Page 36 - Drumul_socialismului_1974_04
P. 36
«nrscEecAsaa
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 987 ® VINERI 12 APRILIE 1974
CONSFĂTUIREA ACTIVULUI telegrame • note * informaţii
în toate unităţile i.fll. fadoara-Bcta
IE PARTID ŞS DE STAT
MINISTERE Dezbaterile sesiunii extraordinare Atlas Glteva obligaţi de apărare a
SI INSTmiTII CEITOLE a Adunării Generale a O. N. U. pădurii, specifice sezonului
NAŢIUNILE UNITE 11 — cesitatea de a se recunoaşte, în lui reciproc, al suveranităţii şi Din Anuarul statistic
(Urmare din pag. I) tehnicienilor de a-şi consacra Corespondentul Agcrprcs, C. cadrul O.N.U., acest drept. integrităţii teritoriale, neagre O primăvară slabă în pre gubitoare, trebuie avut în
cu pasiune întreaga lor activi Alexandroaie, transmite : In cu- Ministrul afacerilor externe siunii, neintervenţiei în aface al UNESCO cipitaţii, deosebit dc secetoa vedere şi acest aspect, la pri
realizării obiectivelor 51 sarci tate înfăptuirii politicii parti vîntarea rostită în cadrul dez al Argentinei, Alberto Juan rile interne ale altora, egali să, cum a fost cea din acest ma vedere minor. Apoi cei
nilor ce le-au fost încredin dului, subliniind hotărîrea ne baterilor generale ale celei dc-a Vignes a arătat că conceptul tăţii şi avantajului reciproc şi Editat recent, noul ,,A- an, este un cadru favorabil care fac focuri în păduri
ţate, pentru înfăptuirea cinci strămutată de a da viaţă pro 6-a sesiuni extraordinare a A- interdependenţei pe baze juste coexistenţei paşnice. nuar statistic al UNESCO“ izbucnirii focului în păduri. sau în apropierea lor să nu
nalului înainte de tfrmen, în gramului Congresului al X-lea dunării Generale a O.N.U., şe implică cooperarea reciproe a- Jamshid Amouzegar, ministrul arată că numărul persoa le părăsească pînă ce nu le-au
contextul amplei activităţi des şi Conferinţei Naţionale ale ful statului algerian, Houari vantajoasă, însă dacă acest con de finanţe al Iranului, a decla nelor majore de pe glob De fapt, exemple au fost des stins de-a binelea. Lucrătorii
făşurate de partidul nostru, în P.C.R., de a cinsti prin noi şi Boumediene, a făcut o amplă cept va fi interpretat ea im- rat ca sînt necesare noi reguli care nu ştiu să scrie şi să tule, pagubele provocate dc din parchetele forestiere, cei
frunte cu secretarul general, importante succese, în întrece trecere în revistă a situaţiei in plicînd hegemonia sau domina şi noi norme pentru utilizarea citească a crescut, în pe incendii destul de mari. ce locuiesc în cabane au da
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, rea pentru îndeplinirea planu ternaţionale, rcliefînd, între al ţia străină, atunci trebuie res raţională şi eficientă a mate rioada 1960—1970, cu pes Aceasta presupune luarea toria şi dc a supraveghea via
pentru accelerarea edificării so lui cincinal înainte de termen, tele, trezirea conştiinţei naţio pins. Rcfcrindu-sc la discrimi riilor prime în scopul conser te 50 de milioane, de la celor mai potrivite măsuri ţa de fiecare zi a pădurii, să
cietăţii socialiste multilateral a XXX-a aniversare a Eliberă nale a popoarelor oprimate sau nările existente în relaţiile din vării lor. Structura comerţului 735 milioane la 785 mili pentru a nu mai avea incen nătatea ci.
dezvoltate, în vedarca căreia rii patriei şi Congresul al XI- aflate sub dominaţia şi depen tre state, ministrul argentinian internaţional trebuie revizuită oane. In ţările in curs de dii în pădurile judeţului. Este Dotarea cu aparatură şi
sînt înfăptuite cu consecven lca al partidului. denţa străină. Vorbitorul s-a a dat drept exemplu tratamen dezvoltare, studenţii repre materiale dc stingere, buna
ţă un ansamblu de măsuri po- In încheierea lucrărilor con pronunţat pentru adoptarea, u- tul discriminatoriu aplicat Cu pentru crearea unei noi ordini zintă numai 4,2 la sută din o datorie de mare răspunde pregătire a formaţiilor civile
litico-organizatorice şi legisla sfătuirii, primit cu urale şi o- nor măsuri efective de dezar bei, adăugind că majoritatea monetare internaţionale, iar a- numărul tinerilor intre re pentru fiecare lucrător din
tive de perfecţionare a condu vaţii, a luat cuvîntul tovară mare generală şi, în primul ţărilor latino-americane consi sistenţa financiară, economică şi 20-24 de ani, faţă de 23,6 domeniul forestier, ca şi pen de pompieri constituite la ni
cerii şi organizării vieţii poli deră sancţiunile împotriva a- tehnologică către statele în curs la sută în ţările capitaliste tru fiecare cetăţean. velul fiecărei unităţi, sine
tice, economice şi sociale, ca şul NICOLAE CEAUŞESCU, rînd. de dezarmare nucleară, de dezvoltare trebuie substan dezvoltate, unde numărul Cum neglijenţa fumătorilor alte garanţii că incendiile la
linie directoare a dezvoltării secretar general al Partidului prin interzicerea folosirii arme cestui stat drept relicve ale ţial sporită. Vorbitorul a pro tinerilor studioşi a crescut s-a dovedit de atîtea ori pă păduri vor putea fi prevenite.
trecutului.
lor de distrugere în masă, re
moderne a României. Comunist Român, preşedintele pus crearea unui fond special
tragerea tuturor trupelor şi Ministrul afacerilor externe de aproape două ori în pe
Republicii Socialiste România, destinat dezvoltării statelor
Adresîndu-se conducerii de bazelor militare străine de pe al Franţei, Michel Joben, a subdezvoltate, fond care să rioada 1960—1970.
partid şi de stat, personal to ^Exprimînd hotărîrea de a în teritoriile altor state. arătat că „sesiunea trebuie să dispună de un capital iniţial Inginerii şi oamenii de
varăşului Nicolae Ceauşescu, re făptui sarcinile, indicaţiile şi ştiinţă din America da
Abordînd problemele materi marcheze un pas hotărîtor spre de 3 miliarde dolari pus la dis Răspunderile şefilor de
prezentanţii activului de partid concluziile cuprinse în cu- Nord şi ţările europene
ilor prime şi dezvoltării. Hou stabilirea în comun a unei or poziţie de statele producătoare
şi_ de stat din ministere şi in vîntarea tovarăşului Nicolae dezvoltate reprezintă cam
ari Boumediene a subliniat că dini economice internaţionale de ţiţei şi de ţările industria
stituţii centrale au exprâmat Ceauşescu şi în legătură cu „goana după profit şi pentru echitabile şi stabile". In opinia lizate. 100-300 la 100 000 de per seotoare, parchete,
angajamentul organizaţiilor de problemele dezbătute de către menţinerea poziţiilor lor domi guvernului francez, a subliniat David Ennals, ministrul de soane, în timp ce în Asia
partid, al consiliilor de condu activul de partid şi de stat din nante asupra resurselor a for vorbitorul, sesiunea trebuie să stat al Angliei pentru afacerile respectivul raport este de
cere şi consiliilor oamcnîlor ministere şi instituţii centrale, mat principiile directoare ale se concentreze pe organizarea cu Commonwealth-ul, a subli 4 pînă la 40 la acelaşi nu depozite, ateliere
muncii, al comuniştilor, tutu consfătuirea a adoptat o rezo atitudinii internaţionale a prin pieţei internaţionale a materii niat că ţările occidentale in măr de locuitori. Numai
ror muncitorilor, inginerilor* şi luţie care va fi dată publicităţii. cipalelor puteri imperialiste ale lor prime, exploatarea şi explo dustrializate trebuie să facă do în două ţări africane s-a
lumii". rarea resurselor care nu sc pot vada înţelegerii aspiraţiilor şi ajuns la raportul de 8 la Este binecunoscut că şefii mească responsabili pentru a-
reînnoi, industrializarea state 100 000. In general, ţările
Houari Boumediene a eviden nevoilor statelor în curs de de sectoare, parchete, atelie nunţarea incendiilor, întreru
lor în curs de dezvoltare, revi dezvoltate dispun de un
ţiat necesitatea utilizării la ma dezvoltare şi, ca atare, să trea număr de ingineri şi oa re etc. sînt acei care răspund perea funcţionării instalaţiilor
LAGOS. — La sediul Mi ximum a forţelor şi resurselor zuirea bazelor actuale ale aju că la o abordare constructivă meni de ştiinţă de 25 de de buna desfăşurare a proce electrice, pentru evacuarea
torului şi cooperării internaţio
nisterului Informaţiilor al Re proprii de către ţările în curs nale destinate dezvoltării. a problemelor materiilor prime ori mai mare decit în ţă sului de producţie, dc buna încăperilor şi a depozitelor,
publicii Federale Nigeria, a de dezvoltare, relcvînd dreptul şi dezvoltării. De asemenea, ţă rile în curs de dezvoltare. exploatare a maşinilor şi uti dc supraveghere a respectării
avut loc semnarea acordului inalienabil al statelor de a-şi Den Siao-pin, viceprcmier al rile industrializate trebuie să Referitor la producţia de lajelor din dotare. Dar, con normelor de prevenire a in
de cooperare culturală şi naţionaliza bogăţiile. Vorbitorul Consiliului de Stat al R.P. Chi aiate că recunosc într-adevăr cărţi, Anuarul arată că în comitent cu aceste sarcini, cendiilor la locurile de mun
ştiinţifică între guvernul Re a subliniat imperativul respec neze, a declarat că, atît în re faptul că statele care şi-au do- ultimii 15 ani numărul ti trebuie luate toate măsurile că. Trebuie să interzică fu
MOSCOVA. — Agenţia' publicii Socialiste România şi tării dreptului inalienabil al laţiile politice, cit şi în cele bîndit independenţa în ultime tlurilor de cărţi editate a- de prevenire a incendiilor, a- matul în depozite, magazii,
TASS anunţă că, la invitaţia guvernul Republicii Federale statelor sărace de a fi stăpine economice, ţările trebuie să se le decenii sînt stăpîne pe pro nual în lume s-a dublat. cestc sarcini trebuie strîns le gatere şi în toate locurile de
C.C. al P.C.U.S., a Prezidiu Nigeria. pe bogăţiile lor naturale şi ne bazeze pe principiile respectu priile lor destine. Pe primul loc în lume în gate de cele de producţie, de muncă unde un chibrit) sau
lui Sovietului Suprem şi a acest domeniu se află U- oarece orice oprire a proce un rest de ţigară aruncate pot
guvernului sovietic, joi a so ATENA. — Secretarul ge niunea Sovietică, cu peste sului dc producţie, ca urma provoca incendii, să sc ia
sit la Moscova, in vizită ofi neral adjunct al O.N.U. pen 84 000 de titluri, urmată de re a unui incendiu, se răs- măsuri dc amenajare a locu
cială, o delegaţie de partid tru problemele politice, Ro- S.U.A. 80 000, R.F. Germa frîngc asupra planului dc rilor anume pentru fumat şi
şi guvernamentală, condusă berto Guyer, a avut miercuri, Demisia guvernului israel ian Orientul nia — 40 000, Japonia — producţie. In consecinţă, ei să se pretindă cu maximum
de Hafez Assad, preşedintele la Atena, întrevederi cu pri 31 000 şi Franţa cu 22 000. au obligaţia de a organiza de exigenţă a se fuma numai
Republicii Arabe Siriene, se mul ministru grec, Adaman- In lume se tipăresc 8 050 din rîndul salariaţilor cx.is- în aceste locuri. Să se urmă
cretar general al Partidului) dios Androutsopouios, şi cu TEL AVIV 11 (Agerpres). — Ministrul afacerilor externe Apropiat ziare într-un tiraj de 389 tenţi în fiecare schimb de rească modul cum întregul
Baas Arab Socialist. ministrul de externe, Spyridon Primul ministru al Israelului, Abba Eban, luînd cuvîntul în milioane exemplare. Con lucru una sau mai multe e- personal salariat din sectoare,
Tetenes. Cu acest prilej, au Golda Meir, a prezentat, joi, şe chipe pentru prima interven ateliere, parchete, depozite
CAMBODG1A. — Patrioţii! fost discutate, în esenţă, evo fului statului, Ephraim Katzir. Kneslet. a relevat că transfor DAMASC 11 (Agerpres). — tinuă să existe ţări, sau ţie la un eventual incendiu, este instruit pe linie dc
khmeri au scufundat, im luţia situaţiei din Cipru şi demisia sa din fruntea cabine marea guvernului într-un „ca Un comunicat militar sirian di mari regiuni ale unor ţări, instruirea acestora pentru a p.c.i., să ia • toate măsurile
noaptea de miercuri spre joi,, modalităţile de reluare a tului. Preşedintele Israelului, binet de tranziţie" nu va afec fuzat la Damasc informează ca unde nu apare nici un co cunoaşte concret ce au de pentru buna funcţionare a
două nave ale trupelor Icn- convorbirilor între cele două ta negocierile unor probleme între forţele siriene şi israe- tidian.
noliste în apropiere de Prek comunităţi din insulă. care a- acceptat demisia, a de liene au continuat, joi, duelu Cele mai multe muzee făcut în eventualitatea izbuc materialelor de intervenţie Ia
Taten, la 14 kilometri nord de clarat că în eventualitatea eşu importante cum sînt acelea re rile de artilerie în zona înăl din lume — 2 889 — se nirii unui incendiu. Sa nu incendii.
Pnom Penh, distrugîndu-se 10 WASHINGTON. - Preşedin ării tentativei de a constitui un feritoare la dezangajarea for află în Statele Unite. Ur
tone proiectile de artilerie. tele S.U.A., Richard Nixon, nou cabinet vor fi organizate ţelor siriano-israclicnc pe înăl ţimilor Golan. Artileria siriană mează, în continuare, U-
In apropiere de Takrnau, s-a întilnit joi, la Casa Albă, noi alegeri. ţimile Golan — precizează comunicatul — niunea Sovietică — cu
patrioţii au cucerit un avan cu şeful statului algerian, a deschis foc şi a redus la tă 1 173, Japonia — 1 108, An
post inamic, cel de-al patru Houari Boumediene. Au fost cere sursele de foc inamice. glia, Franţa, Canada, Ita Se interzice
lea din regiune in ultima examinate probleme ale rela lia, R.D.G., Spania şi R.F.
săptămînă. Trei poziţii din a- ţiilor bilaterale (cele două Germania. Folosirea în stare defectă a troducerea conductorilor elec
ceastă zonă, la aproximativ ţări nu au relaţii diplomatice Vizita fui Fam Van Bong în Suedia instalaţiilor şi aparatelor con trici direct în priză, fără
15 km sud-est de Pnom Penh, din 1967) şi ale situaţiei din TEL AVIV 11 (Agerpres). — Descoperiri sumatoare de energie electri ştechere sau cu prize defecte,
au fost abandonate cu cîteva Orientul Aproipat. Au fost e- Un purtător de cuvînt militar că, de orice fel ; încărcarea folosirea materialelor de in
zile în urmă de trupele lui vocate, de asemenea, pro STOCKHOLM 11 (Agerpres). le cu premierul Olof Palme, că israelian, reluat de agenţia Arheologii peruani au întrerupătoarelor şi prizelor tervenţie la incendii în alte
Lon Noi. bleme înscrise pe actuala se — Cu prilejul vizitei oficiale acestea au fost rodnice şi în France Pressc, a declarat că ar descoperit 20 de noi terase peste sarcina admisă ; < folosi scopuri dccît cele pentru ca
De asemenea, patrioţii au siune extraordinară a Adu în Suedia a lui Fam Van Dong, cununate de succes. Totodată, tileria siriană a reluat, joi, a- şi opt camere de piatră rea de siguranţe improvizate re sînt destinate; instalarea
reuşit să se infiltreze în zona nării Generale. La întrevede primul ministru al R.D. Viet tacurilc asupra forţelor israc- în perimetrul anticei for şi supradimensionate ; agăţa sobelor de metal şi a burla
din nord-vestul capitalei, pe re a luat parte Henry Kissin- nam, -la Stockholm a avut loc el a exprimat sentimentele de liene din diferite sectoare ale tăreţe incaşe Machu Pichu, rea sau introducerea pe şi în nelor la o distanţă mai mică
jâbfţftifiea dintre şoselele na- ger, secretar de stat al S.U.A. un miting de solidaritate cu gratitudine pentru solidaritatea frontului de pe înălţimile Go ultimul refugiu al incaşi interiorul panourilor, nişelor, de un metru faţă de părţile
ţidrtole nr. 4 şi nr. 5. Vietnamul, organizat sub auspi manifestată de poporul suedez lor şi care nu a fost nicio tablourilor electrice de distri combustibile ale construcţiilor,
VARŞOVIA. — La Varşovia ciile comitetului local al Parti faţă de cauza dreaptă a popo lan, Forţele israeliene au ripos dată descoperit de conchis buţie etc. a obiectelor şi ma sau fără postament izolator
RABAT. - Statul marocan s-au desfăşurat lucrările pri dului Social-Democratic (de gu- tat, a adăugat purtătorul de tadorii spanioli. terialelor de orice fel ; utili incombustibil ; supraîncălzirea
a decis să preia cel puţin 50 mei şedinţe a sesiunii de vernămînt) din Suedia. rului vietnamez. zarea lămpilor mobile de con
la sută din capitalul societă primăvară a Seimului polo In cadrul mitingului au luat trol alimentate la o tensiune sobelor sau lăsarea acestora
arde
cînd
supraveghere
fără
ţilor pentru distribuirea hidro nez. Principala temă a agen cuvîntul Torstcn Nilsson, pre Semnalizator mai mare de 24 V; executa locul în ele; părăsirea locului
carburilor, care sint contro dei de lucru a constituit-o şedintele Comitetului din Stock în caz de pericol rea de lucrări de întreţinere de muncă la terminarea pro
late în marea lor majoritate problema dezvoltării produc M şi reparaţii ale instalaţiilor
de capitalul străin, a anun ţiei agricole. holm al P.S.D. din Suedia, şi Uniunea industrială „Ko- electrice dc către personal gramului fără a sc stinge fo
ţat postul de radio marocan. Seimul a aprobat institui premierul Fam Van Dong — ivo", din Cehoslovacia, a cul în sobe şi a evacua ce
Potrivit postului de radio rea medaliei „A 30-a aniver relatează agenţia VNA. demonstrat, recent, un o- nccalificat ; executarea lucră nuşa la locul stabilit; scoate
citat, sectorul de distribuire riginal semnalizator în caz rilor dc sudură în locuri cu rea burlanelor prin ferestre sau
a hidrocarburilor totalizează, sare a Poloniei populare" şi pericol de incendiu, fără per sub streşini ; folosirea coşuri
in Maroc, o cifră de afaceri a ordinului „Meritul R.P. Po de pericol, destinat spre a mis de lucru cu foc şi lua lor de evacuare a fumului fi
de 1 100 milioane dirhami şi lone". Vorbind la Stockholm în ca fi folosit, în primul rînd, rea tuturor măsurilor de pre surate sau ncizolate de părţile
este contractat, in proporţie S-a hotărit înfiinţarea Mi drul unei conferinţe de presă, în minele de cărbuni, un venire a incendiilor ; folosirea combustibile ale planşcclor şi
de 87 la sută, de capitalul nisterului Comerţului Exterior primul ministru al R.D. Viet ir de s-ar face simţită pre legăturilor provizorii prin in acoperişului.
străin. şi Economiei Maritime. zenţa gazului. De mărimea
nam, Fam Van Dong, a arătat, unei cutii de chibrituri, noul
rcferindu-sc la convorbirile sa fel aparat în este buzunar. In cazul
purtat
mi
de
neri
tt§. rjjQy ; în care de condensarea depăşeşte Este line să se retină
bioxi
carbon
dului
săptAmIna mmi u 11 i mm o anumită limită, aparatul datorită secetei, cele mai mul părţile combustibile ale con
In perioada acestui sezon,
un
dă
puter
sonor
semnal
ori
lor
strucţiei
necurăţirea
poate
nic.
Semnalizatorul
te incendii izbucnesc ca ur
de funingine, cenuşei cu je
folosit,
fi
de
halele uzinelor asemenea, în mare a focului deschis făcut ratic aruncată la întîmpla.re,
metalurgi
R.P. POLONA. — Colectivul de cercetători ai Institutului în parchetele de exploatare, folosirii instalaţiilor electrice
duminica, h aprilie Lecţia 87 (reluare); ne de ştiinţă şi practică de fizică a solidelor din Zalir ze — filială a centrului de cer- ce, în stafiile de distribui
11.00 Film pentru tineret (re agricolă); cetări ştiinţifice al Academici lăsat fără supraveghere, arun defecte sau cu improvizaţii.
luare); 18.25 Universitatea Tv.; polonezc de ştiinţă din provin- re a gazelor şi chiar în Pentru înlăturarea unor in
8,30 Deschiderea programului. cia Katowice, este angajat în prezent în efectuarea unor stu- cării resturilor de ţigări a-
Gimnastica pentru toţi ; 16.00 Curs de limba rusă. Lec 19.00 Bună seara, vacanţă. dii privind semiconductorii. garaje, unde, în ultimul cendii păgubitoare respectaţi
ţia 86;
8.40 Cravatele roşii ; 16,30—17,00 Curs de limba en Film serial pentru copii: întreprinderile cu profil ele ctronic din Silezia elaborează timp, s-au înregistrat ca prinse ori a chibriturilor, în regulile de prevenire a in
9,35 Film serial. Comoara din gleză. Lecţia 86; „George". Episodul „Cli Intens cu acest institut — studi ile efectuate aici fiind de un zuri de otrăvire cu gază de depozitele de cherestea ori în
nele de pază":
13 case. Episodul XI; 17.30 Telex; 19.25 1001 de seri. Ciopîrţilă — real folos dezvoltării industriei electronice în această regiune, eşapament emanate de mo alte locuri cu resturi vegetale, cendiilor !
10.00 Viaţa satului ; In fotografie : Aspect dint- un laborator de fizică a solide-
producţie Animafilm;
11,15 Ce ştim şi ce nu ştim 17.35 Vîrstele peliculei; 19.30 Telejurnal. 1 Mai 1974 — lor din Zabrze. toare. sobelor greşit instalate 'nesu (Materiale publicate la
despre... ; 18.35 Lecţii Tv. pentru lucrăto sub semnul anului jubi
11.45 Bucuriile muzicii ; rii din agricultură; liar. Cronica întrecerii pravegheate, a coşurilor de e- cererea l.F.E.T.
12.30 De strajă patriei; 19,20 1001 de seri. Bugs Bun vacuare a fumului neizolate dc Hunedoara—Deva)
13.00 Album duminical; ny şi prietenii săi; pentru îndeplinirea cinci
nalului înainte de termen;
15.00 Magazin sportiv. 19.30 Telejurnal. 1 Mai 1974 — 20.00 Seară pentru tineret;
Rugbi: România — Polo sub semnul anului jubi 21.40 Mal aveţi o întrebare ?
nia; „ w liar. Cronica întrecerii Omul modern şi alimen 9.00 Buletin de ştiri ; 9,05 tat: „Bălcescu" de Că
10.30 Baladă pentru acest pâ- pentru îndeplinirea cinci taţia; Piese de estradă ; 9,15 Forma rnii Petrescu ;
mînt; nalului înainte de termen; 22.15 24 de ore. wmmm
16.45 Film serial. Enelda (ulti 20.00 Surprize pe micul ecran; ţii instrumentale de muzică 16,37 Pagini din istoria pa
mul episod); 20,10 Revista economică Tv.; populară ; 9,40 Farmecul o-
17.40 Cîntare patriei. Concurs 20,40 Seară de teatru. „Viori VINERI. 19 APRILIE peretel: „Prinţul student" de triei : Şase milenii în A N U N Ţ
coral interjudeţean. 1 Par de primăvară" de Al. DEVA: Le Mans („Pa străluciri de aur. (Sala 9
ticipă: corul Universităţii Stein (premieră tv.); 16,00—17,00 Teleşcoală. Literatu Rombcrg ; 10,00 Buletin de tezaurului a Muzeului
din Timişoara; corul că 22,15 24 de ore. ra română. Lumea per tria") ; Aventura lui Darwin ştiri ; 10,05 Curier economic;
minului cultural din Chi- sonajelor Iul Mateiu Ca- (..Arta"); SIMERIA : Cu 10,10 De la debut la consa de istorie al R.S.R.); Se aduce la cunoştinţa tutu
zătău, judeţul Timiş; co ragiale; cărţile pe faţă („Mureşul") ; 17.30 Emisiune în limba
rul Liceului „Joseph Hal- MIERCURI, 17 APRILIE 17.30 Emisiune în limba ger crare: Aurel Girovcanu; 10,30
trich“ din Sighişoara; co mană; HUNEDOARA : Păcală, se Sănătatea ; 10,45 Din muzica germană ;
rul căminului cultural 19,10 Tragerea loto; riile I-Il („Siderurgistul") ; popoarelor ; 11,00 Buletin de 19,10 Tragerea Loto ; ror întreprinde?ihr instituţiilor
din DItrău, Judeţul Har 9,00 Teleşcoală. Album şcolar. 19.20 1001 de seri. Bugs Bunny Departe de Tipperary („Con 3
ghita; corul Şcolii mili Splru Haret şl discipolii şl prietenii săi; ştiri; 11.05 Cîntece pe ver 19,20 1001 dc seri : Ghici
tare de ofiţeri activi de săi; 19.30 Telejurnal. 1 Mai 1974 — structorul") ; Capcana („Ar suri de George Coşbuc ; 11,20 tori ;
artilerie antiaeriană şi 9,10 Atlas geografic; sub semnul anului jubi ta") ; CĂLAN: Şapte zile Avanpremieră Radio—Tv. ; 19.30 Telejurnal ; de siat organizaţiilor obşteşti
3
radiolocaţie „Leontin Să- 9.35 De la telefon la sateliţii liar. Cronica întrecerii („U a Iunic'Ţ ; TELIUC : Ce
lăjan"; de telecomunicaţii (album pentru îndeplinirea cinci 11.35 Alternanţe sonore cu 20,00 România — anul XXX.
19.00 Lumea copiilor. Bănuţul ştiinţific); nalului înainte de termen; se întîmplă, doctore ? („Mi Margareta Pîslaru şi Mino şi tuturor cetăţenilor că in a-
de aur; 10.00 Curs de limba engleză. 20.00 România anul XXX. Re nerul") ; GHELAR : Ciprian Reitano ; 12,00 Buletin de Revistă social-politică
19.30 Telejurnal. Lecţia 85 (reluare); vistă social-politică Tv.; Porumbcscu, seriile I-II („Mi Tv. ;
Săptămînă politică inter 10.30 Curs de limba rusă. 20,35 Publicitate: ştiri ; 12,05 Intîlnire cu me
nă şi internaţională în Lecţia 86 (reluare); 20.40 Film artistic. Floarea de nerul") ; PETROŞANI : Pă lodia populară şi interpretul e Confruntări în timp. ceastă perioadă secetoasă se
imagini; 11.00 Melodii populare din Mol cactus — premieră Tv.; cală, seriile I-II („7 Noiem preferat; 12,30 Ştiinţa la zi; Orşova. Documentar
20.00 Reportajul săptămînli. Fo dova; 22.15 24 de ore. brie") ; Monte Carlo („Repu dc Emanucl Valeriu.
cul invizibil; 11,15 Biblioteca pentru toţi: 12.35 Corul Radioteleviziunii;
20.20 Publicitate; Ion Barbu (I) — reluare; SÎMBATA. 20 APRILIE blica") ; LUPENI: Cidul, se 13.00 Radiojurnal ; 13,15 Re o Mărturii în contem interzice cu desăvîrşire facerea
20,25 Film artistic. Astă-seară 12.00 Pagini din Albumul du riile I-II („Cultural"); LO- vista şlagărelor ; 14,00 Bule poraneitate. Drumuri
dansăm în familie. O minical; 9,00 O viaţă pentru o idee: NEA : V i f o r n i ţ a („Mine în Bărăgan. Reportaj
producţie a studioului ci 16.00 Curs de limba germană. Carol Davila; rul") ; ANINOASA : Cupa tin de ştiri ; 14,05 Varietăţi
nematografic Bucureşti; Lecţia 88; 9.30 Film serial. Enelda; muzicale; 14,40 Prelucrări de dc Horia Vasiloni. focurilor pentru arderea restu
Premieră Tv.; 18,30—17,00 Curs de limba fran gloriei („Muncitoresc") ; PE- folclor de Constantin Arvin- o Interviul revistei. De
22,10 Telejurnal; ceză. Lecţia 88 ; 10.25 Cîntece şi jocuri popu TRILA: Stare dc asediu la idee la faptă. Invitat
22.20 Duminica sportivă. 17.30 Telex; lare; te ; 15,00 Buletin de ştiri ; rilor vegetale pe teritoriul loca
17.35 Cunoaşteţi legile ? Actua 10.40 Telecinemateca (reluare) ; („Muncitoresc"); VULCAN : 15,05 Divertis club ; 16,00 acad. Cristofor Simio-
LUNI. 15 APRILIE litatea legislativă; 16.00 Finalele campionatelor na O afacere pe cinste („Munci Radiojurnal ; 16,15 Piese co nescu, vicepreşedinte al
18.00 Publicitate; ţionale de nataţie. Trans toresc") ; URICANI : Fiul Academiei R.S.R. Re
16.30 Emisiune în limba ma 18,05 Festivaluri, festivaluri,..; misiune de la Cluj ; mecanicului de locomotivă („7 rale dc Vinicius Grefiens; dactor Ion Sava. lităţilor pe fîneţe păşum în
18.35 Imagini din Siria;
ghiară; : 17.15 Telex; 16,25 Mioriţa ; 16,45 Un disc 3 3 3
19,00 Bună seara vacanţa, a- 18,50 Tragerea pronoexpres; 17.20 Caleidoscop cultural-artis- Noiembrie"); ORAŞTIE: Mi cu formaţia Phoenix ; 17,00 o Reporter ’74 : „A-
venturile lui Guliver; 19.00 Bună seara, vacanţă. Năz tic; siunea secreta a maiorului colo sus scrie „Bocşa".
19,20 1001 de seri. Bugs Bunny drăvanii şi soarele; 17.40 Din ţările socialiste; Cook („Patria") ; Lumea se Buletin dc ştiri ; 17,05 Radio- Reportaj de Ilie Nedel- păduri şi în apropierea acestora.
şi prietenii săi; 19.20 1001 de seri. Bugs Bun 17.50 Familia. Anul mondial al publicitate; 17,15 Pentru pa
19.30 Telejurnal. 1 Mai 1974 — ny şi prietenii săi; populaţiei. Omul în faţa distrează („Flacăra"); GEOA- trie : 17,40 Interpreţi ai cîn- cu, despre cel mai ma
sub semnul anului jubi 19.30 Telejurnal. 1 Mai 1974 — viitorului; GIU-BAI : Torino negru ; tccului popular ; 18,00 Orele re pod rulant ce s-a ~~ Nu aruncaţi resturi de ţi
liar ; 18.20 Tinerii şl muzica lor; HAŢEG : Bună scara, d-nă construit vreodată în
20,00 Panoramic ştiinţific; sub semnul anului jubi serii ; 20,00 Concert de mu
20,30 Roman-foileton: Educaţia liar. Cronica întrecerii 19.00 Bună seara, vacanţă. Co Campbell („Popular"); BRAD: zică populară cu Irina Lo- România, la întreprin
sentimentală. Ecranizare pentru îndeplinirea cinci piii de pe strada noas Capcana („Steaua roşie' 1 ); derea de construcţii gări sau chibrituri aprinse în
realizată în coproducţie nalului înainte de termen; tră; GURABARZA : Ucidcţi oaia ghin, Gheorghe Zamfir şi
de televiziunile franceză, 20.00 Reflector; 19.20 1001 de seri. Bugs Bunny Efta Botoca ; 20,30 Itinerar metalice de la Bocşa,
italiană, elveţiană şi bel 20.20 Publicitate; şl prietenii săi; neagră („Minerul") ; ILIA : la harta ţării; 20,40 Muzică pentru Şantierul naval
giană a capodoperei lui 20,25 Telecinemateca. Un mare 19.30 Telejurnal. 1 Mai 1974 — Conspiraţia („Lumina"). din Constanţa. păduri.
Gustave Claubert; cineast : Jean Renoir. sub semnul anului jubi pe adresa dumneavoastră. ©
21.35 Revista literar-artistică Tv. „Iluzia cea mare" (pre liar. Cronica întrecerii Consemnări (ora 21,30) de © Romania în lume.
„Cîntecul ce ţi se cuvine, mieră pe ţară); pentru îndeplinirea cinci Szilagyi Dezidcriu ; 22,00 Ra ARCOM în Libia ; — Fumaţi numai în locuri
tară !“ ; 22,15 24 de ore. nalului înainte de termen; diojurnal ; 22,30 Bijuterii mu
22,15 24 de ore. 20.00 Cîntecul săptămînli. Dul aţâdib 20,35 Film artistic : „In ste
ce ţară românească; zicale ; 23,00—3,00 Estrada
MARTI. 16 APRILIE JOI. 18 APRILIE 20,05 Teleenciclopedia; nocturnă. pa azurie" — produc special amenajate.
20.45 Publicitate; ţie a studioului cine
9.00 Teleşcoală. Dincolo de ce 16,00—17,00 Teleşcoală: Teatrul 20.50 Film serial Columbo: Şah PROGRAMUL 1: 5,00 matografic „Mosfilni". ATENŢIE !
le patru zări. (Călători şl şcolar comentat: „Trei şi mat; Buletin de ştiri ; 5,C5 Cîntec Premieră pe ţară. In
exploratori români de-a generaţii" de Lucia De- 21.45 Telejurnal; şi joc pe plaiurile ţării ; 5,40 Televiziune distribuţie : P. Karmu-
'ungul veacurilor); metrius; încălcarea regulilor de prevenire a incen
9,30 Extemporal de vacanţă: 16.30 Matematică. Şiruri. li 21,55 Săptămînă sportivă; Jurnal agrar ; 6,00 Radio- nin, N. Fcdosova, E.
„Baltagul" de Mihail Sa- mite: 22.15 Marele premiu al Euro- programul dimineţii ; 8,00 Lcbcdev, B. Şapelev, S. diilor în păduri conform prevederilor H.C.M.
doveanu; 17.30 Telex; viziunii 1974. Spectacol Sumarul presei; 8,08 La mi 16,00—17,00 Teleşcoală : Şakurov, V. Şulghin ;
10.00 Curs de llmbn germană. 17,35 Teleglob: R.S.F. Iugosla înregistrat din concertul nr. 2285/1969 se sancţionează cu amendă de
Lecţia 87 (reluare): via: Voivodina astăzi; organizat în localitatea crofon, melodia preferată; 16,00 Teatru şcolar comen- 22,15 24 de ore.
10.30 Curs de limba franceză. 17,55 Agroenciclopedia (emisiu Brighton. la 500 pînă la 1 000 lei.
Redacţia şi administraţia ziarului: Deva, str. Dr. Petru Groza, or. 35. Telefoane | 11 588 (secretariat), 72 138 (economic), 12 317 (viata satului, cultură, sport), 12138 (social, audienţe, scrisori), 11585 (corectură-telex), Tiparul : Tipografia Deva.