Page 47 - Drumul_socialismului_1974_04
P. 47
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5990 @ MARJI 16 APRILIE 1974
) —
Cum organizaţi informarea Cunoaşterea normelor de protecţie a
msm
SERVEA CUM IL TAlA
t CAPUL... INFIERBINTAT ©
măcelar
în adunările generale? muncii trebuie$ă Pavel Surduc, desfacere la
a
unitatea
de
cartierul
Gojdu,
din
cărnii
unitate aparţinătoare l.C.S.
In faţa toarea noastră. interlocu foarte bine Dorin Roşea, Ion Inspectoratului 'de stat terito mm sigurarea eficienţei cabinetelor alimentara Deva, s-a pre
conchide
informări,
In
preocupărilor
cadrul
zentat la serviciu în ziua de
Bulz, Viorel Gropeanu.
de
metodologice
a
protecţie
Sabina
Ştefanovici,
locţiitorul
Tot în legătură cu aceas
evidenţei... secretarului organizaţiei de ba tă — explicare — intervine din rial pentru protecţia muncii m muncii în şcoli, Inspectoratul 12 aprilie a.c. în gravă
stare de ebrietate. In halul
de stat teritorial pentru pro
privind
per
Hunedoara-Deva,
ză : „La noi, in general, secre nou Constantin Stănciulescu —, fecţionarea activităţii de pro r : j tecţia muncii, cu sprijihul în care era, a avut ieşiri
— La ultima adunare gene tarul face informările...". Este mă gîndesc că nevoia ei vine pagandă a protecţiei muncii Inspectoratului şcolar judeţean, urîte faţă de cumpărători,
rală, în luna martie, am dis adevărat, în aprilie n-am avut, şi din pricina faptului că în în unităţile de pe teritoriul al conducerii şcolii şi între servea — dacă se poate
cutat despre rolul femeii în în martie nu, în...“. deosebi la organizaţii ca a- judeţului, s-au luat măsuri prinderii miniere Barza, a spune aşa - cum îl tăia
societate (Antonie Simedru, Dincolo de invocarea greu ceasta, oamenii, pe diferite tra de îmbunătăţire a acesteia şi procedat la deschiderea în capul. Indignaţi, cumpărăto
organizaţia frizerie-coafură-fo- tăţilor economice, cu planul, see, în diferite curse, sînt Ia la şcolile profesionale şi lice mod festiv a cabinetului me rii au sesizat organele de
to, cooperativa meşteşugărească deduceţi singuri, tovarăşi de la curent cu ştiri de orice fel, cu ele de specialitate. Recent, la todologic de la Grupul şcolar miliţie. I s-a aplicat prompt
„Mureşul 11 Deva). „Mureşul" şi „Progresul", că vi diverse comentarii legate de Grupul şcolar minier Barza, minier Barza, cu participarea o amendă de 150 lei. Pen
— Ce teme au informările unele evenimente sau măsuri s-a amenajat un cabinet me directorilor de la şcolile pro tru gestul său necontrolat,
politice ? reale, ori... numai bănuite. todologic de protecţia mun fesionale şi liceele de specia face I
Maria Iordache, secretar al Organizaţiile de partid tre cii specific activităţilor care litate din judeţ.
organizaţiei amintite : „Se dis buie să acţioneze foarte opera se desfăşoară pe meserii în Deschiderea festivă a cabi
cută despre etică şi echitate... tiv. Astfel, în organizaţiile şcoală. Cabinetul cuprinde un netului a fost urmată de un > COMERJUL © Prin preo-
In luna februarie s-a prezen noastre din autobază Deva, a mare număr de panouri ilus program care a cuprins ex 1 cupările şi insistenţele fac-
tat vizita tovarăşului Nicolae fost deja adusă la cunoştinţa trate cu fotografii şi extrase puneri, rulări de filme şi dia- l torilor răspunzători de co-
Ceauşescu în unele ţări din A- comuniştilor, explicată, cuvân din legislaţia de protecţie a filme, precum şi aplicaţii de J merţ în judeţ, în luna apri-
merica Latină". tarea tovarăşului N i c o l a e muncii, din normele republi testare a cunoştinţelor pe li 1 lie populaţia se va putea
Ne mai răspund comuniştii Ceauşescu la şedinţa comună a cane şi departamentale de- nie de protecţie a muncii. In ţ aproviziona cu un variat
Gustav Walter, Petre Morăscu, consiliilor oamenilor muncii de protecţie a muncii, cu refe program au mai fost cuprin t sortiment de vinuri vărsate.
Petru Ciupuliga, secretarii Mir- naţionalitate maghiară şi ger riri la scule de mină, utilaje se vizite de lucru la celelalte Pentru aceasta, crama „O-
cea Crişan, Nicolae Presecan, se cere să faceţi muncă politi mană, recent desfăşurată. şi maşini, iluminatul indus cabinete şi laboratoare tehni 1 dobeşti" din Petroşani va
de la aceeaşi cooperativă : că. Şi nu de dragul activităţii, La şantierul 1 al T.C.H. De trial, electrosccuritate, echi ce (desen, fizică, exploatări mi fi transformată in magazin
„Despre etică şi echitate, despre ci pentru că ea vine în spriji va discutăm — după ce în pre pament de protecţie şi de lu niere şi altele), precum şi Ia' t specializat în desfacerea vi-
vizita tovarăşului Ceauşescu în nul realizării sarcinilor econo alabil o făcusem cu secretari ai cru, dispozitive dc protecţie, atelierele-şcoală. .’ nurilor vărsate, desfacerea
America Latină..." mice. Dacă o faceţi bine. N-am organizaţiilor de Ia Iotul 12 şi combaterea zgomotului şi vi Discuţiile purtate de parti \ acestuia introdueîndu-se şi
Iată, deci, că, pe lîrigă teme intenţionat deloc să vă dădă mecanizare, cu comunişti — cu braţiilor, manipularea şi de cipanţi au scos în evidenţă i Ţ la unităţî gospodina şi ma-
specifice informării, ea se sub cim. V-am reamintit doar. Constantin Dăescu, locţiitorul pozitarea materialelor, trans importanţa deosebită pe care l gazine alimentare din lo-
stituie în mare parte pro secretarului comitetului de portul intern şi căile dc ac o au cabinetele de protecţie j ) calităţile judeţului @ Co-
blematicii învăţămîntului de în funcţie partid. De fapt, ultimul nostru ces în unitate, inidicatoare de a muncii în pregătirea temei \ merţul cu ridicata pentru
partid şi dezbaterilor de la interlocutor a confirmat ceea securitate, culori de securita nică a elevilor, înarmarea lor > 1 textile şi încălţăminte a
ordinea de zi a adunărilor ge de specific ce aflasem pe şantiere, la lo te, noţiuni de ergonomie, a- cu cunoştinţe pe linia preve 1 ? refuzat, pentru slabă call-
nerale (despre etică şi echitate, turi. cordarea primului ajutor în nirii accidentelor de muncă T tate, mărfuri de la furnizori
de pildă). Pe de altă parte, se — In adunările generale sînt caz de electrocutări, gazări, şi a îmbolnăvirilor profesio l în valoare de 1,5 milioane
Stănciulescu,
Constantin
se
cretarii organizaţiilor de bază cretarul comitetului de partid, stabiliţi unul-doi comunişti ca fracturi, hemoragii, importan nale, atît în timpul desfăşu i lei. Cerne bine „sita" exl-
care recunosc cinstit că infor re vor pregăti viitoarea infor ţa respectării regulilor de i- rării practicii cît şi la- intra / genţei. Nu puteţi împrumu-
marea n-a fost o preocupare autobaza I.T.A. Deva : mare. In această activitate, un gienă a muncii. Mai sînt ex rea în producţie după termi
permanentă, că s-a desfăşurat — De regulă, informarea po rol important îl au membrii puse o scrie de instalaţii, dis narea şcolii. ) ta „reţeta" şl celorlalte
sporadic (Mircea Crişan, Nico litică se face verbal, înainte de comitetului, maiştrii. Trebuie să pozitive şi aparate de protec \ două „surate" — I.C.R.A. şl
lae Presecan). Acestea sînt as a intra în ordinea propriu-zi- vă spun, în fiecare miercuri, ţia muncii, precum şi mane Ing. AUREL HOLHOŞ l I.C.R.M. î
pecte evidente. In contra evi să a adunării generale. Dar s-d' la instructajul cu protecţia chine purtînd o gamă largă inspector în cadrul Inspecto
denţei şi a realităţii, însă, se iau metodic. Mai întîi, se se muncii maistrul face şi infor de echipament de protecţie ratului teritorial de stat
pune Ştefan Iordache, secreta lecţionează evenimentele, apoi mare politică. Dacă au rost ? şi de lucru. pentru protecţia muncii LOCUINJA © Ascensoa-
rul comitetului de partid din oamenilor — avem comunişti Desigur, aici leg şi specificul Pentru popularizarea şi a- O lecţie practică în cabinetul de protecţia muncii. Hunedoara-Deva rele de la blocurile turn
cooperativă : „La noi informa foarte bine pregătiţi în organi activităţilor noastre. Oamenii ale Hunedoarei vor func
rea politkă se desfăşoară... bi zaţii — li se încredinţează sar nu prea au timp să citească. ţiona de acum înainte ire
ne. O fac membrii de partid cini în acest sens. Dacă nu a- Informarea pură numai, şi tot proşabil. Aceasta deoarece
numiţi, chiar şi în comitet fa vcm prilejul să ne întîlnim la are rost. Oamenii se arată in personalului de la sectorul
cem acest lucru. Informările olaltă, toţi comuniştii, orice e- teresaţi. Pun întrebări, cer lă ascensoare i s-a stabilit un
sînt verbale, după cum am pri veniment, pe care-1 găsim im muriri. (Urmare din pag. I) încadrarea riguroasa nou program de lucru, cel
mit indicaţii..." Indicaţii să portant, îl afişăm vizibil, aici ¥ mai potrivit cerinţelor. Con
ţineţi cu regularitate asemenea la autobază şi ia autogara. Tre S-au desprins, din a doua trolul funcţionării ascensoa-
informări n-aţi primit, tovară buie să mai spun că probleme parte a dezbaterii noastre, arbori ornamentali plantaţi pe relor, remedierea defecţiu
şe Iordache ? le se pun diferenţiat. „Adică : principalele atribute care con alei şi în parcuri, 1 800 me reducerea tuturor cheltuielilor nilor intervenite se vor fa
La cooperativa meşteşugăreas într-un fel este concepută in feră informării politice eficien tri liniari de gard viu, o ce operativ, pentru că şe
că „Progresul" Deva, lucrurile formarea politică la organiza ţă. înlăturarea formalismului, a primă serie de flori, însu ful sectorului, Ioan Aiexe, a
se prezintă şi mai „simplu". ţia — călători, în altul, să zi superficialităţii, a opticii expe mând peste 8 000 bucăţi plan primit dispoziţii clare în
Asinefta Munteanu, membră a cem, la o coloană din şantier. ditive, prin abordarea selectivă tate pe zone şi spaţii verzi, (Urmare din pag. 1) cian care se ocupă exclusiv de mai trecut, de asemenea, la acest sens - sîntem infor
biroului organizaţiei de bază, — Daţi-mi şi mie voie — in a evenimentelor, prin încre multe alte lucrări. acest aspect. Vom putea deci sudarea automată a cupelor la maţi de către conducerea
ne indică o modalitate „sui-ge- tervine secretarul organizaţiei dinţarea informării unor comu prelucrător s-au înregistrat re ca de acum încolo să cunoaş vagoneţi, operaţie cu o foarte
neris" de informare politică. de bază nr. 5 călători, Vaier nişti cu experienţă politică, bi In fruntea acţiunilor s-au buturi, mai ales la maşinile-u- tem operativ evoluţia consumu ridicată productivitate. Apoi, I.J.G.C.L.
Aşa cum s-a întâmplat la ulti Boldura. La noi în organizaţie, ne pregătiţi, ca şi îndreptarea situat mereu comuniştii, de nelte unde lucrează muncitorii lui şi să intervenim cînd sur avem în vedere constituirea u-
ma adunare (5 aprilie a.c.), cu informarea nu este doar infor ei către sens şi semnificaţie, putaţii din circumscripţiile recent . calificaţi. vin fenomene negative. nei grupe de proiectare, per STRADA © Primăvara,
ocazia primirii în partid a u- mativă. Avem comunişti cu ex prin explicare, constituie un electorale, cum âr fi : Nico — Aşa stînd lucrurile, vrem Luată'chiar cu o atît de fecţionarea pregătirii producţi strada principală a Petro-
nui cooperator. întrebările a- perienţă, bine pregătiţi politic. teren real, solid, al activităţii lae Simina, Mihai Robu, să vedem cum se prezintă nor mare întârziere, măsura este ei, respectarea tehnologiilor şi şaniului — strada veche co
dresate acestuia, răspunsurile Deci, ei au nevoie, mai ales, de de educare comunistă. mele de consum realizate pe bună şi va determina, fără în îmbunătăţirea calităţii utilajelor mercială - se primeneşte.
lui au constituit... informarea. explicare, de comentarea eve fiecare produs. doială, un curs pozitiv în re şi pieselor. In luna martie Şi acum se primeneşte. Se
— E adevărat, nu prea ţinem nimentelor. Treabă care o fac ION GABOR — Din păcate, nu sîntem în ducerea cheltuielilor materiale ne-am încadrat în preţul de zideşte pe ici şi pe colo. Se
posesia unor astfel de date pen de producţie. Dar, recuperarea cost şi am recuperat o parte şterg geamurile. Păcat însă
ŞANTIERELE sumelor cheltuite costuri cere din depăşirile anterioare. preocupă de culoarea pentru care s-a
suplimentar
tru că nici n-au existat norme
continuare
ne
In
încadrarea
în
şi
de consum şi nici nu s-au ur
optat pentru vopsirea unor
mult mai mult din partea con
Reporterul nostru în post fix transmite: mărit consumurile specifice. ducerii uzinei. Cere un efort rezolvarea unor probleme de frontispicii de clădiri : un
fond ale eficienţei. In prezent,
Răspunsul este cel puţin bi
HĂRNICIEI zar. Este de neconceput ca la sporit dc gîndire şi acţiune facem eforturi pentru a' achi verde, mai mult decît verde,
adică ceva care, de la în
ziţiona o presă de 600 tone,
ora actuală, cînd,.se pung atît
tehnică şi organizatorică, o an- .
Pentru activitatea unităţilor 6QSP0DÂREŞTI prime şî economisirii gajare hotărîtă,. în soluţionarea cu care vom putea realiza a- ceput, 1. ă impresia de bă-
problema
de
acut
trîneţe, de ceva uzat, afu
problemelor determinante pentru
nuni circa 1 000 tone de piese
materiale
materiilor
mat.
Exista
matriţatc — ambutisate, elimi
la
eficienţei.
creşterea
gestio
care
lor,
într-o
uzină
Nu î se poate da străzii
nează anual mii şi mii de tone
comerciale eailrativ hm, pentru de metal, să nu existe norme ora actuală asemenea preocu nând cooperările foarte costisi principale a Petroşaniului,
toare. Tot în acest scop, insis
pări ?
tăm
pentru
amenajarea
unei
afirmă
Fără
—
—
îndoială
de consum şi să nu se urmă
în zile de primăvară, o cu
turnătorii proprii de oţel, rea
ing.
Oprişa
şi
maistrul
rească respectarea lor.
Ioan
loare oarecum mai optimis
Heinrich Carol, Nicolae Vasile ţiei, inginerul Ioan Lungu, şe Victor Almăşan, secretarul co lizarea unor măsuri care de tă ?
Fi-
să
Recunoscând gravitatea situa
Trâian
creşterea
permită
mitetului de partid din uzină.
Neamţu,
lip,
gradului
prestări ie servicii notă slabă Stehart, Matei Varga şi mulţi ful serviciului tehnic, declară: De la începutul lunii martie tehnicitate structurii sortimentale
opti
producţiei,
a
mizarea
Pînă acum, consumul de
ne-am orientat spre o structu
alţii.
—
REFLECTOR Q La distric
metal şi dc alte materiale era ră a producţiei care cere un şi, în consecinţă, sporirea efi tul nr. 12 C.F.R. din staţia
In toate satele comunei Ro tului din Romos. Aceasta pen Securitatea acestei unităţi co PETRILA. In anul trecut, oarecum la latitudinea maiştri volum mai redus dc cooperări cienţei activităţii noastre. al anului Vulcan există o curte spa
şi,
mai
trimestru
Primul
deci,
cheltuieli
mult
mos funcţionează cîte un ma tru că utecistul care lucrează merciale este lăsată* la voia în- volumul lucrărilor efectuate lor. Ne-am dat scama de gre mici. Din deşcurilc dc metal l-am încheiat în condiţii bune ţioasă şi o grădină care
şeală şi am remediat-o. In cursul
gazin sătesc. Aprovizionarea a- aici ca gestionar, Aurel Nedel. tîmplării. N-ar strica dacă şi prin munci voluntar-patrio-. săptămînii trecute am definiti nerecuperabile am trecut la la toţi indicatorii. Avem deci s-ar putea aranja frumos,
cestora se face în general cu ştie să-şi facă meseria. La faptul pe această linie s-ar acţiona cu tice a însumat valoric peste vat normele de consum pentru confecţionarea capacelor pentru posibilitatea să ne concentrăm s-ar putea planta aici flori,
operativitate, iar fondul de că în primul trimestru magazi mai multă răspundere. 17 milioane lei. Nominali- roţi, a tampoanelor şi lanţuri asupra reducerii costurilor de zonă verde. Dar dintre cei
marfă se gospodăreşte cu grijă. nele săteşti din comuna Ro In ceea ce priveşte activita zînd lucrările executate ar fiecare produs în parte. Ince- lor de legătură. Se recuperează producţie, astfel îneît pînă la ce trăiesc şi muncesc aici
pînd cu prima zi a lui aprilie
Preşedintele cooperativei comu mos şi-au depăşit planul la tea unităţilor prestatoare de ser trebui să ne oprim la con am introdus fişele limită pen pe această cale circa 15 tone a XXX-a aniversare a Eliberă nici unul nu a luat vreo
nale de consum, Grigore Drîto- vânzări cu 48 000 lei, o contri vicii— ateliere meşteşugăreşti — struirea unei baze sportive în tru toate materialele. Cît pri de metal şi se reduce corespun rii să putem raporta partidului iniţiativă. Pentru a nu mai
iu, se străduieşte să întroneze buţie de seamă a adus-o şi u- nu putem vorbi de bine — a- parcul Dr. Petru Groza, re veşte urmărirea încadrării în zător cantitatea de repere a- realizarea economiilor ce lc-am rămîne curtea şi grădina
disciplina şi răspunderea în tecistul Nedel. „Sătenii vin la firma preşedintele cooperativei paraţii de străzi şi trotuare, norme, am desemnat un tehni provizionate din exterior. Am stabilit în angajamente. neamenajată şi respectiv
muncă la toate unităţile co acest local mai mult din cu comunale de consum, Grigore amenajarea şi întreţinerea zo nesăpată şi fără flori ii
merciale din comună. Despre Urîtoiu. De la preşedintele ca nelor verzi pe o suprafaţă semnalăm noi pe picherul
riozitate — afirma locţiitorul
ei oamenii vorbeso de bine. re mi-a predat funcţia, nu prea de 60 hectare, plantarea a llie Dragomir şi subalternii
secretarului comitetului’ comu
„De cînd a venit la noi, în ca nal de partid, Ioan Todor. Le am cu ce mă lăuda. Avem în peste 5 000 arbori şi arbuşti săi că incinta districtului
litate de preşedinte al coope place să vadă că bufetul are satele comunei doar 3 ateliere ornamentali etc. Eforturi conjugate pentru trebuie considerată ca şi
rativei comunale de consum, aspect de bar, că gestionarul de prestări servicii : o cizmă Anul acesta, harnicii locui curtea propriei case. Aşa
am rărit drumurile la Orăştie este politicos cu ei şi ştie să-şi rie, o croitorie şi o frizerie. tori ai Petrilei au muncit procedează toţi picherii.
— ne spunea o gospodină. Gă facă meseria". Am putea face mai mult... duminicile şi după-amiezile creşterea calităţii metalului
sim în magazine tot ceea ce Ce am constatat la alte u- Da, s-ar putea face mai mult la amenajarea zonei de la
avem nevoie". pe această linie dacă şi din intrarea în oraş şi a celei din NEGLIJENŢA © Constan
nităţi comerciale din comună ?
In zilele de vineri şi sâmbătă La magazinul sătesc din Vaidei, partea Consiliului popular co faţa clubului muncitoresc, la (Urmară din pag. I) dul în care trebuie să ur realizăm integral şi de cea tin Neag, din satul Ohaba-
am organizat cîteva vizite la munal Romos ar exista preo amenajarea unei zone verzi mărească procesul de pro mai bună calitate toate Ponor, ignorînd normele şi
magazinele săteşti pentru a unele comenzi nu se onorează cupare mai susţinută faţă de lîngă spital şi policlinică, a tehnologic ori de cîte ori ducţie, în mod deosebit a sarcinile şi angajamentele regulile de pază contra in
constata pe viu modul în care în mod operativ de către cei înfiinţarea unităţilor prestatoa bazei sportive de la Lonea. se ivesc nereguli, abateri bunei funcţionări a maşini în întrecerea socialistă, să cendiilor, a dat foc unei
se desfăşoară activitatea, oum investiţi cu această sarcină, res re de servicii. N-am reuşit, să In toate cartierele au fost de la disciplina tehnologică. lor de flamat şi a foarfeci livrăm beneficiarilor numai buturugi de pe terenul său.
acţionează gestionarii pentru pectiv I.C.R.M., I.C.R.T.I. şi stăm de vorbă cu primarul co declanşate adevărate între Săptămînal, la nivelul con lor de debitare — a adăugat laminate finite şi pline de Dar, din cauză că focul nu
servirea cumpărătorilor. IJECOOP. De exemplu, o co munei pe această temă. De vi ceri între asociaţiile de loca ducerii secţiei, se analizea ing. Petruţ, Lazăr, şeful sec cea mai bună calitate, îneît a fost supravegheat, s-a în
mandă de rechizite pentru e-
La magazinul sătesc din Ro- neri după-amiază şi pînă sîm- tari, între blocuri, între scă ză calitatea laminatelor rea ţiei blumvng. A?a se face să ne onorăm titlul de în tins prin fîneaţă spre pădu
levi lansată în 16 februarie a re; Pericolul era mare. A-
moşel, care fiinţează înjr-un fost onorată numai în ziua de bătă la ora 14,00 nu a fost de rile acestora, fiecare acţionând lizate, se adoptă măsuri că numai în trimestrul I treprindere fruntaşă pe ţară
local nou, am văzut marfă din 4 aprilie a.c. Cam mult a stat găsit. O fi fost plecat iar prin pentru a-şi înfrumuseţa cît pentru îmbunătăţirea ei în din acest an noi am reuşit în întrecerea socialistă, să larmate, organele locale de
belşug atît în magazia ^de _mî- sate pentru realizarea planului mai mult locul în care tră continuare. să economisim 300 kg de ne oriorăm renumele de partid şi de stat, postul de
nă a acestei unităţi, cît şi în această comandă neluată în d» contractări şi achiziţii ? ieşte. — Noi am dat instrucţiuni metal, să ridicăm sensibil care se bucură siderurgiştii miliţie şi Ocolul silvic din
local. N-ar strica însă dacă\ seamă la destinatar ! Am făcut precise şefilor de schimburi, calitatea acestuia. Ne vom hunedoreni în întreaga ţară Pui, cetăţenii din sat au
gestionarul Nicolae Crăciunescu. comandă de trei plăpumi, spu N. PANAITESCU fiecărei echipe, despre mo strădui în continuare să ne şi peste hotarele ei. intervenit cu promptitudine.
nea gestionara Ana Iancu, şi
ar manifesta mai mult spirit Focul a fost localizat mai
gospodăresc faţă de marfa pe m-am trezit că mi se aduc 10. înainte de a produce pa
care o are pentru^ a fi vându Pentru că nu trece repede a- gube. Cetăţeanul neglijent
tă. Serveşte fără să fie echipat cest articol sînt nevoita să-l Timp de mai multe zile, Pe ruta Deva — Ilia — Si a fost amendat contraven
cu halat, cu bonetă, aşa cum ţin în magazia de mînă, unde am călătorit, ca de atîtea al PE CEI CE FUG DE MUNCĂ. DE CINSTE. meria şi retur îşi face „me ţional cu 50Q lei. Acest fapt
cer regulile comerţului. fără voia noastră mai scapă şi to ori, pe arterele drumului seria 11 tînăra Sari Tamasy, trebuie să fie de învăţătu
cîte un şoarece. de fier alo judeţului. Am
In magazinul universal din din Aiud. Şi un ultim... „cli ră şi pentru alţi cetăţeni.
satul reşedinţă de comună Ro- La magazinul sătesc din Piş- poposit, la ore de zi şi noap ent" din raidul nostru : Ion Nu vă jucaţi cu focul I
mos, bunul gust şi esteticul sînt chinţi n-am reuşit să ajungem te, prin gări şi localuri. Am AVEM DATORIA SĂ-I ADUCEM LA ADEVĂR! Lingurar, din Chişcădaga. Că
mai mult sesizabile. Toate să-l vizităm la ora de program. întîlnit în aceste peregrinări lătoreşte pe tren fără bilet,
mărfurile sînt păstrate în con De două ori am venit aici, şi î’n rîndul miilor de călători co provoacă scandal, se poartă CONTRAVENŢII @ Vasile
diţii bune. S-a schimbat mult tot de atîtea ori am găsit gea recţi, civilizaţi, şi unii indi muncit niciodată, n-are nici munca, în prezent neangajat, Simeria este o „oază 11 pentru urît cu oamenii în vîrstă. Varvariuc, şeful depozitului
şi aspectul din interiorul bufe murile deschise larg, spre drum. vizi certaţi cu munca, cu o calificare ; ba are una — de produse petroliere din
cinstea, care fug şi se ascund îsi face veacul tot în gara indivizi certaţi cu munca şi
de aceste două caracteristici, vagabond prin Valea Jiului ; Simeria. Operează cum poate cu cinstea. Aici au mai fost V-am prezentat faptele şi Brad ; Mihai Tisa, din Gu
fără de care omul nu mai din cînd în cînd mai dă o pînă face de-o ţuică. Seara depistaţi cu ocazia raidului pe autorii lor aşa cum au fost ra Ruzii ; Gheorghe Belei,
este om adevărat. raită şi pe la Subcetate. pune capul pe bancă. nostru : Maria Brăgar, din depistate cu ocazia raidului electrician la I.P.E.G., sec
Silvicultorii îşi onorează curătoare : numărul „eroilor" din Petrila, nu mai avea ce tori“. De verighete şi tablouri. Deva, neîncadrată în muncă, nostru. Sînt triste, amarnic ţia Veţel, au achitat de cu-
doi
In
tren
„vînză-
apar
Recidivistul
Dudui,
Adam
constatare îmbu
O primă
rînd
contravenţiona
amenzi
Bretea
din
Simulescu,
Ion
de acest gen a jcăzut mult. bea. A furat un furtun dc Ghiocel Mihalcea, din Olăneşti, Strei, vagabond şi hoţ — fu de triste. Mai cu seamă dacă le pentru abateri grave de
ne gîndim că majoritatea e-
rase din C.S.FI. un stator de
cauciuc de pe un şantier şi
la normele de pază şi pre
exemplar sarcinile Dar mai sînt, totuşi. Să vi-i încerca să-l vîndă în gara motor electric; Ionel Groza, roilor acestor rânduri sînt venire a incendiilor la locu
prezentăm.
tineri sănătoşi, zdraveni, buni
Deschidem un comparti Petroşani. Noroc că a dat scandalagiu ; Petru Boancă, a face o muncă utilă pentru rile lor de muncă, abateri
din Uia, care furase 35 kg
ment. Depistăm un prim e- peste „cumpărători". Rald-anchetă prin sîrmă de la I.P.B. Bîrcea ; E- ei, pentru societatea care le care au pus în pericol ave
rea obştească.
loa
De
PUI. Colectivul ocolului silvic, gajare de specii copleşitoare pe xemplar : Ion Pădure, din lea, tînărul din Sîntămăria-Or- lena Gozma, o altă vântură asigură cele necesare vie
Petre
Vinţionesc
dornic să cinstească cu realizări aproape 300 ha. In primul Lupeni, n-are legitimaţio de a ajuns tocmai în gara din gări şl trenuri lume, dar din Botoşani. ţii de fiecare zi. Desi
cit mai însemnate ziua de 1 trimestru s-a depăşit planul la călătorie. N-a plătit biletul, Petroşani. Aici a furat o' va Grunther Ioan Bibolar, e- gur, în fiecare caz în PROCESE @ Pentru mai
parte legea şi-a spus sau îşi
Mai, a 30-a aniversare a Elibe producţia silvică cu 138 000 dar plăteşte costul lui cu liză a unui inginer din Cluj, de persoane lev în clasa a XlI-a la un multe fapte antisociale,
rării patriei şi Congresul al lei, s-a realizat un beneficiu vîrf şi îndesat, drept amen venit în schimb de experien liceu din Arad, a fost prins va spune cuvîntul. O va face Gheorghe Meteşan, recidi
Xl-lea al partidului, desfăşoa suplimentar de 99 000 lei, iar dă. Gara Petroşani. Constan ţă la Petroşani. Prins asupra furînd un casetofon din tre şi în continuare cu aceeaşi vist, a fost condamnat de
ră o întrecere susţinută pentru cheltuielile planificate au fost tin Grigore, din Petrila-, eli faptei, a fost trimis în ju nul de Arad-Simeria. Tot fu fermitate. Dar ne revine o Judecătoria Petroşani la 2
datorie nouă, tuturor — fa
dezvoltarea şi îngrijirea pa reduse cu 55 000 lei. De ase berat din închisoare de cîteva decată. şi Constantin Rusu, din Tg. rînd a fost prins şi Eugen ani închisoare şi la inter
trimoniului forestier, pentru menea, s-au pus în valoare luni, doarme, beat turtă, pe Jiu. Asta-i „munca" pe care Lăpugeanu, din satul Toc — miliei, şcolii, organizaţiilor de dicţia de a mai locui, după
punerea în valoare a noi par 13 000 mo în noile parchete o bancă. Nu este încadrat în 35 de ani are Liviu Voineag, o fac: înşelătoria. Vînd ve Săvîrşin, dar din microbuzul tineret, oamenilor de bună executarea pedepsei, timp
chete. Este demn de evidenţiat date spro exploatare. muncă. Trăieşte — ruşinos, din Simeria. Şi nici o ocupa righete false. Cîmpul lor de secţiei auto-G.F.R. Deva. In credinţă — de a-i aduce la de 2 ani în municipiul Pe
faptul că împădurirea celor Obţinerea acestor realizări se dar adevărat — furînd. Fură ţie, în afara celor de hoţ şi acţiune: în trenuri şi gări. schimb, Florica Zaharie, din adevărul societăţii noastre pe troşani © Inşelînd pe mai
385 ha prevăzute în campania datoreşte activităţii rodnice şi bea. Cînd se îmbată bine beţiv. De casă nu-şi face griji. Cum n-aveau autorizaţie, li Orăştie, str. Unirii, nr. 12, acei care evadează de la da mulţi cetăţeni cu sume de
de primăvară se apropie de desfăşurate de întregul colec — şi asta o face mereu — Doarme în gară. Ce dacă se vor aplica prevederile legii. vagabondează prin gări şi tre toria de a munci şi a fi cin bani, pe baza promisiunii
sfîrşit. Zilnic — spunea ing. tiv al ocolului, din rîndurile trage „da sălaş 11 în gară. Au- rtu-i casa lui şi n-are pernă Alexandru Pintilie şi Vasile nuri, doarme prin restauran stiţi ! că le face cărămidă pentru
Iancu Vonica, şeful ocolului — căruia se evidenţiază pădurarii relian Cetrtanu, tot din Pe la cap... Tot de profesie „fă Aparaschivei, tineri, tot fără te şi săli de aşteptare. Bebe GH. I. NEGREA case, Florian Sibişan, reci
se împăduresc în medie 10 ha. Ioan Vasiu, Cornel Gheorghe, trila şi tot fără ocupaţie, „o- ră ocupaţie” este şî Gomei ocupaţie, au spart chioşcul Başa, din Otopeni-Bucureşti, C. AOANEI divist, a fost condamnat la
pînă acum s-a plantat cu puieţi Petru Coman, din brigada a V-a perează" la fel. Cînd în gara Pintea. In plus, e scandalagiu. de tutungerie şi papetărie din fără ocupaţie, nu şi-a găsit corespondent 2 ani şi 6 luni închisoare.
o suprafaţă de peste 350 ha. Rîu Bărbat, pădurarii Petru Petroşani, cînd în Lupeni. Dar nu face scandal oriunde. gar| Simeria. Cum brigada loc de dormit decît în ’ gara
Din brigăzile raidului au făcut
Ne realizăm planul într-un Bulzan, Ion Dragotă, Petru Aurel Gostescu are 24 de De preferinţă în tren. Acum noastră tocmai era în exerci Deva. Tot aici trage mereu parte lucrătorii de miliţie : REPORTER
timp record faţă de alţi ani : Purice şi Petru Rah'tă, briga ani, domiciliul în str. Pîrîul suportă rigorile Decretului ţiul funcţiunii, au fost prinşi peste noapte şi Ioan Bejan, căpitan EMANOIL PfRVU, It.
cu o lună mai devreme. dier silvio, din brigada a IlI-a Iovanilor, nr. 14 — Petroşani. 153/1970. Un. ab Cornel, Ma- în grabă şi deferiţi justiţiei. din Teliuc, nr. 55, tînăr ne- maj. PAVEL BĂLAŞESCU, plt.
Totodată, s-au făcut lucrări Valea Strelulul, Ion Tirea, bri C*-i munca — nu ştie ş n-a erea, dk ©răştie, certat ca După cum ie yede, gara tncadral în cîmpul muncii. major TEODOR PALADI Semnal
de descopleşire a plantaţiilor pe gadier silvio, din brigada a Vl-a
mai bine de 230 ha şl de de-' Rîu Alb, şt alţii.
/