatele dezvoltării şcoala postliceală, cursurile de fesii a căror exercitare _ cere

interes şi preocupare faţă de acesta şi perfecţionării şcolii noastre, calificare şi de perfecţionare. aptitudini deosebite, admiterea
se va face pe baza unor probe
Aceste unităţi vor avea o sin­
C.C.
Plenara
din
P.C.R.
al
de aptitudini, ca dc exemplu la
gură conducere, aceleaşi cadre
analizînd
1973,
iunie
18-19
mersul învăţămîntului românesc didactice şi vor folosi aceeaşi liceele de muzică, artă plastică,
de toate gradele, a stabilit că bază materială, crcîndu-se posi­ coregrafie, la profilul navigaţie
In ziua de 9 aprilie a.c., am fost din nou prezenţi la — Noi participăm la pro­ „toţi tinerii .vor fi cuprinşi în bilitatea asigurării unei baze sau la liceele agricole.
ne-am stabilit postul fix în fermă, însoţiţi de astă-dată de gramul de grajd cu regularita­ prima treaptă a învăţămîntului materiale — ateliere, laboratoa­ 0 La admiterea in liceu, se
comuna Romos. Această aşeza­ ing. Virgil Tudan, preşedintele te — afirma I. Todor. liceal, realizîndu-se în acest mod re, spaţii de practică în între­ va proceda la un examen me-.
re este cunoscută în judeţ prin consiliului intercoopcratist Geoa- — Să ştiţi că avem produc­ un învăţămînt obligatoriu uni­ prinderi, puternic consolidate. dical riguros, prevenindu-se ast-.
puterea sa economică şi hărni­ giu. ţii bune — spunea primarul Aleoclor Bălăşoiu, strungar la F.S.II. Vulcan, este unul din tar, cu durata de zece ani, pen­ In cazul cînd în localităţi nu fel ca unii tineri să se îndrepte
cia oamenilor. Primele proble­ cel mal harnici muncitori al acestei Întreprinderi. tru întreaga generaţie pînă Ia funcţionează alte forme dc pre­ spre meserii contraindicate stă­
In grajdurile unde se află comunei. Şi în continuare,
me pe care ni le-am propus să vîrsta de 16 ani". gătire a cadrelor cu profil, li­ rii sănătăţii lor.
vacile cu lapte, gunoiul nu se dumnealui nc-a dat nişte cifre
le abordăm sînt cele privitoa­ Anul şcolar 1974-1975 se va ceele vor fi organizate caf uni­ © In anul Şcolar 1974-1975,
evacuase, iar îngrijitorii se a- astronomice cu privire la pro­
re la modul în care consiliile pucaseră de muls. Se ştiau ne­ ducţia de lapte livrată la fon­ înscrie deci în istoria şcolii ro­ tăţi independente. vor fi transformate şi înfiinţat*
de conducere ale C.A.P., şefii Plantarea cartofilor mâneşti ca an în care întreaga © Pe prima lor treaptă, li­
supravegheaţi de nimeni... dul de stat de cele 4 coopera­ un număr dc 174 licee, iar ra­
de fermă şi îngrijitorii de ani­ Aceeaşi situaţie am întîlnit-o tive în primul trimestru al a- generaţie de promovaţi ai cla­ ceele vor funcţiona, acolo un­ portul cuprinderii elevilor p*
male se ocupă de îndeplinirea sei a VlII-a a şcolii generale de situaţia o cerc, şi cu filia­
şi Ia adăposturile de animale ccstui an. Astfel, despre ferma trebuie grabnic încheiată tipuri de liceu va fi următorul li
sarcinilor de producţie şi anga­ ale C.A.P. din Pişchinţi. Nici C.A.P. Vaidei ne-a spus că are va fi cuprinsă în anul I de lele aparţitiind unui liceu de 30 la sută din cei care vo»
jamentelor asumate în între­ bază, aflat în apropiere. Filia­
la ora 16, îngrijitorii nu se a- 0 depăşire la lapte marfă de liceu, la cursurile de zi. Prin urma prima treaptă de liceu
cere. pucascră de treabă. Cei doi în­ 9 272 litri (în realitate este cu (Urmare din pag. 1) tări, tot aşa de bine puteau să această prevedere de mare im­ lele vor fi organizate în loca­ vor fi cuprinşi în liceele real*
Cu aceste gînduri am des­ grijitori prezenţi, din 8 care 1 062 litri sub plan), cea din facă acest lucru şi celelalte co­ portanţă, învăţănnîntul obliga­ lurile şcolilor generale, la ora­ şi umane şi 70 la sută în licee­
cins la cooperativa agricolă din lucrează în zootehnie, stăteau Romos o depăşire de 1 575 litri — planificata cu cartofi de vară. operative care cultivă suprafe­ toriu unitar, cu durata de zece şe şi sate, în localuri ale şco­ le industriale, agricole, econo­
Vaidei. Am ales ora 15 pentru cu braţele încrucişate aştcptînd, (această unitate este în restan­ Preşedintele consiliului inter- ţe mai mici. Acestea au rămas ani, va pregăti multilateral ti­ lilor profesionale. mice ş.a.
că programul de grajd de du- după spusele brigadierului zoo­ ţă pe primul trimestru cu cooperatist dădea asigurări că în urmă din cauză că nu s-au neretul pentru muncă şi viaţă, © Se interzice încadrarea în © Liceele vor avea o dublă
pă-amiază începe normal la tehnic Iosif Puian, să le so­ 16 900 litri). Şi dacă mergem în cursul acestei săptămîni toa­ îngrijit di a vreme să-şi asigure înlesnindu-i adaptarea la cerin­ producţie sau cuprinderea la subordonare — atît a Ministe­
ora 14,30 şi voiam să-i găsim sească o remorcă cu rumeguş aşa, o să fie bine — ne-a asi­ te unităţile vor încheia plan­ cartofii de sămînţă. Coopera­ ţele societăţii, un sporit grad ucenicie şi în şcoli profe­ rului Educaţiei şi Invăţămîntu-
pe îngrijitori în plină activita­ pentru aşternut. Vacile se o- gurat primarul gomunei. tarea cartofilor pe supratcţelc tivele din Rîu de Mori şi Ciula de mobilitate profesională, în sionale a promovaţilor cla­ lui cit şi ministerelor de resor*
te. Dar ceea ce nc-am propus dihneau direct pe ciment, iar Ce considerăm că ar trebui planificate. Mare au de plantat cele mai concordanţă cu dezvoltarea ac­ sei a VIII-a din promo­ si a celorlalte organe central*
nu a „bătut" cu ceea ce am unele alunecaseră din cauza u- întreprins de toţi factorii de Dintre unităţile consiliului mari suprafeţe, iar cele din tuală şi de perspectivă a eco­ ţia anului 1974 care au îm­
găsit. Primul interlocutor — mezelii fiind în pericol să se răspundere de la comună şi intercoopcratist Toteşti pot fi Dcnsuş si Pestcana, 6 şi respec­ nomiei, tehnicii, ştiinţei şi cul­ plinit 16 ani pînă la data de 1 ţi locale.
îngrijitorul de animale Aurel stranguleze. Dar acest lucru cooperative pentru întărirea evidenţiate, prin rezultatele bune tiv 10 ha. Pe întreg consiliul turii. septembrie a.c. Cei care au îm­ ® Vor putea fi acordat*
Socol — ne-a spus că începe nu-1 sesizase nici brigadierul disciplinei şi răspunderii în mai sînt de plantat 65 hectare. In rîndurile care urmează, re­ plinit 16 ani sau îi vor împlini burse, pe bază de contracte în­
programul după cum primeşte zootehnic şi nici îngrijitorii sectorul zootehnic : înregistrate, C.A.P. Toteşti şi Preşedintele consiliului intercoo­ producem cîteva prevederi ale pînă la 1 septembrie, pot op­ cheiate cu întreprinderi, aceloj
ordin. Un alt îngrijitor — Si- prezenţi. Ostrov, care au însămînţat în­ pcratist, ing. 11 ie Bufnea, spunea Hotărîrii Consiliului de Miniş­ ta pentru continuarea studiilor elevi care se angajează să lu­
mion Oprinescu — ne-a spus g In primul rînd este nece­ treaga suprafaţă planificată cu creze, după absolvirea primei
La ferma zootehnică a C.A.P. sar să se pună capăt indisci­ cartofi (fiecare unitate cultivă că s-au luat măsuri pentru ca tri din 5 aprilie 1974 privind pe prima treaptă dc liceu, pen­
că el ştie că programul începe trepte de liceu, cel puţin cinci
Romos, îngrijitorii de animale plinei, respectîndu-se cu stric­ generalizarea primei trepte a tru încadrarea în producţie ori
la ora 16. Tot alte ore de des­ s-au prezentat la program în cîte 100 ha), Sarmizegetusa cu toate unităţile să-şi procure învăţămîntului liceal. se pot înscrip în şcoli profesio­ ani în întreprinderea respectivă.
făşurare a programului de în­ teţe programul de îngrijire şi 50 ha şi Clopotiva cu 35 ha. cartofii de care au nevoie şi să
serii. Foarte puţini dintre ei au furajare a animalelor. © începînd cu anul şcolar nale sau ucenicie Ia locul de @ Absolvenţii treptei I, care
grijire şi furajare a animalelor venit la grajd la ora stabilită. Dar aşa cum unităţile care au planteze toate suprafeţele pla­ viitor, liceul este conceput cu muncă. nu vor urma treapta a Il-a la
ne-au indicat şi îngrijitorii de ■ Să se permanentizeze îngri­ în cultură cele mai mari supra­
Şi cei pe care i-am întîlnit jitorii din rîndul cooperatori­ nificate. In această privinţă nu profilc largi, diversificat în 8 © Admiterea pe prima treap­ învăţămîntul de zi, vor putea
la vacile cu lapte. aici în jurul orei 15,30 stăteau lor şi Ia vacile cu lapte de la feţe cu cartofi şi-au realizat in­ tipuri, cu 24 de profilc : liceul tă dc liceu se va face fără să-şi desăvîrşcască pregătirea
In timp ce căutam să ne c- la taclale. Alţii au venit cu fermele din Romos şi Vaidei, tegral sarcinile de plan la plan­ poate fi nici o abatere. umanist cu profil umanist ; li­ concurs. In cazul cînd, la un profesională prin cursuri de ca­
dificăm asupra orei de începe­ o întîrziere de 2 orc. „Dero­ stabilindu-se totodată sarcini şi ceul real cu profil real ; lice­ anumit liceu numărul condida- lificare cu durată scurtă sau
re a programului, şi-au făcut) garea" de la programul de răspunderi concrete privind ul industrial cu profilele : me­ ţilor depăşeşte cifra dc şcolari­ prin şcoli profesionale cu dura­
prezenţa în mare fugă la adă­ grajd s-a resimţit şi în produc­ producţia de lapte şi carne canică, electrotehnică, chimie in­ zare a acestuia, se va recurge tă redusă. Totodată ei vor pu­
posturile de animale — anun­ ţia de lapte marfă livrată pentru fiecare îngrijitor. In comuna Bariu şi la C.A.P. Brănsşca dustrială, construcţii, metalur­ la probe de verificare a cunoş­ tea continua studiile liceale la
ţaţi probabil de cineva — pre­ miercuri dimineaţa, cînd s-a gie, prelucrarea lemnului, in­ tinţelor la obiectele de profil. formele serale sau fără frecven­
şedintele cooperativei, Iosif To­ predat la centrul de colectare q La fermele de animale să dustrii alimentare, textile şi La profilele care cuprind pro­
dor, şi medicul veterinar, Cor­ cu 100 litri mai puţin lapte ca fie afişat programul de grajd, v s-au încheiat însămînţările confecţii, poligrafie, navigaţie, ţă- i
raţiile
de
şi
furajare,
precum
nel Josan, şeful fermei zooteh­ în ziua precedentă. De la con­ informatică ; liceul economic cu
din
nice. Nici dînşii nu cunoşteau siliul popular n-am întîlnit pe graficul cu de numele celor care profilele economic şi alimentaţie r
consiliile
conducere
programul de grajd. nimeni la programul de grajd. trebuie să asiste zilnic la pro­ din prima epoci publică ; liceul agricol şi silvic Pentru creşterea productivităţii păşunilor
Nici în ziua de marţi îngri­ Nici din partea consiliilor de gramul de grajd. cu profilele : agricol, mecanică
jitorii nu au fost asistaţi la o- conducere ale C.A.P. In materialul de mîine In toate cele patru coopera­ însămînţat 10 ha sffcelă furaje­ agricolă, îmbunătăţiri funciare In satele comunei Boşorod ţe şi cîte zile de muncă are
peraţia de muls. Preşedintele Miercuri dimineaţa am ţinut ne-am propus să ne ocupăm tive agricole de producţie din ră, 70 ha trifoi, 5 ha muştar şi gospodărirea apelor, silvicul­ s-au executat lucrări de în­ să presteze. îndrumarea şi
cooperativei şi şeful fermei au să luăm legătura cu primarul de modul in care s-a acţionat comuna Beriu — ne informează şi s-au plantat 40 ha cartofi. tură şi exploatări forestiere ; treţinere şi igienizare pe mai controlul calităţii lucrărilor
plecat în după-amiaza acelei comunei, Ion Munteanu, şi cu şi se acţionează pentru realiza­ tovarăşul Alexandru Mureşan, Aceste realizări sînt rodul liceul sanitar cu profil sanitar ; mult de 200 ha păşune şi dc se face de către o comisie
zile, fiecare în treburile lui, locţiitorul secretarului comite­ rea programului de irigaţii al secretarul consiliului popular muncii şi hărniciei mecanizato­ liceul pedagogic cu profil pe­ fertilizare cu îngrăşăminte special constituită. • Aceasta
imediat după ce noi am pără­ tului comunal de partid, Ion comunei. — s-au încheiat însămînţările rilor Iosif Popa, Miron Tomn- dagogic ; liceul de artă cu pro­ chimice pe 50 ha. întreaga întăreşte răspunderea cetă­
sit ferma, crezînd că nu o să Todor, pentru a discuta pe la toate culturile din prima e- ţa, Ion Trosan, Nicolae De- fil de muzică, arte plastice, co­ suprafaţă a fost repartizată ţenilor, iar lucrările sînt fă­
mai revenim. Dar la ora 18,15 marginea celor constatate. N. PANAITESCU pocă. La C.A.P. din Beriu s-au mian, Ion Polgar, Ion Firidon regrafie. pe cetăţeni încă de la înce­ cute în condiţii bune. Există
şi cooperatorilor Maria Cucu, © Liceele care funcţionează în acest fel o evidenţă pre­
Sofia Tîrziu, Floarea Stan, putul anului. Astfel că fie­
în aceeaşi localitate cu şcoala cisă a zilelor prestate, a su­
Domnica Ilie, Silvia Jtefănie şi care locuitor ştie trupul sau
profesională se vor constitui prafeţelor curăţate, a calită­
alţii. Cooperativa din Căstău a păşunea unde trebuie să lu­
Locţiitorul secretarului Co­ re a tinerilor în viaţa unităţilor frele de mai sus am zice : mai mitate şi combativitate cu ca­ însămînţat 10 ha ovăz, 20 ha într-o unitate complexă, care ţii şi valorii în bani a mun­
mitetului orăşenesc Simcria al Cauza principală a acestor stări nimic. Dealtfel, o recunosc şi re sînt tratate aspectele nega­ sfeclă de zahăr, 10 ha muştar, va cuprinde : liceul, şcoala pro­ creze, ce suprafaţă să cure­ cii prestate de cetăţeni.
P.C.R., tovarăşul Viorel Irin- de lucruri nu-i deloc greu de ele însele. tive a instaurat în unele or­ fesională, şcoala de maiştri,
ca, este de acord că „va tre­ observat — eficienţa scăzută a Este dificilă activitatea de e- ganizaţii o atmosferă călduţă, 10 ha sfeclă furajeră şi a plan­
bui să ne ocupăm mai mult, muncii politice educative. O ducaţic a tineretului. Pentru că comodă. tat 40 ha cu cartofi. De aici r
mai îndeaproape de organizaţia întrebare de motivaţie — de se adresează lui, receptor difi­ Iată, de fapt, carenţe în edu­ se evidenţiază mecanizatorii A-
de tineret". Să recunoaştem, ce ? — ne conduce spre de­ cil. Tinerii au nevoie să li se carea revoluţionară a tineretu­ lexandru Rusu, Ion Lăscoi, Ion
implicit, că activitatea de con­ taliere. 35 la sută din efecti­ încredinţeze răspunderi, să le lui, carenţe de care organiza­ Ciorîţă, Ion Boşorogan, Maria REMARCABIL SUCCES AL
ducere şi îndrumare a organi­ vul organizaţiei orăşeneşti îl simtă. Dădăceala, şi convinge­ ţia Simeria a Uniunii Tinere­ Bota şi Elena Demian, brigadie­
re de cîmp, Maria Grămescu,
zaţiei U.T.C. de către comite­ reprezintă tineretul din şcoli. rea „la general" nu-i mobili­ tului Comunist este conştientă Maria Samoilescu şi alţi coo­
tul orăşenesc de partid nu s-a Aici începe real, metodic şi zează. Poate şi de aceea n-au şi în direcţia eradicării căro­ peratori, La C.A.P; din Orăş- STUDENŢILOR DIN jUDEŢUL NOSTRU
ridîeă't întru totul la înălţimea organizat procesul educativ ge- reuşit organizaţiile de la Mar- ra, cu siguranţă, îşi va mobi­ tioara de Jos, s-au .însă.mînţgt..
4 sarcinilor. liza întregul potenţial de mun­ 5 ha cu sfeclă' furajeră, '5' ha
că. Ne îndreptăţesc să credem (Urmare din pag. I) Tita Sever, maestru coregraf jinul acordat de conduceri­
Plenara Comitetului orăşe­ r. muştar, 20 ha trifoi, 3 ha lu- din Bucureşti şi alţii, a fost
nesc al LLT.C., anunţată pentru aceasta cel puţin două argu­ cernă şi s-au plantat 10 ha cu „ardeleana" ş. a. au depă­ unanim in aprecierea evolu­ le celor două institute de tn-
In organizaţia orăşenească şit centre universitare cu ţiilor studenţilor hunedoreni,
26 martie a.c., n-a avut loc în mente. Tinerii din Simeria sînt cartofi. Aici este de remarcat văţămint superior şi da
ziua stabilită, datorită slabei fruntaşi în acţiunile voluntar că s-au însămînţat suplimen­ vechi tradiţii culturale. conferindu-le premiile maxi­ asociaţiile studenţeşti pentru
prezenţe. Este reprogramată şi, patriotice (lucru confirmat şi de tar 13 ha trifoliene şi 1 ha cu Juriul festivalului, avind me. pregătirea artistică a studen­
în afara celor convocaţi, de re­ Comitetul judeţean al U.T.C.); sfeclă furajeră. Maria Georgcs- ca preşedinte pe prof. univ. ţilor, precum şi contribuţia
gulă, sînt prezenţi şi secretarii Simeria a U.T.C capacitatea de a recunoaşte de cu, preşedintele cooperativei, şi Dumitru Pop, iar ca mem­ La reuşita şi succesul re­ pasionaţilor instructori —
comitetelor de partid, inginerii a-şi privi critic activitatea este Petru Luca, inginer-şef, s-au o- bri pe prof. univ. Ion Baciu, marcabil al celor peste o maestrul coregraf Vasilt
şefi de pe raza oraşului. Cum _ deja un cîştig. Pe de-o parte, cupat cu toată grija de buna sută de studenţi din cele Chevereşan, şi profesorii
deci domenii în care activita­ de la Conservatorul din
s-a realizat ? De mobilizare s-a organizare şi desfăşurare a două centre universitare, se
tea e pozitivă, pe de altă par­ Iaşi, conf. univ. Gabriel Gheorghe Popa şi Emerich
ocupat şi comitetul de partid. muncii, iar mecanizatorii Ion
te, imboldul spre acţiune. £i Manolescu din Timişoara, cuvine să menţionăm spri- Barth.
Nu este deloc vorba de o mai este ceva : organizaţia de Murgoi, Aurel Arghitan şi
substituire a responsabilităţilor, partid e hotărîtă să se ocupe Petru Paraschiv, cooperatorii
ci de autoritate şi — de ce' bu mai îndeaproape de îndrumarea Simion Cozmescu, Saveta Pet- :
— de un sprijin, o îndrumare şi conducerea organizaţiei de cu şi alţii şi-au făcut pe de­
mai atentă. Pentru că majori­ ACTIVITATEA EOUCATIVA- plin datoria, executînd toate t
. ; > • > * -'•»
tatea membrilor organelor tineret. lucrările în condiţii agrotehnice mmm
N
U.T.C., începînd cu secretarul Ceea ce conferă putere de din cele mai bune. In ziua de
comitetului orăşenesc, sînt ti­ convingere ideii de educaţie re­ 4 aprilie au încheiat însămîn-
neri, nou promovaţi în fruntea voluţionară este concretizarea ţărilc şi' cooperatorii din Sibi-
organizaţiei. :e din ce in ce ei în măsuri de educare a ti­ şel. Acum toate forţele sînt fo­
— Faptul că sîntem tineri, nerilor în cultul muncii, ca­ losite la pregătirea . terenului
de puţin timp în fruntea orga­ re încep încă de pe acum să pentru cultura porumbului.
nizaţiilor, nu-i o scuză pentru prindă viaţă. Extinderea în toa­ Tovarăşul Petru Moţ, pre­
deficienţe — îşi manifestă în­ te unităţile economice a „Săp- şedintele C.A.P. Brănişca, ne-a
grijorarea tovarăşul Mircea Fur­ tămînii hărniciei", schimburi comunicat telefonic că datori­
de experienţă, continuarea ac­
că, secretarul Comitetului oră­ tă bunei organizări a muncii şi
şenesc Simeria al U.T.C. Are ţiunii de încadrare a tinerilor a strădaniilor depuse de coope­
în producţie, constituirea e-
şi de ce. In anul trecut, 20 de ratori şi mecanizatori, din rîn-
tineri nu şi-au realizat sarci­ ncral. Trimestrul I al acestui mura, S.G.C.L., cooperativa chipelor permanente de tineri durile cărora se remarcă Axen-
nile de producţie, 196 au ab­ an şcolar prezintă un bilanţ „Viaţă nouă", S.M.A. o dezba­ muncitori calificaţi, ca să par­ te Negrilă şi Valentin Cîrje,
sentat şi întîrziat de la servi­ neîmbucurător : 16,6 la sută tere aprofundată a Proiectului ticipe la activitatea de con­ tractorişti, Ileana Betca, Ileana
ciu. Organizaţiile de la coope­ procentul corigenţilor la liceu, de norme. $i poate, şi altceva i strucţii, ajutor muncitoresc Brăneţ, Marta Rovinar, Miron
rativa „Viaţă nouă", Marmu­ 24 la sută la şcoala profesiona­ superficialitatea. Aceleaşi orga­ Maier, Luchian Cînda, Lazăr
lă, iar la şcolile generale, 17,1 nizaţii nu efectuează corespun­ pentru agricultură. Augustin, Tănase Podelean, Ro-
ra, S.G.C.L., I.I.L., Iotul 33 zător informarea politică a ti­ Acestea sînt cîteva obiecti­ mulus Lazăr şi alţii, s-au în­
construcţii nu cunosc temeinic la sută. Anul I al şcolii profe­ nerilor, de unde confuzii, ne­ sămînţat toate suprafeţele pla­
problemele unităţilor economi­ sionale are un procent de co­ cunoaşterea principalelor pro­ ve, cîtcva intenţii dintr-un am­ nificate cu culturi din prima
ce, acţionează sporadic, mani­ rigenţi de 55,5 la sută. Ce au bleme ale politicii generale a plu program, cu menirea de a epocă şi acum se lucrează de
festă lipsă de combativitate fa­ făcut Yprganizaţiile U.T.C. ? partidului. Neatractivitatfia ac­ face cu adevărat o cotitură ra­ zor la pregătirea terenului pen­
ţă de cei ce se abat de la în­ Dacă n-ar fi activitatea volun-
datoririle lor. Defectuoasă este ţiunilor de educare ateist-ştiin- dicală în activitatea de edu- tru însămînţarca ultimei cul­
tar-patriotică — în care se re­ ţifică se transformă în forma­
şi preocuparea organizaţiilor , care revoluţionară a tinerilor. turi din plan, porumbul. Aici
U.T.C. din unităţile agricole. în marcă îndeosebi uteciştii din lism şi, ce poate fi mai rău, s-au însămînţat 4- ha cu sfeclă
Participanţii la Festivalul naţional al artei studenţeşti, după parada portului si olnteculul
legătură cu insuficienta angaja­ şcoli —, ţinînd seama de ci- In contrariul lor. Lipsa de fer­ ION GABOR furajeră, 10 ha cu lucernă, 40 popular, au Încins o horă în Piaţa Unirii din Iaşi. Foto: CORNEL CAKAŞCA
ha cu trifoi şi s-au plantat 20
ha cu cartofi. student
Primăvara anului 1958. O şl altora cunoştinţele tale, In limpezimea de aur a a-
tinără îşi îndrepta timidă treptele a ajuta la formarea unor murgului, cînd geana zilei ORA miRCARIlOR trebat de data aceasta pe ti­
paşii spre una din secţiile bune muncitoare, constituie se închide la marginea ori­ nerii Gheorghe Bondrescu
cooperativei „Moţul" din o îndatorire de mare răspun­ zontului însîngerat de cre­ şi Gheorghe Seucaliuc.
Baia de Criş, în dorinţa de-a dere, dar şi un prilej de sa­ puscul, soarele — ca o pu­ — Cu unele mici preci­
ioarele secţiei, admirînd pri­ plu de colegialitate, aju- care adineaori erau singerii, zări, răspunsul nostru este
se califica la locul de mun­ ceperea cu care confecţionau tindu-şi tovarăşele de mun­ tisfacţii. Am obligaţia mora­ pilă neverosimil de mare — amestecată cu voalul zdren­ in cabina lor mică, unde işi
că. Cu toate că nu împlini­ lă să fac ceea ce au făcut cade între două imense şi re­ schimbau veşmintele ude acelaşi. Virsta insă nu ne
feţe de bocanci, pantofi sau că ori de cîte ori una din ţuit al zilei care se sfirşea,
se încă 17 ani, Maria Şipoş şi alţii pentru mine. velatoare edificii ale trecu­ la terrhniarea lucrului. dă dreptul să gindim astfel.
sandale din culori diferite. ele îi solicită sprijinul. Or- misluindu-se in neantul de
se afla la răspintia drumu­ tului hunedorean. Se naşte Cu oxigenistul Ştefan Cio- Am discutat in continua­
Maistrul căruia m-am adre­ ganizind judicios timpul de — Cînd Maria Şipoş a de­ întuneric ce cuprindea îm­ re-.cu şeful de echipă Ma­
rilor in viaţă. Dorea să de­ sat mi-a aruncat peste o- muncă, îşi depăşeşte lună în sufletul meu în astfel de prejurimile. ran am purtat adeseori dis­
vină folositoare societăţii, să chelari o privire neîncreză­ de lună sarcinile ce-i revin. venit Maria Ştefan ? clipe o nesfîrşită admiraţie cuţii despre munca lor, ca­ tei Modjesch şi cu tehnici­
inveţe o meserie, să-şi ciş- toare şi m-a repartizat mun­ — Acum 14 ani, prin că- şi contemplare şi ochiul îmi Coşurile înalte ale oţe- re ne apropie oricum, şi anul principal Alexandru
lige singură existenţa. Intră citoarei Maria Stanciu, care Manifestă răbdare, pasiune lâriei se conturau tot mai niciodată nu mi-a înşelat Nedelcovici, despre multe
pe poarta impunătoarei clă­ şi interes faţă de tinerele semeţe pe măsură ce mă a- aşteptările. „Ora aceasta a probleme pe care le ridică
s-a apropiat de mine cu producţia. Mi-au vorbit în­
diri şi se opri nehotărită in multă căldură sufletească. în curs de calificare. Maria propiam de ele, iar sus, la încercărilor", imi spunea cu
faţa uşii pe care scria „sec­ Din clipa aceea, zi de zi Olar, ■ Ileana Faur, Despina capătul lor, limbile de foc modestie, a fost ca oricare deosebi despre preocupările
ţia rictuit". O deschise cu m-a iniţiat in tainele fru­ Vălean sînt cîteva dintre săţţoria cu Mircea Ştefan, desenau pe cer ciudate alta. Am trecut şi peste ea de ultimă oră ale oxigeniş-
sfială. Privirea i se rătă­ muncitoarele care au învă­ rămine încremenit peste ta­ jocuri de lumini şi umbre cu bine chiar dacă, la un tilor.
moasei meserii, reuşind s-o muncitor miner. bloul acesta minunat din — Intr-o şedinţă de
ci într-o sală imensă, cu stăpînesc bine. Poate că ţat meseria sub îndrumarea Peste ora înserării, un moment dat, deşi nu voiam
zeci de maşini, la care lu­ niciodată nu voi putea răs­ ei. — Dacă în producţie aţi care nimic nu lipseşte. furnal slobozi un jet pater să cred asta, şi eu şi colegii partid — imi relata tova­
crau muncitoare îmbrăcate plăti efortul, răbdarea şi — Comunista Maria Şte­ cunoscut satisfacţia muncii, Somptuozitatea Castelului nic de aer ce spărsese pen­ mei eram la limita puteri­ răşul Nedelcovici — s-a pus
în halate albastre cu guler bunătatea ce le-a dovedit cu fan, relata secretarul orga­ familia ce vă oferă ? Corvineştilor îmi aduce pe tru cîteva momente liniştea, lor noastre. problema economisirii ţevilor
alb. Mulţimea, zgomotul mine. A fost una dintre — Condiţiile vieţii ne-au retină imaginea timpului rostogolindu-se nevăzut de­ Alături de noi, un om de folosite la confecţiona­
maşinilor, sau ropotul ca­ nizaţiei de bază, se achită permis să construim o casă străvechi care încă trăieşte asupra, apoi amuţind în ci­ statură mică, cu ochelarii rea lăncilor, prin recupera­
muncitoarele de înaltă cali­ cu aceeaşi conştiinciozitate
denţat al ciocanelor, acest ficare, dar şi de înaltă ţi­ modernă cu trei camere, bu­ aici, iar „primul, furnal" — ne ştie ce orizont însîngerat. încă aburiţi, mă privea in­ rea lăncilor arse de la cup­
iureş al muncii, o făcură nută morală. şi de sarcinile organizaţiei. cătărie, baie. Avem deo­ ca o punte peste veacuri — ...Uruitul cuptoarelor Mar­ sistent. Lucrează aici din toare. Această iniţiativă a
să-şi piardă încrederea în — De la 17 ani aţi mani­ camdată o fetiţă. Cu soţul forţa şi productivitatea. A- 1958. îmi place la el ne- prins viaţă in riadul munci-
Anii s-au scurs..'. Cele tin mă smulse din puzderia ■orilor noştri, are numai în
forţele ei. relatate au rămas amintiri. festat dorinţa de-a învăţa mă înţeleg foarte bine, pen­ ceste două edificii ce între­ de gînduri în care eram a- astimpărul, energia ce nu-l
— Mă simţeam mică şi ne­ Tînăra sfioasă de altădată, o meserie, ce satisfacţii v-a tru că ne stimăm şi ajutăm gesc partea de vest a Hune­ dincit, amintindu-mi moti­ părăseşte în nici o împreju­ anul acesta au recuperat
putincioşi — îşi aminteşte cu ochii castanii, a devenit adus acest lucru ? reciproc. Atmosfera fami­ doarei străjuiesc timpul, vul pentru care venisem a- rare. 11 cheamă Lazăr Nari- circa 600 ml de ţeavă, de di­
ferite
obţinin-
dimensiuni,
zimbind Maria Ştefan — şi cea mai destoinică muncitoa­ — Ce e mal frumos ca a- lială mă ajută In îndeplini­ prelungindu-se în el ca nişte ici. Pe bolta cuptorului 3, ţă, oxigenist şi el. du-se în felul acesta o eco­
dacă nu aş fi fost reţinută re din cooperativă. tunci cînd înveţi o meserie rea tuturor năzuinţelor. adevărate comori ale aces­ echipa de oxigenişti — cu — Aş dori să-mi răspun­ nomie de peste 25 686 lei.
de dorinţa de-a invăţa o me­ — In secţia noastră, spu­ şi o practici cu dragă inimă? Sint fericită că am cres­ tor meleaguri şi pe care fie­ care doream să schimb cî­ deţi la o întrebare — m-am ...Am plecat lăsîndu-i pe
serie, teama ce m-a cuprins nea maistrul Gheorghe Popa, Apoi, Colectivul acesta tinăr, care hunedorean le priveşte teva cuvinte — se urcase adresat lui Lazăr Nariţă. A- aceşti oameni harnici să-şi
mă făcea să dau înapoi. şeful secţiei, Maria Ştefan viguros, harnic, plin de via­ cut, m-am format şi trăiesc cu mîndrle. deja, fiind necesară schim­ nii aceştia mulţi de oţelărie continue munca, cu senti­
eră
minunată,
era
intr-o
— Ce-a urmat ? constituie un exemplu de co­ ...In periplul meu con­ barea lăncilor arse. Le-am nu v-au obosit ?
ţă, unde am cunoscut ade­ societăţii socialiste, eră în mentul acela nedisimulat al
— M-am ruşinat la gia­ rectitudine şi ambiţie profe­ templativ, străbăteam aleile urmărit cu privirea mişcă­ — In nici un caz nu pot
vărata satisfacţie a muncii care visurile devin realităţi, mulţumirii sufleteşti, pe ca­
dul că era să renunţ dorin­ sională. Numele ei este oraşului, mărginite de arbori rile repezi şi in mai puţin spune asta, deşi adeseori, re numai nişte comunişti a-
ţelor mele, fără a întîmpina permanent pe lista frunta­ şi dorinţa afirmării. Mă Iar oamenii valori inestima­ cu braţe încremenite în eter, de o oră au terminat o o- după o schimbare de lance, devăraţi ţi-l pot da prin
nici o greutate. Ştiam că şilor în producţie. Harnică, străduiesc să contribui din bile. i şl pe care mugurii iviţi dă­ peraţie dificilă şi grea, aco­ există clipe cărora le simt ceea ce fac.
meseria nu se învaţă uşor. şi consecventă şi stăruitoare plin la ridicarea şi califica­ deau semn primăverii, Iar lo sub temperatura înăbuşi­ apăsarea.
că orice început e greu. Pri­ in ridicarea continuă a ca­ rea fetelor, pentru care me- Prof. LIVIU LUCAC1U seara cădea încet de la mar­ toare a bolţii încinse — şi, — Acest lucru este vala­ VIRGIL VOIŞAN
veam cu invidie la munci- lităţii muncii, este un exem­ teria-i o taină. A transmite Şcoala genoralâ Bala de Criş ginea aceloraşi orizonturi dup<i o vrema i-am însoţit bil şi pentru voi? — i-am în­ otelar, C.S. Hunedoara