Page 34 - Drumul_socialismului_1974_04

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 937 ® VINERI 12 APRILIE 1974

Reporterul nostru în post fix transmite:
Cum sînt onorate sarcinile de plan
Apa trece prin sat şi pămîntul crapă de secetă
şi angajamentele la contractări

IRIGAŢIILE—o lucrare urgentă, care nu suferă IA FONDUL DE STAT-CimĂŢI

n i c i o a m î n a r e ! SPORITE DE CARNE SI IAPTE

înainte de-a relata materia­ fnsera în numărul de azi al secetei, nu ştiu, nu cunosc, poate iriga terenul unde se Cliemarea Conferinţei pe acestora, au constituit exem­
lul promis în ziarul de ieri, ziarului nostru, adică despri nu se interesează de rezolva­ află insăminţată sfeclă pen­ ţară a cadrelor dc conduce­ ple demne dc urmat pentru
ţin să vă informez cu cîteva lucrările de irigaţii ce s-au rea misiunii încredinţate. Cînd tru butaşi. Conducta de apă re din unităţile agricole de comunişti şi ceilalţi locui­
constatări referitoare la pro­ făcut şi se vor face în satele l-am întrebat pe primar ce to­ prin care se alimentează adă­ stat şi cooperatiste subliniază tori ai satelor. La rezultatele
gramul de activitate al sala­ comunei pentru combaterea varăşi sînt cuprinşi în coman­ posturile de animale trece faptul că gospodăriilor popu­ amintite o contribuţie impor­
riaţilor Consiliului popular al efectelor secetei. Şi de aceas­ damentul pentru combaterea cHiăr prin acest teren. laţiei li S6 âcOrdă numeroase tantă au adus-o secretarii co­
comunei Romos din ziua de tă dată informaţiile primite efectelor secetei, s-a uitat Lucrări de combatere a e- stimulente şi înlesniri, fiind mitetelor comunale de partid,
miercuri. De pildă, primarul de la primarul comunei au mirat la noi şi numai după fectelor secetei se pot face şi ajutate să sporească producţia Ioachim Roşea şi Adrian Cos­
comunei, Ion Munteanu, a fost deosebit de optimiste. multe explicaţii do-alc noastre la C.A.P. Romoşel. Numai că agricolă, să valorifice eficient ta, care au urmărit în per­
fost la ora 12 angrenat în- „Avem — ne spunea interlo­ a reuşit să 0c răspundă cîte aici dăinuie mentalitatea că resursele economice ale loca­ manenţă felul cum fiecare or­
tr-o şedinţă cu privire la cutorul — 6 hectare de teren cevă, aşa la general. dacă nu au grădini de legu­ lităţilor din zona de deal şi ganizaţie dc bază a condus
contractări şi achiziţii. Cît gata pregătite pentru a fi Ce ar trebui să se facă de me, la alte culturi nu aţe munte. In acest sens, li se a- activitatea de contractări,
de eficientă a fost şedinţa la irigate, la C.A.P. Romos. Aici acum înainte în satele comu­ sens să se facă lucrări de iri­ dresează chemarea să contrac­ dcsfăşurînd o susţinută mun­
popularizarea
me­
că
pentru
care primarul şi-a pierdut cel ar mai trebui să efectuăm nei pentru înlăturarea efecte­ gaţii ! teze şi să livreze la fondul de todelor bune folosite în ca­
puţin 3 ore din programul lucrări de amenajări pe încă lor secetei de pe unele supra­ Pentru mîine,' aşa cum am stat cantităţi cît mai mari drul acestei acţiuni. Un aport
de lucru vă vom relata în două hectare şi putem spune feţe de ternuri : relatat la începutul acestui de carne, lapte, lînă, cartofi însemnat în realizarea con­
ziarul de sîmbătă, zi în care că sîntem în măsură să com­ © Să se cureţe de urgenţă material, ne-am propus să şi fructe, să predea produse tractărilor de animale şi a
nfc-am propus să analizăm batem seceta". canalele şi să se puni în func­ analizăm modul în care se ac­ de calitate pentru a-şi spori produselor animaliere cu sta­
tocmai aceste probleme. Loc­ Cu privire la aceeaşi pro­ veniturile. îndeplinirii acestui tul l-au avut şi organizaţiile
ţiitorul secretarului comitetu­ blemă am discutat şi cu in­ ţiune motorul şi pompă des­ ţionează pentru realizarea pla­ obiectiv îi sînt subordonate de femei şi de tineret din co­
lui comunal de partid, loan ginerul şef al cooperativei a- tinate pentru grădina de le­ nului de contractări şi acjii- şi eforturile ce se depun dc munele respective.
şi
către
comunelor
locuitorii
Todor, a stat cu noi în birou gricole din Romos, respectiv gume ă cooperativei agricole ziţii. Deci, pe mîine !... satelor judeţului nostru. Ma- Rezultate meritorii la
în ziua de miircuri în timp cu Eugen Lăzărescu. Iată ce de producţie din Romos. nifestînd o preocupare spo­ contractări au fost obţinute
ce redactam materialul inse­ ne-a declarat: „Am ars mără­ 0 Şi la C.A.P. Vaidei se N. PANAITESCU rită pentru realizarea sarci­ şi în comuna Zam, unde la
rat în ziarul de joi, prefăcîn- cinii de pe canalele săpate în nilor economice, organizaţiile această dată se încheie ulti­
du-se că are de rezolvat nişte anii trecuţi pe o suprafaţă Strungarul loan Gali lucrează la Fabrica de sttlpl hidrau­ comunale de partid din Lăpu- mele contracte la producţia
lucrări extrem de importante. de 6 hectare, dar la consiliul lici din Vulcan. El realizează lucrări de bună calitate, fiind giu de Jos şi Dobra au reu­ de lapte în satele Zam, Săl­
Ce a făcut în acest interval? popular am auzit că <-ar fi exemplu in muncă pentru cole glt săi. şit să realizeze pînă la aceas­ ci va şi Pojoga.
A numărat banii de la coti­ spus că le-am şi curăţat. Cînd puneţi în funcţiune Foto: VIRGIL ONOIU tă dată planul de contrac­ Sub nivelul aşteptărilor se
zaţia de partid; a caligrafiat Pompa încă nu e montată. Se tări de la gospodăriile popu­ prezintă munca desfăşurată
destinaţia unei coperţi de do­ află în conservare la magazia laţiei pe întreg anul 1974 la pentrp contractarea animale­
sar. Nici inginerul şef de la cooperativei agricole. Motorul tineret bovin, oi, miei, porci lor şi a produselor animaliere
C.A.P. Romos, Eugen Lăză- care o acţionează e montat la aspersoarele? Angajamentele vor şi lapte de vacă. în comuna Bătrîna, unde nu
rescu, nu s-a clintit dintre un circular de tăiat) lemne. La baza unui asemenea re­ s-a reuşit să se îndeplinească
hîrtii. A socotit şi a parâso- Dar să ştiţi că funcţionează. zultat a stat buna organizare sarcinile din planul ecoriOmic
cotit ce cantităţi de seminţe Ne-âm folosit de el toată Cooperativi agricolă din secetei se Iasă mult. aşteptate. fi realizate exemplar a muncii care s-a desfăşurat aferente acestui an decît la
S-au consumat cu însămînţă- iarnă". Alt interlocutor: Ni- Sintăiidrei ar t privăzut în Ca dovadă, nici pina la sfîr- în mod susţinut încă de la trei din indicatorii stabiliţi.
rile făcute pînă la zi, res­ colae Ivaşcu, preşedintele or­ planul de producţie să irige şitul primei decade a lunii *- începutul anului, cînd la ni­ Realizările nesatisfăcătoare îşi
pectiv 10 aprilie a.c. Speram ganizaţiei săteşti a Frontului o suprafaţă de 115 hectare. prilie a.c. nu s-a întreprins (Urmare din pag. 1) an Alexe, care în primul tri­ velul fiecărei comune au fost găsesc explicaţia în fajjtul că
că pînă la urmă toţi aceşti Unităţii Socialiste Romos': In ăcest scop s-a pus parţial nimic pentru punerea în mestru al anului au asigurat repartizate sarcinile de con­ organizaţiile de partid şi de­
tovarăşi se vor hotărî să iasă „Ştiu că s-au început pe aco­ în funcţiune sistemul local a- funcţiune a aspersoarelor. La mina Bocşa, în prezent, depăşirea sarcinilor dc plan cu tractări pentru fiecare sat şi putaţii nu s-au preocupat cu
şi pe teren măcar înainte de lo pe la grădină ceva curăţiri menajat la grădina de legu­ Ni s-a spus că acestea sint se fac intense lucrări de pre­ 5-10 la sută. circumscripţie electorală. Bi­ răspunderea cuvenită de de-
scăpătatul soarelui pentru a de canale, dar nu prea me. Unitatea dispune însă şi defecte, că s-au căutat piese gătire a noilor abataje. In pa­ — Avem în acest an jubiliar, rourile organizaţiilor de bază falcarea din vreme a sarcini­
întregul
popor
cinsteşte
cînd
vedea ce s-a mai întîmplat în mult...". Şi un alt intervievat : de două aspersoare cu care de schimb de bază, dar nu ralel, specialiştii exploatării se prin muncă intensă cele două şi deputaţii, ţinîrid seama de lor de plan pe sate şi cir­
s-au găsit. O asemenea „ex­
se poate asigura udarea cul­
sectoarele de activitate de ca­ loan Suciu, preşedintele co­ turilor pe o suprafaţă de cel plicaţie" trădează lipsa de in­ preocupă de întocmirea unor mari evenimente din viaţa ţă­ posibilităţile ce le are fiecare cumscripţii electorale, iar co­
re răspund. Dar am fost jn- operativei agricole diii Ro­ puţin 80 de hectare. Această teres şi preocupare faţă de a- studii privind posibilităţile de rii : a XXX-a aniversare a e- gospodărie, au acţionat pen­ mitetul comunal de partid şi
formaţi că la ora 16 are loc mos : „Avem timp sa facem posibilitate este ignorată de plicarea măsurilor prevăzute aplicare a unor metode de liberării patriei şi Congresul al tru a-i convinge pe săteni să consiliul popular nu au pus
o altă «edinţă la care sînt şi această lucrare. Ne trebuie conducerea cooperativei, deşi pentru obţinerea unor pro­ exploatare de mare pro­ valorifice surplusul de produ­ pe primul plan al preocupă­
invitaţi să participe aproape numai o duminică bună şi se simte cu acuitate necesira- ducţii sporite Ia hectar. Co­ ductivitate, care să asigu­ Xl-lea al partidului, sarcini de­ se prin încheierea de contrac­ rilor fructificarea deplină a
toţi salariaţii cu funcţii de hă, hă, cîte nu vom face...". tea completării deficitului de mitetele dc partid orăşencsa re creşterea productivităţii osebite de înfăptuit — ne de­ te cu statul, determinîndu-i tuturor resurselor economice
cu cel puţin 9£) Ia sută. In a-
răspundere din satele comunei. Ce se desprinde din discu­ umiditate a Solului. Numai Simeria şi cel din cadrul celaşi scop, la orizontul 652 clara maistrul Adrian Rubî. Să înţeleagă că această este o locale. Există realmente con­
Toate
sînt
noastre
brigăzile
Din motive obiective nu ţiile relatate mai sus: Nici.. aşa se explici de ce măsuri­ C.A.P. nu âu de spus nimio al minei Bocşa a fost introdu­ conştiente de rolul pe care îl îndatorire patriotică şi cetă­ diţii ca şi în această comună
am participat la această şedin­ unul dintre tovarăşii care *u le întreprinse pentru comba­ despre această situaţie inad­ să o locomotivă Diesel, iar în au în realizarea sarcinilor de ţenească de mare răspundere; rezultatele la contractări să
In
birourile
permanenţă
or­
ţă. Ne-am documentat pentru funcţie de răspundere cu pri­ terea efectelor negative ale misibilă ? perspectivă, odată cu intrarea plan. Ne preocupăm ca în ganizaţiilor de partid au ana­ fie mult îmbunătăţite, gospo­
dăriile
dispunîrid
populaţiei
materialul promis că-1 vom vire la combaterea efectelor în funcţiune a noii staţii de cinstea zilei de 1 Mai să dăm lizat stadiul realizării sarci­ de posibilitatea să participe
transformare a curentului, se cît mai mult minereu de bună nilor şi au urmărit ca fiecare într-o mai mare măsură lă
preconizează utilizarea , loco­ calitate. gospodărie să-şi aducă partea constituirea fondului centra­
motivelor electrice. După cum In prezent, specialiştii din de contribuţie lă constituirea lizat de produse agroalifniri-
ni spunea inginerul şef al ex­
P e strada Tudor Vladi- unităţii la care ne referim biblioteca ce le stă la dispo­ naei etc., precum şi excursii ploatării, tovarăşul loan Stăn- cadrul exploatării şi Centralei fondului centralizat de pro­ tare al statului.
mirescu, la nr. 6, o a participat la un schimb ziţie cu numeroasele sală la Cinciş, Ohelar, Castelul minereurilor Deva se preocupă duse agroalimentare al statu­ Puriînd integral în valoare
firmă încunoştinţează de experienţă organizat la volume. In perspectivă se Corvineştilor, Geoagiu-Băi şi culescu, se reduce în bună par­ să îmbunătăţească tehnologia de lui. rezervele, existente şi fructi­
că aici se află sediul Casei Braşov, după ce în preala­ află cumpărarea Uniii tele­ altele. te efortul fizic al muncitorilor, extracţie. Se are în vedere ob­ Printre organizaţiile de ficând eficient Sprijinul acor­
de ajutor reciproc a pensio­ bil fuseseră vizitate — în vizor, şi-atunci organizarea Intinzînău-şi raza de acti­ îmbunătăţindu-sc totodată şi ţinerea unei granulaţii cores­ partid care au desfăşurat o dat de stat, locuitorii Satelor
narilor din Haţeg. acelaşi scop — localităţile vizionării colective a diferi­ vitate, acum aceasta cu­ condiţiile de lucru şi microcli­ punzătoare pentru micşorarea intensă muncă politică în rîn- dovedesc înalta lor conştiinţă
mat în subteran.
Cluj şi Arad. Cu case simi­ telor emisiuni va constitui diluţiei minereului, existînd durile populaţiei în scopul patriotică şi cetăţenească,
Casă de ajutor reciproc a prind» teritorii de la astfel posibilităţi certe pentru
Uzina de preparare va cu­
pensionarilor haţegani şi-a lare din Bucureşti se între­ o nouă formă de manifes­ Boşorod la Pui, de la Baru noaşte unele înnoiri privind creşterea conţinutului de me­ materializării exemplare â 6- răspunderea şi dăruirea ţă­
semnat „certificatul de naş­ ţine o susţinută corespon­ tare educativă. la Ocoliş, de la Ruşi la biectivelor care au fost con­ rănimii muncitoare pentru
denţă pe tema stilului de Oamenii ajunşi la vremea îmbunătăţirea indicilor de uti­ tal, La uzina de preparare, fruntate Se numără cele din trinspunefea în viaţă a poli­
tere“ iii 1959, unind pe a- Sălaş. Casa de ajutor re­ lizare a capacităţilor de pre- prin creşterea gradului de sfă-
* tund la un loc 105 membri. ciproc a pensionarilor din lucrare. Astfel, creşterea capa­ rîmare în instalaţiile de anto= Lăpugiu de Sus, Coseşti, Hbl- ticii înţelepte pfe care o pro­
1 A trecut vreviătt şi a sporit Haţeg oferă un real sprijin cităţii de....gx>lire a minereului, ■^zdrobire, sporeşte randamentul dea şi Grind, din comuna movează partidul nostru în
continuu numărul celor în­ membrilor săi şi familiilor cuprifer la ăntezdrobire va a- de extracţie în metale ca ur­ Lăpugiu de Jos, precum şi ce­ privinţa sporirii continue a
scrişi în evidenţă instituţiei. La vremea acestora. vea drept rezultat asigurarea mare a îmbunătăţirii flotării. le din satele Stăriceşti, Rădu- producţiei agricole şl ridicării
permanente
nivelului
a
Acum numărul belbr în­ Despre rodnica activitate ritmicităţii în aprovizionarea Deci, preocupări în toate do­ leşti, Lăpuşriifc, Dobra, Stre- viaţă al întregului popor. de
tea, Abucea, Făgeţel şi Stăn-
scrişi la casa ă'e ăjiitbf re­ ce pulsează în instituţia oa­ cu minereu. De asemenea, în meniile de activitate, toate a- ceşti-Ohaba, din comună Do­
ciproc depăşeşte 2 100 di binemeritatei odihne menilor care n-au rămas cursul trimestrului I al anu­ vînd un singur scop — reali­ bra. Demn de remarcat este ARON PIRVA
pensionări, care numai în cu nimic datori societăţii lui s-a trecut la extinderea a- zarea în cît mai bune condiţii făptui că secretarii organiza­ activist al Comitetului
anul trecut du beneficiat de pot vorbi mulţi din cei ce cordului global la o serie de •a sarcinilor de plan şi angaja­ ţiilor de bază mai sus-amin- judeţean de partid
peste 750 000 lei acordaţi contribuie la tumultul ei. lucrări din cadrul uzinei şi mentelor asumate în acest an. tite, cît şi membrii birourilor Hunedoara
drept împrumuturi, depăşin- Deşi am putea spune multe sectorului IV.
muncă şi a activităţii edu­ cînd altădată nu-l măi pu­
du-se astfel cu 86 000 lei nume, ne limităm la a-i ci­ — De o mare importanţă
cative. teau oferi prea multe vie­
sumele oferite în acelaşi ta pe pensionarii Rozina pentru activitatea noastră sînt
Am zis activităţii educa­ ţii au acum — datorită po­
scop pe 1972. Pop, Sofia Suciu, Elena lucrările de cercetare în vede­
tive, pentru că aceşti peste liticii partidului şi statului Piesele de schimb-problemă
In preocupările celor care T&tuleScU, Rozică Biflea, rea creşterii bazei de materii
două mii de oameni care la — posibilitatea să colinde
conduc activitatea instituţiei ţara în lung şi lat; să ex­ Sofia Măceanu, Ion Pa- prime şi creşterea coeficientului
(Ion Bajura — preşedinte; vremea cuvenită şi-au făcut ploreze frumuseţile şi vesti­ cSa, Emil Jua, loan Boj- de normalizare la rezerve des­
Aurelian Pliuţă — secretar; datoria faţă de societate giile istorice ale judeţului. the, care Se numără printre chise — ne spunea minerul capitali pentru ritmicitatea şi
Eleonora Bruchental — con­ sînt preocupaţi în continua­ Intre aceste îndeletniciri a- iniţiatorii şi-n acelaşi timp loan Bălţatu, care este şi se­
re să ştie, să afle, să înve­ cretarul organizaţiei de bază
tabilă) intră şi grija de-a mintim — numai pentru susţinătorii a tot ceea ce se
împrumuta cît mai multe ţe. Pe această linie se în­ la sectorul Bocşa. In prezent,
elemente din ceea ce reali­ scriu marele număr de abo­ 1973 — excursii la comple­ realizează pentru cei despre cu oamenii pe care îi conduc eficienta producţiei de minereu
namente pe care pensionarii xul mănăstiresc din nordul care obişnuit spunem că lucrăm la pregătirea stocului
zează alte case de ajutor le au la ziare şi reviste ; Moldovei (timp de 7 zile), nri 2, unde sînt reale posibi­ *
reciproc din ţară. Şi poate clubul care funcţionează 8 altele — tot atîtea — petre­ sint ajunşi la vîrsta „păru­ lităţi de a pune în exploatare (Urmare din pag. 1) la motoare (cilindri, rotoa­ nit lăcătuşul loan Borcin.
că nu-i lipsit de însemnă­ ore pe zi şi care prin în­ cute in Delta Dunării şi pe lui cărunt şi anilor de noi rezerve de minereu. re), precum şi de o serie Cele mai solicitate, pentru
tate să spunem că în anul treceri de şah) rummy şi ta­ litoralul Mării Negre ; vi­ linişte". Acelaşi ritm . intens de lu­ nic Emil Giurcă. Aş aminti de piese pentru perforatoa­ că se uzează şi cel mai re­
care a trecut preşedintele ble, oferă multă destindere; zitarea Poienii Braşov, a Si- PETRE FARCAŞ1U cru l-*m întîlnit şi la alte bri­ cîteva: tampoane, arbori, re (pistoane, cilindri, emân- pede, sînt bucşele de la pis­
găzi, ea cele conduse de Viluţ bolţuri, pinioane, alte piese $amente corespunzătoare). toane, însă nu le avem.
Crainic, Dumitru Zoica, Dami- pentru maşinile de încărcat — Ihtr-una din zile­ Am redat fluent dialoguri­
şi pentru perforatoare. le trecute brigada noas­ le cu acest mare număr de
— Desigur, la dotarea tră, a lui Roman Fe- interlocutori pentru că toţi
tehnică a atelierului nostru, truţ, a stat aproape o jumă- s-au referit la aceeaşi mare . ,)
facem ceea ce putem, însă ţâte de şut din lipsă unor problemă a minei — piese­
Partidul şi conducerea sta­ din Orăştie cu care a săvîrşit
tului nostru au acordat şi Să combatem cu fermitate spargerea unui bufet pentru o serie de piese de schimb inele de etanşare (garnituri le de schimb —, pentru că
importante
la
conduc
o
prin
sin­
procurăm
discuţiile
le
acordă în permanenţă o deo­ sustragerea de bani. din material plastic, ce se
de
sebită atenţie creşterii şi e- De reţinut este faptul că baza de aprovizionare teh- fac în ţară) pentru maşina gură concluzie, întărită Deva,
însuşi
directorul
E.M.
ducării tinerei generaţii, for­ săvîrşirea unor infracţiuni nico-materială a forului de încărcat — ne-a spus a-
mării multilaterale — profe­ manifestările antisociale îndreptate împotriva avutu­ nostru tutelar — C.M. jutorul de miner Ferencfti ing. Nicolae Bogdan :
sionale, politice, culturale şi lui obştesc a fost facilitată de Deva — a ţinut să com­ Gheza. Şi asemenea cazuri — Colectivul exploatării se
moral-cetăţeneşti — a schim­ lipsa de pază permanentă şi pleteze inginerul princi­ sint destul de dese. confruntă cu multe greutăţi.
bului de mîine al actualei neasigurarea securităţii depo­ pal electromecanic loan — E adevărat însă că nici Intre ele, lipsa pieselor de
generaţii de constructori ai so­ zitelor, magazinelor şi a lo­ Bota. Ştim că şi centrala nob minerii, nu exploatăm schimb pentru utilaje se
are problemele ei, însă pie­
cialismului. din rîndul tineretului calurilor publice. Aşa de e- se de schimb ca : fuzete cu şi întreţinerii în bune cort- situează pe primul loc. Co­
eforturi
Consecvent acestei politici, xemplu, Vasile Beţiu, angajat bucşe pentru maşinile de diţiuni utilajele — recuno­ lectivul face sarcinilor pentru
de
îndeplinirea
ştea
brigadierul
David,
loan
statul nostru, printr-un_ sis­ la C.S. Hunedoara, profitîhd încărcat, inele de etanşare dar nici reparaţiile nu-s de plan, depune strădanii sus­
tem unitar de dispoziţii le­ create de statul socialist, de pentru infracţiunea de tîlhă- matoarele..; lipsa de suprave­ de lipsa de pază şi de întu­ pentru cilindrul de bascu­ ţinute la toate nivelurile în
gale, a creat şi asigură con­ generaţia mai vîrstnică. rie. După ce a consumat bă­ ghere şi educare a copiilor d« nericul riopţii, a intrat în lare al maşinii de încărcat, bună calitate. direcţia realizării ritmice şl
Mergeîn lă magazie du­
—
diţii optime necesare educării Mai sînt însă unii tineri, uturi alcoolice în cîteva lo­ către părinţi, neînţelegerile casieria C.A.R., de unde a ventile de comandă, alte cî­ de calitate a producţiei.
şi instruirii tineretului pe ba­ care datorită unor cauze com­ caluri publice din oraşul Vul­ dintre părinţi, lipsa unei teva, pe care le-am cerut pă materiale, piese de C.M. Deva, cu multiplele ei
ze ştiinţifice. Statul socialist plexe şi împrejurări mai deo­ can, a urmărit o persoană scos afară prin rostogolite la timp C.M. Deva, nu au schimb şi nu găsim aproa­ probleme, trebuie să spriji­
asigură tuturor tinerilor po­ sebite, săvîrşesc abateri de la care ieşise dintr-un restau­ sţrÎBSe legături între familie casa de bani, pe care a spar­ fost contractate nici acum pe nimic — îşi exprjma ne- ne totuşi mai mult această
sibilitatea încadrării într-p normele de convieţuire socia­ rant şi care avea asupra ei o şi şcoală, destrămarea fami­ t-o cu un tîrnăcop, sustră- cu furnizorii. inulţumirea lăcătuşul şef de unitate a sa, mai ales în
muncă utilă şi productivă, lă şi chiar infracţiuni, care sticlă cu băutură, a lovit-o liei şi exemplu negativ dă gînd din ea o importantă su­ — Probleme avem destule echipă Cornel Radu, de lâ privinţa asigurării pieselor
conduită a upor părinţi — a-
corespunzătoare cu gradul de se situează în distonanţi cu şi i-a furat sticla, precum şi mă de bani. A fost condam­ şi acum — aprecia maistrul atelierul mecanic. Cum să
pregătire profesională, cu ca­ conduita şi modul de a înţe­ ceasta pentru infractorii mi­ nat la 20 ani închisoare. Tot principal electromecanic Cor­ reparăin ? Cu ce să repa­ de schimb de care are atîta
nevoie.
?
răm
pacitatea fizică şi _intelectuâ- lege viaţa al majorităţii tine­ pOrtmoneul cu suma de 415 nori —, consumul de băuturi ca urmare a lipsei de pază au nel Munteanu, de la secto­ comprimât Motoarele de aer Am reţinut însă hotărîreă
din
vin
reparaţie
lă, cu nevoile societăţii. De retului. Cu alte cuvinte, mai lei. La comiterea faptei l-a alcoolice, viaţa parazitară, de­ fost sparte, anul trecut, ma­ rul producţie. Ducem lipsă capitală, de la Teliuc şi Gu- unanimă a colectivului E.M.
asemenea, acordă o mare a- sînt tineri ale căror apucă­ antrenat şi pe minorul Mi- căderea morală (vagabondaj, gazinul de artizanat şi bufe­ acută de piese de schimb rabarza, şi trebuie să le luăm Deva de a face totul pen­
tenţie ocrotirii unor catego­ turi constituie un balast no­ hai Horvath. prostituţie), precUm şt rtfuzul tul „Pietroasa" din Deva. de la sistemul de direcţie noi la mină.
rii de minori care nu *u *- civ pentru Societatea care Lă infracţiunile îndreptate unof tineri de â j'£ îriCadfa în Cercetările întreprinse cu al maşinilor de încărcat tru îndeplinirea ritmică a
Sigurate în familie condiţiile le-a pus atîtea la dispoziţie, împotrivă vieţii şi în general munca productivă. Minorul privire k S'tudiCreâ fenomenu­ (bolţuri, cămăşi pentru bol- — Iar pentru unele per­ planului de producţie, pen­
nCcesare dezvoltării^ fizice şl începirid de la pîinea ce o la cele comise prin violenţă, Andrei Doboş din municipiul lui infracţional în rîndul mi­ ţuri, inele de etanşare), de foratoare nu avem nici tru creşterea calităţii mine­
intelcctual-morale şi ^ pentru mănincă zilnic şi pentru ca­ mobilul coristă în relaţii de Petroşani, de exemplu, a fost norilor şi tineretului demon­ un fel de piese — a interve­ reului extras şi prelucrat.
care s-ău stabilit măsuri spe­ re nu muncesc. duşrnănie îiitfe autor şi victi­ trimis în judecată pentru in­ strează că factorii care deter­
ciale de ocrotire prevăzute de Analizifid mobilul care a mă, sentimentul de gelozie, iar fracţiunea de furt, dcistâ lu- mină sau favorizează apariţia
Legea 3/1970. Educarea tine­ stat la baza comiterii unor în unele cazuri a existat un înd exemplul negativ al ta­ actelor antisociale se mani­
retului în spiritul dragostei infracţiuni s-a constatat că, mobil ocazional, ca urmarea tălui său care, ie asemenea, festă ou precădere în desfă­
de muncă, al patriotismului, în infracţiunile îndreptate consumului de băuturi alcoo­ a fost condamnat pcnţru şurarea procesului formativ-
promovarea în rîndurile sale împotriva patrimoniului, mo­ lice şi a unor altercaţii în furt. Minorul Andrei Oişte, cducatîv, adică în cadrul fa­
a principiilor eticii _ şi^ echită­ bilul este obţinerea unor fo­ din municipiul Hunedoara, a miliei, şcolii, locului de mun­
ţii socialiste reprezintă, de a- loase materiale şi în special a localuri publice, cămine sau fost trimis în judecat! pentru că, organizaţiilor obşteşti şi
semenea, principala preocupa­ pe stradă. Cîteva exemple din organelor de realizare a ac­
banilor pentru distracţii, cum­ anul trecut: minorul Mircea furt în dauna avutului perso­
re şi atribuţie a organizaţii­ tivităţii de combatere şi pre­
părare de băuturi, ori pentru Stoica (17 ani) l-a omorît pe nal, infracţiune pe care a co­
lor de tineret, a şcolii _ şi a venire a manifestărilor antiso­
a-şi petrece timpul în loca­ mis-o împreună cu un alt
celorlalţi factori educaţionali. Rusalim Munteanu căruia îi ciale. Dată fiind existenţa u-
luri publice, sau dorinţa de a minpr, Gheorghe Btirlacu.
Condiţiile minunate create poseda Unele bunuri (cea­ purta o veche duşmănie. ’A Andrei Oişte a şcăpaf de sub nor carenţe în activitatea de
tineretului — prin eforturile rost condamnat la 8 ani în­ educare a unor tineri, în cea
suri, bijuterii etc.) De exem­ supravegherea părinţilor, a
statului şi ale întreguhripo- plu, tînărul Ionel Capră a chisoare. Ioaiţ Solari (20 ani) de prevenire a manifestărilor
p 0r _■ pentru formarea şi *- din gelozie, pentru faptul că vagabondat prin mai multe antisociale şi a combaterii a-
fost condamnat de către Ju­
firmarea în muncă şi concubina lui i-a spălat o că­ oraşe din ţară, călătorind cu cestora, se impune luarea
tate, intensa activitate desfă­ decătoria Hunedoara la 2 ani maşă lui Romulus Căldărar, trenul în mod clandestin. măsurilor corespunzătoare de
şurată sub îndrumarea orga­ şi 6 luni închisoare pentru i-a aplicat acestuia mai multe Tinerii Chira Gheorghe şi către toţi factorii care au
nizaţiilor de partid pe tărîm furturi repetate de obiecte lovituri peşte cap, cu un Chira Aurel au fost condam­ Sarcini directe în problema
educaţional au ca ^rezultat in­ din locuinţe, iar tînărul Tra- educării tinerei generaţii, cît
tegrarea conştientă şi entuzi­ ian Ungur, din comuna Bră- pumnal, în urma cărui fapt naţi de către Judecători* din şi luarea de atitudine de o-
astă a imensei majorităţi a riifci, a mai primit 1 an în­ victima a decedat. Inculpatul Deva la 2 ani închişOrifg şi, piriie din partea tuturor cetă­
tinerilor în îndatoririle ce Ie chisoare pentru furt calificat a fost condamnat la 8 *ni respectiv, la 6 luni Închisoa­ ţenilor, care şi în ‘acest do­
revin ca oameni ai muncii meniu şi-au adus şi îşi aduc
din avutul obştesc, săvîrşit la închisoare. re pentru infracţiunea de ul­
şi cetăţeni, în morala noas­ contribuţia.
tră nouă. Se pot da mii şi locul de muncă, după o con­ Studiind cauzele, condiţiile traj comis? în stare de ebrie­
mii de exemple din judeţul damnare anterioară de 10 şi împrejurările care au fa­ tate asupra organelor de mi­ VICTOR DUMITRU
nostru despre tineri care au
luni închisoare tot pentru vorizat comiterea infracţiuni­ liţie. Sabin Jit, neîncadral În procuror şef
ca preocupări definitorii stră­ lor de către minori şi tineri cîmpul muncii şi predispus la PETRU DEMIAN
duinţă de a învăţă, de a ie furt din avutul obştesc. De
regăti şi a răspunde _ prin asemenea, tînărul loan Bră- adolescenţi se Constată că *- săvîrşirea de fapte antisociale, procuror - Procuratura
l ilrnicie în muncă condiţiilor tilă a fost trimis în judecată cestea sînt, hs principal, ar­ a str«a pe minorul loan Goia [ judejeanâ Hunedoara La furnalele de 1 000 mc de la e.S. Hunedoarâ, întrecerea socialista se destajoară la ooto
ridicate, realizîndu-*e zilnic lmpprtanţc c&ntltStl de fontă peste sarcinile de plan.
(