Page 33 - Drumul_socialismului_1974_04
P. 33
Proîefarî din foafe fările, unl|i-vă! în prezenţa tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU
a avut loc i§ Bucureşti
CONSFĂTUIREA ACTIVULUI
DE PARTID Şl DE STAI
DIN MISTERE Şl
TITUŢII CENTRALE
Anul XXVI Nr. 5 987 VINERI 12 APRILIE 1974 4 PAGINI - 30 BANI
EE2rK22fiS5BffiSE2BEKS5 rescu, ministrul industriei chi cretar al Comitetului P.C.R.
In prezenţa tovarăşului
NICOLAE CEAUŞESCU, se mice, Matei Ghigiu, ministrul al sectorului I din Capitală,
cretar general al Partidului Co construcţiilor industriale, Angc- Bujor Almăşan, ministrul mine
lor,
şi
petrolului
geologiei,
La E.M. Deva munist Român, preşedintele Re a lo MicuIcseu, ministrul agricul Aurelia Mitican, secretar al
turii, industriei alimentare şi a-
Socialiste
î
I n n t î m p i n a r e a avut loc, joi, 11 aprilie, Con prim-secrctar al C.C. al U.T.C., Comitetului de partid din Mi
România,
publicii
Ion
Traian-Ştefănescu,
pelor,
IUşoarc,
Industriei
nisterul
sfătuirea activului dc partid şi
Ioan Ursu, preşedintele Consi
PIESELE PROBLEMĂ de stat din ministere şi insti ministru pentru problemele ti liului Naţional pentru Ştiinţă
Nicolae
Con
neretului,
Matei,
tuţii centrale.
Consfătuirea de lucru, care stantin Petre şi Nicolae Con şi Tehnologic, Anşelo Micules-
ministrul
agriculturii,
cu,
in
stantin, secretari ai Comitetu
s-a desfăşurat în sala Palatu
şi
alimentare
apelor,
al
Bucureşti
CĂPIULĂ MM BiTilMLĂ SI zilei de 1 MAI lui Republicii Socialiste Româ lui municipal Popa, prim-vi- dustriei Măncscu, prîm-ministru
Manea
P.C.R.,
Nicolae
nia, a reunit consiliile dc con
ducere, membrii comitetelor dc cepreşedinte al Consiliului popu al guvernului, Emil Spirea, se
partid şi ai birourilor organi lar al municipiului Bucureşti, cretar al Comitetului de partid
de
la
Ministerul
Transporturi
Ion Comănescu, secretar al Co
zaţiilor de bază din ministere
UITA ROIUCTIEIK «IM .Realizări notabile Angajamentele tanţi ai' consiliilor şi comitete mitetului de partid de la Mi şi lor şi Necşoiu, prim-secretau
Du
Telecomunicaţiilor,
şi instituţii centrale, reprezen
mitru
Petrolului
Minelor,
nisterul
lor oamenilor muncii şi “ai or geologiei, Aurelia Mitican, se al Comitetului P.C.R. al sec
ale meşteşugarilor hafegani ganizaţiilor de partid din cen cretar al Comitetului de partid torului VII din Capitală, Ma
In ultimii ani, Exploata ordonator al secţiei mină vor fi realizate trale şi întreprinderi, activişti de la Ministerul Industriei U- tei Ghigiu, ministrul construc
rea minieră Deva s-a con Deva. Perforatoarele sînt dc partid şi de stat. şoare, Emil Spirea, secretar al ţiilor industriale, Gheorghe
fruntat cu multe greutăţi bune, nimic de zis, dar ne HAŢEG. Colectivul coope rativei meşteşugăreşti „Rete Comitetului dc partid de la Gheorghiu, secretar al Comite
Cei peste 3 000 de partici
şi neajunsuri — unele o- lipsesc piesele de schimb zatul" din Haţeg, mobilizat şi îndrumat în permanenţă panţi la consfătuire au făcut o Ministerul Transporturilor şi tului de partid din Ministerul
biectlve, altele subiective —, pentru ele. Pentru unele fo de către organizaţia de partid, intensifică întrecerea so caldă şi însufleţită primire con Telecomunicaţiilor, Decebal Ur- Industriei Metalurgice, Alexan
dar vrednicul colectiv de losim piese de schimb con cialistă in cinstea zilei de 1 Mai, obţinînd frumoase suc exemplar ducătorilor partidului şi statu dea, secretar al Comitetului dc dru Roşu, directorul general al
aici le-a biruit cu tenacita fecţionate de U.U.M.R. Criş- cese in producţie. In perioada care a trecut de la partid de la Ministerul Finanţe Uzinelor „23 August’’, Emil
te, a obţinut rezultate bune ' cior, însă calitatea lor este începutul anului, planul la principalii indicatori a fost lui nostru, şi-au manifestat -— lor, şi Stclian Cristescu, locţi I-Teşeriu, secretarul Comitetului
în producţie. An de an, în slabă. Sigur, au şi ei pro realizat în proporţie de 101, 2 la sută la producţia mar S-au scurs mai bine de do şi cu acest prilej — profunda itor al secretarului Comitetului de partid din Ministerul Co
consonanţă cu dezvoltarea fă, 101,8 la sută la prestări de servicii pentru populaţie, uă luni dc cînd adunarea lor satisfacţie şi mîndrie pa de partid dc la Ministerul In merţului Exterior, Dumitru
blemele lor, dar noi trebu generală a oamenilor muncii triotică faţă dc alegerea tova
economiei naţionale, este 106,3 la sută la livrări de mărfuri către fondul pieţei. dustriei Construcţiilor de Ma- Niculescu, şef al Inspectoratu
ie să dăm minereu. Factorii care au contribuit la înregistrarea acestor suc ele la E.M. Certej a analizat răşului Nicolae Ceauşescu ca
nevoie de mai mult metal, cu mult simţ de răspundere preşedinte al României socia şini-Unche şi Electrotehnicii. lui General de Stat pentru
sarcinile extracţiei de mine — Greutăţi mari ne pun cese sînt : aprovizionarea în mod ritmic cu materiale prin liste, încrederea deplină în Deschizînd lucrările consfătu Controlul Calităţii Produselor,
mai ales emanşamentele cipale şi auxiliare, utilizarea din plin a timpului de lu sarcinile majore ce stau în
reu au crescut, iar cei care partid şi secretarul său gene irii, tovarăşul Gheorghe Cioară, Mihai] Florescu, ministrul in
pentru unele perforatoare — cru, cooptarea de noi membri cooperatori în unele acti faţa colectivelor minereşti de
lucrează în acest domeniu vităţi de bază, exercitarea unui control mai insistent asu aici în acest an. Vorbitorii ral, hotărîrea de a milita nea membru al Comitetului Execu dustriei chimice, Ioan Oprea,
sînt mai angajaţi ca oricînd releva maistrul Cornel Ilea- pra secţiilor, reorganizarea unor unităţi etc. Dintre sec şi-au exprimat convingerea bătut pentru înfăptuirea obiec tiv al C.C. al P.C.R., prim-se- secretar al Comitetului de
în activitatea productivă. să, de la atelierul mecanic şi cu acest prilej că există tivelor stabilite de Congresul crciar al Comitetului munici partid al Institutului Central
al minei Deva. Se rup foar ţiile cooperativei, un aport substanţial la realizarea si
Şi la E.M. Deva se ac depăşirea planului de producţie au avut secţiile tinichi- posibilităţi certe pentru ca al X-lea şi Conferinţa Naţiona pal dc partid Bucureşti, a pre pentru Conducere şi Informa
ţionează cu exigenţă şi res te des. Aproape în fiecare gerie I, bobinaj, tîmplărie, confecţii pentru bărbaţi, con fiecare brigadă să-şi realize lă ale P.C.R., pentru perfecţio zentat, în numele biroului Co tică.
ponsabilitate pentru reali schimb se rup 10-15 eman- fecţii pentru femei, lenjerie — toate din Haţeg — şi repa ze sarcinile asumate şi chiar narea continuă a întregii vieţi mitetului municipal de partid, Vorbitorii au abordat pe
zarea sarcinilor de plan, şamente, trebuie să le re să le depăşească. Dovadă economice şi sociale, pentru unele aspecte din activita larg, cu un profund spirit par
pentru onorarea angajamen parăm, nu se poate face raţii radio-televizoare, confecţii de serie, lenjerie-brode- stau în acest sens plusurile realizarea exemplară şi la ni tea desfăşurată de consilii tinic, în mod exigent, preocu
telor asumate în marea în multă treabă cu ele. Am rie — din Călan. de minereu extras pe primul velul exigenţelor actuale a sar le dc conducere şi organizaţiile pările actuale ale ministerelor
trecere socialistă de reali confecţionat şi noi cîteva NICU SBUCHEA trimestru, ce au permis de cinilor pe care societatea socia de partid din ministere şi in şi instituţiilor centrale, stadiul
zare a cincinalului înainte emanşamente în atelierul corespondent păşirea planului la plumb cu listă le pune în momentul dc stituţii centrale pentru înfăp
de termen. nostru, din diferite feluri 3 tone şi la cupru cu 7 to faţă în dezvoltarea sa multila tuirea programului adoptat de
— In acest an am pornit de oţeluri, dar pentru că ne, precum şi obţinerea u- terală. Congresul al X-lca şi Conferin (Continuare In pag. a <-a)
bine — ne spunea deunăzi nu avem posibilitatea tra nor cantităţi suplimentare In aplauzele puternice, înde ţa Naţională ale P.C.R., de fău
tovarăşul Ioan Gali, secre tării termice, le încercăm dc aur şi argint. lungi, ale celor prezenţi, rire a societăţii socialiste mul
tarul comitetului de partid „pe viu“, în producţie, şi — In centrul preocupări în prezidiul consfătuirii au tilateral dezvoltate în patria
noastră.
pe exploatare. Pe ianuarie nu dau randamentul nece lor noastre în acest an au luat loc tovarăşii NICOLAE O bună parte din salariaţii
ne-am făcut planul, pe fe sar. stat o seric dc probleme CEAUŞESCU, Emil Bodna- In cadrul consfătuirii — ca Combinatului siderurgic Hune
bruarie — de asemenea. — Pe lingă reparaţiile raş, Maxim Berghianu, Elena re şt-a propus să examineze doara sînt celibatari sau au
— Dar pe primul trimes care vizează creşterea pro Ceauşescu, Gheorghe Cioară, stilul şi metodele de muncă ale familiile în altă parte. Crea
tru ? capitale pe care le efectu ductivităţii muncii prin ex Lina Ciobanii, Florian Dănăla- organelor colective de condu rea de condiţii de masă şi ca
ăm la maşinile de încărcat tinderea mecanizării, intro cere şi ale organizaţiilor de zare pentru toţi aceşti oa
— Deşi pe martie am a- şi perforatoare, cu cele trei ducerea tehnologiilor noi la che, Emil Drăgănescu, Janos partid din ministere şi insti
vut o serie de greutăţi, am echipe ce deservesc secţia extracţie şi prelucrare — Eazckas, Petre Lupu, Manea tuţii centrale, să generalizeze meni reprezintă pentru orga
nele de partid, pentru condu
reuşit totuşi să ne realizăm mină (cea mai mare parte ne informa ing. Constantin Mănescu, Gheorghe Pană, Gheor experienţa pozitivă şi să de
integral sarcinile de plan. Nicbiteanu. directorul ex ghe Rădulescu, Leonte Răutu, termine îmbunătăţirea în con cerea combinatului o preocu
Greytăţi avem însă în conti a atelierului mecanic deser Gheorghe Stoica, Ilie Vcrdcţ, tinuare a activităţii acestora pare permanentă. Pe de altă
nuare. Traversăm unele zo veşte secţia preparare), noi ploatării. De asemenea, a- Ştefan Voitec, Constantin Bă- în vederea transpunerii cu parte, preocupare permanentă
ne cu mineralizaţie redusă, confecţionăm în atelierul vem în vedere să ridicăm bălău, Corne! Burtică, Miron succes în viaţă a sarcinilor şi dovedesc cei ce conduc tre
dar cea mai mare problemă minei şi o serie de piese de continuu pregătirea profesio Constantînescu, Mihai Dalea, atribuţiilor care le revin din burile oraşului, ale combinatu
nală a cadrelor, acţionînd ast
ne-o pun utilajele, vechi schimb pentru utilajul mi Magdalena Filipaş, Mihai Gere, hotărîrilc de partid şi de stat, lui pentru ca toţi salariaţii
şi uzate, lipsa pieselor de nier — ne-a informat ingi fel îneît fiecare lucrător să Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ion din indicaţiile tovarăşului combinatului să aibă asigurate
muncească cu maximum dc
schimb pentru ele. nerul principal electromeca- Păţan, Gheorghe Oprea, vicc- Nicolae Ceauşescu — au avut condiţii optime de muncă, de
randament. masă la locul de muncă etc.
— Este vorba îndeosebi ‘-V x prim-ministru ~ al- guvernului, loc ample dezbateri la care au Evident, materializarea acesto»
de perforatoarele pentru DUMITRU GHEONEA Schimbul condus do Tamas Francisc, din brigada fruntaşă C. DUMITRU Nicolae Agachi, ministrul in participat tovarăşii : Ioan A- preocupări înseamnă eforturi
găuri lungi — adaugă ing. a lui Kalman Geza de la E.M. Paroşeni. dustriei metalurgice, Ion Avram, vram, ministrul industriei con financiare, respect faţă de oa
Ion Stănculescu, şeful co (Continuare în pag. a 11-a) (Continuare în pag. si 2-a) ministrul industriei construcţii strucţiilor de maşini grele, meni, „consumuri" în care sta
lor de maşini grele, Mihail Flo- Dumitru Gherghijan, prim-se-
tul nostru dovedeşte generozi
tate.
Pornind de la nevoile de pa-
Campania agricolă de primavara rificare a atmosferei oraşului,
O amplâ demonstraţie de folclor după cheltuielile ocazionate de
Ce măsuri aţi întreprins pentru a autentic şi de virtuozitate arfetăeă Se îmbunătăţesc
Aplauze pentru continuu condiţiile
spori producţia ie porumb f
dc muncă şi viaţă
M B
Creşterea producţiei de cerea arat, iar pe 110 hectare s-a fă aşa cum este planificată şi pro dent, este posibil să depăşim a-
ducţia pe tarlale. ceste niveluri prin aplicarea
le constituie una din sarcinile cut şi discuitul. Ca mod de tehnologiilor înaintate. Am so
Semănatul s-a stabilit să-l Ieri seara, pe scena' sălii cuprins de arta străbună a că ar fi fost originari din al sidcrurgiştilsr
dc o deosebită însemnătate pe amplasare, porumbul are plan licita însă să fie rezolvată de
facem cu două maşini S.P.C.-6. „Arta" din Deva a avut loc poporului nostru s-au confir Dăbîca !
care Conferinţa pe ţară a ca te premergătoare prăşitoarele, Acestea sînt reparate, revizuite urgenţă problema primirii în spectacolul dat de ansamblu mat încă o dată de către a- La spectacolul reunit a! 1 cc-
drelor de conducere din unită păioasele şi în mai mică măsu şi li s-au făcut probele nece grăşămintelor şi a ierbicidului, rile folclorice „Popelnicul" şi ceşti tineri, talentaţi mesageri lor doua ansambluri, a im- hunedoreni
ţile agricole de stat şi coope ră trifolienele. In raport de sare. Cu aceste maşini vor deoarece în aceasta decadă a „Rusca" ale studenţilor dc la ai creaţiei populare de pe a- presionat modaliiatea de adu-
ccste meleaguri, Vorbind de
ratiste le-a pus în faţa coope condiţiile unităţii, se vor însa- lucra tractoriştii Vasile Pienar lunii aprilie a.c. trebuie să Institutul de mine din Petro cere în luminile rampei a
şi Nicolae Nicolacscu. In teh trecem cu toate forţele la se şani şi Institutul dc subingi- spre talentul acestora, conclu tradiţiei, nu într-o manieră BmsBmBaBBStBeasaasaaaButma
ratorilor şi a mecanizatorilor. mînţa hibrizii dubli 101 şi 208,
nologia culturii, am prevăzut mănatul porumbului. Avem po ncri din Flunedoara, formaţii dentă ni se pare afirmaţia lorţată, artificială, ci într-o
In contextul acestor preocupări, întreaga cantitate de sămînţă să administrăm şi ierbicide pe distinse recent cu titlul de maestrului 'coregraf Vasile notă de evidentă autenticita instalarea a două electrofiltrc,
obţinerea unor recolte sporjte fiind procurată. Referitor la 100 hectare. Aşteptăm să pri sibilitatea ca lucrarea s-o în „Laureate ale Festivalului na Chevercşan, unul dintre in te, de firesc, dc contopire se lucrează la alte două insta
de porumb în toate unităţile fertilizare, sîntem confruntaţi mim cantitatea solicitată. cheiem în cel mult 8-9 zile. ţional al artei studenţeşti, c- structorii ansamblurilor : „Cu convingătoare cu obiceiul laţii similare: Modernizarea
procesului de producţie la ba
doi ani în urmă, ansamblul
agricole este o problemă pen cu uncie neajunsuri, în sensul Potenţialul productiv al pă- La semănat se va urmări să diţia 1974". Ansamblului folcloric al studenţilor de la popular. Nici chiar băştinaşii teriile dc cocs, la distileria de
locurilor,
păstrătorii
deci
tru rezolvarea căreia se impu că, uesosindu-ne întreaga canti mîntului nostru, îndeosebi al asigurăm o densitate corespun „Popelnicul" i-au fost acor I.M.P. a obţinut Premiul I la reali ai tradiţiilor, nu ar fi Ştidroanc, operaţiune care ne
date şi premiile speciale ale
ne să fie întreprinse în con tate de superfosfat repartizată, terenurilor din lunca Mureşu zătoare de plante la hectar, iar revistelor „Viaţa studenţeas ediţia a VlII-a a Festivalului sesizat vreo nepotrivire. A- cesită ^ fonduri de milioane lei
tinuare măsuri eficiente în fie am făcut îngrăşarea pe abia 70 lui, este destul de ridicat. Ca apoi să se facă la timp şi de că" şi „Amfiteatru". naţional al artei studenţeşti mintim şi faptul că studenţii- sau lei valută, are ca scop prin
^crearea
de
condiţii
dc
cipal
care C.A.P. şi I.A.S. Cum se de hectare. Mai avem asigurate dovadă, cu doi ani in urmă, calitate lucrările de întreţinere, Reîntorşi de la Iaşi, unde de la Bucureşti. Atunci s-au artişti nil sînt chiar toţi hu- muncă în combinat şi de viaţă
materializează un asemenea de în stoc 30 de tone azotat, pe am înregistrat o recoltă medie acestea constituind verigi cheie au reprezentat cu cinste arta prezentat cu „Nunta momîr- nedoreni, ci proveniţi şi din în oraş într-un ..mediu lipsit
lănească". Or, între acel o-
in
în
factorilor
care
lanţul
ziderat la cooperativa agricolă care intenţionăm să-l adminis de 3 250 kg porumb boabe la populară hunedoreană la cea bicei x şi cel actual, „Popelni- alte zone folclorice ale ţării, dc noxe.
însem-
artistic
lor
succesul
de a IX-a ediţie a festiva
combinat
In
amenajat
s-au
din Sîntandrci ? — l-am între trăm în stadiul de vegetaţie al hectar, avînd tarlale dc pe care fluenţează soarta recoltei. lului, studenţii celor doua cul“, trecerea nu a fost u- nînd dc fapt dragostea pen 65 dc vestiare dotate cu inven
bat pe Inginerul şef al unităţii, culturii, pe circa 120 dc hecta s-au obţinut şi 3 500 kg. Evi N. TIRCOB şoară. Chiar şi pentru artişti tru arta populară autentică
centre universitare au pre profesionişti ar fi existat tarul necesar păstrării hainelor,
Mircea Onea. re. Sîntem oarecum îngrijoraţi zentat ieri seara publicului de- multe dificultăţi. Este vorba de pe meleagurile pe care în cu duşuri. în secţiile unde lu
— Noi avem repartizată pen de această situaţie deoarece vean programul lor folcloric. dc schimbări esenţiale în lim vaţă. crează femei s-au făcut în ves
tru cultura porumbului o su terenurile sînt cam sărace, pe Această nouă desfăşurare de In evoluţia celor două an tiare amenajări specifice. In in
baj, melos, coregrafie ş.a. Iar sambluri studenţeşti, momen culta combinatului funcţionea
prafaţă de 190 de hectare, fi unele suprafeţe porumbul cul- frumuseţe a artei noastre dacă studenţii au izbutit să tele de lirism se îmbină ar ză o reţea de asistenţă medica
populare a fost răsplătită cu
ind planificat să realizăm, în tivîndu-se după porumb în ! Au încheiat însămînţărfîe din prima epocă \ realizeze scenic un nou obi monios cu treceri spectacu lă echivalentă cu a unor lo
vii aplauze la scenă deschisă.
medie, cîte 3 300 kg boabe la al doilea şi chiar al treilea an. Evoluţia tinerilor artişti a- cei, complet diferit de pri loase la virtuozităţi coregra calităţi urbane independente. 12
hectar. La aceasta se mai adau — S-au mai iniţiat şi alte La C.A.P. Tîmpa, planul 51 de hectare, s-au făcut matori — artişti care cu cî mul, asta este o dovadă cer fice, alternanţe care fac spec puncte medicale sînt dispersate
însămînţării culturilor^ din toate pregătirile necesare. Te tă de talent!“ Pentru an tacolul interesant şi totodată in combinat, iar 2 circumscrip
gă angajamentul asumat ca răs măsuri ? teva zile în urmă au îneîn-
prima epocă s-a îndeplinit e- renul este arat şi discuit. samblul „Rusca" al viitorilor agreabil. Aşa de pildă, de la ţii sanitare stau la dispoziţia
puns la chemarea la întrecere — S-a stabilit ca lucrările xemplar, realizîndu-se acţiu tat atît, publicul ieşean cît subingineri, care au adus în cîntecul „Seara bună, maica salariaţilor combinatului. 7 me
adresată dc C.A.P. Scorniceşti, dc întreţinere şi recoltat să nea pe 93 de hectare. Ea se Semănătoarea este gata să in şi pe exigenţii membri ai ju scenă cunoscuta „Nuntă de la mea" se trece la aprigul „Brîu dici. şi 30 dc cadre medii, sala
festivalului,
riului
creat
a
de a depăşi prevederile cu fie efectuate în baza acordu mănatul sfeclei de zahăr şi' tre în lucru, fiind echipată şi motive de înaltă satisfacţie Dăbîca“, aflăm că un local pădurenesc" (ansamblul Rus riaţi dc stat, veghează la sănă
plantelor furajere, cît şi la cu dispozitive pentru admi nic, profesorul Rusalim Isfă- ca), sau dc la „Pe la noi prin tatea lucrătorilor din combi
100 kg la hectar. lui global. Angajamentele sînt) tuturor celor prezenţi la nat.
plantatul cartofilor s-au res nistrarea azotatului. întreaga noni, vornicul nunţii din Dă- pomişori", la sprintenele „In-
— Ce s-a făcut pînă acum încheiate cu cooperatorii, va spectacol. bîca, care a asistat la una vîrtite" şi „Haidăul", dansu Peste 1 350 de locuri au fost
pectat cu stricteţe tehnologii suprafaţă s-a repartizat pe
în privinţa pregătirii unor ba loarea manoperei pe tona de Resursele de care dispune din repetiţii, a fost uimit pur rile fiind adevărate explozii
le stabilite. membrii cooperatori, care au ION CIOCLEI
ze temeinice recoltei ? p,rodus însumînd, în medie, studenţimea pentru reprezen şi simplu de autenticitatea cu
Pentru cultura porumbu angajat executarea lucrărilor C. DROZD IOAN VLAD
— Terenul este în totalitate 188 lei, ca fiind diferenţiată tarea folclorului, înţelegerea care studenţii au transpus în
lui, căreia îi sînt rezervate în acord global. corespondent
profundă a sensului patriotic scenă vechiul obicei, de par- (Continuare in pag. a 3-a)
WM (Continuare in pag. a 3-a)
EXCURSIE nerală nr. 1 din Hune muncii, organizat din Ini şl la Intrarea In drumul rirea capacităţii bufetu
doara au făcut o drume ţiativa Consiliului jude naţional Haţeg — Oţelu lui şi terasei pentru ser strucţia sub acelaşi aco
ţie Ia locul de agrement ţean al sindicatelor. Par Roşu, spre satul Brea- virea mesei la 82 locuri periş a unei încăperi
■ Un grup dc cooperatori Chizld. unde s-au întîlnit ticipanţii au asistat Ia zova. destibate special acestui
de la cooperativele „Mu cu tovarăşii lt. col. Ni şi amenajarea localului scop.
reşul" şl „Progresul" din colae Ştefan şl Mlliai soluţionarea practică a cu vitrine unde sînt ex
Deva, împreună cu fami Bîrsan. Această acţiune unor litigii diverse — im TABĂRA DE INSTRUIRE puse numeroase obiecte VREMEA
dis
liile lor, au efectuat o s-a finalizat cu o demon putări, abateri de Ia formu de artizanat destinate
pretenţii
ciplină,
Interesantă excursie In straţie practică de pregă La Grupul şcolar pro vînzăril.
R.P. Ungară şl R.P. Po tire militară, executată late — venind apoi cu fesional din Hunedoara Pentru 24 ore
de
lonă. In cele 6 zile cît de două grupe sub co propuneri do legato judecată pro şi s-a deschis pe timpul va CASA
cedura
au stat în străinătate, canţei o tabără de in Vreme Instabilă, cu ce
liss . Wi excursioniştii au vizitat manda lui Andrei Delt- conţinutul hotărîrllor pro struire a elevilor din şco PENTRU CIOBANI rul mai mult noros. Lo
cov.
nunţate.
do
cădea
averse
lile
munici
isto
y
; ;
iliitLî I ~ ~ g - i , âMâmMzm diferite din monumente respective piului, generale ale pregătirea In scopul îmbunătăţirii cal vor însoţite de descăr
ploaie,
privind
ţărflo
rice
■ 1»** Vs "****&$ .vi I şl au făcut turul oraşelor DIALOG DE LUCRU IN CONSTRUCŢIE - tineretului pentru apăra condiţiilor de muncă şl cări electrice. Vîntul va
Varşovia şl Budapesta. DESPRE ACTIVITATEA DOUĂ MOI STAŢII rea patriei. Din fiecare de viaţă ale ciobanilor sufia moderat, cu inten
de
Organizată de comisiile şcoală participă cîtc trei care a îngrijesc turma consi sificări din sud-vest şi
oi
cooperativei,
culturale din cele două COMISIILOR PENTRU CALATORI fete şl trei băieţi. liul de conducere al C.A.P. vest. Temperatura va fl
cooperative, excursia s-a DE JUDECATA i Ostrov a luat măsuri cuprinsă între 3 şi 8 gra
bucurat de o deosebită a- Iu centrul localităţii SA POPOSIM LA... pentru construcţia unei de noaptea, iar ziua în
tre 18 şi 23 grade.
preciero în rîndul parti La I.C.S. Hunedoara a Sarmizegetusa se constru POPASUL „ZIMBRUL" case a ciobanilor. In a-
cipanţilor. avut loc, zilele trecute, ieşte o modernă staţie
fel
un dialog de lucru între pentru călătorii caro fo Joi s-a redeschis loca cest bune se de asigură con Pentru următoarele
locuit
pen
diţii
INTR-O ZI LA CH1Z1D preşedinţii şl secretarii losesc autobuzele I.T.A. lul din Pădurea Haţegu tru toţi ciobanii şi se
comisiilor de Judecată Staţia este acoperită şl în lui, cunoscut sub denu două zile
La secţia de mecanizare din Jeledinţi a S.M.A. Orăştle, se din întreprinderile muni curînd va fl dată în fo mirea de Popasul „Zim creează, totodată, posibi
mănătoarea pentru porumb a fost echipată cu dispozitive pen Peste 300 de pionieri şl cipiului în scopul aplică losinţă. O asemenea sta brul". Noutatea, în ton lităţi pentru prepararea Vremea se menţine in
tru administrarea ierbicidului şi este gata pentru începerea se uteclşti de la Şcoala ge rii unitare a legislaţiei ţie se află în construcţie cu sezonul, constă în mă- în condiţii igienice a stabilă, cu cerul noros.
mănatului. Foto: VIRGIL ONOIU. brinzei de oi prin con Vor cădea ploi locale.