Page 42 - Drumul_socialismului_1974_04

DRUMUL SOCIALISMULUI @ Nr. 5 989 © DUMINICĂ 14 APRILIE 1974

Numărul lucernelor — lămpi
de tip roman — descoperite
la Sarmizegetusa nu se cu­
noaşte exact datorită împrăş-
tierii acestora in diferite mu­
zee şi colecţii particulare.
Dintre acestea. Muzeul de
arheologie din Sarmizegetusa
dispune de o colecţie alcă­
tuită din 62 lucernc, dintre
care 41 au fost scoase la su­
prafaţă in urma săpăturilor
arheologice efectuate în va­
ra anului 1973.
IJ fi €3 Dintre lucernelc existente
ffBBaBaamsMmmaaBmmaamBamamBmuBa- nan In acest muzeu prezentăm
cititorilor una dintre cele
mal frumoase lămpi romane
din ceramică descoperită pî-
nă tn prezent In ţara noas­
tră. Este vorba despre o lu-
cernă descoperită în 1973, la
250 m nord-est de amfiteatrul
7tmt Măşti populare din ceramică mădultort Aesculap şl Hygla.

Versor, i /OfJ ODIDA Expoziţia huncdorcanului ţionau din oale, tăiatc s pe mă­ preajma centrelor de. cerami­
Moucsc ŞTffAH OĂDl/J
Vasile Florea, „Măşti popu­ sura feţei purtătorului, găuri­ că din nordul Buzăului. Pen­
lare din ceramică şi unicate te în dreptul ochilor, după u- tru a atrage atenţia asupra
din lemn", deschisă la Muzeul rechi şi pe frunte pentru a produselor lor, olarii din a-
judeţean Deva, reprezintă pe putea fi prinse cu sfori. Dea­ ceastă regiune purtau măşti Eugen Evu
t Ţi-f med co hd Ia In - ny - ni •J. „V_ "U m e <U fi - ne
med e-n n de ici/ bJ tej-ne Ş/.i a - fi ej-rd cin- plan cultural un act de pre­ supra se fixau blănuri ce tre­ de lut ars cu care îşi acope­ Vîr stele
zenţă inedit — domeniul fi­ buiau să servească drept chi­ reau capul. Cum aceste măşti
ind rar abordat de către ar­ că. semănau cu capacele de Ia oa­
^ c
tişti. lele de ţuică utilizate în ace­ n -i
Dacă în timpuri imemoria­ eaşi zonă, li se mai spunea şi Imn de
-h fr florilor
le măştile erau legate de prac­ „capace de cap“. De la olari,
J h/i - m // con dt ■Cd' tor iu- b't în frun. te A - vin- tica vînătorii, culesului, creş­ măştile de lut s-au răspîndit
fa — C4 Li U o iriu-lui «a- tej jruo .fa fo - terii animalelor etc., cu vre­ Prin sălile în unele jocuri locale. Dar,
-h'fc mea, ele şi-au pierdut carac­ datorită greutăţii lor şi a Imbracă-mă-n virstele florilor, ţară J
terul lor ritual, transformîn- faptului că sînt incomode,_ ele primăvară Dă-mi dorul din griul ce-n verde suspină
du-se în elemente mai mult expoziţiilor au rămas simple curiozităţi La blinda logodnă în steag de lumină..
decorative, ce nu mai au nici locale de bîlci. Dă-mi fagurii limpezi, nu visul din ceară.
o legătură cu promovarea fe­ Cele 17 exponate ale lui
cundităţii, fertilităţii, de in­ Vasile Florea, conducător al Ghioceii-s lacrima zăpezii : Ai pîinea cu miez luminos ca zăpada
vocare * unor forţe suprana­ cercului de ceramică de la U- Au surîsul unei vechi iubiri... Şi-n fruct apă vie din basm românesc ;
turale. Primăvara ne trimite iezii Aici este raiul adine omenesc
Măştile din ceramică, mai niversitatea populară din Hu­
Există puţine dovezi Ia noi
evoluate, erau policrome, ne­ nedoara, se dovedesc a^ fi_ ro­ Joc zglobiu în muguri de zefiri. Prin mîini ce-n unealtă-şi închiseră spada 1
de utilizare a măştilor în tre­ dul unor meditaţii stăruitoa­
cut. In secolul al XVIII-lea, smălţuite sau smălţuite, în re, care reuşesc de multe ori Graiul riurilor suie-n stele, Am fost în adincuri de doină şi-n munţi
Dimitrie Cantemir, în „Des­ culori foarte vii şi utilizate în să se integreze unei gîndiri Cu potop de înverziri cum curg. Văzut-am morminte-nstelate prin veac :
cripţie Moldaviae", scrie de­ numeroasele obiceiuri ce ţin plastice concise.
spre deghizarea cu măşti a de ciclul vieţii şi al sărbători­ Cît despre cele şapte „uni­ Işi aruncă razele inele Din ramuri mai picură ghinda de leac —
căluşarilor şi turcanilor. Era lor de peste an.. Unele popoa­ cate din lemn" (termenul ni Prin grădini, sub imnul demiurg. In rouă, pietriş de luceferi mărunţi 1
re — cartaginezii sau crctanii
bei ra cj»t v&rba, bineînţeles, de măştile — le întrebuinţau pentru se pare impropriu), sînt lu­
confecţionate din frunze, piei crări realizate din rădăcini, şi In privire muguri se răsfaţă Şi-n oameni am fost şi în ei voi rămine
scopuri funerare, altele, mai
de animale, paie, stuf, cîlţi ş.a. din care am remarcat în spe­ Perle moi ca şoaptele in zori ; Să cint, să mă leg in zidire frumos ;
\r n}'-—| ales cele europene, în sco­
"-------- Cît despre măştile de lut, cial lucrarea „Zborul". Este
Ved po- pc.ru - lui Si V ■ • CU-ni s-tîn -pi /in r, - sn, 1 puri medicale. In trecutul Bem culori cu gust curat de viaţă Cu straiul de datini şi lut luminos
acestea au fost răspîndite mai îndepărtat, asemenea măşti drept, în acest domeniu, Va­ Din ulcioare străvezii de nori. Purta-voi pe creştet cununa de grîne.
ii mult în bazinul Mării Medi- din ceramică nu au fost în- sile Florea nu este ceea ce se
cheamă un „artist format", ci Şi-arminden de ţară strălucind in cuvinte
terane şi apar în teatrul sati­ tîlnite la noi. Abia în vremea Poezia-ţi iese blînd in cale
L S__ |r.t is k-L-l N <0 cu căutări adesea şovăitoare,
ric roman (numit „atellan" noastră le întîlnim doar ca Ceruri din seminţe îţi surîd... La poarta deschisă a timpului nou...
9 U------ V- dar care, totuşi, relevă semne­ Peste ginduri vor veni domoale In aripa ta cînd voi trece-ecou,
lui----- tcTr- fi - o U.■ iu. Iu, Pjr-t- a >0- lui după numele unei localităţi). „măşti profesionale", utilizate le dotării.
r» Cu virstele florilor adu-ţi aminte.
Cele mai simple se confec­ mai ales în tîrgurile din C. DROZD Păsările verdelui colind.
■Li-—T
' J T J- TT -r * •
Refren: Traian FiSimon
Ţara mea e-n zi de sărbătoare,
Răsai rază,
Du-te vînt, Si-i aducem tînără cîntare,
Spune strună, Ei şi omului ales în frunte Chemările
Zboară cînt, De popor iubit, întîiul
$i să duci partidului
preşedinte.
Dragostea poporului
Si recunoştinţa lui. Refren anotimpului
Atelier Primăvara mă cheamă de mult
Sub străvechi înălţimi de
păduri,
Spiritul critic Unde pot într-o clipă s-ascult
Zeci de veacuri sunind din
armuri.
Iniţiativa Editurii „Junimea" consecvenţă, puţind avea, O cărare mă poartă prin cring
din laşi de a publica o suită aşa cum s-a şi văzut dealt­ Să m-aprop,rii de soare tiptil ;
de volume intitulate Cartea fel, consecinţe binefăcătoare In izvoare cărunt mă răsfrîng
„Convorbirilor literare" face şi cu bătaie foarte lungă, ale Doar ecoul mă strigă copil.
parte fără îndoială din marile căror rezonanţe se repercu­
acte de cultură ale ultimelor tează pînă în zilele noastre. Orice trunchi îşi încinge rotund
trei decenii. Concepute — cu Toate manifestările spiritului Noua trecere-nscrisă în cerc,
excepţia primului volum - pe critic anterioare anului 1867, Numai eu nu am cum să
principiul antologic, aceste lucide dar sporadice, cum ar răspund
cărţi au menirea de a readu­ fi cele ale revoluţionarilor pa­ Veşniciei pe care o-ncerc.
ce sub ochii cititorului de şoptişti, au fost reluate şl Membrii ansamblurilor folclorice „Popelnlcul* al studenţi lor de la I.M. Petroşani şi „Rusca", al celor de la Institutul de
azi una dintre revistele fun­ concentrate într-un singur subtngineri din Hunedoara, distinse recent la Iaşi cu titlul de laureate ale Festivalului naţion al al artei studenţeşti, ediţia Primăvara cu plete de ploi, Vom visa între timp un popas,
damentale ale întregii noastre fascicul cu direcţie precisă 1974, au evoluat Joi scara pe scena sălii „Arta" din Deva. Cum în sufletul meu îşi dă frîu, Undeva, sub un tinăr salcim...
Iată un aspect de la începutul spectacolului: artiştilor li
culturi. Importanţa unei a- de aceşti luminoşi oameni de tetului judeţean Hunedoara al P.C.R., şi a biroului Comitetu s-au oferit flori. însoţite de felicitări din partea biroului Comi-
lui judeţean Hunedoara al U.T. C., precum şi „Diploma de
semenea întreprinderi nu stă cultură, incredibil de tineri pe onoare" a Comitetului judeţean Hunedoara al U.T.C. i Să fugim peste vîrste, în doi, Eu cu florile-n păr am rămas,
numai în a oferi posibilitatea atunci, care au scos revista Foto: VIRGIL ONOIU ; Către vara cu ţărmuri de griul Primăvara — albastru tărîm I
unui contact direct cu o co­ „Convorbiri literare".
lecţie devenită istorică şi, ca Am văzut şi am cunoscut
atare, nu la îndemîna oricui, inşi care fac tot ce le stă în
ci, poate în primul rînd, în putere spre a sufoca spiritul
generoasele subiecte de me­ critic al subalternilor lor, am N O I Radu Viţionescu — Haţeg.
ditaţie pe care le sugerează: văzut profesori care se tem de Meditaţii mijlocii, cu intenţii Iun. In materia încă amorfă a
meditaţie asupra unei epoci spiritul critic al elevilor lor, poetizante, intenţii care nu duc POSTA LITTRARÂ versurilor am descoperit, ală­
pe care ne-am obişnuit s-o am cunoscut scriitori care nu Noi stăm aici de veacuri, de cînd e lumea lume, nicăieri. Cuvintele mari sînt turi de discrepanţe stilistice şi
numim clasică, meditaţie asu­ ţin seama de spiritul critic al Şi neclintiţi ca munţii, cu stîncile încinşi, frumoase dacă sînt puţine. zone de reuşite lirice, ceea ce
pra destinului unei reviste şl, cititorilor lor. Spiritul critic e Ne alăptăm cu glia din cronici, de la mume, Cînd sînt multe devin din ca­ ne determină să aşteptăm de
de aici, chiar şi asupra des­ însă un fel de pasăre Phoe- le afară de obositoare. Marian-EmanoiI Langa — scrie fiincă, poezi, vo trimit la dv. lucruri mai bune.
tinului unei culturi. nix pentru care cenuşa nu e Rugina deznădejdii ne lasă neatinşi. Deva. Intr-o astfel de îndelet­ ş.a., răspunsul nostru este să Eugen Rondcscu — Haţeg.
Spiritul critic este o per­ decît o stare intermediară In inimile noastre stă pacea nemuririi Geta Urziceanu — Călan. nicire nu e suficient numai en­ vă apucaţi serios de învăţătură. Poeziile nu sînt elocvente pen­
manenţă a culturii româneşti către o nouă şl superioară Poezia dv. se află deocamdată tuziasmul, mai trebuie şi o tru a se putea trage o conclu­
Petru Parfene — Brad. Adre-
căreia i-a conferit luminozi­ ipostază. La urma urmelor, Ca-ntr-un cleştar răsfrîntă de mii şi mii de ori, destul de departe de pragul pu­ iniţiere, o cunoaştere a meca­ saţi-vă cenaclului literar din zie. Unele imagini sînt forţa­
tate, luciditate, echilibru şi spirit critic înseamnă curajul Pe-al nostru steag de luptă veghează toţi martirii oraşul dv. pentru lămuriri. te, artificiale.
rezervă în faţa exceselor de de a gîndi cu propriul cap Să nu mai fie plînset, tristeţe şi orori. blicării. Presupunem că sînteţi nismului intim al poeziei.
orice fel. „Convorbiri litera­ şl tocmai datorită acestui cu­ elevă, caz în care merită să Dan Tudoran — Brad. Ne Ladislau Daradics — Deva. Ioan Zăvoianu — Zlaşti.
re" este însă revista care a raj „Convorbirile literare" re­ Cind spunem Românie ne năvăleşte-o lume perseveraţi. scrieţi că sînteţi într-o mare Pentru ca să ajungeţi să „ac- Păcat că sfîrşitul poeziei co-
dat spiritului nostru critic uşesc să-şi păstreze actuali­ Ca-n bobul pus de rouă în orice strop de vers, tivaţi în literatură" mai tre- boară întreaga construcţie la
conştiinţa de sine, organizîn- tatea de mai bine de un Şi ii cintâm din leagăn strâlucitoru-i nume, Ioan Popa — Băiţa. Tema încurcătură : „Ce să fac, să buie sa faceţi ceva stagiu in nivelul romanţelor de album.
du-l într-un sistem, aşadar veac. Spre care se apleacă întregul univers I poeziei merita o tratare pe mai scriu s-au nu". Pentru un scris.
într-o structură eficientă cu RADU CIOBANU măsură. elev din anul I al liceului care Aurelian Atanasescu — A- RED.
TIBERiU FAUR

ştiinţific, dimpotrivă, el este capabil de pasiune
atunci cînd este socotit un simplu martor igno­
F i l m rant, ci partener egal, beneficiar al descoperirii.
„Fantastica aventură a lui Neptun" mizează,
în marc măsură, pe o anumită trăsătură a firii
evoluţie, dialectica hegeliană fiind cea mai cuprin­
zătoare, mai bogată în conţinut şi mai profundă „fantastica umane, anume pe aceea că oamenilor (nimeni nu
Editoriale teorie a dezvoltării. Dar, în acelaşi timp, această face excepţie de sub această regulă) le place, în
metodă a fost demistificată, raportînd-o la prac­ Profil genere să creadă, mai în glumă, mai în serios, în
tică, la experienţă, la practica revoluţionară, trans- lucruri tratate din punctul de vedere savant cu
bunăoară,
Ne-ar
neîncredere.
plăcea,
ca
grozav,
Âi. Valentin: formînd-o într-o metodă ştiinţifică de cercetare, aventură a lui în lacul din Loch-Ncss să se găseascăsmonstrul pro­
ce stă şi azi la baza oricărei cercetări.
Marx preia, de asemenea, o altă idee a lui Paulina verbial, ne-ar plăcea, de asemenea, dacă în micro-
raionul în care locuim ar ateriza un O.Z.N. ş.a.m.d.
„ Marxismul Hegel, pe care o dezvoltă, jteza privind rolul activ Urmărind pelicula lui Daniel Petrie, avem la
al omului în istorie, apreciind că prin aceasta He­
gel s-a ridicat peste materialiştii premarxişti, care Neptun** un moment dat sentimentul că toată povestea a
fost născocită, de fapt, pentru acele secvenţe în
n-au reuşit să vadă atitudinea activă a omului faţă
re ¥ oh ţie de natură. care la locul izolării laboratorului submarin, rea­
Pe baza unor argumente emanate din operele Filmul canadian „Fantastica aventură a lui lizatorii au ocazia să ne prezinte peşti gigantici
şi alte vietăţi aberante, dezvoltate datorită activi­
lui Marx şi Engels, Al. Valentin descrie modul de Neptun" este un film de aventuri. Personajele tăţii vulcanice submarine. Nimic de zis, secven­
in filozofie** dezvoltare a concepţiei despre lume si viaţă a în­ ştiinţă care, scufundaţi în abisul albastru al ocea­ ţele nu sînt de lepădat. Formele bizare, culorile
nu sînt însă răufăcători şi justiţiari, ci oameni de
temeietorilor filozofiei marxiste. Astfel, este suc­
cint evidenţiat drumul parcurs de Marx şi Engels, nului, trăiesc evenimente cu totul neobişnuite chiar fantastice, toate învăluite de plutirea misterioasă
a giganticelor straturi de apă, ultramarin, repre­
începînd cu primii germeni ai unei gîndiri mate­ si pentru nişte oceanografi obişnuiţi să aibă parte zintă surse neîndoielnice ale efectului spectacular,
rialiste, pînă la saltul calitativ realizat de aceşti de alte evenimente decît un normator, să zicem.
In cadrul colecţiei „Făurirea societăţii socialiste Scenariul lui Jak De Witt este în mod exclu­ potenţată de o tehnică de trucaj avansată.
multilateral dezvoltate", Seria Filozofie, Editura mari gînditori — odată cu elaborarea noii teorii In rest, povestioara cu rătăcirea si recuperarea
ştiinţifice — filozofia marxistă. siv rodul fanteziei. Ş\, trebuie să recunoaştem, fan­
Politică pune la dispoziţia cititorilor o nouă lu­ tezia lui De Witt este debordantă, ignorînd cu laboratorului subacvatic, cu frumoasa Leah Jan-
crare : „Marxismul, revoluţie în filozofic". Al. Lucrarea tratează în continuare trăsăturile revo­ nonşalanţă limitele verosimilului. Informaţia ştiin­ sen care, îndrăgostită fiind de dr. Norton, am­
Valentin reuşeşte să redea într-un limbaj ac­ luţiei înfăptuite de marxism în filozofie, fiind ţifică folosită la elaborarea filmului este absolut biţionează continuarea cercetărilor, ce la un anu­
cesibil unui cerc larg de cititori, dar în acelaşi reliefat faptul că una din trăsăturile de bază ale generală, neutră şi inatacabilă, aşadar, din punctul mit moment urmează a fi abandonate (dar putea
noii filozofii este rezolvarea pentru prima dată lipsi dintr-un film de aventuri, filonul sentimen­
timp de o înaltă ţinută ştiinţifică, condiţiile isto­ de vedere al preciziei. Pe realizatorii filmului îi
în mod consecvent ştiinţific a raportului dintre tal ?),^ cu aparate hipermoderne (dar al căror ros«
rice concrete în care a apărut marxismul, princi­ existenţă si conştiinţă, primordialitatea existenţei interesează, dealtfel, foarte puţin latura rigorilor ne rămîne în mare parte ascuns), este destul de
Prezentă pe scena Teatrului „Valea Jiului", ştiinţifice. Ei au vrut pentru filmul lor cît mai
palele izvoare ideologice şi ştiinţifice ale filozofici în raport cu conştiinţa, aplicarea materialismului comună, fără surprize dramaturgice.
în cercetarea societăţii, unitatea dintre teorie ş.' începînd cu stagiunea 1960-1961, talentata actriţă multe prilejuri pentru abordarea spectaculosului.
marxiste, precum şi esenţa revoluţiei înfăptuite de Paulina Codreanu s-a impus în faţa publicului si La un moment dat avem chiar senzaţia că spec­ O echipă actoricească bună (Ben Gazzara, Yvet-
cei doi mari ctitori ai filozofiei marxiste — Marx practică, caracterul transformator şi creator al a criticii datorită talentului, a migalei cu care îşi taculozitatea este un scop în sine şi foarte puţin te Minieux, Waltcr Pidgeon, excelentul Ernest
filozofiei marxiste. compune fiecare personaj. Lista repertoriului ac­ Borgnine, Chris Wiggins, Donncly Rhodes) se
şi Engels. contează povestea „dramatică".
De asemenea, un capitol distinct este dedicat triţei, din toţi aceşti ani, cuprinde nenumărate ro­ In această ordine de idei, filmul este un exem­ străduieşte să insufle vfaţă şi credit dramatic unor
Marx şi Engels, avînd în permanenţă legătură personaje schematice.
tratării raportului filozofie-ştiinţă. Se defineşte o- luri din piesele clasice şi contemporane. Cel mai plu tipic al acelui spectacol vizual care nu are
cu mişcarea muncitorească, cunoscînd aspiraţiile recent. Veronica, din „Casa de mode", de Th. Mă- ambiţii de problematizare şi pune accentul, con­ AL. COVACI
biectul filozofiei, raportul de interdependenţă din­
acesteia spre emanciparea social-umană, au elabo­ nescu, reprezintă dovada ascendenţei artistice con­ ştient şi premeditat, asupra captării văzului.
tre aceasta şi ştiinţele particulare. tinue a talentatei actriţe petroşănene.
rat o nouă teorie despre lume şi viaţă, la baza Regizorul filmului debutează pe ecranele noas­
Ultima parte a lucrării prezintă concepţia mar­ tre nu s-ar putea spune că acest debut este me­
noii teorii stînd izvoarele teoretice şi ştiinţifice.
xistă despre umanism, autorul făcînd o incursiune morabil. Dimpotrivă, filmul se uită îndeajuns de Pentru melomani
Tratînd aceste izvoare, autorul porneşte de la Spectacole uşor, ocupîndu-şi locul binemeritat în acele com­
subtilă în istoria umanismului, caracterizînd fiecare
aprecierea lui V.I. Lenin , că marxismul nu a a- partimente ale memoriei, la care apelăm atunci 8 Romanţe cu Elena Cernci. Discul editat de
perioadă, scoţînd în final în evidenţă superiorita­ © Orchestra de muzică populară „Doina Ilfo­ cînd nu avem altceva mai bun de făcut.
părut pe un teren gol, ci el constituie o con­ casa Elcctrecord cuprinde: „Steluţa", „Dor de
tea umanismului socialist, preocupările Partidului vului" prezintă astăzi spectacole la Lonea, Lupeni, Subiectul în sine nu ar fi lipsit de interes. Con­ răzbunare", „Dacă ramuri bat în geam", „A doua
tinuare nemijlocită a gîndirii celei mai înaintate
Comunist Român pentru dezvoltarea personalităţii Vulcan şi Uricani, în 15 aprilie la Deva, iar în tinentul albastru al oceanelor, lumea subacvatică, primăvară", „Să treci prin lume fără dor" ş.a.
din acea vreme. Marxismul constituie o unitate 16 aprilie la Hunedoara. învăluită încă de enigme, arc darul de a trezi un
umane, pentru formarea unui om cu o înaltă con­ © Ion Cristoreanu este prezent cu un nou
dintre continuitate şi discontinuitate, cele trei iz­ © Ansamblul popular „Maramureşul" din Baia interes legitim. Ne mai amintim încă de atenţia disc: „Mugurel de primăvară", „Dintre douăzeci de
ştiinţă, participant activ la procesul edificării so­ Mare prezintă spectacole la Simeria şi Călan (15
voare ideologice confirmînd acest lucru. Astfel, de care s-au bucurat, pretutindeni în lume, cer­ mindre", „De la noi de la fereastră".
cialismului multilateral dezvoltat în România. aprilie) şi Deva (16 aprilie). cetările profesorului Piccard, sau de excelentul do­ © In domeniul muzicii uşoare vă recomandăm
din filozofia clasică germană, Marx şi Engels nu © „Siciliana" de Aurel Baranga va fi prezen­ cumentar „In lumea tăcerii". Aceste exemple, lua­
:
73
au preluat în întregime concepţiile acestor gîn­ NICOLAE V1NTILA tată astă-seară pe scena proprie de către Teatrul te la întîmplare, demonstrează foarte elocvent că discul „Mamaia ramură^spre „Dulce, dulce Românie",
„Stelele",
dra­
„Chemarea
cer",
„O
diri. De la Hegel a fost preluată concepţia despre Hunedoara de stat „Valea Jiului" dia Petroşani. publicul Urg na manifestă reticenţe faţă de «copul gostei", „Tu eşti primăvara meajj etc.