Page 39 - Drumul_socialismului_1974_04

DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 5 988 • SIMBÂTA 13 APRILIE 1974

S
l mmi
î
l CARTIERUL ® Printr-o
(Urmare din pag. a 2-a) rii automatizării şi avem deja tral, am putea spune că mun­ tanţa ; ca atare, şi activitatea \ decizie a Consiliului popu­
zeci' de sisteme de automatiza­ ca politico-educativă este bună. lor trebuie să se ridice la ni­ lar municipal Deva se im­
şi forţa de muncă, personalul, re. Cum putem asigura buna Avem, din totalul de 17 000 velul cerinţelor ce se pun în l pune ca toate hintele, to­
pe grade. Acesta nu este bi­ funcţionare a acestora? Tre­ persoane existente în aparatul faţa activiştilor de partid. A- l boganele, balansoarele etc.
rocratism, ci o necesitate a buie înţeles că soluţionarea de stat central, aproape 10 000 paratul de stat central consti­ sâ fie demontate de pe lin­
conducerii în spiritul ordinii şi problemei tipizării materiale­ membri de partid, adică 60 la tuie un sprijin de nădejde al 01ISTORIA CRSiRII MM t gă blocurile din cartierul
disciplinei, nu al anarhiei. A- lor, a tuturor pieselor, a ma­ sută din totalul personalului. Comitetului Central al partidu­ 1 Dacia şi sâ fie montate
celaşi lucru e valabil pentru şinilor constituie o necesitate
Dar analizînd cum îşi desfăşoa­ lui si sîntem convinşi că lucră­ l toate într-un loc, stabilit de
investiţii, pentru cheltuieli de imperioasă. Proiectantul trebuie torii din ministere şi instituţii­ forul municipal. Dar iată că
dotări şi aşa mai departe. Se să asigure produsul necesar in­ ră activitatea organizaţiile de le centrale vor face totul pen­ DETAŞAMENTE Dl PIONIERI MEDORIII numai hinta din faţa blo­
dădea în trecut o sumă pentru stalaţiei realizate în România. partid din aceste ministere, tre­ tru a răspunde acestei mari în­ cului 23/A din cartierul Da­
dotare şi fiecare minister buie să spunem că nu putem
Este necesar să tipizăm in­ cia nu a fost ridicată de
schimba anual birourile, scau­ stalaţiile, maşinile, utilajele, să fi pe deplin mulţumiţi. Am crederi. In această privinţă, este acolo din cauză că tovară­
nele, canapelele. Se credea că, nu mai admitem nici un fel luat, e drept, un şir de măsuri. ■necesar ca si secţiile Comitetu­ Sarcina organizării şi educă­ îmbujoraţi de emoţie, fremă- Cu ocazia aniversării a doi şul Ion Munteanu, preşedin­
cu cît sînt birourile mai mari de evaziune, nici un fel de gîn- Am numit şi instructori ai Co­ lui nostru Central să acorde rii copiilor, a tineretului şco­ tînd de entuziasm, cu sinceră ani de la proclamarea Repu­ tele asociaţiei de locatari
şi mai luxoase, cu atît) minis­ dire poetică în domeniul eco­ mitetului Central care să aju­ mai multă atenţie activităţii lar după 23 August 1944 a fost convingere, toţi copiii repetau blicii, sînt constituite încă două t nr. 11, nu a dat voie. Fami­
trul sau adjunctul de ministru nomiei. Proiectantul trebuie să te munca de partid în minis­ politice şi ideologice, antrenării încredinţată de către partid în cor cuvintele celui ce citea: detaşamente cu 110 pionieri, la \ liile de locatari din acest
este mai capabil, are prestigiu consulte normele existente şi tere. Dar, cu toate acestea, nu într-o măsură mai mare a ac­ LJ.T.C.-ului. Astfel, în Platfor­ „Eu, pionierul republicii, în Lupeni, şi tot în preajma aces­ t bloc au căruţ în repetate
mai mare. După cît se spune, caietele de sarcini, iar atunci se poate spune că organizaţiile tivului de cadre care lucrează ma Frontului Unic al Tinere­ faţa tovarăşilor mei, făgăduiesc tei zile s-au creat detaşamente rinduri să fie demontată
din acest punct de vedere Mi­ cînd proiectează, să se docu­ de partid, cu un număr aşa de în aparatul de stat, inclusiv în tului, apărută în „Scînteia" ca prin munca mea în învăţă­ la Pui (55 pionieri), Ilia (68 hinta cu pricina fiindcă se
nisterul Transporturilor pare menteze asupra a ceea ce se mare de membri, îşi îndepli­ activităţile desfăşurate pe plan din 22 septembrie 1944, sub tură să devin cetăţean devotat de pionieri), Certej (45 de pio­ \ distruge întreaga zonă ver­
să ocupe primul loc. (Anima- produce în ţară şi numai apoi central. Vom asigura, în telul semnătura tovarăşului Nicolae al scumpei mele patrii"... nieri), Călan (52 de pionieri), de, iar locatarii de la acea
ţie). să se gîndească la import. Da­ nesc cum trebuie rolul. De­ acesta, condiţii mai bune pen­ Ceauşescu, pe atunci secretar ...Sub privirea înduioşată a Gcoagiu (43 dc pionieri). \ scară, unii din ei suferinzi,
De ce mă refer la toate aces­ că apare o necesitate deosebi­ altfel, lipsurile de care am vor­ tru ridicarea nivelului organe­ general al C.C. al U.T.C., se părinţilor, în bucuria entuzias­ Conform documentelor dc \ nu se pot odihni.
tea ? Pentru că este necesar să tă, el trebuie să obţină apro­ bit aici nu pot fi socotite în lor noastre de partid din mu­ menţiona : „Frontul Unic tre­ tă a întregii asistenţe, rînd pe arhivă, la finele anului 1949
punem ordine în cheltuielile barea, nu de la minister, ci de afara răspunderii comuniştilor, buie să ducă la organizarea în­ existau constituite în judeţul PANOUL © In centrul
materiale, să punem capăt risi­ la cei care au aprobat proiec­ a organizaţiilor de partid. Este nicipiu, sectoare, inclusiv pen­ tregului tineret, a tineretului rînd, copiii primeau cravatele Hunedoara un număr de 56 S comunei Sălaşu de Sus s-a
pei sub orice formă. Să înţe­ tul, l-au normat şi tipizat. A- de înţeles că atît realizările, tru îmbunătăţirea activităţii a- ţărănesc, şcolar şi universitar, roşii, devenind pionieri, răspla­ detaşamente cu 2 591 pionieri. instalat, din iniţiativa orga­
legem că nu mai trebuie să semenea ordine trebuie să in­ succesele, cît şi neajunsurile a- paratului central. Secretariatul care să fie atras în luptă ală­ tă în urma muncii depuse, sti­ întregul an 1950 stă sub nelor comunale de partid şi
lăsăm nici un fel de portiţă parţin şi organizaţiilor de Comitetului Central va lua în turi de tineretul muncitoresc". mulent pentru o mai rodnică
troducem dacă vrem să fa­ activitate de viitor... semnul unei stăruitoare preo­ de stat, un panou al frun­
irin care să se risipească mij- cem cu adevărat o economie partid. Dacă toate organizaţii­ cel mai scurt timp măsuri co­ Constituirea organizaţiei u- cupări pentru extinderea miş­ taşilor şi codaşilor. Să-i cu­
f oacele materiale şi financiare planificată, eficientă, raţională. le noastre de partid şi-ar fi în­ respunzătoare pentru a înfăptui nice a tineretului, precum şi A urmat apoi decernarea cării pioniereşti, pentru spori­ noască tot satul atit pe
ale statului. Trebuie să asigu­ Aparatul central trebuie să e- aceste măsuri. reforma învăţămîntului din a- drapelului pionierilor din par­ rea numerică a organizaţiei. In fruntaşi cit şi pe codaşi.
răm o strictă evidenţă, chel­ laborezc, împreună cu cadrele ţeles mai bine rolul şi sarci­ Ţinînd seama de problemele nul 1948, sînt premise pentru tea organizaţiei judeţene a ti­ perioada 1-30 aprilie se creează Datorită hărniciei şi disci­
tuirea fondurilor în conformi­ de cercetare, cu specialiştii, nile pe care le au, dacă ar fi pe care le ridică continuu via­ organizarea pe baze noi a ac­ neretului („Zori noi“, nr. 825, detaşamente în localităţile Bră T plinei în muncă de care dau
tate cu programul de dezvolta­ acţionat cu mai multă exigen­ tivităţii educative în rîndul ti­ din 25 mai. 1949). T
norme şi tipizări pe care să le ţa, de necesitatea de a dezbate nişca (35 dc pionieri), Bretea dovadă şi-au înscris nume­
re generală a ţării. Numai ast­ supună aprobării organelor res­ ţă, multe din aceste neajunsuri neretului şcolar de vîrstă mi­ Caracteristica dominantă a Murcşană, Blăjeni, Răcăştic, l le, între primii, cooperatorii
fel vom putea asigura ridicarea pective. nu s-ar mai fi manifestat. periodic diferitele aspecte ale că şi mijlocie. perioadei ce-a urmat creării Densuş (12 III 1950). In pe­ Iustin Moş, din Nucşoara,
rapidă a nivelului de trai al Este o realitate că nu peste dezvoltării societăţii noastre, a- primelor detaşamente de pio­ t
S-a vorbit aici despre orga­ Ziarul „Zori noi“, organ al rioada aprilic-decembrie 1950 Vasile Borza şi Crişan Şte­
tuturor oamenilor muncii. (A- tot organizaţiile de partid dez­ preciem necesar ca să organi­ nieri este specificul ei preva­ l
nizarea unitară a activităţii de Comitetului judeţean de partid au fost create detaşamente la fan, din Sălaşu de Sus, Şte­
plauze puternice). bat în mod exigent probleme­ zăm, cel puţin anual, aseme­ Fîunedoara, semnalează o scrie lent organizatoric, de căutări Vaţa de Jos, Valea Bradului, fan Tît P. şi Aurel Păcurar,
Aceasta presupune să elabo­ conducere şi informatică. Este nea consfătuiri, în care să facem t
adevărat că avem un program, le de bază ale activităţii minis­ de acţiuni ce se întreprind pe şi clarificări, de stabilirea direc­ Crişcior. din Sălaşu de Jos. Pe cel al
răm rapid norme şi normative un larg schimb de experienţă,
am format şi un institut, am terelor. Ele nu acţionează su­ cuprinsul judeţului în vederea ţiilor viitoare ale activităţii — codaşilor şi-au înscris nu­
clare, de care să se ţină seama mai bun chiar decît s-a făcut Responsabilitatea îndrumării
construit în cîteva judeţe chiar ficient pentru a influenţa mem­ creării organizaţiei de pionieri. activitatea pionierilor în prima mele, din cauză că au refu­
cînd se întocmeşte planul. Tre­ astăzi. In felul acesta, vom a- şi conducerii activităţii organi­
şi clădiri, dar n-aş putea să brii de partid în îmbunătăţi­ Acţiunile de pregătire a co­ vacanţă pionierească a anului
buie să existe un caiet de nor­ sigura o orientare unitară a ac­ zaţiei pionierilor era încredin­ zat să participe la muncă,
mă declar deloc mulţumit cu piilor se intensifică mai ales 1949 a stat la baza extinderii încâlcind astfel disciplina
me şi normative — inclusiv fi­ rea activităţii lor, nu trag Ia tivităţii în toate sectoarele. Tot­ ţată unor instructori, recrutaţi
felul în care se realizează pro­ după ziua de 30 aprilie 1949, mişcării pioniereşti în judeţ. i
nanciare. Acest lucru trebuie răspundere în mod ferm pe dintre cei mai buni membri ai de producţie în C.A.P., Veta
gramul stabilit. Aceasta nu atît odată, va fi necesar să orga­ cînd în Capitală iau fiinţă \
să-l realizăm şi în construţii, comunişti pentru felul cum îşi Odată cu începerea noului an Uniunii Tineretului Comunist, Simulescu, Eva Coman, So­
din cauza ministerului care nizăm consfătuiri şi pe sectoare primele detaşamente de pio­ fia Simulescu, Anuţa Moş şi
în investiţii, peste tot. îndeplinesc sarcinile. Trebuie — de planificare, aprovizionare, şcolar 1949-1950, acţiune de din producţie şi din rîndul ca­
construieşte calculatoarele şi nieri. Semnificativă a fost at­ Viorica Socaci, din satul
Trebuie să trecem rapid la aparatura anexă necesară, deşi să acţionăm pentru îmbunătă­ financiar, tehnic şi altele — mosfera de caldă bucurie şt extindere şi creştere numerică drelor didactice — confirmaţi
înfăptuirea programului^ de a organizaţiei pionierilor conti­ de Comitetul judeţean al U.T.C. Mălăieşti. Panoul şi-a dove­
şi el trebuie criticat, cît mai ţirea activităţii şi a vieţii de în care să se dezbată amănunţit puternic entuziasm degajate de dit eficienţa. Cei trecuţi pe
specializare şi profilarej să tre­ nuă. Pe de-o parte se creează Este necesar să relevăm şi
ales din vina institutului, a ce­ partid, pentru creşterea rolului problemele, să se generalizeze şedinţa iniţiată dc organizaţia panoul codaşilor s-au an­
cem la tipizarea rapidă a^ pro­ primele detaşamente dc pionieri direcţiile în care a fost orien­
lor puşi să execute programul organizaţiilor şi al comunişti­ experienţa, să se asigure o în­ judeţeană a tineretului din Va­ gajat să muncească, să
ducţiei. S-a început ceva în a- în noi localităţi, pe dc altă tată activitatea organizaţiei la
şi cărora li s-a trasat sarcina lor în munca de perfecţionare drumare şi o orientare unita­ lea Jiului, cu părinţi şi cadre răspundă la chemările coo­
ceastă privinţă acum un an. să treacă la organizarea uni­ didactice, în vederea apropiatei parte se fac primiri în locali­ crearea acestora. Acest lucru perativei lor.
S-a realizat o reducere* de la tară a sistemului cu mijloace­ a activităţii ministerelor, a tu­ ră. Această orientare, schimbul formări a primelor detaşamente tăţile unde existau deja pio­ reiese din „Circulara nr. 65“
30 000 de sortimente şi tipo- turor organismelor centrale. de experienţă constituie o la­ nieri. din 18 iulie 1949 a secţiei pio­
le mecanice pe care le avem. dc pionieri în Petroşani. Vorbi­ STRADA © Pe strada 6
dimensiuni de metale, la 7 000. Este necesar să plecăm de la tură importantă a bunei condu­ nieri — care fixează cadrul e-
In această privinţă nu s-a reali­ torii — cadre didactice şi pă­ Astfel, cu prilejul zilei de 7. August din Lupeni există
Tot au mai rămas însă multe. prevederile statutare ! Nu lipsa ceri, a ridicării nivelului gene­ ducativ al întregii activităţi —
zat aproape nimic. Nu este rinţi, au subliniat în cuvîntul noiembrie 1949, se creează în­ multe unităţi comerciale şi
Dar reducerea de la 30000 de
suficient să avem calculatoare. dreptului de control — cum ral al activităţii noastre. lor necesitatea si semnificaţia că patru detaşamente în Pe­ care trasează ca sarcină, ca or­ de servire fără firme sau cu
sortimente şi ^tipodimensiuni de
Sarcina principală este să tre­ a spus aici un secretar de sec­ Iată, în ce direcţie consider politică a înfiinţării organiza­ troşani cu 217 pionieri şi două ganizaţia de masă a copiilor în­ ele sparte, incomplete etc.
metal, cîtc circulau în econo­ ţiei revoluţionare a copiilor. tre 9-14 ani să-şi orienteze e-
mia noastră, la 7 000, ^consti­ cem la organizarea pe bază tor — împiedică organizaţiile că trebuie să orientăm activi­ la Lupeni cu 101 pionieri lată cîteva exemple : unita­
nouă, centralizată, începînd de de partid să-şi îndeplinească Primele detaşamente de pio­ („Zori noi"). forturile pe următoarele idei tea alimentară, magazinul
tuie un salt. Trebuie să mer­ tatea noastră în vederea lichi­
la întreprindere, a întregului atribuţiunilc ! Ele au destule nieri din judeţ au luat fi­ fundamentale : dragostea nemăr­ Fero-metal, unitatea nr. 13
gem mai departe. Cum putem sistem de evidenţă. Elaborarea dării lipsurilor, a îmbunătăţirii La 10 noiembrie 1949 sînt legume şi fructe. Tot pe a-
admite ca la producţia noas­ drepturi de a organiza comu­ rapide a muncii. Avem în faţă inţă concomitent la Deva, create primele detaşamente de ginită faţă dc patrie; respec­
unui sistem unic de prelucra­ Petroşani si Hunedoara, în tarea şi preţuirea celorlalte po­ ceastă stradă există un ate­
tră să avem 7 000 de sortimente niştii, pe toţi oamenii muncii, sarcini de mare răspundere şi pionieri în localităţile Vulcan
re a datelor este o condiţie o- poare ; învăţătura — principa­ lier mare ce execută rame,
şi tipodimensiuni ? Ce fel de întregul personal din minister ziua de 22 mai 1949. Eve­ — 48 pionieri, Aninoasa — 53
bligatorie pentru folosirea cal­ este necesar să facem totul, să la îndatorire a pionierilor ; cul­ dar fără firmă.
producţie metalurgică putem în îndeplinirea hotărîrilor de nimentul, desfăşurat într-o at­ pionieri, Petrila — 59 pionieri,
culatorului şi a celorlalte ma­ luăm toate măsurile, pentru ca mosferă sărbătorească, este in­ tivarea interesului şi curiozi­
face astfel ? Cum putem rea­ şini de calcul ; acest lucru nu partid, în aplicarea legilor, în ele să fie realizate în cele mai Lonea — 55 pionieri. COMERŢUL © In ziua de
liza importul ? Noi importam s-a realizat în bune condiţii. serat ca „un eveniment de ma­ La 20 noiembrie 1949 iau tăţii ştiinţifice faţă de natură 10 aprilie a.c., merceologul
şi o tonă şi 100 kg de metal. lupta împotriva birocratismu­ bune condiţiuni. Dispunem de re importanţă" pe prima pagi­ fiinţă primele două detaşamen­ şi viaţă ; formarea profilului M. Sîrb a efectuat un con­
Cum concordă aceasta^ cu eco­ Tovarăşul care a vorbit aici, lui, a risipei şi tuturor neajun­ tot ce este necesar în vederea nă a ziarului „Zori noi“. te — cu 100 de pionieri — etico-moral al pionierului (dra­ trol „fulger" la campingul
nomia planificată ? Lăsăm tre­ de la acest institut, a uitat surilor de care am vorbit aici. lichidării lipsurilor ce se mai Adunările de constituire, la la Simcria, iar în 25 noiem­ goste pentru muncă, sentimen­
burile la fantezia fiecărui pro­ tocmai această problemă esen­ Organizaţiile de partid au în manifestă încă în activitatea liceul mixt, la şcolile nr. 1, 2 brie ia fiinţă detaşamentul nu­ tul dreptăţii, curaj, cinste şi de la Lăpugiu de Jos. A
constatat printre altele că
iectant. Onii, care în viaţa lor ţială. Este necesar să punem această direcţie drepturi neli­ noastră, pentru a obţine în cel si maghiară din Petroşani, la mărul 16 din Gurabarza. Tot modestie, spirit colectiv şi
n-au văzut maşina pe care sînt rapid ordine şi în acest dome­ mitate. Problema care se pune mai scurt timp o îmbunătăţire liceele „Dccebal" şi pedagogic în cursul aceleiaşi luni se for­ responsabilitate). grupul social trebuie vopsit,
puşi s-o proiecteze — pentru niu de activitate. Folosind mij­ este de a lua măsuri ca orga­ din Deva, s-au desfăşurat în Sînt tradiţii de prestigiu, pe lipsesc perdelele de la gea­
că au fost luaţi direct din fa­ loacele pe care le avem, cu o nizaţiile de partid să-şi înde­ radicală, pentru a răspunde în prezenţa reprezentanţilor Co­ mează primele detaşamente la care pionieria hunedoreană le muri, becuri, şi, ce e mai
grav, că este necesară re­
cultate şi trimişi în institut — bună organizare, vom simpli­ condiţiuni tot mai bune cerin­ mitetului judeţean de partid şi Brad (50 pionieri), Orăştie (62 continuă azi la nivelul marii
spun că au citit într-o revistă fica munca, vom înlătura mul­ plinească hotărîrile, ca viaţa de ţelor puse de Comitetul Cen­ pionieri), Baia dc Criş (40 pio­ încrederi şi griji pe care con­ pararea instalaţiei de apă
că pentru produsul respectiv le te paralelisme din evidenţa partid să se desfăşoare la nive­ tral al partidului. (Aplauze pu­ a numeroşi părinţi şi elevi. nieri), Hunedoara (3 detaşamen­ ducerea de partid şi de stat o „fără care nu poate funcţio­
trebuie un anumit metal. Daca noastră, vom reduce circulaţia lul .cerinţelor, al sarcinilor pu­ ternice). Relatînd desfăşurarea solem­ te cu 198 pionieri), Deva (10 acordă vîrstei cravatelor roşii na unitatea". Toate lipsurile
îi întrebi ce caracteristici are hîrtiilor. se de Comitetul Central al Avem cadre minunate, un nităţii, articolul din „Zori detaşamente cu 440 pionieri). cu tricolor. sînt inserate în registrul de
acest metal, se uită nedume­ In general, am stabilit mul­ partidului. Fiecare organizaţie larg activ dc partid, puternice noi" menţionează: „S-a dat La 13 decembrie se formează control şl se dă termen de
riţi că li se pune o asemenea te lucruri bune în mai toate de partid trebuie să fie o for­ organizaţii de partid, un pu­ primele detaşamente la Haţeg EMILIAN BOLDOR rezolvare ziua de 13 aprilie
întrebare. (Aplauze). _ Nu vreau domeniile, dar nu acţionăm cu ţă dinamică în lupta împotriva apoi citire angajamentului — (55 pionieri) şi Baru (20 pio­ instructor la Consiliul judeţean a.c. cind se deschide ofici­
să jignesc pe nimeni, dar tre­ destulă hotărîre pentru a le neajunsurilor, pentru ridicarea ternic aparat dc stat cu care, legămînt al viitorilor pionieri. nieri). al Organizaţiei pionierilor al campingul. Un lucru nu
buie să înţelegem că nu se transpune în viaţă. Chiar în nivelului activităţii în toate dacă vom şti să acţionăm cum e clar : Cine va efectua
poate conduce o economie pla­ domeniul organizării — avem trebuie, putem rezolva orice pregătirile necesare ? Asta e
sectoarele. Să facem în aşa fel întrebarea pentru conduce­
nificată, şi, dealtfel, nu numai şi un consiliu al organizării —• îneît fiecare comunist să fie un problemă. Avînd asemenea for­
planificată, fără o tipizare cla­ problemele nu sînt urmărite şi ţe, putem spune că nu există rea I.J.E.Coop Deva. Că pî­
exemplu de felul în care îsi nă azi nu s-a făcut nimic I
ră a materialelor, a aparaturii duse pînă Ia capăt. Ceea ce se problemă, oricît de complexă, CAMPAHIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ
de măsură şi control, a sisteme­ cere este să trecem la înfăp­ îndeplineşte îndatoririle. Pînă pe care să nu o putem soluţio­
lor de automatizare. Avem su­ tuirea neabătută a hotărîrilor, la urmă, rolul de forţă condu­ na în mod corespunzător. To­ REFLECTOR © Este un
te de feluri de aparate de mă­ a legilor ţării, pentru a ridica cătoare a partidului — aşa cum tul este să pornim cu fermita­ lucru bun că in livada
sură şi control. Cum putem nivelul întregii noastre activi­ am mai menţionat si altădată te, cu încredere în forţele pro­ C.A.P. Sîntandrei s-au făcut
asigura producerea în ţară a tăţi. Sînt lucruri esenţiale pe — nu c o lozincă abstractă, el prii, hotărîţi să facem totul Apa curge lin pe Mureş. arături pe 32 de hectare.
acestei diversităţi de aparate, care trebuie să le rezolvam se realizează prin felul în ca­ Pentru a da roadele aştep­
cum putem repara această a- pentru a asigura perfecţionarea re fiecare organizaţie de partid, pentru a corespunde sarcinilor tate, este nevoie însă să fie
paratură, cum putem pregăti conducerii, ridicarea ei la ni­ fiecare comunist îşi îndepli­ încredinţate de partid. (Aplau­ făcut şi săpatul în jurul po­
cadrele care să o cunoască ? velul cerinţelor actuale ale dez­ neşte sarcinile şi răspunderile ze puternice). Aspersoarele de la C.A„P„ milor. Ni s-a spus că liva­
Sîntcm Ia începutul introduce­ voltării activităţii sociale. încredinţate. Nu s-ar putea Doresc să exprim convinge­ da s-a repartizat coopera­
rea conducerii de partid şi de torilor în cadrul acordului
spune că în aparatul nostru dc global. Se pune însă între­
Necesitatea mai bunei repartizări a stat sînt puţini comunişti cu stat, a mea personal, că toţi Foit ruginesc pe mal barea : cînd se va trece e-
sarcini de răspundere care pot comuniştii, toţi lucrătorii din fectiv la efectuarea lucrării
aparatul dc stat vor face totul
cadrelor, a reciclării şi rotirii lor periodice influenţa nemijlocit activitatea ! pentru a-şi îndeplini în cele Amenajarea unor suprafeţe amintite ?
Mai mult, fiecare comunist, in­ mai bune condiţiuni sarcinile topompe pe inginerul şef al tă păşune din marginea satului
diferent ce sarcină şi ce loc o- cît mai mari pentru irigaţii cooperativei, Ionel Frăţilă, teh­ nu s-au tăiat nici măcar sca­ CONTRAVENŢII © Remus
Sînt şi multe probleme lega­ ministrativă, chiar de planifi­ cupă în producţie, arc aceeaşi de mare răspundere şi de onoa­ şi udarea sistematică a cultu­ nicianul veterinar Viorel Ben- ieţii. Cît despre udare, după Rusu - 250 lei amendă, Ni­
te de felul în care folosim şi care, va înceta de a mai fi in­ re ce le revin, adueîndu-şi con­ rilor — condiţie esenţială în ţa şi cooperatorul Eftimie Să- cum se lucra, nu-i nici o spe­ colae Cristea - 1 500, ing.
repartizăm cadrele în diferite giner. O ştiţi cu toţii, foarte răspundere şi trebuie să acţio­ tribuţia toc mai însemnată, a- obţinerea unor producţii cît bău. Se montau conductele in­ ranţă că se va face ceva în Benke Emeric - 100, Gheor-
domenii de activitate. In mod bine. Dezvoltarea rapidă, în neze pentru îmbunătăţirea acti­ iături de toţi oamenii muncii, mai mari Ia hectar — consti­ stalaţiei de aspersiune pentru această săptămînă. ghe Voinea, Teodor Moldo-
deosebit doresc să atrag aten­ ritm intens a tehnicii şi ştiin­ vităţii întregii organizaţii, a de întregul popor, la înfăptui­ tuie, mai ales în condiţiile din udarea păşunii. L-am întîlnit mai tîrziu şi van, Ioan Ursu, Ştefan Or-
ţia asupra unei mai bune folo­ ţei reclamă, după aprecieri ge­ întregii instituţii în care îşi această primăvară, cînd pămîn- — Aveţi de reamenajat pen­ pe tovarăşul Ioan Săbău, pre­ ban - cîte 50 lei au achi­
siri a cadrelor tehnice. Chiar nerale, o împrospătare a cu­ desfăşoară activitatea. In a- rea programului Congresului al tul duce lipsă dc apă, o cerin­ tru irigaţii 38 hectare. Lucrarea şedintele cooperativei, care fu­ tat pe loc, pentru că la
o privire destul de sumară a- noştinţelor la 4-5 ani. Cine mai ceastă direcţie se impune ca şi X- lea, la ridicarea României ţă de prim ordin. Acest lucru trebuia terminată dc mult. De sese împreună cu brigadierul de locurile lor de muncă au
supra situaţiei de astăzi din vine cu pretenţia că este spe­ Comitetul municipal de partid pe noi culmi de progres şi ci­ îl ştie foarte bine atît consi­ ce n-aţi făcut-o pînă acum ? cîmp.^Aurel Sibişan, peste Mu­ neglijat aplicarea şi res­
ministere arată că o parte în­ cialist pentru că, acum 10 sau Bucureşti, comitetele de sectoa­ vilizaţie. (Aplauze puternice, liul dc conducere al C.A.P. — I-am întrebat pe inginerul reş, să împartă pe familii ca­ pectarea instrucţiunilor de
semnată a cadrelor tehnice sînt 15 ani, a învăţat politehnica re să exercite o conducere mai prelungite). Foit, cît şi specialiştii de la şef. nalele de irigaţii pentru re­ prevenire a focului. O dată
folosite în activităţi periferice, sau agronomia, iar de atunci nu exigentă asupra vieţii de partid Să facem totul pentru a în- această unitate. Numai că una — Nu credeam că va fi ne­ amenajat. cu primirea chitanţelor au
de birou, nu în activitatea teh­ a mai lucrat în domeniul res­ din ministere. tîmpina a 30-a aniversare a c- este să ştii, şi alta-i să acţio­ voie de apă. Dar chiar dacă le — Care este lungimea ca­ promis că nu vor mai scă­
nică. Problema centrală a dez­ pectiv, trebuie să i se spună liberării ţării cu realizarea şi nezi cu perseverenţă, răspun­ reamenajăm nu avem cu ce nalelor ce trebuie să fie re- pa din vedere asemenea
voltării noastre industriale este Este necesar, de asemenea, să dere şi operativitate pentru a- trage apa din Mureş. Motorul amenajate ? aspecte care pot fi oricînd
că de fapt a încetat de a mai luăm măsuri speciale în activi­ depăşirea planului pe acest an! menajarca şi reamenajarea sis­
dezvoltarea rapidă a tehnicii, fi specialist. Are diplomă, dar tatea politică, ideologică, de ri­ Să luăm toate măsurile pentru ăla, de colo, dc pe malul celă­ — Peste 1 000 metri. păgubitoare...
ridicarea nivelului calitativ al nu mai poate exercita specia­ dicare a nivelului ideologic al a ' ne prezenta Ia Congresul al temelor de irigaţii, pentru pu­ lalt al Mureşului, stă aşa de — Cînd vă apucaţi de lu­
producţiei. De aceea, este ne­ litatea respectivă. Trebuie să cadrelor, al comuniştilor din a- XI- lea din toamna acestui an nerea lor în funcţiune. In timp la inundaţii, din 1970. Nu mai cru ? AŞTEPTĂRI © Membrii
cesar să trecem rapid la scoa­ spunem lucrurilor pe nume. ce în alte unităţi se munceşte e bun de nimic. — Cred că de luni. familiilor din blocul 23/A,
terea din birouri şi din acti­ Trebuie să fim atenţi ca toate paratul central. In general, este cu succese toc mai mari în toa­ la extinderea suprafeţelor, prin Motorul dc la staţia de pom­ cartierul Dacia din Deva au
vitatea administrativă a cadre­ cadrele noastre de specialişti, necesar să ne gîndim la o par­ te domeniile, inclusiv în per­ folosirea resurselor locale de Din spusele inginerului şef pare de peste Mureş nu mai e ieşit cu mic cu mare şi,
lor tehnice, deplasîndu-le în ticipare mai activă a activişti­ fecţionarea conducerii şi în ac­ apă, a pompelor şi motopom- am înţeles că ceea ce se face bun de nimic. Aşa cum am a- prin muncă voluntar-patrio-
din toate domeniile, sa nu se tivitatea aparatului nostru de pelor, a forţei de muncă, la se face în silă, rţu din con­ tică, au săpat toate rondu­
sectoarele tehnice, în sectoare­ lor de partid, a comuniştilor flat de la inginerul şef, poate
rupă de producţie, de viaţă, ci stat. (Aplauze puternice). C.A.P. Foit se bate pasul pe vingere. Dînsul — ’ şi acest lu­ rile de flori, au plantat flori,
le de concepţie, de cercetare, din aparatul central la activi­ fi dat la fier vechi. De ce nu
să fie permanent în legătură loc. cru miră foarte mult —, în ca­ au semănat iarbă. Asta e un
de proiectare, acolo unde este tatea politică, nu numai în Să avem permanent în vede­ l-aţi reparat Ia timp ?
strînsă cu ea. Reciclarea şi ro­ litate de specialist, nu este su­ lucru bun, dar nu este bi­
necesar. Multe ministere _ se minister, ci şi în afara minis­ re că succesele pe care le ob­ Aici trebuie să fie reame- — N-am avut nevoie dc el.
tirea periodică a cadrelor, tre­ fletul şi inima acestei acţiuni. ne că de la Consiliul popu­
plîng că au greutăţi în proiec­ terului. Trebuie si spunem că, ţinem în făurirea societăţii so­ najată pentru irigaţii o su­ Asta e _ situaţia la C.A.P.
cerea lor în activitatea pro­ Şi el, ca şi ceilalţi din consili­ lar municipal Deva s-a pro­
tare, dar în aceleaşi ministere cialiste multilateral dezvoltate prafaţă de 38 ha. In această Foit. In timp ce alţii scot apa
ductivă sînt obligatorii şi fo­ în această privinţă, lucrurile nu ul de conducere — mimează mis că dacă se sapă gropi
se găsesc zeci de tehnicieni ne pot mulţumi. Avem mii de în România constituie o contri­ lucrare s-au investit cu ani în din fîntîni şi o cară cu găle­
lositoare nu numai pentru ca­ urmă peste 200 000 lei. Dar lu­ doar că fac ceva. se vor aduce pomi orna­
buni — unii avînd o experien­ activişti buni în ministere care buţie de mare însemnătate Ia ţile pentru a uda culturile, aici,
ţă mai mare decîî cei ce lu­ drele respective, dar şi pentru cauza socialismului în lume, la crările de reamenajare nu în­ — V-aţi planificat ca în a- unde ternurile sînt situate pe mentali ; toţi locatarii au
crează în proiectare — care ridicarea nivelului general al participă foarte puţin — sau afi rmarea forţelor progresului cepuseră nici la data de 11 a- ceastă săptămînă să udaţi 10 malul Mureşului, pămîntul, cul­ săpat gropile de circa o lu­
fac munci de birom Este ne­ activităţii de conducere din deloc — la activitatea politico- si păcii şi că, în felul acesta, prilie a.c. Care-i cauza ? — hectare. De ce n-aţi făcut-o? turile duc lipsă de apă. Este o nă, deja a căzut pămînt în
cesar ca inginerii să înţeleagă minister. împrospătarea cadre­ ideologică. Trebuie să trecem ne îndeplinim atît îndatoririle am întrebat pe tovarăşul Ioan — Pînă la sfîrşitul săptămî- situaţie intolerabilă. Organele ele, dar promisiunea cu po­
că au învăţat nu pentru a mî- lor tehnice dintr-un minister hotărîc Ia antrenarea efectivă Filip, primarul comunei Rapol- nii mai este. locale de partid şi dc stat, con­ mii ornamentali a rămas...
este o necesitate pentru a rea­ în activitatea politico-ideologi- naţionale, cît şi îndatoririle ce tu Mare. promisiune.
nui hîrtiilc, pentru a face ra­ ne revin pe plan internaţional. Inginerului şef îi place să fie siliul intercooperatist şi orga­
poarte şi statistici, ci pentru a liza activitatea de conducere că a tuturor cadrelor din mi­ — Sînt comozi. Aşteaptă să ironic. Dar ironia lui este a- nele agricole judeţene trebuie
construi maşini, utilaje, pentru economică. In general, ridica­ nistere, începînd cu miniştri, Să acţionăm şi în viitor, cu fie mereu împinşi de la spate mară şi tristă. Păşunea pe care să intervină pentru a pune ca­ ULTIMA ORĂ © Instruc­
a contribui la dezvoltarea teh­ rea nivelului de cunoştinţe teh­ sau, dacă vreţi, începînd cu toată fermitatea, pentru a asi­ ca să facă ceva. Le-am atras se află motoponipa putea fi păt acestei stări dc lucruri, ţiunile M.A.I.A. nr. 42 000/
nicii în România. Ei trebuie să nice, ştiinţifice, profesionale primul ministru. Toţi trebuie gura dezvoltarea colaborării in­ mereu atenţia şi le-am spus : udată pînă acum nu o dată, ci pentru a trage la răspundere 1972 privind organizarea
lupte pentru a trece la această trebuie să stea mai mult în a- să înţeleagă că, în calitate de ternaţionale, pentru a înfăptui măi tovarăşi, puneţi-vă pe lu­ dc 4-5 ori. Acum iarba putea pe cei vinovaţi. evidenţei economice in uni­
activitate. (Aplauze puternice). tenţia noastră, a tuturor, a comunişti, trebuie să participe neabătut politica externă tra­ cru I Dar ei nimic. Se uită cu fi grasă şi frumoasă. Dar ce tăţile cooperatiste prevăd
In aparatul central tjebuie conducerilor ministerelor şi, efectiv la viaţa politică, orga­ ochii pe cer, doar, doar o ve­ să mai vorbim cînd pe aceas­ N. BADIU că tineretul bovin se înre­
să aplicăm cu mai multă^ fer­ desigur, a Ministerului Invăţă- nizatorică, ideologică a partidu­ sată de Congresul al X-lea, de ni ploaia pentru ca să aibă gistrează în ziua fătării, iar
mitate prevederile legii, atît cu mîntului care are prin lege lui, acolo unde este necesar — colaborare cu toate statele, de motiv să spună : nu mai avem procesele verbale se predau
privire la reciclare, cît şi^ cu răspunderi în această privinţă. inclusiv în cartiere, în între­ pace în întreaga lume ! (Aplau­ nevoie de apă. Ne-a salvat na­ în aceeaşi zi la contabilita­
privire la rotirea periodică a Dar fiecare minister trebuie prinderi, la sate, în comune. Cu ze puternice, prelungite). tura. te. La un control efectuat
cadrelor. Dacă un inginer va să poarte răspunderea nemijlo­ o asemenea forţă, trebuie să Şi uite aşa, aştcptînd să-i de organele de miliţie din
sta 10 ani într-o funcţie ad­ cită. In încheiere, doresc să urez salveze natura, cei de la Foit comuna Sălaşu de Sus s-au
obţinem rapid nu numai îm­ tuturor celor prezenţi aici, tu­ găsit neinregistraţi un nu­
bunătăţirea activităţii în mi­ turor comuniştilor, lucrătorilor tărăgănează lucrurile de pe o măr de 207 miei din care
Să fie intensificată activitatea nistere, dar şi îmbunătăţirea ge­ zi pe alta. Dacă exista interes, 17 la C.A.P. Riu Alb, 21 la
din aparatul central, din între­ preocupare şi răspundere, în­ C.A.P. Sălaşu de Jos, 40 la
nerală a activităţii politico-ideo- gul nostru aparat de stat, suc­ tregul sistem putea acum să
organizaţiilor de partid, să se asigure logice. In felul acesta va creşte funcţioneze din plin. Dacă re­ C.A.P. Nucşoara. La C.A.P.
Riu Alb, toate oile cioba­
şi nivelul politic şi ideologic al cese tot mai mari în îndeplini­ amenajarea canalelor se împăr­
cadrelor din minister, vom în­ rea răspunderilor ce le revin ţea pe familii, nu era dc lucru nului — 118 - au fost hră­
participarea activului din ministere lătura tendinţele spre tehnici­ faţă de partid şi popor ! Multă mai mult de două ore. Acum mm nite din toamnă şi pînă la
zare şi funcţionarizare de care cooperatorii n-au altceva de 6 martie a.c. cu furajele
sănătate şi multă fericire ! făcut. De mobilizat însă nu-i cooperativei. Aflăm acum
ia întreaga muncă politică a am vorbit. Această muncă po­ (Aplauze puternice, prelungi­ mobilizează nimeni la muncă. că au întocmit şi organele
litică
necesitate
o
constituie
te. Se scandează : „Ceauşescu— S-au obişnuit să fie împinşi de miliţiei nişte procese verba­
pentru însăşi formarea unor le... contravenţionale. Aviz !
partidului nostru! buni activişti, a unor buni con­ P.C.R.". Intr-o atmosferă plină la spate —- cum spunea prima­ amatorilor ! |
rul — altfel nu se apucă de lu­
ducători de partid şi de stat de însufleţire, cei prezenţi ova­
cru.
Este necesar să avem în ve­ aparatului, ceea ce, fără îndo­ în toate sectoarele de activitate. ţionează minute în şir pentru Au promis, spunea primarul REPORTER I
dere ridicarea nivelului politic ială, nu poate să nu aibă re­ Lucrătorii din aparatul de stat partid, pentru Comitetul său comunei, că, 'în sfîrşit, azi (11
şi ideologic al cadrelor din a- percusiuni negative. Dacă am nu sînt simpli funcţionari, ci Central, pentru secretarul ge­ aprilie a.c.) — se vor apuca de
paratul de stat. Asistăm în u- vorbi pe bază de statistici, treabă. C.A.P. Foit. Iată cum lucreâză inginerul şef — In picioare-
nele sectoare la o tehnicizare, ne-am putea declara mulţumiţi activişti de partid şi de stat neral al partidului, tovarăşul Ajunşi la Foit, am găsit în- Ia montarea conductelor instalaţiei de udare prin aspersiune.
chiar la o funcţionerizare a cu situaţia din aparatul cen­ într-un sector de mare impor­ Nicolae Ceauşescu). vîrtindu-se îb jurul unei mo- L___