Page 37 - Drumul_socialismului_1974_04
P. 37
ŞEDINŢA CONSILIULUI DE STAT
Proletari din toate tarile, unlil-vă I
In ziua de 12 aprilie 1974, venţia privind înfiinţarea Populare Chineze la Bucu
a avut loc, la Palatul Republi Uniunii Economice Internaţio reşti ; Protocolul la Conven
cii, şedinţa Consiliului de Stat nale pentru organizarea coo ţia internaţională pentru pes
prezidată de tovarăşul Nicolae perării în producţie, a livră cuitul în Nord-Vestul Oceanu
Ceauşescu, preşedintele Repu rilor de utilaje şi acordarea lui Atlantic, referitor la a-
blicii Socialiste România. de asistenţă tehnică în con mendamentele la Convenţie,
struirea de centrale nuclea- încheiat la Washington, la 6
La şedinţă au participat ca octombrie 1970 ; Protocolul
invitaţi miniştri şi alţi condu roelectrice „Interatomenergo"; semnat la Viena la 7 iulie
cători ai organelor centrale’de donvenţia privind crearea Or
ganizaţiei internaţionale pen 1971 referitor la un amenda
stat, precum şi preşedinţi ai ment al Convenţiei privind a-
unor comisii permanente ale tru colaborare economică şi
tehnico-ştiinţifică în domeniul viaţia civilă internaţională,'
Marii Adunări Naţionale.
industriei electrotehnice „In- încheiată la Chicago, la 7 de
Consiliul de stat a dezbătut cembrie 1944. De asemenea,
şi aprobat Statutul Consiliu terelectro“ ; Convenţia cu pri
lui Intercooperatist, Statutul vire la recunoaşterea şi echi a fost aprobat Statutul Orga
Asociaţiei Intercooperatiste şi valarea reciprocă a documen nizaţiei Mondiale a Turismu
telor de absolvire a instituţii lui.
Statutul cooperării şi asocierii
BH lor de învăţămînt mediu, Toate decretele adoptate au
dintre unităţile de stat şi co
mediu de specialitate şi supe fost, în prealabil, discutate şi
operativele agricole de pro
Anul XXVI Nr. 5 988 SÎMBĂTA 13 APRILIE 1974 4 PAGINI - 30 BANI ducţie. rior, precum şi a documente avizate favorabil de comisiile
lor de acordare a titlurilor permanente de specialitate ale
De asemenea, au fost modi
ştiinţifice şi a gradelor didac Marii Adunări Naţionale, pre
ficate decretele de organizare
tice ; Convenţia de asistenţă cum şi de Consiliul Legisla
şi funcţionare ale Ministeru
medicală dintre guvernul Re tiv.
lui Industriei Chimice, Mi
publicii Socialiste România şi
nisterului Industriei Metalur Consiliul de Stat a exami
guvernul Regatului Unit al
gice, Ministerului Industriei Marii Britanii şi Irlandei de nat Darea de seamă asupra
C U V I N T A R E A T O V A R Ă Ş U L U I Construcţiilor de Maşini-Unel- Nord şi a Protocolului la a- activităţii Tribunalului Su
te şi Electrotehnicii şi Mi ceastă Convenţie ; Acordul prem pe anul 1973, precum
nisterului Transporturilor şi şi Raportul cu privire la acti
dintre guvernul Republicii
Telecomunicaţiilor, înfiinţîn- vitatea desfăşurată de organe
Socialiste România şi guver
du-se, în structura organiza nul Statelor Unite ale Ame- le procuraturii în anul 1973.
torică a acestora, direcţii de ricii privind transporturile ae Consiliul de Stat a aprobat
cooperare economică interna riene civile : Acordul de Darea de seamă şi Raportul
N I C O L A E C E A U Ş E S C U ţională şi comerţ exterior ; schimburi culturale dintre gu prezentat, subliniind necesita
a fost aprobată, de asemenea, vernul Republicii Socialiste tea ca organele de justiţie şi
modificarea denumirii Minis România şi guvernul Repu procuratură să acţioneze în
pentru
întărirea
terului Comerţului Exterior blicii Peru ; Acordul de co continuare socialiste, apărarea
legalităţii
la Consfătuirea activului de partid şi de stat în Ministerul Comerţului Ex laborare Republicii dintre gu cu fermitate a proprietăţii so
culturală
terior şi Cooperării Economice
vernul
Socialiste
Internaţionale,
înfiinţîndu-se,
România şi guvernul Repu cialiste şi a intereselor legiti
în cadrul acestuia, direcţia me ale cetăţenilor.
blicii Ecuador ; Acordul între
generală de cooperare econo guvernul Republicii Socialiste In continuare, Consiliul de
din ministere şi instituţii centrale mică internaţională, potrivit România şi guvernul Republi Stat a activitatea de primi
examinat
informarea
noilor sarcini ce revin minis
privind
terului în acest domeniu. cii Populare Chineze, refe re şi rezolvare a cererilor,
ritor la transmiterea în fo
A fost aprobat decretul pri reclamaţiilor, sesizărilor şi
puternică influenţă asupra în tr-o direcţie unică. In cadrul că toate acestea au dus la con losinţă a unor terenuri şi propunerilor cetăţenilor adre
Activul central de stat aduce o făptuirii sarcinilor în toate do consfătuirii cu activul de bază sumarea — după unele date cu vind reglementarea activităţii construirea, pe bază de re sate Consiliului de Stat în a-
meniile. In realizarea unui a- central al statului putem apre totul aproximative — a 300 de inspecţie comercială de ciprocitate, a sediului Amba nul 1973 şi a adoptat măsurile
stat.
contribuţie preţioasă la înfăptuirea semenca program grandios tre cia că şi în domeniul condu de tone dc hîrtie. Aceasta c numai Au fost ratificate următoa sadei Republicii Socialiste necesare pentru o mai a justă
în
să
buie
avem
permanent
hîrtia de bătut la maşină ; nu
cerii activităţii, economico-socia
operativă
soluţionare
a-
şi
România la Pekin şi a sediu
vedere necesitatea de a găsi ie avem rezultate bune, că este luată în . calcul toată hîr rele convenţii, acorduri şi pro lui Ambasadei Republicii cestora.
tocoale internaţionale : Con
politicii partidului, la realizarea formele organizatorice, metodele mergem pe o calc corespunză tia folosită pentru multiplica
şi stilul de muncă corespunză toare necesităţilor actuale ale rea în masă a circularelor şi
toare, în vederea unirii efortu dezvoltării României. (Aplauze nici hîrtia ce se repartizează
planului cincinal, la perfecţionarea rilor maselor largi populare în- puternice). oentialelor şi întreprinderilor,
administrată tot dc ministere.
Ocupîndu-mă de hîrtie, trebuie I NI A
activităţii economico-sociaie Necesitatea eliminării formularisticii, să menţionez că importăm încă I
26 000 dc tone de hîrtie, iar,
în ultimele luni, preţul hîrtiei
Stimaţi tovarăşi, videnţiază că există toate con simplificării aparatului centra! de stat, a crescut foarte mult. După
diţiile ca angajamentele asu rocratice sînt încă puternic în PE SECRETARUL PENTRU CHEII IIS. 0. 1.
cît se vede deci, practicile bi
• Consfătuirea activului de mate de organizaţiile de partid,
partid şi de stat central a ana de colectivele dc oameni ai întăririi spiritului de răspundere rădăcinate şi reţin de la activi
lizat astăzi, pentru prima oa muncii pentru realizarea cin tăţi concrete, dc Ia activităţi
ră în acest cadru, activitatea cinalului într-un termen mai productive o mare parte a a- Vineri, 12 aprilie. pre venite pentru întărirea con acţioneze pentru identifica
lucrătorilor din ministere şi scurt să fie îndeplinite cu suc In munca ministerelor paratului atît central, cît şi şedintele Republicii Socialiste lucrării dintre c.ele două rea unor noi modalităţi
din celelalte organe republica ces. din întreprinderi şi alte unităţi. România, tovarăşul Nicolae ţări pe multiple planuri. concrete de dezvoltare şi
ne. Fără îndoială, organizarea Am ascultat aici relatările Ceauşescu, a primit pe In cursul întrevederii, s-a mai susţinută a legăturilor
acestei consfătuiri era necesa primului secretar al municipiu Stimaţi tovarăşi, rost să producem lucruri scoa Am menţionat că avem un Frederick Dcnt, secretarul acordat o atenţie deosebită economice şi de cooperare,
ră mai de mult, ţinînd seama lui Bucureşti, tovarăşul Cioară, se din producţie pe piaţa in aparat destul de numeros, deşi pentru comerţ al Statelor relaţiilor comerciale, de co care să ducă la consolida
de rolul tot mai important pe privitor la felul cum se înde Apreciind aceste măreţe reali ternaţională. Această problemă am luat o serie dc măsuri pen Unite ale Americii, ca-e laborare şi cooperare eco rea în continuare a relaţiilor
care îl au ministerele, organele plineşte angajamentul organiza zări, activitatea organelor noastre trebuie să reţină în mod deose tru reducerea lui. Nu ştiu cum participă la lucrările primei nomică şi tehnico-şiinţifică româno-americane.
de stat în înfăptuirea progra ţiei de partid din Capitală dc de stat care înfăptuiesc neabătut, bit atenţia aparatului nostru se întîmplă însă că, după fie sesiuni a Comisiei economice dintre România şi S.U.A., A fost exprimată hotărî-
reducere,
într-o
care
perioadă
mului de dezvoltare a patriei a realiza cincinalul în patru sub conducerea partidului, sar central, căruia îi revine sarci toarte scurtă, numărul apara româno-americane la Bucu apreciindu-se că acordurile rea ambelor guverne de a
noastre. ani şi jumătate. Am înregistrat cinile mari ce ie revin, nu na de a impulsiona introduce tului se relace ca prin minune. reşti. şi înţelegerile încheiate in adopta şi în viitor măsuri
Se poate spune că dezbate cu multă satisfacţie că orga putem trece cu vederea o scrie rea în producţie a ceea ce este O să încep cu 1960, cînd a- La întrevedere au luat ultima vreme oferă un ca menite să favorizeze creş
rile au pus şi mai mult în e- nizaţia dc partid a Capitalei de lipsuri ce continuă să se mai nou. veam 22 791 persoane în apa parte Ion Pâţan. viceprim- dru contractual adecvat, de terea schimburilor economice,
videnţă atît munca desfăşurată îşi reafirmă acest angajament. maniteste. Trebuie să spunem Există lipsuri serioase în or ratul central. .S-a ajuns la ministru al guvernului, mi natură să deschidă ample pe baze echitabile, reciproc
de aparatul central pentru în (Aplauze puternice). deschis la această conslătuire, ganizarea muncii, în controlul 25 362 în 1965. In urma redu nistrul comerţului exterior perspective de extindere a avantajoase, în interesul
făptuirea hotărîrilor partidului Succesele pe care le-am do- că, din păcate, în activitatea îndeplinirii hotărîrilor, în în cerilor efectuate, dar şi în ur şi cooperării economice in acestor relaţii. celor două ţâri, al cauzei
şi a legilor ţării, cît şi proble bîndit în toate domeniile dc ministerelor, a organelor repu drumarea operativă a unităţi ma organizării centralelor, am ternaţionale. Corneliu Qog- * In legătură cu lucrările colaborării, destinderii şi
mele mari ce stau în faţa noas activitate sînt o puternică de blicane există încă multe lip lor de producţie — deşi dispu ajuns la aproximativ 17 600 în dan, ambasadorul României primei sesiuni a Comisiei păcii în lume.
tră privind perfecţionarea în monstrare a justeţei liniei ge suri şi carenţe ce influenţează nem de un aparat destul dc 1970, ca, la 1 ianuarie 1973, la Washington. economice româno-america
continuare a aparatului de nerale politice, marxist-Ieninis- negativ asupra eficienţei vieţii numeros, aproximativ 4-5 lu numărul lucrătorilor în apara A fost de faţă ambasadorul ne, ce se desfăşoară la întrevederea a decurs în-
stat, îmbunătăţirea conducerii te; a Partidului Comunist* economic^. M-aş referi, în pri crători centrali la o unitate c- tul; central să crească la 20 462, S.U1A. la Bucureşti, Harry Bucureşti, s-a relevat Că în tr-o atmosferă de caldă
la nivel central. Român, care aplică în mod mul rînd, la faptul că încă nu conomică. Am inclus aici şi adică cu 3 000 de persoane. Am G. Barnes jr. acest cadru trebuie să se cordialitate.
îrt .suficientă măsură aparatul unităţile mai mici — pentru-
Vorbitorii au înfăţişat acti creator legităţile generali ale redus,'-după cum ştiţi, acum Oaspetele a înmînat pre
nostru dc stat rezolvă operativ, că, dacă m-as referi numai la
vitatea desfăşurată de ministe dezvoltării sociale la condiţiile un an, aparatul din nou la şedintelui Nicolae Ceauşescu
rele şi organismele centrale concrete din ţara noastră. cu spirit dc răspundere, pro unităţile mari, lucrurile s-ar 17 595 ; de acum un an pînă un mesaj prietenesc din
respective, de organizaţiile de Trebuie să menţionăm, şi în blemele mari ce ii stau în fa prezenta destul dc rău din a- acum, a mai crescut cu 100. partea preşedintelui S.U.A.,
partid, au evidenţiat rezultate acest cadru, că tot ceea ce re ţă. Sînt întîrzicri cu totul ne ccst punct de vedere. Avem Este adevărat că măsurile de Richard Nixon In ziarul de azi:
le obţinute de comunişti, de alizăm în înfăptuirea progra justificate în soluţionarea mul un aparat marc, dar îndruma stabilire a numărului persona Mulţumind. preşedintele
conducerile ministerelor, de toţi mului de dezvoltare economi- tiplelor probleme de care de rea nu este destul dc eficientă, lului pentru fiecare minister, Nicolae Ceauşescu a trans
lucrătorii aparatului central în co-socială a României socialis pinde bunul mers al activităţii dc corespunzătoare. Această prin decret, a îngreunat, deo © Campania agricolă de primăvară
activitatea for de mare răspun te se datoreşte clasei noastre întreprinderilor, unităţilor eco- situaţie este determinată de camdată, creşterea personalului mis. la rîndul său, un salut
dere. In acelaşi timp, mulţi muncitoare, care îşi îndepli nomicO-sociale în general. faptul că practicile birocratice, în ministere şi aparatul cen preşedintelui Richard Nixon, Viaţa pionierească în anul jubiliar
au adus o serie de critici, pe neşte cu cinste rolul dc clasă In primul rînd, se menţin cu toate rezultatele obţinute în tral. In practica sistemului nos precum şi cele mai bune XXV
deplin îndreptăţite, în legătură conducătoare a societăţii, în serioase lipsuri în felul în ca lichidarea lor, se menţin destul tru de organizare, în sistemul urări.
cu stilul şi metodele de mun făptuieşte neabătut politica dc re ministerele si organele noas dc puternic, se Iasă greu învin nostru financiar sînt neajunsuri Convorbirile care au avut • Semnal
că din ministere. S-au făcut industrializare socialistă a pa-* tre centrale întocmesc planurile. se, iar în unele locuri reuşesc serioase, care permit ca în loc apoi au prilejuit exami (pagina a III-a)'
referiri la o serie de practici triei, de ridicare generală a Ele nu ţin scama în suficien chiar să se impună. In locul cursul anului să aibă loc creş narea unei sfere largi de
birocratice ce se mai manifes României. (Aplauze puternice). tă măsură, la întocmirea pla muncii directe cu unităţile c- teri fără justificare ale perso probleme privind stadiul
tă, încă destul de puternic, în Succesele în dezvoltarea agri nurilor, de necesitatea folosirii conomico-socialc, cu oamenii, nalului. Această situaţie este actual şi perspectivele re ® Solemnitatea laminării de distincţii u-
activitatea unor ministere şi culturii noastre socialiste sînt- la maximum a capacităţilor dc pentru sprijinirea rezolvării determinată şi dc faptul că laţiilor bilaterale, relevîndu-
organe centrale. Unii tovarăşi nemijlocit legate de activitatea producţie, a forţelor materia concrete a problemelor, conti conducerile ministerelor, orga se cu deplină satisfacţie că nor unităţi fruntaşe în întrecerea socialistă pe
au încercat să facă şi referiri creatoare a ţărănimii coopera le şi umane de care dispun, dc nuă să se trimită maldăre de nele care au sarcini directe în raporturile româno-a meri- 1973
autocritice — acestea au fost, tiste, a întregii noastre ţără- buna corelare a diferitelor ca instrucţiuni, circulare şi ordi organizarea aparatului nostru, eane au parcurs, în ultimii
e drept, destul de timide. Sper nimi, care înfăptuieşte neabătut pitole ale planului şi, mai cu ne dc tot felul, care îneacă în nu se preocupă de simplifica ani. un proces ascendent. A ® Reporterul nostru în post fix transmite
că în cadrul consiliilor de con politica partidului, asigurînd, seamă, de asigurarea bazei tch- hîrtie munca aparatului cen rea acestuia, dc perfecţionarea fost subliniată importanţa
ducere, în activitatea ministe în strînsă alianţă cu clasa nico-materiale necesare înfăp tral şi împovărează unităţile stilului şi metodelor sale de întîlnirilor dintre preşedinţii (pagina a IV-a)
relor spiritul autocritic nu es muncitoare, cu celelalte cate tuirii planurilor. Desigur, pla de jos, le împiedică să-şi în muncă. Există şi o presiune Nicolae Ceauşescu şi Richard
te tot aşa de slab cum s-a ma gorii sociale, mersul înainte al nurile se îndeplinesc şi se de deplinească sarcinile în procesul continuă, din păcate chiar din Nixon, a înţelegerilor con
nifestat aici. In orice caz, aş societăţii. Trebuie, de aseme păşesc, dar ştim cu toţii cîtc de producţie. Pentru a exem partea cadrelor de conducere,
dori să exprim speranţa că în nea, să evidenţiem rolul tot probleme trebuie rezolvate în plifica cele spuse, voi menţio membri ai Comitetului Cen
analizele ce vor avea loc, în mai important pe care îl joacă fiecare săptămînă, în fiecare zi na numai situaţia din 1973, tral, de a creşte continuu apa
continuare, cu toţi lucrătorii intelectualitatea din ţara noas chiar, şi care sustrag cadrele cînd au fost trimise 10 566 de ratul tehnico-administrativ al
dsj ministere, se va ţine scama tră — în strînsă colaborare cu noastre de la alte activităţi. A- instrucţiuni şi circulare şi ministerelor.
dc aceasta şi se va arunca o muncitorimea şi ţărănimea — semenea probleme pot şi tre 1 956 581 ordine şi adrese. Nu Se manifestă neajunsuri şi în Succese de seamă în
privire mai atentă asupra me în înfăptuirea întregului pro buie să fie evitate prin întoc am făcut încă evidenţa răspun activitatea organelor de con
todelor de muncă, a defecţiu gram elaborat de Congresul al mirea judicioasă a planurilor. surilor şi adreselor prin care ducere colectivă din ministere
nilor existente, se va adopta o X-Iea. Datorăm realizările noas Jtim cu toţii cît timp se risi se răspunde de jos acestor or şi organele centrale. In primul
atitudine mai autocritică, dez tre tuturor oamenilor muncii, peşte pentru soluţionarea unor dine şi circulare şi care, fără rînd. trebuie menţionat faptul
văluind curajos lipsurile şi gre fără deosebire da naţionalitate, probleme de aprovizionare, ce îndoială, sînt şi ele toc de or că, de multe . ori, materialele, întrecerea socialistă
şelile spre a se putea găsi căi întregului popor care, sub con greutăţi întîmpină întreprinde dinul sutelor dc mii, dacă nu documentele care urmează să
le cele mai bune de perfecţio ducerea partidului comunist, dă rile în această direcţie. Acest al milioanelor. Dacă tovarăşii fie dezbătute nu sînt temeinic
nare a activităţii dc viitor. viaţă politicii interne şi exter fapt determină ca, de # multe ori, sînt curioşi, aş putea menţio pregătite. Dealtfel, aceasta nu
S-au făcut o serie de propu ne a partidului şi statului, să se lucreze ore suplimentare, na unele ministere care exce se constată numai în cazul ma găzi ca cele conduse dc Mir-
neri cu privire la activitatea politică ce corespunde pe de să se muncească şi duminica pen lează în această practică biro terialelor destinate şedinţelor de. industrie locală Orăştic cea Cosma şi I’etru Şoica,
în perspectivă — deşi, trebuie plin năzuinţelor întregii naţi tru realizarea planului, în timp cratică. Voi începe cu Ministe consiliilor de conducere ale mi înregistrează succese deosebi de la Tcliuc, Ioan lîeşlcagă,
te în producţie. Pînă în pre
să spunem deschis, mă aşteptam uni socialiste. (Aplauze puter ce în zilele şi în orele dc lu rul Industriei Construcţiilor de nisterelor, ci chiar al celor des zent ci au devansat cincina Ioan Blaga şi Dumitru Mun-
teanu, de la Ghelar, au ob
să fie făcute mai multe suges nice). cru obişnuite nu se lucrează Maşini Grele, care a dac anul tinate Consiliului de Miniştri, lul cu un an şi ' două luni, ţinut realizări remarcabile,
tii. Poate tovarăşii apreciază că Consider necesar ca, în ca cu întreaga capacitate. trecut 398 de instrucţiuni şi Comitetului Executiv al parti realizînd o producţie supli cxtrăgînd fiecare suplimen
minereu.
merge totul bine, că nu mai drul consfătuirii cu activul Am început ou această pro circulare şi 61 000 de ordine si dului. Nu mai spun că, de obi mentară ce depăşeşte 100 de tar peste 400 tone succesele
In
aprilie,
luna
sînt prea multe lucruri de îm central de bază, să menţionez blemă pentru că rolul aparatu adrese. Ministerul Industriei cei, sînt foarte voluminoase ; milioane lei. Numai în pri continuă. Atît la Telinc, cît
bunătăţit şi, ca atare, nu^ au contribuţia de mare însemnă lui nostru central este tocmai Construcţiilor de Maşini-Uncl- se încearcă a se înlocui calita mul trimestru al anului, aici şi în Ghelar, majoritatea bri
găzilor
deja
considerat necesar să facă su tate pe care aparatul nostru acela dc a asigura o bună pla tc şi Electrotehnicii a trimis tea materialelor printr-un vo s-ati obţinut peste prevederi plusuri au acumulat îndepli-
remarcabile.
gestii şi propuneri pentru îm de stat, ministerele, celelalte nificare a întregii activităţi şi, 1 020 de instrucţiuni şi circu lum marc, considerîndu-se că .mobilă, piese turnate, con nindu-şi încă de pe acum
bunătăţirea activităţii. După organe centrale o aduc ]a or desigur, în primul rînd a acti lare şi 46 000 de ordine şi acestea pot fi puse pe acelaşi strucţii metalice şi de ma angajamentul anual.
părerea mea, era util să se dis ganizarea întregii activităţi de vităţii economice, o bună or adrese, Ministerul Chimiei 923 plan. Volumul mare al unor şini, materiale de construc
cute aici mai pe larg asupra înfăptuire a hotărîrilor dc ganizare a aprovizionării teh- dc instrucţiuni şi circulare şi materiale, cuprinzînd zeci şi, ţii şi alte sortimente în va
măsurilor ce trebuie luate în partid, a legilor ţării. Pc^ baza nico-materiale în vederea înde 57 000 de ordine şi adrese, Mi cîteodată, sute de pagini, nu loare de aproape 3 milioa
viitor. Mai sînt încă multe lu rezultatelor generale^ în înfăp plinirii planului de dezvoltare nisterul Industriei Uşoare 200 ne lei. Lucrări gospodăreşti
cruri de îmbunătăţit în activi tuirea planului cincinal, putem economică-socială a ţării. de circulare şi instrucţiuni şi demonstrează decît slaba cu
tatea ministerelor şi organelor aprecia că aparatul de stat_ îşi Sînt încă lipsuri serioase în 120 000 de ordine şi adrese, Mi noaştere a problemelor, o slabă
noastre centrale, în toate sec îndeplineşte în bune condiţiuni organizarea cercetării ştiinţifi nisterul Transporturilor 345 de putere de concentrare şi de Minereu peste plan Un număr de peste 80 de lo
toarele de activitate. sarcinile încredinţate de partid, ce, mai cu seamă în introduce instrucţiuni şi circulare şi 161 000 sinteză şi, cîteodată, demon cuitori — ne informează prima
In general, însă, se poate a- de popor. (Aplauze puternice). rea rapidă în producţie a re dc ordine si adrese. Aş putea con strează neînţelegerea lucruri Cincinalul in devans rul comunei Bunila, tovarăşul
precia că dezbaterile au fost După cum se ştie, Comitetul zultatelor cercetării şi tehni tinua şirul exemplificărilor ; lor, înecarea lor în vorbe Angajaţi în marea întrece Aron Bădoane — au participat
utile. Ele vor exercita, fără^ în Central al partidului a adoptaj, cii noi. Avem procese tehnolo menite să ascundă lipsa de idei, re ce se desfăşoară în cin la executarea lucrărilor de în
doială, o influenţă pozitivă în în ultimii ani, o seric de mă gice elaborate de ani de zile, .chiar Camera de Comerţ se de păreri precise. In aseme stea zilei de 1 Mai, pentru treţinere pe drumul Bunila —
perfecţionarea activităţii apa suri în vederea perfecţionării care stau nefolosite. Avem li prezintă cu 127 000 dc ordine cu un ansi două luni realizarea cincinalului înainte Ghelar. Numai intr-o singuri zd
nea situaţii, este clar că şedin
ratului central, se vor resimţi planificării şi conducerii acti cenţe achiziţionate din străină si adrese. Asemenea situaţii e- ţele de conducere ale consilii de termen, minerii din ca s-au aşternut 500 tone zgură pe
în munca ministerelor şi or vităţii economico-sociaie. Au tate, . neutilizate, care s-au în xistă şi la alte ministere şi or Angrenat plenar în ma drul f.M. Hunedoara au rea 2 km de drum, s-au făcut talu-
ganelor centrale. Mai cu_ sea fost create o scrie de_ organe, vechit ; trebuie să renunţăm la gane centrale, inclusiv la Minis lor ministerelor sînt lungi, de rea întrecere socialistă dc a lizat suplimentar, de la în zări dc acostamente, s-au curăţit
mă întreprinderile şi unităţile începînd de la întreprinderi şi ele pentru că, între timp, au terul Turismului, unde sînt 142 multe ori neeficiente, neurma- realiza cincinalul înainte de ceputul anului, peste 900 tone şanţurile şi s-au amenajat patru
subordonate organelor centrale pînă la conducerea ministerelor, apărut alte maşini, alte utilaje circulare, instrucţiuni şi 30 000 de de fier în minereu marfă. podeţe din tuburi dc beton
vor resimţi în activitatea lor care asigură înfăptuirea princi mai . perfecţionate si nu are ordine si adrese. Nu mai spun termen, colectivul Fabricii Numai in luna martie, bri armat.
măsurile de îmbunătăţire care piului conducerii colective, ca (Continuare în pag. q 2-d)
vor decurge din această con
principiu de bază al întregii
sfătuire. noastre activităţi. Aceste orga
. Pentru a aprecia în mod co nisme şi-au dovedit pe deplin în funcţiune a primului roşii, S 000 legături de prestat diferite munci u-
(ora
13);
respunzător activitatea ^apara utilitatea, reuşind, în cîţiva am SCHIMB DE EXPERIENŢĂ furnal la Hunedoara, co ceapă verde, 400 kilogra ACŢIUNILE tile lor. Cei de ia şcoala — Chimia Ştiinţa Petroşani
Rm.
Vîlcea
tului central, trebuie să por de cînd au fost constituite, să Conducătorii mai mul mitetul U.T.C. din C.S. me dc salată verde, 4 to GOSPODĂREŞTI generală şi-au făcut pî (ora 13, teren „Parîngul"
iniţiat
un
nim de la felul cum se realizea desfăşoare o activitate rodnică tor unităţi economice din Hunedoara gen a „Cine ştie. ne de spanac, GOOO bu CONTINUĂ nă acum ordine în curtea Lonca).
concurs
şcolii
şi
împrejurimi
în
nostru
au
ză hotărîrile Congresului al în toate domeniile de activita judeţul trecute cîteva vizitat cîştigă", pe tema : „Din căţi de ardei iute. Locatarii cartierului 7 şi au îngrijit pomii, iar handbal — Divizia
mi-
zilele
din
X-lea şi ale Conferinţei Naţio te. Au fost luate, de asemenea, crocantine din cadrul istoricul combinatului si Noiembrie, munca Petrila, cei de la liceul „Aurel naţională a juniorilor şl
harnică
continuă
In
un
au
Aici
C.S.
nale. In general, putem spu măsuri de perfecţionare a or purtat Hunedoara. schimb s-a derurgic". uncie momentul BLOC CU dc înfrumuseţare a car Vlaicu" „club amenajat vacan şcolarilor: Constructorul
faţă,
organiza
de
viu
un
de
al
frumos
au
ne acum, în anul celei de-a ganizării aparatului central, de experienţă privind modul ţii, cum sînt cele de la 6 APARTAMENTE tierului. şi Ei greblat nivelat, ţei", apoi, repartizaţi în Hunedoara — Şc, sp. Ti
toate
săpat
re
comitetul
muncă
spaţiile
din
XXX-a aniversări a răsturnării eliminare a unor paralelisme şi cum conducerea sindicatu C.T.C.-laboratoare şl şi-au LA PUI blocurilor, verzi pregătii jurul brigăzi au de lucrat la patrio mişoara (ora 10.30, teren
Constructorul).
combina
lui,
paraţii
I,
siderurgice
te
tică,
înfru
au
dictaturii militare fasciste, a e- practici birocratice, de creşte tului se preocupă de îm desemnat deja cîştigăto- renul în vederea plantă museţarea parcului.
re a eficienţei muncii şi a ope bunătăţirea continuă a rii. La sfîrşitul acestei In centrul comunei Pul
liberării patriei de sub domina condiţiilor de servire a luni va avea ioc faza pe rii florilor de primăvară VREMEA
rativităţii şi spiritului de răs se află In construcţie nn şi a trandafirilor. In MiTNE PE STADIOANE
ţia fascistă, că în perioada con mesei pentru salariaţi. combinat. bloc cu 6 apartamente,
pundere. $i în această direcţie In prezent, In cadrul fruntea acţiunii au fost FOTBAL DIVIZIA C :
strucţiei socialiste am realizat combinatului siderurgic primul din localitatea ca Kiss Ludovic, Maria A- Minerul Ghelar — Elec Pentru 24 ore
succese remarcabile în toate do putem aprecia că avem rezul hunedorcan funcţionează CANTITĂŢI TOT MAI re urmează să devină în lexe, Traian Piaţa. Con tromotor Timişoara (ora Vreme instabilă, cu ce
Maria
stantin
Că-
Negru,
asemenea
un
10
meniile de activitate. Avem tate bune. Viaţa a demonstrat ne, urmînd ca mlcrocanti- MARI DE TRUFANDALE anii următori polarizare centru ţan. Adriana Keberly şi 11, teren Minerul); Vic rul mal mult noros. Local
urmă
toria Călan — A.S. Vic
urban
de
in-
în
bune rezultate în realizarea că aceste măsuri erau necesare; toarele zile să mai fie ...sînt puse la dispozi tercomunală. La parterul alţii. toria Craiova (ora 11, vor cădea averse de
DIVIZIA
planului cincinal 1971—1975. ele au imprimat un curs mai deschisă încă una. ţia cumpărătorilor din acestui bloc vor fi ame ODIHNĂ ACTIVĂ teren Victoria). DE JU ploaie. Viului va sufla
ŞCOLARA
ŞI
Vă sînt cunoscute aceste rezul viu întregii activităţi. Putem HUNEDOARA 90 Valea au Jiului. Zilele aces najate unităţi pentru de ÎN VACANJĂ NIORI: Corvinul Hune moderat din fi sud-vest.
pe
reţea
tea
intrat
va
cu
Temperatura
Con
tate şi nu mă voi referi _ Ia spune că măsurile de perfecţio 1,S tone castraveţi, 700 servirea populaţiei. terminat în primele zile ale a- doara — C.F.R. Simeria prindă între 4 şi 9 gra
au
structorii
ele. Doresc numai să subliniez nare a conducerii şi planificării, In cinstea aniversării a legături de frunză de cestci vacanţe, pionierii (ora 13); Liceul nr. 2 De de, noaptea, iar ziua in
90 de ani de la punerea varză, 400 kilograme de parterul şi primul etaj. şi uteciştii din Orăştie au va — Chimica Tirnăveni tre 13 şi 20 grade.
că ele demonstrează pe deplin a organizării activităţii apara
realismul planului cincinal, e- tului de stan au exercitat o J