Page 49 - Drumul_socialismului_1974_04

Proletari din toate Jărlle, unlfi-vă! In prezenţa preşedintelui Republicii Socialiste România

S-a deschis sesiunea de primăvară

a Uniunii Interparlamentare

In prezenţa preşedintelui Re­ nări Naţionale, preşedintele salutat cu vii aplauze sosirea în In numele parlamentarilot
publicii Socialiste România, Republicii a fost. salutat cu aula Marii Adunări Naţionale prezenţi la sesiune, preşedinte­
Nicolae Ceauşescu, marţi, 16 cordialitate de preşedintele ad- a preşedintelui României. le Grupului român a exprimat
aprilie, la Palatul Marii Adu­ interim al Consiliului Inter­ Şedinţa inaugurală s-a des­ mulţumiri preşedintelui Nicolae
nări Naţionale a avut loc şe­ parlamentar, G. S. Dhillon (In­ chis prin intonarea Imnului Ceauşescu pentru înalta apre­
dinţa inaugurală a sesiunii de dia) şi vicepreşedintele E. J. de Stat al Republicii Socialis­ ciere dată activităţii Uniunii
primăvară a Uniunii Interpar­ Dcrwinski (S.U.A.), dc secreta­ te România. Interparlamentare. „Ideile ge­
lamentare. rul general al Uniunii Inter­ Tovarăşul Corneliu Mănescu, neroase cuprinse în cuvîntarea
La ceremonia deschiderii au parlamentare, P. C. Tcrcnzio, preşedintele Grupului român şefului statului român oferă
luat parte tovarăşii Emil Bod- precum si de alte personalităţi din Uniunea Interparlamenta­ lucrărilor sesiunii noastre cele
naraş, Gheorghe Cioară, Emil politice care au adus preşedin­ ră, a mulţumit preşedintelui mai fericite auspicii. Ele vor
Drăgănescu, Manca Mănescu, telui României un cald oma­ Ceauşescu pentru cinstea de a anima — sînt convins — dez­
Gheorghe Pană, Dumitru Po- giu. A urmat o scurtă conver­ fi onorat cu prezenţa sa inau­ baterile şi hotărîrile care vor
pescu, Gheorghe Rădulcscu, saţie caracterizată de convin­ gurarea lucrărilor sesiunii şi a fi adoptate".
Ştefan Voitec, Cornel Burtică, gerea exprimată de preşedinte­ adresat tuturor participanţilor A luat âipoi cuvîntul Gurdial
Mihai Dalea, Ştefan Andrei. le Nicolae Ceauşescu în suc­ salutul deputaţilor români. Singh Dhillon, preşedintele ad-
cesul misiunii dc pace si largă
IN INTIMPINAREA ZILEI DE 1 MAI vicepreşedinţi fost Marii cooperare pe care Uniunea In­ tul In continuare, a luat cuvîn- lamentar.
interim al Consiliului Interpar­
asemenea,
au
pre­
De
ai
S zenţi
Miron
tovarăşul
Constanti-
şi-a
terparlamentară
asumat-o,
Cu aceasta, s-a trecut la lu­
Adunări
de Stat, ministrul
Consiliului Naţionale, secretarul în contribuţia pozitivă aştepta­ nescu, preşedintele Marii Adu­ crările pe comisii, consacrate
nări Naţionale.
tă din partea sesiunii dc la
afacerilor externe, membri ai Bucureşti. Cei prezenţi au ex­ Secretarul general al Uniunii studierii : problemelor politice,
Consiliului de Stat, preşedinţi primat sentimente de gratitu­ Interparlamentare, Pio Carlo ale securităţii internaţionale şi
MINERII LA ÎNĂLŢIME ai comisiilor permanente re­ dine pentru aprecierile şi cu­ Tcrenzio. a transmis mesajul dezarmării ; problemelor parla­
ale
mentare, juridice şi ale dreptu­
general
Adunări
Marii
Naţionale,
vintele încurajatoare rostite dc
9 prezentanţi ai vieţii publice şeful statului român, mulţumiri adresat dc secretarul Waldheim, rilor omului ; problemelor eco­
al
O.N.U.,
Kurt
© Experienţa bună cîş- ne şi sîntem hotărîţi să răşe Toma ? din România. pentru ospitalitatea oferită de reuniunii dc la Bucureşti. nomice şi sociale ; problemelor
privind
ştiinţa
şi
educaţia,
tigă teren raportăm la 1 Mai însem­ — Bine. In frunte sînt, Erau de faţă şefi ai misiuni­ România lucrărilor sesiunii din însoţit de aplauzele întregii cultura ; problemelor privind
In frunte — comuniştii nate depăşiri de plan. Si­ trebuie s-o spun. comuniş­ lor diplomatice acreditaţi la această primăvară. asistenţe, a urcat la tribună teritoriile autonome şi proble­
0 „Ne vom mobiliza in gur, trebuie să spun cum tii. Toţi cei 348 membri de Bucureşti. Ora 10. Cei aproape 400 de preşedintele României, Nicolae
continuare" lucrăm, ce priorităţi avem partid, cîţi avem în orga­ Sosind Ia Palatul Marii Adu­ parlamentari din 62 de ţări au Ceauşescu. melor etnice.
Toate colectivele munci­ pe agenda de lucru. Păi ar nizaţie, sînt repartizaţi e-
toreşti din judeţ îşi ampli­ fi aşa : în primul rînd bu­ chilibrat pe schimburi şi
fică eforturile pentru a na organizare a muncii în în brigăzi, îşi fac conştiin­
întîmpina cu rezultate de toate raioanele din cadrul cios datoria. îi mobilizează CUVÎNTAREA preşedintelui
seamă ziua de 1 Mai, cele sectorului, pe toate schim­ şi pe ceilalţi mineri la
două mari evenimente po­ burile, la toate brigăzile. muncă susţinută, spornică.
litice ale anului — a XXX- In acestă privinţă, un plus Dacă e nevoie şi de unele
a aniversare a Eliberării de experienţă au raioanele nume nu mă feresc să le REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA,
patriei şi Congresul al — 30 m, — 60 rn şi — 150 dau. Conducătorii de revi-
Xl-lea al partidului. Suc­ m. Dar experienţa bună re, comuniştii : Ioan Duna,
cesele înregistrate în tri­ cîştigă teren, este preluată Candin Stînga, Adam Be-
mestrul I au constituit o şi de raioanele — 90 m şi rindei, Petru Bîrna. A-
puternică bază pentru ac­ — 120 m. De fapt, la fine­ lexandru Alb, Ioan Jurca, TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU
tivitatea din a doua pătri­ le primului trimestru, şi conducătorii de formaţii de
me a anului. Veşti îmbu­ aceste două raioane s-au lucru : Ianc Andron. Ati-
curătoare, de angajare şi prezentat cu sarcinile de ghel Petruţ, Mihai Rusu. Depăşiri la neral-europene pentru securita­
realizări meritorii, primim plan realizate. Apoi este Gheorghe Moldovan, An- Doamnelor şi domnilor, mondiale, în promovarea păcii conomico-sociale independente, te şi colaborare si este hotă-
din toate colţurile judeţu­ vorba de disciplina mun­ ghel Oprean, Ioan Tod. Onorată asistenţă, şi colaborării. Tocmai ca re­ promovăm raporturi tot maj rîtă sa facă si în viitor totul
lui. cii, pe care rţg străduim Gheorghe Foica. Ioan Ta- toţi indicatorii Stimaţi tovarăşi, zultat al intensificării activităţii largi cu toate ţările lumii, fără pentru succesul deplin al aces­
De la Brad, tovarăşul s-o menţinem la toate lo­ maş, Nicolae Burza. care Doresc să încep prin a vă politice în viaţa internaţiona­ deosebire de orînduire socială. tei reuniuni. Este în interesul
Iosif Toma, secretarul co­ curile de muncă. Adică, ve­ se evidenţiază lună de lună adresa un salut cordial dum­ lă a maselor populare, al afir­ In cadrul contactelor frecvente tuturor popoarelor europene ca
mitetului de partid al sec­ nirea la lucru la timp, eli­ în întrecere. ORĂŞTIE. Colectivul de neavoastră, participanţilor la mării tot mai puternice a vo­ pe care le avem cu conducăto­ această conferinţă să pună ba­
torului I Musariu, ne in­ minarea absenţelor, respec­ — Deci treaba merge. muncă de la întreprinderea lucrările sesiunii dc primăva­ inţei popoarelor de a se dez­ rii şi reprezentanţii unui nu­ zele unor relaţii noi pe conti­
formează : tarea tehnologiilor de lu­ — Da şi ne vom mobi­ de creştere şi îngrăşare a ti­ ră a Uniunii Interparlamentare, volta liber şi nestînjenit, în măr mare dc state, milităm nent, întemeiate pe încredere,
— Am terminat primul cru, grija faţă de utilaje, liza în continuare pentru neretului bovin Orăştie corn personalităţi marcante ale vie­ lumea dc astăzi s-au produs şi activ pentru soluţionarea pro­ egalitate şi respect reciproc, să
trimestru cu realizări nota­ faţă de calitatea muncii. a ne realiza şi pe această tinuă să înregistreze succese ţii politice din peste 60 . de se produc profunde transfor­ blemelor care confruntă ome­ asigure cadrul unor largi şi
bile şi am intrat în aprilie Se dă o adevărată între­ lună sarcinile de plan şi meritorii în activitatea eco- ţâri ale lumii, şi să-mi exprim mări revoluţionare, sociale şi nirea contemporană în interesul neîngrădite colaborări — eco­
cu dorinţa de a le conti­ cere între schimburi şi angajamentele asumate în nomico-financiară. Bilanţul satisfacţia că România găzdu­ naţionale, mari mutaţii în ra­ tuturor statelor şi popoarelor, nomice, tchnico-ştiinţifice, cul­
nua, ba chiar de a le spori. brigăzi, între oameni, care întrecerea socialistă, de a primului trimestru oglindeş­ ieşte această importantă reu­ portul de forţe mondial, au al respectării dreptului lor dc turale şi umane între toate ţă­
De fapt, după o jumătate să lucreze mai bine, mai cinsti ziua de 1 Mai cu te efortul depus de toţi lu­ niune internaţională. Fără în­ loc o seric de procese pozitive a fi pe deplin libere şi suve­ rile, fără deosebire dc orîndui­
de lună stăm destul de bi- mult, care să fie în frunte. fapte de muncă pe măsu­ crătorii pentru îndeplinirea doială că lucrările sesiunii, care în direcţia destinderii şi cola­ rane. In ultimii ani. Republica re socială, dînd, totodată, fie­
pil' Piil £§§ — Şi cum se prezintă ra vrednicilor noştri mi­ exemplară a indicatorilor de abordează probleme majore ale borării. Socialistă România a semnat cărei naţiuni sentimentul depli­
importante documente dc stat
plan,
întîmpina
O expresie elocventă a aces­
pentru
a
situaţia pînă acum, tova­ neri de la Musariu I. situaţiei politice internaţionale nei securităţi, certitudinea că
ziua de 1 Mai şi cea de-a actuale, vor contribui la mai tor tendinţe noi o constituie — Tratate, Declaraţii comune se poate dezvolta la adăpost de
XXX-a aniversare a Elibe­ faptul că în ultimii ani au fost şi Acorduri — cu numeroase
buna cunoaştere reciprocă, la orice ingerinţe, amestec sau a-
rării patriei cu rezultate cit dezvoltarea contactelor şi a re­ soluţionate un şir de probleme ţări ale lumii, mari şi mici, de gresiune din afară. Succesul
mai bune în muncă. Cîteva
Ritmicitate şi eficienţă cifre sînt edificatoare în a- laţiilor dintre parlamente, din­ ce afectau în mod grav pacea pe toate continentele, in care conferinţei general-europene va
şi securitatea planetei, s-au in­
este exprimată hotărîrea reci­
cest sens. Directorul unităţii, tre factorii politici ai ţărilor tensificat contactele şi tratati­ procă dc a întemeia relaţiile constitui un eveniment de im­
participante, la progresul efor­
portanţă istorică şi va exercita,
în transporturile feroviare medicul veterinar Ştefan turilor generale pentru instau­ vele dintre state, s-a amplificat bilaterale pe principiile egali­ fără îndoială, o influenţă po­
Danciu, ne-a făcut cunoscut rarea pe planeta noastră a colaborarea între naţiuni. O tăţii şi respectului mutual, şi, zitivă asupra ansamblului cli­
HUNEDOARA. Realizarea sarcinilor de plan şi a angaja­ că planul de populare s-a unei lumi mai bune şi mai semnificaţie deosebită arc, în în acelaşi timp, dc a acţiona matului politic internaţional.
mentelor asumate în marea întrecere socialistă de realizare a realizat în proporţie de 120 drepte. acest sens, de asemenea, trece­ pentru întronarea unor norme O cauză vitală a păcii inter­
cincinalului înainte de termen de către secţiile producătoare la sută, sporul total de Reuniunea dumneavoastră îşi rea la înfăptuirea dezideratului noi, democratice, în întreaga naţionale este stingerea oricăror
de metal din cadrul C.S. Hunedoara depinde în bună măsură propune să dezbată probleme securităţii europene, realizarea viaţă internaţională. Punem la focare de război. In acest sens
creştere în greutate s-a de­ de paşi concreţi în direcţia nor­ baza relaţiilor noastre cu cele­
de activitatea Uzinei nr. 7 transporturi feroviare. Colectivul dc importanţă capitală pentru se impune intensificarea efortu­
de ceferişti îşi conjugă insă foarte bine eforturile cu ale side- păşit cu 4,4 Ia sută, s-a li­ aşezarea relaţiilor dintre state malizării raporturilor dintre lalte state principiile indepen­ rilor pentru instaurarea unei
rurgiştilor, în hotărîrea comună ca în cinstea zilei de 1 Mai, vrat la fondul de stat cu 7 pe baze noi, pentru lichidarea statele continentului nostru, denţei şi suveranităţii naţionale, păci drepte, trainice în Orien­
începerea si desfăşurarea con­ egalităţii în drepturi, neames­
precum şi a celor două mari evenimente politice ale anului, la sută mai multă carne dc- vechii politici de dominaţie şi tul Mijlociu. Pornind de la
să raporteze realizări de seamă. dictat, dc amestec in treburile ferinţei general-europcnc. tecului în treburile interne şi premisa că nu pot fi acceptate
cit era prevăzut. De aseme­ avantajului., reciproc, eliminarea
De. la începutul anului şi pînă în prezent, ceferiştii din '•interne ale altor state,- a colo­ In acelaşi timp însă trebuie anexiuni teritoriale prin forţă,
nea, la producţia marfă vîn- să constatăm că în lume mai forţei şi ameninţării cu forţa
cadrul C.S. Hunedoara şi-au îndeplinit şi depăşit prevederile nialismului si neocolonialisfnu- sînt forţe' politice interesate să ca mijloc dc rezolvare a di­ am considerat şi considerăm că
de plan Ia toţi indicatorii. Ei au transportat cu peste 200 000 dută şi încasată s-a obţinut lui, pentru impulsionarea luptei ferendelor şi litigiilor, respecta­ soluţionarea conflictului din
tone de materii prime mai mult faţă de sarcina de plan, cu o depăşire de 25,7 la sută, de eliberare naţională a popoa­ perpetueze vechea politică dc Orientul Mijlociu trebuie rea­
I.M. BARZA. Comunistul aproape 67 000 tone de prodnse finite mai mult, au înregistrat relor şi respectarea dreptului inegalitate, dominaţie si dictat, rea dreptului sacru al fiecărei lizată pe baza rezoluţiilor Con­
Adrian Arpaş, electrician la iar beneficiile date peste plan sacru al fiecărei naţiuni de a-şi de agresiune şi război, să fri­ naţiuni dc a-şi decide de sine siliului dc Securitate, pe cale
Instalaţia de antezdrobire, e- un spor al productivităţii muncii de 1,4 la sută, obţinînd eco­ însumează 751 000 lei. zeze şi să tragă înapoi pro­ stătător calea dezvoltării econo-
xemplu de conştiinciozitate nomii la preţul de cost de 300 000 lei. (VASILE GRIGORAŞ, hotărî singură destinele. Abor­ politică, prin retragerea trupe­
in muncă. corespondent). darea unui asemenea larg cerc cesul destinderii şi păcii, al în­ mico-sociale, dc a fi stăpînă lor israelicne din teritoriile a-
Foto : OH. ÎMPĂRAT de probleme de către acest im­ ţelegerii şi colaborării dintre pe destinele sale. Considerăm rabe ocupate în urma războiu­
portant for politic internaţio­ toate popoarele. Aceasta face că numai pe baza acestor prin­ lui din 1967 şi asigurarea in­
nal va putea neîndoios aduce necesară continuarea cu şi mai cipii şi norme se poate asigura dependenţei şi integrităţii tu­
o contribuţie preţioasă la uni­ marc fermitate şi consecvenţă o colaborare neîngrădită între turor statelor din această zonă.
rea eforturilor popoarelor, ale a eforturilor depuse de forţele toate statele, în interesul fie­ Apreciem ca deosebit de pozi­
forţelor înaintate de pretutin­ democratice, de toate popoare­ căruia în parte şi al cauzei pro­ tivă realizarea dezangajării mi­
deni în vederea afirmării în le împotriva încercărilor de gresului şi civilizaţiei umane în litare între Egipt şi Israel ca­
lume a unei politici noi, dc e- reeditare a spiritului „războiu­ ansamblu, se poate evita iz­ re a dus la retragerea trupe­
galitate si respect reciproc în­ lui rece", pentru normalizarea bucnirea unei noi conflagraţii lor israeliene de pe o parte a
tre naţiuni, de pace şi colabo­ întregului climat internaţional. mondiale, se poate clădi o lu­ teritoriilor arabe ocupate şi
rare între state. Pornind dc la aceste conside­ me a păcii şi prieteniei. consideram că trebuie să se ac­
O importanţă deosebită are rente, Republica Socialistă Unul din obiectivele dc prim ţioneze în continuare pentru
faptul că sesiunea reuneşte Dar- România desfăşoară o largă ordin ale politicii externe ro­ dezangajare şi între celelalte
lamentari din ţări cu orînduiri activitate internaţională, acţio­ mâneşti este participarea activă state aflate în conflict. O con­
CIT DE LUN6Â E „CALEA LAPTELUI" DE LA sociale diferite, rcprez.entînd nează din toate puterile pentru la înfăptuirea securităţii pe diţie a instaurării în unei păci
continentul european. Dat fiind
proceselor
pozitive
accelerarea
opinia publică de pretutindeni,
şi
juste
durabile
Orientul
marele
potenţial
material
năzuinţele tuturor popoarelor care au loc pe arena mondială, spiritual de care dispune Eu­ şi Mijlociu este. de asemenea, re­
pentru promovarea noilor prin­
de a pune cu hotărîre capăt
PRODUCĂTOR LA FADRICA DIN SIMERIA ? vechii politici, de a inaugura o cipii de relaţii dintre state, pen­ ropa, precum şi faptul că nu­ zolvarea problemei condiţiilor
poporului
palestinian,
crearea
mai în acest secol ea a fost
tru triumful colaborării-şi prie­
eră nouă a . relaţiilor interstata­
le, bazate pe principii de ega­ teniei între toate popoarele lu­ punctul dc pornire a două răz­ pentru împlinirea aspiraţiilor
litate si democratice. Subliniez, mii. Ca ţară socialistă. Româ­ boaie mondiale, este evident că sale naţionale, asigurarea drep­
întreprinderea de industrializare a laptelui din Simeria este luat de către fabrica din Simeria. Pentru a analiza această situa­ tului său la autodeterminare, la
datoare faţă de populaţia judeţului cu unele sortimente de lac­ ţie, „Metronomul producţiei" şi-a unit forţele cu „Reporterul în mod deosebit aceasta pornind nia dezvoltă continuu relaţii înfăptuirea securităţii europene organizare de sine stătătoare,
tate. „Metronomul producţiei" a mai poposit la întreprindere în post fix" din agricultură. Incepînd de luni, un trimis al re­ de la faptul că în condiţiile de prietenie, alianţă şi colabo­ reprezintă estăzi o problema uvlusiv la crearea unui stat
pentru a analiza cauzele aces tei stări de lucruri. întreprin­ dacţiei se află în rîndul producătorilor de lapte — unităţi a- de astăzi opinia publică şi re­ rare cu toate statele care edi­ fundamentală a întregii vieţi ■v lest in ian independent.
internaţionale.
noua
Conştientă
de
fică
socială.
orînduire
derea a acuzat atunci lipsa de lapte la producători, „pasînd" gricole şi gospodării ale populaţiei —, iar un alt trimis se de­ prezentanţii ei, masele largi Totodată, amplificăm permanent aceasta, România a luat narte Considerăm, de asemenea, ne-
populare din toate ţările ioa-
în acest mod o parte din răs pundere pe alţii. plasează în punctele de colectare ale fabricii şi la sediul aces­ că un rol tot mai mare în colaborarea cu popoarele care activă la pregătirea şi desfăşu­
teia pentru a analiza cum este preluat şi cum ajunge laptele la
Nu există lapte suficient în judeţul Hunedoara ? Investi­ determinarea evoluţiei politice păşesc pe calea dezvoltării e- rarea lucrărilor conferinţei ge- (Continuare in pag. a 4-a)
unităţile de prelucrare.
gaţii de predocumentare ale redacţiei au stabilit că există zone
din care laptele nu este preluat deloc sau este doar parţial pre­ Iată, acum, relatările din prima zi :
Adunarea festivă din Capitală consacrată împlinirii
Lapte există. Maşinile nu vin Cine verifică trecerea şoferilor Pagina a ll-a
întotdeauna să-l ridice, iar unele prin toate punctele de preluare? a 30 de ani de la făurirea frontului Unic Muncitoresc
Triunghiul dc oţel Cu prilejul împlinirii a 30 Bîgu, Vasile Ioncscu, Stela Mo-
consilii populare neglijează tuni 15 aprilie 1974, la ora — Cînd vine o maşină _ de dc ani dc la făurirea Frontu­ ghioroş, Panait Bogătoiu şi Ni­ citoare în 1893, precum şi ac­
sfîrşitul
la
acestuia
tivitatea
12,00, punctul de colectare a pe traseu, o trimitem pe ruta Siderurgiştii îşi lui Unic Muncitoresc, marţi colae Cioroiu. secolului al 19-lea. Reţine aten­
laptelui Brad ne-a „primit" cu descoperită. Laptele trebuie ţnobilizează forţele după-amiază a avut loc în Ca­ Adunarea festivă a fost des­ ţia macheta sediului primului
colectarea două lacăte mari &e uşă. $i un preluat, aici nu au loc scuzele I pitală o adunare festivă orga­ chisă de tovarăşul Nicolae Ma­ cerc muncitoresc din Bucureşti
anunţ limpede : „13 aprilie De acord cu ultimele cuvinte pentru depăşiri de nizată de Comitetul municipal tei, secretar al Comitetului mu­ situat în Piaţa Amzei nr. 26.
1974. Sînt plecat la Zdrapţi". ale revizorului. Practica însă plan, calitate, efici­ Bucureşti al P.C.R. Au partici­ nicipal Bucureşti al P.C.R. care a fost şi sediul Congre­
E greu să poţi afla cu exac­ — Pe la noî n-au mai venit Concluzia e la fel de clară : este departe de ... teorie. Nu pat numeroşi oameni ai muncii Despre semnificaţia eveni­ sului I al P.S.D.M.R. Sînt re­
titate orele la care ar trebui să maşinile să ridice laptele din de sîmbătă salariaţii n-au mai ne referim la „acoperirea" cu enţă din întreprinderile şi instituţii­ mentului a vorbit tovarăşul Ion
vină să ridice laptele de la cen­ ziua de 4 aprilie. Am strîns a- trecut pe acolo ! maşini a celor 21 de trasee, ci Popcscu-Puţuri, membru al date, dc asemenea, aspecte ale
trele de colectare din zona Bra­ tunci peste 100 litri. Dacă am Tot în ziua de luni, ora 7 la faptul că nu se controlează — Schimb de ex­ le bucurcştenc, vechi militanţi C.C. al P.C.R., directorul Insti­ transformării Partidului Socia­
ai partidului şi ai mişcării mun­
dului maşinile I.I.L. Simeria. văzut că nu vin nici în ziua seara, ne aflam la sediul Intre- dacă şoferul a trecut pe la toa­ perienţă între C.S. citoreşti din România, repre­ tutului dc studii istorice şi list în Partidul Comunist
Nu se cunoaşte acest lucru de 6 aprilie, că între timp mai irinderii de industrializare a te punctele de preluare existen­ zentanţi ai unor instituţii cen­ social-politicc dc pe lîngă C.C. Român, lupta de apărare a u-
din două motive : la consiliile colectasem încă lapte, n-am Î aptelui Simeria. Cum se desfă­ te pe traseele respective, pre­ Hunedoara, C.S. Re­ al P.C.R. nîtaţii mişcării muncitoreşti din
populare comunale nu s-a a- mai insistat pe lîngă contrac­ şoară activitatea de preluare a văzute dealtfel şi în contracte. şiţa şi C.S. Galaţi — trale şi organizaţii obşteşti, oa­ 'k România. Este ilustrat apoi pe
nunţat acest lucru de către cei tanţi — ne spunea Ileana Ma­ laptelui de pe teren? De la meni de ştiinţă, cultură şi artă, Cu acelaşi prilej, în holul larg momentul făuririi, în a-
datori s-o facă, iar cei care-1 tei, colectoare din satul Bu- bun început, revizorul tehnic In ziua de 15 aprilie, de pildă, <• Cronică de între­ studenţi, militari. Muzeului dc istorie a Partidu­ prilic 1944, a Frontului Unic
ştiu, salariaţii de la punctele ceş-Vulcan. Discuţia am purta­ Ioan Inulescu ne spune : şoferul Traian Jurza a adus de pe cere In prezidiul adunării festive lui Comunist, a mişcării revolu­ Muncitoresc. Documente şi fo­
de colectare sînt pur şi simplu t-o în ziua de 16 aprilie. Deci — Sînt situaţii, uneori, cînd întreg traseul Buceş-Bucureşci, >• Fapte, acţiuni, ini­ au luat loc tovarăşii : Ştefan ţionare şi democratice din tografii înfăţişează apoi acti­
derutaţi. In loc de lunea, maşi­ nu există maşini suficiente pen­ ţiative Voitcc, Constantin Pîrvulescu, România a fost organizată o vitatea desfăşurată de Partidul
nile vin joia, ori sîmbăta. In N. PANAITESCU tru toate rutele de colectare. MARIN NEGOIŢA >• Bloc-notes econo­ Constanţa Crăciun, Ion Traian expoziţie, care oglindeşte prin­ Comunist Român pentru fău­
cîte o săptămînă nu vin deloc. — Cum se procedează a- Ştefănescu, prim-secrctar al cipalele aspecte de luptă pen­ rirea societăţii socialiste multi­
Iată cîteva exemple. (Continuare in pag. a 3-a) tunci ? (Continuare în pag. a 3-a) mic C.C. al U.T.C., ministru pentru tru unitatea clasei muncitoare, lateral dezvoltate.
problemele tineretului, Vasilc formarea partidului clasei mun­ (Agcrprcs)
—
In
SIMPOZION : „ROLUL EXCURSII acordă luna aprilie, de O.J.T. 11,35, plecarea spre Tg. giu, Haţeg, lila şi Sime­ oste care astăzi va Petro­
Jiul
echipa
ria.
Mureş la 12,05, ajunge Ia
reduceri
pină
face
şani,
In legătură cu TINERETULUI IN Pînă la 25 aprilie a.c. la 50 la sută la transpor­ 17,57 în Tg. Mureş. UTILAJE NOI deplasarea Ia Cluj, Urăm
PRODUCŢIE, FAMILIE ŞI se mal pot face înscrieri tul cu autocarul, pentru succes echipei de şah
grupurile
turişti
de
de
— la toate filialele O.J.T. VASTE ACŢIUNI IN DOTARE Jiul Petroşani.
SOCIETATE" din judeţ — pentru parti­ peste 15 persoane. DE ÎMPĂDURIRI Pentru efectuarea volu­
cipare la excursiile ce se mului de lucrări prevăzut VREMEA
examenul de bacalaureat I.V. Călan a avut loc sim­ a Moldovei, tn în Nordul CURSA RAPIDĂ restier al judeţului au în plan. în dotarea între­ Pentru 24 ore
Pînă ieri, în fondul fo­
organizează
secţia
Ea
mecanică
perioada
30
pozionul cu tema : „Ro­ aprilie — 3 mal a.c. TG. MUREŞ - DEVA - fost împădurite 1971 hec­ prinderii de a îmbunătăţiri Vremea se menţine in­
pajiştilor
şi
exploatare
lul tineretului în produc­ TIMIŞOARA Şl RETUR tare, din care 1941 cu ră- stabilă, cu cerul mai
• Ministerul Educaţiei şi învăţămîntulul informează că exame- ★ şinoase. In acelaşi timp naturale Deva au Intrat
j nul de bacalaureat se va desfăş ura între 18 şl 2* iunie (sesiunea ţie, familie şl societate". La solicitarea Întreprin­ s-au făcut substituiri de noi utilaje. Intre acestea mult noros. Vor cădea
Tinerilor
această
sec­
| de vară) şi 15 şi 25 august (sesiu nea de toamnă). ţie le-au din vorbit tovarăşii derilor şl Instituţiilor se Răspunzind solicitărilor arboret slab productiv pe se află : 2 tractoare, 3 ploi şi averse locale dc
Cei aproape 120 000 de absoi venţi ai liceelor de cultură ge- organizează excursii In cetăţenilor, conducerea 776 hectare, cu specii pro­ maşini de administrat a- ploaie. Vîntul va sufla
• nerală, de artă, pedagogice şi de specialitate — cursuri de zi. ing. Gheorghiu Ardealul, ţară şi la cabanele turis­ I.T.A. Deva a luat măsu­ ductive, precum şl 620 mendamente şi o re­ moderat cu unele inten­
| serale şi fără frecvenţă — vor trebui să confirme cu acest pri- Artur Platinca şi Ioan tice din judeţ, asigurîn- ra Introducerii unei curse hectare de culturi specia­ morcă. sificări locale şi tempo­
orga­
; IcJ îndeosebi maturitatea de gîndire, capacitatea de sinteză şl Tirt. Manifestarea, sindi­ du-sc toate serviciile pen­ rapide, pe ruta Tg. Mu­ le pentru lemn de celu­ rare din sud-est şi sud.
dc
comitetul
nizată
j generalizare, priceperea de a aplica, practic, noţiunile acumu- catului şl comitetul U.T.C. tru turişti. reş — Deva — Timişoara loză. In fondul forestier CAMPIONATUL DE SAH, Temperatura va fi cu­
■ late de-a lungul celor 12 ani de învăţătură. Programele obiecte- de la I.V. Călan, s-a bu­ ★ şi retur. Autobuzul plea­ comunal au fost plantate PE ECHIPE MIXTE, AL prinsă între 7 şi 12 grade
125 hectare, cu 5 hectare
ziua,
între
noaptea
lor la care se va da examen au fost revizuite, efectuîndu-se li­
iar
I nele reduceri — la propunerea comisiilor de specialişti şi dc teres de un partea tinerilor excursii de 15 zile în Iu­ le 5,00, ajunge în Deva peste planul stabilit iniţi­ DIVIZIEI B începe, la Cluj, zero şi 5 grade.
că din Tg. Mureş la ore­
dată,
prima
Pentru
In­
deosebit
curat
organizează
Deva
O.J.T.
cadre didactice — în ceea ce priveşte eliminarea unor date
al. Pe o lungime de 21
Mîine
Pentru următoarele
din
la 10,46, pleacă spre Ti­
neesenţiale, a temelor de mal puţina însemnătate care se ba-
campionatul
pe
s-au
l zează, în special, pe memorie. din secţia amintită. (A- goslavia, pe coasta Dal­ mişoara la 11,15, ajunglnd kilometri in aliniamente. plantat echipe mixte de al şah diviziei doua zile
pomi
Au
Cursurile ultimei clase liceale se vor încheia la 25 mai. Ab- LEXANDRU CHIRIŢA, maţiei, cu trenul sau au­ la punctul terminus la încheiat acţiunile de Îm­ B. La întreceri participă Vremea se încălzeşte u-
: solvenţii vor avea astfel la dispoziţie o perioadă de pregătire Clubul sindicatelor Că­ tocarul. O zi din cele 15 15,41. întoarcerea de la păduriri de primăvară o- 10 echipe din ţară. Re­ şor. Cerul va fi mai mult
5 In vederea susţinerii examenului respectiv. Conducerile şcolilor este rezervată vizitării Timişoara : plecarea Ia coalele silvice : Baia de prezentanta judoţului nos­ noros, vor cădea ploi şl
Ş vor sprijini candidaţii prin consultaţii şi meditaţii colective. lan). Veneţiei. orele 7,10, la Deva — Criş, Brad, Dobra, Geoa- tru în această competiţie averse de ploaie locale.
(Agerprea)