Page 50 - Drumul_socialismului_1974_04

2 DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 5991 9 MIERCURI 17 APRILIE 1974

în întrecerea socialistă pentru mai mult metal

SIDERURGIŞTII (Şl MOBILIZEAZĂ FORŢELE

PENTRU DEPĂŞIRI DE PLAN, CALITATE, EFICIENTĂ

Schimb de experienţă între combinatele siderurgice Hunedoara,

Reşiţa şi Galaţi, organizat de ziarele

„Drumul socialismului" Deva, „Flamura" Reşiţa şi „Viaţa nouă" Galaţi

CRONICA DE ÎNTRECERE

Atmosfera de adine entuziasm patriotic, pe primul trimestru al anului a coincis cu FAPTE, ACŢIUNI, INIŢIATIVE BLQC^NQTES
4e dăruire ţi abnegaţie muncitorească, cu un moment de înaltă semnificaţie : conferi­
Wfe întregul popor Intlmpină ziua de 1 Mai, rea „Ordinului Muncii“ clasa 1, a Steagului
cea de-a XXX-a aniversare a Eliberării roşu fi Diplomei de unitate fruntaşă pe ţa­ I 5
patriei şi Congresul al Xl-lea al partidului, ră, pentru realizările deosebite obţinute în 4000 tone
' B j
găseşte expresii faptice de înaltă rezonanţă întrecerea socialistă din 1973 între unităţile
in rîndul harnicilor siderurgişti din Hune­ industriale. De remarcat că siderurglştii hu-> Toate resursele energetice ECONOMIC
doara, Galaţi şi Reşiţa, angajaţi Intr-o pa­ nedoreni primesc pentru a patra oară — a cocs
sionantă întrecere socialistă pentru realiza­ treia oară consecutiv — asemenea înalte să fie utilizate raţional
rea cincinalului înainte de termen. Aceste distincţii.
afirmaţii au susţinere concretă in rezultatele
La scadenţa primului trimestru, side-
de prestigiu înregistrate de cele trei puter­ Prin dimensiunile şi complexitatea activităţii industriale 1 economisit Mişcarea de inovaţii şi
rurgiştii de pe Cerna, de pe Birtava şi de
nice colective de muncă pe primul trimestru pe care o desfăşoară, C.S, Hunedoara este cel mai mare ;
al anului, rezultate cu care sidefurgiştii la Dunăre au raportat importante realizări I consumator de energie electrică şi combustibili din judeţ. Pen- j
ţării se mîndresc pe drept cuvint. fi depăşiri de plan in contul angajamente­ ; tru utilizarea cit mai raţională a resurselor energetice, pen- j In timp ca colectivul da
I tru diminuarea risipei sub orice formă s-ar manifesta, au fost raţionalizări—bază trainică
Pentru combinatele siderurgice din Hune­ lor anuale asumate. In cele trei luni au j înfiinţate organisme speciale, la toate nivelurile : in uzine muncă ol Uilnei cocsochiml*
doara şi Galaţi, bilanţul fructuos încheiat fost realizate suplimentar: \ şi secţii, in ateliere şi laboratoare, pe schimburi şi echipe de ce da pe platforma Combi­
i lucru, natului siderurgic Galaţi se pentru perfecţionarea producţiei
Dezvoltarea bazei energetice a combinatului şi gospo­
Hunedoara de plan trimestriale : — 6 194 tone fontă dărirea ei raţională au alcătuit tema recentei consfătuiri or- străduieşte să producă zilnic
—- 2 600 tone cocs metalur­
— 12 089 tone oţel
gic — 6 281 tone laminate fi­ i ganizate la C.S, Hunedoara, in cadrul programului de activi- i însemnate cantităţi de cocs In fiecare an, k Combina­ lei. Autor i ing. Boriş Ruşu
— 25,4 milioane lei U pro­ —- 21 000 tone aglomerat nite j tăţi prilejuit de apropiata aniversare a 90 de ani de cînd a ; peşte programele stabilite, tul siderurgic Hunedoara, împreună cu un colectiv. O
ducţia globală — 7 300 tone fontă j intrat in funcţiune primul furnal la Hunedoara. Au participat i furnaliştii, beneficiarii acestei mişcarea de inovaţii şi raţio­ altă inovaţie valoroasă aplica­
— 42 milioane lei Ia pro­ — 20 600 tone oţel Galaţi I factori cu munci de răspundere din toate compartimentele de : importante materii prime nalizări se desfăşoară intens, tă în 1973 a fost „Modifica­
ducţia marfă — 12 000 tone laminate fi­ | activitate ale combinatului siderurgic hunedorean. Au fost j pentru elaborarea fontei, des­ fructuos. Cadrele de specia­ rea cilindrilor de calibrare la
— 82 milioane lei la pro­ nite lişti, inginerii, dar şi maiştrii trenul I de la laminorul dţ
ducţia marfă vindută ji înca­ — 53 milioane lei la pro­ ; prezentate patru materiale referitoare la modalităţile de dez- j făşoară o vastă activitate de şi muncitorii îşi valorifică 750 mm“ — realizare a u-
sată Reşiţa ducţia globală, ceea ce în ex­ j voltare a bazei energetice a combinatului, preocupările pe economisire a cocsului. creator inteligenţa tehnică în nuj colectiv, în frunţe cu
— 4 milioane lei economii presie naturală înseamnă : j linia raţionalizării consumurilor energetice în toate uzinele i Ca urmare a măsurilor lua­ scopul perfecţionării fluxuri­ ing. Petru Lazăr. Economia
la preţul de cost — 17,1 milioane Iei la pro­ — 5 555 tone cocs metalur- | combinatului, sisteme de acţionare a laminoarelor. S-au pre- j lor tehnologice, diminuării e- postcalculată pe an : 811 000
— 11 milioane lei valută ducţia globală gic zentat mai multe filme documentare tematice, s-au purtat dis- te pe această linie, a extin­ fortului fizic, creşterii pro­ lei.
privind onorarea contractelor — 13,2 milioane lei la pro­ — 10 500 tone fontă derii unor iniţiative, numai in ductivităţii muncii, sporirii e- Dealtminteri, şi pentru ac­
la export ducţia marfă ^ — 17 600 tone oţel j cuţii fructuoase, finalizate cu propuneri de măsuri concrete primul trimestru din acest an ficienţei economice. tivitatea din 1973, C,S. Hu­
— 1 500 lei creşterea pro­ In produse fizice, s-au obţi­ — 15 340 tone laminate fi­ pentru utilizarea chibzuită, economică, a tuturor resurselor au fost economisite 4 000 to- Pentru activitatea fructuoa­ nedoara s-a situat din nou pe
ductivităţii muncii pe salariat. nut suplimentar : nite j energetice cu care vehiculează combinatul. ne de cocs metalurgic. să din anul 1972, C.S, Hune­ primul loc pe judeţ în acti­
In produse fizice, s-au rea­ — 320 tone cocs metalur­ — 2 611 tone tablă şi ban­ doara s-a situat pe primul vitatea de inovaţii şi raţiona­
lizat in plus faţă de sarcinile gic dă laminată la rece. loe pe judeţ şi pe Ministerul lizări. Pe anul în curs există,
Industriei Metalurgice în do­ de asemenea, preocupări sus­
meniul inovaţiilor şi raţiona­ ţinute în acest domeniu, pro­
înaintate
punerile
anticipînd
mărirea numărului de şarje —
cu energie electrică economisi­
Iniţiative muncitoreşti tă". de Ia 100 la 120, iar la cuptoa­ suplimentar 3 000 de tone. A- lizărilor. de pe acum însemnate econo­
In T973, această activitate a
cest succes ne-a permis reînnoi­
mii postcalcukte. Utilajul teh­
In pagina de azi ne-am pro­
rea
angajamentului
9 9 pus să prezentăm iniţiativa o- rele de 20 tone chiar la 135 6 000 tone de oţel. anual la marcat noi creşteri. Au fost nologic va fi supus în conti­
de şarje — şi la reducerea u-
de
propuse
245
şi
inovaţii
valoroase, cu ridicată ţelarilor electrici : „Lunar, la nei reparaţii în fiecare lună. De pînă acum — intervine mais­ aplicate 102, echivalînd cu e- vor introduce noi tehnologii
nuare
se
perfecţionărilor,
raţionalizări, din care au fost
—
Realizările
înregistrate
asemenea, trebuie amintită mă­
fiecare cuptor — o şarjă cu
energie electrică economisită". sura de recuperare a rezervelor trul principal Florian Giurcă, conomii postcalcukte în va­ de lucru în fluxurile de fa­
Cadrul declanşării : o adunare de oţel în lingouri de 2 tone, preşedintele comitetului sindica­ loare de 22 258 000 lei. bricaţie, va fi diminuat sen­
eficientă economică prim-topitorul sindicala. Autor: asta însemnînd recuperarea lu­ tului pe secţie — se datoresc — Inovaţia anului 1973, de oţel şi laminate va înre­
sibil
producţia
efortul
fizic,
de
grupă
nară a circa 300 tone de lin­
Gheorghe
Obîr-
şanu, de la cuptorul 2, de 20 gou şi economisirea unei în­ în buna măsură desfăşurării dacă-i putem spune aşa — gistra noi creşteri valorice şi
s-a exprimat ing. Nicolae Ilie,
largi a _ întrecerii socialiste în­
tone, după consultarea preala­ semnate cantităţi de energie e- tre schimburi, echipe, oameni. ■şeful biroului invenţii, ino­ calitative. Ji doua cifre de
— Puternica emulaţie genera­ acţionează în cele trei mari şi-a propus ca, lunar, la fiecare bilă cu membrii schimbului pe lectrică. Sigur, sînţ şi alte mă­ vaţii, documentare din cadrul bilanţ, coneluzive: în primii
tă de Conferinţa Naţională a colective de muncă. Iar a vorbi cuptor, să se elaboreze o şar­ care-1 conduce. Iniţiativa a suri ce vizează economisirea e • Fiecare este animat de dorinţa C.S. Hunedoara — a fost trei ani ai actualului cincinal,
partidului, din luna iulie 1972, despre toate odată, cred că nu jă’cu energie electrică economi­ fost preluată de toate schim­ nergiei electrice, pentru a ne de a întîmpina cu realizări re­ Ia C.S. Hunedoara s-au apli­
a declanşat în cadrul colecti­ este spaţiu şi nici nu este opor­ sită; laminatorii de,,k. „8.00" burile de Ia oţelăria electrică putea încadra în coordonatele marcabile cea de a XXX-a a- „Nou praf exoterm utilizat cat 345 de inovaţii şi raţio­
vului de siderurgişti hunedo- tun. au hotărît să lamineze cîte un şi se aplică eficient. iniţiativei. Oamenii le cunosc niversare a Eliberării patriei şi k elaborarea oţelului", cu o nalizări, valoarea economiilor
reni un amplu complex de mă­ Inginerul Ionel Cîndea, locţi- lingou ’« nlus în fiecare — Efectul economic s-* e- ri se străduiesc si le aplice con­ Congresul al Xl-lea al partidu­ economie postcalculată pe postcalcukte cifrîndu-se k
suri, acţiuni, preocupări, me­ videnţiat imediat? secvent şi eficient. lui, precum şi sărbătorirea a jumătate de an de 6 200 000 peste 56 milioane Iei.
nite să impulsioneze activitatea 90 ae ini de la punerea în
Chiar imediat, nu — răs- — Iar eficienţa acestor mă­
productivă, să conducă la rea­ funcţiune a primului furnal la
unde Gheorghe Obîrşanu. Tre- suri, a iniţiativei în general ?
lizarea exemplară a sarcinilor Hunedoara. Preocupările noas­
ui»u luate unele măsuri, crea­ — Este evidentă — remarca Record în materie la
de plan şi a angajamentelor a- te nişte condiţii favorabile. Ori­ tovarăşul Nicolae Avramescu, tre pentru susţinerea cu efi­
sumate în întrecerea socialistă. itorul secretarului comitetului schimb ; prim-topitorul Ioan ce lucru nou cere o perioadă secretarul comitetului de partid cienţă maximă a iniţiativei de
Aşa s-au născut mai multe i- de partid pe C.S. Hunedoara, Băncescu, de la O.S.M. II, a d« experimentare. pe oţelărie. Numai în acest an elaborare lunară, la fiecare cup­
niţiative muncitoreşti, a căror ne-a amintit apoi iniţiativele lansat chemarea, însuşită în — Care au fost aceste ma­ am reuşit să economisim peste tor, a unei şarje cu energie e- oţelăria electrică
valoare economică s-a eviden­ ce acţionează în combinatul scurt timp de către toate schim­ lectrică economisită, s-au răs-
suri, aceste condiţii favorabile ? un milion kWh de energie e-
ţiat în scurt timp, pozitiv, In hunedorean, 13 la număr, au­ burile de la toate. cuptoarele, — Să amintesc cîteva — a- lectrică, să ne onorăm exem­ frînt pozitiv asupra tuturor in- Către sfîrşitu] lunii martie tul cu o lună înainte, a reu­
procesul de producţie, în mun­ torii lor, efectul economic şi ca fiecare echipă să producă daugă ing. Dan Marinescu, şe­ plar angajamentul asumat în ducătorilor economici: îmbună­ a,e„ k oţelăria electrică a şit ca numai în 7 zile de ex­
ca de educaţie a oamenilor. Ar educativ, aria de cuprindere, în fiecare schimb 2 tone de ful oţelăriei electrice : extinde­ marea întrecere socialistă de tăţirea calităţii oţelului, econo­ C.S. Galaţi a intrat în func­ ploatare să producă 1 030 to­
fi neconcludent ca în această de generalizare. Să notăm şi oţel fn plus ; la rîndul lor, coc- rea elaborării oţelului prin in- realizare a cincinalului înainte misirea de cărămizi refractare, ne de oţel electric, mult so­
pagină, care mijloceşte un fruc­ noi, pe scurt, cîteva iniţiative sarii au declanşat si aplică e- suflarea oxigenului, utilizarea de termen. feroaliaje^ metal, încadrarea ri­ ţiune cel dc-al doilea cuptor licitat de economia naţională.
tuos schimb de experienţă în­ din perimetrul siderurgiştilor ficient două iniţiative: „In mai judicioasă a materiilor pri­ — Puteţi concretiza ? guroasă în toate consumurile, de 50 de tone. Preluînd ex­ Este un strălucit succes al
tre siderurgiştii din Hunedoara, de pc Cerna, care au o mai fiecare schimb — 2 tone de şar­ me ; creşterea duratei de func­ — Angajamentul nostru a- înregistrarea, pe primul trimes­ ploatarea noului agregat, tî- oţelarilor, un record în ma­
Reşiţa şi Galaţi, să vorbim mare valoare economică. Colec­ jă economisită 11 şi „In fiecare ţionare a cuptoarelor, de la 87 nual a fost de 2 000 tone. Pe tru, a 3 milioane lei economii nărul colectiv al secţiei, acu- terie, deoarece aceeaşi canti­
doar despre cîte o iniţiativă ce tivul de la oţelăria electrică schimb — un pilot comprimat la 90 la sută, ceea ce a permis primul trimestru am elaborat prin efort propriu. mulînd deja o experienţă la tate de oţel la primul cuptor
primul cuptor de aceeaşi ca­ a fost realizată în circa două
pacitate, care şi-a făcut debu- săptâmîni.
nă la 1 150 de grade. Pentru
pentru furnalişti ie impune a-
care este planificat preţul de
Preocupare permanentă furnalele de tipul celor de la tenţiei şi schimbarea proporţi­ cost. Astfel, se urmăreşte redu­
Reşiţa, este un nivel accepta­
cerea cu 6 kg a normei de
ei în reţete, în scopul creşterii
bil, el asigurînd o reducere a onderii cocsului de Reşiţa, consum planificate. Realizările Folosirea intensivă a
pentru reducerea cocsului de 1,5 Ia sută la 100 n-ar întruni însă întru totul ca­ pe trimestrul întîi demonstrea­
că
acesta
afirmi
pecialiştii
ză că şi această cotă a ştache­
supli­
grade
de
temperatură
cerute.
Intrucît
lităţile
apreci­
mentara. Asupra ideii în sine
tei poate fi atinsă. Astfel, s-au
economisit 9 kg pe tonă faţă
consumului de COCS se poate însă discuta. întreba­ erile se bazau prea puţin pe de norma departamentală şi agregatelor siderurgice
un studiu temeinic, conducerea
rea esenţială rămîne pînă Ia ce
secţiei urmăreşte de cîtva timp
3 kg faţă de norma internă. A-
limite se poate merge pentru
a atinge eficienţa maximă, consumul de cocs în condi­ firmînd că elementul determi­ încă din prima lună a anu­ sută faţă de realizările din
Reducerea consumului de nuare. Dialogul a pornit de la bunăoară, opririle tehnologice Furnaliştii nu dispun de o do­ ţiile nefolosirii în reţetă a coc­ nant al succesului rămîne par­ lui, în toate secţiile combina­ 1973 (care au fost cu circa
cocs metalurgic la furnale con­ compararea cîtorva cifre. In a- au reprezentat doar 50 la su­ cumentare tehnică, statistică, sului de Reşiţa şi în cele cînd ticiparea colectivului, să amin­ tului reşiţean se acţionează cu 5 la sută mai mari faţă de
stituie o preocupare permanen­ cest an, faţa de 1970, se con­ tă din durata celor din ianua­ privind raporturile optime din­ procentul lui ajunge la 30 la tim şi cîteva din aceste forme. perseverenţă pentru înfăptui­ anul precedent). La maşinile-
tă a furnaliştilor de pretutin­ sumă cu 51 kg mai puţin cocs rie, cifra absolută ridieîndu-se tre temperatura aerului insu­ sută. Primele observaţii nu sînt Muncitorul de la încărcare cîn- rea angajamentului asumat, de unclte, prin extinderea lucru­
deni pentru folosirea cu maxi­ de aprovizionare pe tona de doar ceva peste şase ore. Prin flat şi consumul de combusti­ încă de natura să ofere o con­ tăreşte cu maximă grijă încăr­ a realiza întregul spor de pro­ lui în trei schimburi, indice
mum de grijă a acestei materii fontă. In aceeaşi perioadă, in­ mersul constant al furnalelor se bil, dintre consumul dc cocs cluzie certă, ilustrînd doar o cătura pentru a o corecta la
prime deosebit dc valoroase. dicatorul similar la cocs teh­ cea mai mică dereglare. Topi- ducţie prin folosirea intensivă le de utilizare a maşinilor ex­
anumită diferenţă. Cum însă şi
La furnale s-au întreprins nic a scăzut cu 46 de kilogra­ a agregatelor existente. terne va creşte la 85 la sută.
între cele două agregate se torul are în atenţie să nu se
multe acţiuni şi iniţiative me­ me, la energie electrică cu 23,8 I T A piardă fontă prin zgură. Un In acest scop au fost în­ După trei luni se poate
nite să se concretizeze în final la sută, iar la gaz (gaz de fur- constată unele deosebiri, rămî­ rol deosebit revine maistrului tocmite grafice de întreţinere, spune că aceste angajamente
într-un consum specific mai nal_ şi gaz metan) se consumă ne să se prelungească perioa­ tojjitor, în a cărui sarcină in­
mic pe tona de metal. Dacă mai puţin decît este prevăzut. asigură nu numai o anumită şi cel de gaz metan sau de fur­ da de urmărire. La Reşiţa au tra optimizarea numărului de promovîndu-se ideea ca opri­ se înfăptuiesc exemplar. Fur­
privim aria lor, observăm că Furnaliştii explică aceste di­ creştere a producţiei şi de aici nal. Poate ar prezenta interes existat şi alte căutări, furna­ încărcături şi urmărirea atentă rile să aibă loe săptămînal, naliştii, bunăoară, au mărit
sînt cuprinse mai toate sectoa­ minuări prin cîţiva factori. La indirect o reducere a cocsului, o cercetare mai amplă pe a- liştii experimentînd şi posibili­ a mersului tuturor instalaţiilor, cu deosebire duminica, execu- indicele intensiv cu 4 la sută
rele, practic fiecare loc de loe principal se situează mer­ dar Însuşi procesul de elabo­ ceaită temă, avîndu-se în vedţ- tatea folosirii bricheţilor de veghind la debitul de gaz, la tîndu-se revizii dc calitate. De
muncă unde există condiţii re­ sul uniform al agregatelor, stră­ rare este dirijat mai bine, evi- re ansamblul aspectelor econo­ Călan. menţinerea temperaturii aeru­ faţă de prevederi, realizînd
ale pentru reducerea consumu­ dania întregului colectiv de a tîndu-se consumurile suplimen­ mice, inclusiv acela al valorifi­ _ Dincolo de_ aspectele tehnice lui insuflat. asemenea, în secţii sc urmăreş­ pe aceasta bază un spor de
lui ae cocs. elimina opririle de orice na­ tare. Rămînînd în domeniul cării gazului ca materie primă şi tehnologice, preocupările Cum reducerea consumului te întreţinerea corespunzătoa­ producţie de 3,5 la sută. A-
Intr-o recentă discuţie cu tură, urmărind în acelaşi timp tehnologic, este de semnalat în industria chimică. In con­ furnaliştilor au un larg carac­ de cocs nu rămîne un scop în re a instalaţiilor, asigurarea semenea fapte sînt consemna­
şeful secţiei, inginerul Hugo menţinerea reţetei de fabricaţie, ca notabilă perseverenţa cu junctura actuală, cocsul rămî­ ter de^ masă. Intr-un fel sau sine, vrem să conchidem, rcle- unui mers uniform. Obiectivul
Kucsera, am încercat să defi­ înainte de a intra în incinta care furnaliştii acţionează pen­ ne, fără îndoială, combustibilul altul, întregul colectiv este an­ vînd că în perioada scursă din te şi în celelalte secţii. Din
nim, deşi intenţia poate părea secţiei, pe un imens grafic a- tru creşterea temperaturii ae­ cel mai deficitar. La Reşiţa, trenat în acţiunea de gospodă­ acest an _ furnaliştii au realizat urmărit de siderurgiştii de sporul de oţel, mai bine de
exagerată, experienţa reşiţeană, flăm cum se cuantifică aceste rului insuflat. el este adus în cea mai mare rire raţională _ a combustibilu­ aproape jumătate din sporul de pe malul Bîrzavei este ca în 30 la sută se datorează folosi­
precum şi orientările în conti­ preocupări. In luna februarie, In ultimul timp s-a ajuns pî­ parte din străinătate. De aceea, lui. Aceasta şi prin modul în fontă cu cocs economisit. acest an indicele de utilizare rii intensive a suprafeţelor şi
extensiv să crească, în medie, în totalitate utilizării raţio­
faţă de plan, cu 0,5 la sută,
rută mai mare faţă de capaci­ din acest an pe linie de cali­ niformă a producţiei pe luni nale a capacităţilor de produc­
Calitatea produselor-o problemă prioritară tăţile proiectate. tate, au este In intenţia noas­ vinţa cerinţelor calitative, res­ iar cel intensiv — cu 1 la ţie.
în cadrul trimestrelor în pri­
Ji în cadrul Uzinei de la­
tră de a lăsa să se înţeleagă că
perioada
plate,
minate
scursă
pectarea neabătută a programe­
din acest an s-a soldat cu suc­ la Combinatul siderurgic în din lor de reparaţii şi o mai bună
Galaţi
a-
totul
s-a
făcut
cese deosebite pe linia calită­ ceastă privinţă şi că nu există aprovizionare cu piese de Să reducem continuu
pe agenda de lucru a colectivului ţii producţiei, rebuturile din loc pentru mai bine. Dimpo­ schimb, ca şi întărirea răspun­
laminoare
înregistrînd,
faţă
de
trivă, aici sînt încă suficiente
derii maiştrilor şi a şefilor de
aceeaşi perioadă de comparaţie,
o scădere de aproape trei ori. rezerve care trebuie mobiliza­ schimb îndeosebi în sectoarele importul
ta In continuare şi de care co­
sec­
Slebing,
oţelărie,
L.T.G.,
Alături de îndeplinirea can­ muncii, de către comitetul de ţie cu aceeaşi perioadă a anu­ Bunăoară, în laminorul Slebing mitetul oamenilor muncii, con­ torul expediţie-ajustaj. Sînt, aşa
titativă a sarcinilor de plan, de partid al platformei, în anul lui trecut de 1,8 ori, iar la rebutul a fost redus cu 22 la ducerile secţiilor vor trebui să după cum afirmam mai sus, In ultimele trei luni, una curile existente, de noile nor­
obţinerea unor sporuri tot mai 1973 a crescut ponderea pro­ secţia furnale fonta declasata a certe posibilităţi de sporire a din preocupările principale me dc consuni. Un calcul
mari de fontă, oţel şi lamina­ ducţiei de calitatea I la tablă fost redusă de 2,7 ori faţă de producţiei de calitate superioa­ ale comisiei dc import-export preliminar arată că importu­
te, în preocuparea siderurgişti­ groasă la 95 la sută, a scăzut prevederile STAS. Aceste rea­ 0 A L A T I ră, oferite din înseşi exemplele din cadrul C.S. Reşiţa a fost
lor gălăţeni, a organizaţiei de cantitatea de fontă declasată la lizări obţinute în sectorul fur- evidenţiate. Pentru aceasta, în­ rile pot fi diminuate cu
partid de pe platformă şi a co­ 0,58 la sută, iar rebutul pro­ nale-aglomerare au influenţat să^ realizările obţinute nu tre­ şi aceea ca, împreună cu spe­ 200 000 lei valută.
mitetului oamenilor muncii, ca priu la oţeiărie a înregistrat, pozitiv activitatea secţiei oţe­ sută, în laminorul de tablă ţină cont în activitatea viitoa­ buie să mulţumească colective­ cialiştii din secţiile combina­ Un alt mod de reducere a
o problemă prioritara, de ma­ de asemenea, o scădere de 0,06 lărie, unde, acţionîndu-se pe groasă — de patru ori, unde re. înseşi procentele pe care le de muncă, ci, dimpotrivă, să tului, să analizeze posibilită­
ximă importanţi, se situează şi Ia sută. aceleaşi coordonate — creşte­ volumul acestuia reprezintă le-am redat în articolul de fa­ le mobilizeze în continuare, ţile reducerii importului. In importurilor este executarea
calitatea producţiei. Pe această Trecînd succint în revistă re­ rea producţiei de oţel de cali­ doar 0,08 Ia sută, faţă de 0,32 ţă — ce-i drept mici în com­ ştiut fiind faptul că de calita­ pe plan local, a unor piese
la sută în 1973, iar tabla de­
linie au fost înregistrate în a- alizările obţinute pe linie de tate superioară —, procentul de clasată a scăzut cu 56 la sută. paraţie cu ami precedenţi — tea producţiei depinde în cel acest sens au fost reverifica- şi scule — garnituri şi seme
nul precedent bune rezultate, calitate în anul 1973, ne vom raportate k volumul producţi­ mu înalt grad eficienţa acti­ te fişele tehnice, urmărindu-se ringuri — precum şi folosirea
oţel lingou rebutat a scăzut cu Sînt, de asemenea, de subliniat ei ce se realizează în combinat,
dovada constituind-o înseşi a- referi în continuare k rezul­ 50 la sută, astfel că volumul realizările bune obţinute la vităţii combinatului, situarea reducerea cantitativă a cereri­ unor piese de schimb din pro­
precierile făcute asupra produ­ tatele din primele luni ale a- rebutului în totalul producţiei sortimentul de tablă mijlocie şi arată în mod concret că re­ lui, din nou, pe podiumul u- lor, ţinîndu-se seama de sto­
selor de către beneficiarii in­ cestui an, rezultate care vin să realizate reprezintă doar 0,03 butul mai poate fi redus ca nităţilor fruntaşe pe ţară în ducţia indigenă.
terni şi externi, faptul că în confirme eficienţa măsurilor la sută, ceea ce constituie o groasă, k care indicele de ca­ volum, că indicii de calitatea I ampla întrecere socialistă pen­
adoptate cu prilejul adunărilor litatea I a crescut la 99,2 la mai au suficiente posibilităţi
condiţiile în care la export au realizare deosebită în compa­ tru întîmpinarea cu realizări
generale ale oamenilor muncii, sută, din care 97,2 pe program, de creştere.
fost livrate mai puţin de 4 700 raţie cu anii precedenţi. De de prestigiu a celei de a 30-a
preocuparea fiecărui colectiv deci fără schimbarea destinaţiei Am sublinia şi faptul că o
tone metal, totuşi sarcinile de de muncă din secţiile combi­ menţionat că aceste realizări au aniversări a Eliberării patriei Pagini cu apariţie simultană la Deva, Reşiţa şi Galaţi
plan pe toate relaţiile au fost natului pentru îmbunătăţirea fo*l înregistrate în condiţiile în la beneficiarul iniţial, de la lan­ condiţie esenţială în privinţa şi a Congresului al Xl-lea al
depăşite cu 45,5 milioane lei car* colectivul secţiei oţelărie sarea programului k oţelărie. creşterii calităţii producţiei, de partidului, pentru înfăptuirea realizată de: DUMITRU GHEONEA, EUGEN FIERARU şi
continuă a calităţii producţiei. GHEORGHE LUPOAE.
valută. Prin măsurile adoptate Astfel, cantitatea de aglomerat trebui* să producă la acest an Prezentînd succeeele înregis­ care va trebui să ie ţină seama, înainte de termen a prevederi­
de către comitetul oamenilo» declasai • teX«t« h compara­ o ctatitot* 4* oţ*l ae IM k trat* ia perioada raia tiv teoreă e reprezint! şi programam n« le* actualului pita eimentl. i