Page 52 - Drumul_socialismului_1974_04
P. 52
4 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5991 • MIERCURI 17 APRILIE 1974
Album coral Gheorghe Du-
Cinema 13.15 Revista şlagărelor; 14,00
mitrescu ; 13,00 Radiojurnal;
Buletin de ştiri; 14,05 Va
rietăţi muzicale; 14,40 Din
DEVA : Fantastica aventură muzica popoarelor ; 15,00 Bu
Cuvîntarea PRIMIRI LA TOVARĂŞUL a lui Neptun („Patria") ; Ju- letin de ştiri; 15,05 Clubul
lian* şi Tu fi eu („Arta");
invitaţilor; 16,00 Radiojur
SIMERIA: Joe Kid („Mure
nal ; 16,15 Cîntcce de Matei
şul"); HUNEDOARA: Le Socor; 16,25 Odă limbii ro
Mans („Siderurgistul"); Omul
NICOLAE CEAUSESCU
mâne ; 16,45 Un disc cu Ivo
NICOLÂE CEAUŞESCU ___________________________________________9_____________________ nu e singur („Constructorul"); [Robie ; 17,00 Buletin de
Dincolo de nisipuri („Arta");
ştiri; 17,05 Radiopublicitate ;
CALAN: Cea din urmă zi
(„11 Iunie"); TELIUC: Dau 17.15 Universul familiei;
17,40 Albumul tinerilor in
Membrii Comitetului Executiv na, seriile I-II („Minerul"); terpreţi ai cîntecului popu
(Urmară din pag. t) afirmarea liberă şi nestingheri me mai bună şi mai dreaptă. PETROŞANI: Ancheta poş lar ; 18,00 Orele scrii; 20,00
tă a fiecărui popor, a fiecărei Parlamentele, Uniunea Inter taşilor („7 Noiembrie"); Muzică populară ; 20,30 Itine
cesar să se asigure aplicarea naţiuni este o cerinţă vitală parlamentară pot face mult Singur („Republica"); LU- rar la harta ţării. Valea Oltu
întocmai a acordurilor de la pentru instaurarea unor rela pentru mobilizarea opiniei pu a! Uniunii Interparlamentare PENI: Generalul doarme în lui ; 20,40 Muzică pe adresa
Paris privind încetarea războ ţii noi d« dreptate şi egali blice în fiecare tară isi în în picioare („Cultural"); LO- dumneavoastră; 6 Consem
iului din Vietnam, să se con tate în lumea de azi. treaga lume în lupta împotri NEA : Poliţistul („Minerul"); nări de Mihai Lăcătuş, crea
tinue eforturile pentru realiza Apreciem că o problemă car va tendinţelor anacronice din Preşedintele Republicii So tele grupului romăln din U- blemelor ce confruntă ome ANINOASA: Aventura Iui tor popular din Cîmpulung
rea deplină a păcii în întreaga dinală a zilelor noastre este politica mondială, pentru ac cialiste România, tovarăşul' niunea Interparlamentară. nirea. Poseidon („Muncitoresc"); Moldovenesc ; 22,00 Radiojur
Indochină, astfel ca popoarele lichidarea fenomenului subdez centuarea destinderii şi pentru Nicolae Ceauşescu, a primit, Intreţinîndu-se cordial cu In cadrul convorbirii, au PETRILA: Colega mea, vră nal ; 22,30 Bijuterii muzicale;
vietnamez, khmer şi laoţian voltării — a cărei origine este întronarea unor raporturi noi, marţi, pe G.S. Dhillon, pre reprezentanţii conducerii U- fost abordate d« asemenea jitoarea („Muncitoresc"); 23,00—5,00 Estrada nocturnă.
să-iţi poată decide singure des politica imperialistă, îndelun de egalitate, stimă, încredere şedintele Ad-interim al Con niunii Interparlamentare, pre unele aspecte privind mate VULCAN: Păcală, seriile I-II
tinele, fără nici un amestec gata asuprire colonială —, re reciprocă si colaborare fruc siliului Interparlamentar şi şedintele Nicolae Ceauşescu riile prime — problemă a- („Muncitoresc"); URICANI:
din afară, să se poată consa ducerea şi desfiinţarea decala tuoasă între toate naţiunile. Comitetului Executiv al U- a relevat rolul important pe flată în prezent In dezbate Monolog („7 Noiembrie");
cra nestingherite dezvoltării jelor în dezvoltarea economică Doresc să vă asigur că Ma niunii Interparlamentare, E. care uniunea, parlamentele rea sesiunii extraordinare a ORAŞTIE: Torino negru Televiziune
lor pe calea progresului eco a statelor, crearea condiţiilor rea Adunare Naţională a Repu J. Derwinski, vicepreşedinte şi parlamentarii pot şi tre Adunării Generale a O.N.U. („Patria"); Autostop („Flacă
nomic ţi social. ca toate popoarele să poată be blicii Socialiste România, ex- al Comitetului Executiv, P. C. buie să-l joace în înfăptui — subliniindu-se, Un context, ra"); GEOAGIU-BAI: Răz
Consolidarea păcii ţi securi neficia de cuceririle civilizaţiei primînd cu fidelitate aspiraţii Terenzio, secretar general al rea unei politici noi, în sta contribuţia pe care trebuie boiul subteran; HAŢEG: Nun
tăţii internaţionale cere în mod moderne. Se impune realizarea le şi interesele supreme ale Uniunii Interparlamentare, şi tornicirea în relaţiile inter să şi-o aducă Uniunea Inter ta de aur („Popular"); 9,00 Teleşcoală. Album şco
imperios să se elimine toate unui raport just între preţul poporului român, va acţiona jpe membrii Comitetului Exe statale a principiilor drep parlamentară şi în acest do BRAD : „33“ („Steaua ro lar. Spiru Elaret şi dis
sursele de conflict şi încordare, materiilor prime şi cel al pro consecvent pentru intensifica cutiv al Uniunii—J.A. England tului internaţional, în edifi meniu. In deplin consens, şie"); GURABARZA: Con cipolii săi ;
să se evite orice acte care ar duselor industriale, accesul rea colaborării cu parlamentele (Australia), E. Cuvelier (Bel carea unei lumi mai bune s-a relevat necesitatea aşe spiraţia („Minerul"); ILIA i 10.00 Curs de limbă engleză.
putea genera animozitate între larg al tuturor naţiunilor, în din întreaga lume, îşi va adu gia), R. Said (R.A. Egipt), W. Ho- şi mai drepte, o lume a pă zării relaţiilor economice pe Fiul mecanicului de locomo Lecţia 85 (reluare) ;
state, să se renunţe cu desă condiţii de deplină egalitate, ce contribuţia activă la creşte fer (Elveţia), G. Vedovato (I- cii, înţelegerii şi cooperării. baze noi, echitabile, expri- tivă („Lumina"). 10.30 Curs de limbă rusă.
vârşire la confruntarea armată atît la materii prime, cît şi rea rolului Uniunii Interparla talia), K. Fukunaga (Japo In acest sens, s-a subliniat mîndu-se convingerea că Lecţia 86 (reluare);
ca mijloc de soluţionare a li la tehnologiile avansate. mentare în viaţa internaţiona nia), A. Carrillo (Mexic), cu satisfacţie că pe agenda actuala sesiune a Adunării 11.00 Melodii populare din
tigiilor interstatale. Viaţa de Industrializarea ţărilor în lă, va promova în continuare A.P. Şitikov (U.R.S.S.). sesiunii de primăvară a U- Generale a O.N.U. va oferi Moldova ;
monstrează că singura cale de curs de dezvoltare, progresul o politică externă fermă, în La întrevedere au partici niunii Interparlamentare sînt cadrul adecvat pentru ca 11.15 Biblioteca pentru toţi :
rezolvare a problemelor ce rapid al agriculturii sînt strîns sprijinul destinderii, păcii şi pat Emil Bodnaraş şi Şte înscrise probleme de larg toate ţările — mici, mijlocii Ion Barbu (II);
confruntă ţările este calea po legate de lichidarea analfabetis securităţii mondiale. fan Voitec, vicepreşedinţi ai interes. Dialogul dintre şeful şi mari — să participe la 12.00 Pagini din Albumul du
litică, tratativele desfăşurate pe mului, de ridicarea nivelului de Considerăm necesar sa acor Co'nsiliului de Stat, Manea statului român şi membrii găsirea, în comun, a solu PROGRAMUL I: 5,00 Bu minical ;
principiile deplinei egalităţi, în cunoştinţe al tuturor popoare dăm mai mare atenţie creşte Mănescu, prim-ministru al Comitetului Executiv al U- ţiilor pe care le reclamă letin de ştiri; 5,05 Cîntec şi
spiritul înţelegerii şi respectului lor, deoarece pînă la urmă va rii rolului Organizaţiei Naţiu guvernului, Miron Constan niunii Interparlamentare a joc pe plaiurile ţării; 5,40 16.00 Curs de limbă germană.
faţă de interesele legitime ale lorificarea resurselor naţionale nilor Unite, al altor organiza tinescu, preşedintele Marii rezolvarea problemei mate Jurnal agrar; 6,00 Radiopro- Lecţia 89.
fiecărei naţiuni. şi folosirea tehnologiilor mo ţii internaţionale în soluţiona Adunări Naţionale, George reliefat faptul că evoluţia riilor prime în interesul gramul dimineţii; 8,00 Su 16.30 Curs de limbă franceză.
Pornind de la faptul că în derne cer o muncă intensă, rea problemelor mondiale. Es Macovescu, ministrul aface vieţii internaţionale pune în progresului economic şi so marul presei; 8,08 La micro Lecţia 88 ;
lumea de azi cursa înarmărilor cadre cu o calificare tot mai te de datoria noastră, a tu rilor externe, Corneliu Mă evidenţă noi elemente poziti cial .el tuturor popoarelor. fon, melodia preferată; 9,00 17.30 Telex ;
absoarbe uriaşe fonduri mate înaltă. turor şi a dumneavoastră, a nescu, membru al Comite ve în această direcţie, că Intîlnirea s-a desfăşurat Buletin de ştiri; 9,05 Or 17,35 Cunoaşteţi legile. (Ac
riale, reprezintă o grea povară Trebuie să acţionăm pentru parlamentarilor de pretutindeni, tului Executiv al Uniunii tot mai multe ţări îşi aduc într-o atmosferă de caldă chestra de muzică populară tualitatea legislativă) ;
pe umerii popoarelor, că în noi relaţii economice interna de a face totul ca Organizaţia Interparlamentare, preşedin contribuţia la rezolvarea pro prietenie. „Danubius" din Drobeta-Tur- 18.00 Festivaluri, festivaluri-.;
arsenalele statelor se acumulea ţionale, la elaborarea cărora Naţiunilor Unite să fie tot mai 18.25 Imagini din Siria ;
ză tot mai multe mijloace de trebuie să participe activ toa puternică. nu Scverin; 9,35 Opereta l8,50 Tragerea pronoexpres ;
distrugere în masă, considerăm te statele, indiferent de mări In încheiere, îmi exprim con „Gondolierii" de Arthur Sul-
că una din sarcinile cruciale mea lor. Nici o problemă, şi vingerea că prezenţa dumnea Şeful delegaţiei egiptene ia lucrările livan ; 10,00 Buletin de ştiri; 19.00 Bună seara, vacanţă
care stau în faţa întregii ome cu atît mai mult cea a rela voastră în România vă va per 10.05 Curier economic; 10,10 Năzdrăvanii şi soarele ;
niri, a tuturor statelor, a gu ţiilor economice, nu mai poa mite ca, paralel cu activitatea Retrospectiva creaţiei lui Ma- 19.20 1001 de seri. Bugs
vernelor şi parlamentelor este te fi soluţionată de cîteva sta pe care o desfăşuraţi în cadrul Uniunii Interparlamentare rius Mihail ; 10,30 Din ţările Bunny şi prietenii săi ;
înfăptuirea dezarmării şi, în te. Ţările în curs de dezvol sesiunii Uniunii Interparlamen socialiste ; 10,45 Melodii popu 19.30 Telejurnal — 1 Mai
primul rînd, a dezarmării nu tare, ţările mici şi mijlocii ca tare, să puteţi cunoaşte mai lare de virtuozitate; 11,00 1974 — sub semnul si
cleare. Este imperios necesar re doresc să-şi asigure pro îndeaproape realităţile socialis Buletin de ştiri ; 11,05 Parti nului jubiliar. Cronica
ca popoarele, opinia publică gresul economico-social ^ rapid te ale patriei noastre, să pu Marţi după-amiază, tovară war Sadat un cordial salut pentru intensificarea şi diver dului în dulce grai — cînte- întrecerii pentru înde
mondială să-şi facă puternic şi independenţa trebuie să teţi înţelege mai aprofundat şul Nicolae Ceauşescu, pre prietenesc, precum şi urări de sificarea în continuare a con plinirea cincinalului îna
auzit glasul şi să impună tre participe tot mai activ la so legătura strînsă dintre politica şedintele Republicii Socialiste pace şi prosperitate poporului lucrării reciproce, în interesul ce pioniereşti ; 11,20 Avanpre inte de termen ;
cerea de Ia discuţii abstracte luţionarea tuturor problemelor. internă a ţării — consacrată România, a primit pe deputa egiptean. celor două popoare, al cauzei mieră Radio-Tv.; 11,35 For 20.00 Reflector ;
la măsuri practice, concrete de De aceasta depinde însăşi dez edificării societăţii socialiste tul Mahmoud Abou-Wafia, şe P r e ş e d i n t e l e Nicolae generale a păcii şi colaborării maţii de muzică uşoară : Can 20.20 Publicitate ;
dezarmare care să ducă la eli voltarea procesului de destin menite să descătuşeze larg ener ful delegaţiei egiptene la sesi Ceauşescu şi deputatul Mah internaţionale. tabile şi Los Cinco Musica- 20.25 Tefecinemateca. Un ma
berarea omenirii de coşmarul dere şi încredere între naţiuni, giile creatoare ale întregii na unea Uniunii Interparlamentare, moud Abou-Wafia au avut, Totodată, au fost discutate les ; 12,00 Buletin de ştiri ; re cineast: Jean Renoir.
unui nou război mondial nimi soarta păcii în lume. ţiuni, să asigure bunăstarea în membru al Consiliului Inter apoi, o convorbire cordială, în aspecte actuale ale vieţii inter 12.05 Intîlnire cu melodia Iluzia cea mare (pre
citor, la degajarea unor mari Viaţa arată că în soluţiona tregului popor — şi politica parlamentar. cursul căreia au fost abordate naţionale, îndeosebi cele refe populară şi interpretul prefe mieră pe ţară);
resurse ale societăţii, pentru rea acestor mari probleme ale noastră externă închinată idea La întrevedere a fost de fa probleme privind dezvoltarea ritoare la situaţia din Orien
îmbunătăţirea condiţiilor de lumii contemporane un rol de lurilor de înţelegere, coopera ţă Osman Assal, ambasadorul relaţiilor bilaterale. Cu acest tul Mijlociu. Oaspetele a re rat ; 12,30 Ştiinţa la zi; 12,35 22.15 24 de ore.
viaţă ale maselor, pentru acce cea mai mare importanţă re re şi prietenie între toate po Republicii Arabe Egipt la prilej, s-a dat o deosebită a- levat acţiunile pozitive între
lerarea progresului şi civiliza vine parlamentelor. Ele au un poarele lumii. Sper că prezen Bucureşti. precierc raporturilor de priete prinse de România, personal de
ţiei umane. cuvînt hotărîtor în orientarea ţa dumneavoastră în România Oaspetele a transmis pre nie şi cooperare statornicite în preşedintele Nicolae Ceauşescu,
Sprijinim activ lupta de eli politicii externe a guvernelor, va contribui la mai buna cu şedintelui Nicolae Ceauşescu tre ţările şi popoarele noastre, în direcţia soluţionării politice
berare naţională a popoarelor în împlinirea năzuinţelor ma noaştere între poporul român un cald salut din partea pre raporturi care, spre satisfacţia a problemelor care confruntă A
din Africa, acordăm ajutor selor populare de a trăi în- şi popoarele dumneavoastră, la şedintelui Republicii Arabe E- ambelor părţi, se extind pe zona Orientului Mijlociu, în
multilateral guvernului Repu tr-un climat de destindere, co cauza colaborării dintre popoa gipt, Anwar Sadat, a poporu multiple planuri, în spiritul conformitate cu interesele le întreprinderea comercială de
blicii Guineca-Bissau, mişcărilor laborare şi pace, în promova re şi a prieteniei în întreaga lui egiptean, împreună cu ad convorbirilor şi înţelegerilor gitime ale popoarelor din a-
de eliberare din Angola, Mo- rea în viaţa internaţională a lume. miraţia sa faţă de personalita convenite între preşedinţii ceastă regiune, în folosul păcii stat mărfuri industriale Deva
Nicolae Ceauşescu şi Anwar
zambic şi Namibia. Ne pro unor relaţii noi, democratice, Cu aceste gînduri, urez din tea şefului statului român. Sadat. A fost exprimată do şi destinderii în lume.
nunţăm cu hotărîre împotriva de egalitate între popoare. De inimă participanţilor Ia sesiu M'u'l ţ u rtt i n id, preşedintele rinţa comună de ă se pune îh întrevederea S-a desfăşurat
poliycii rasiale şi de apartheid aceea, considerăm că parlamen nea Uniunii, Interparlamentare Nicolae Ceauşescu a rugat să valoare, într-o măsură şi mai într-o atmosferă caldă, priete ANUNŢĂ
tarilor din toate ţările Ie re
din Africa de Sud şi Rhodesia. succes deplin în realizarea im se transmită preşedintelui An mare, posibilităţile existente nească. In ziua de 25 aprilie 1974, ora 9, în sala restau
Considerăm că trebuie intensi vine datoria să acţioneze mai portantei lor misiuni, în atin rantului „Bachus" din Deva se va vinde prin licitaţie
ferm şi consecvent pentru a
ficate eforturile tuturor popoa determina guvernele, cercurile gerea ţelurilor măreţe de pace publică un număr de 20 autoturisme.
relor pentru lichidarea defini conducătoare să promoveze o pentru care s-au întrunit în a- Caracteristicile şi preţul de vinzare al licitaţiei,
tivă a colonialismului, neoco- politică conformă cu interesele ceste zile Ia Bucureşti. precum şi adresele la care pot fi văzute autoturisme
Să facem totul pentru a răs
lonialismului, a oricăror forme vitale ale tuturor popoarelor, punde dorinţelor de colaborare Preşedintele Nicolae Ceauşescu a primit
le sînt afişate la magazinul „Racheta" din Deva, te
de asuprire si subjugare a al să ţină seama, în întreaga lor lefon 13084.
tor popoare. Considerăm că activitate, de cerinţele dezvol si pace ale întregii lumi. (A- _________________________________________________ 017)
pe senatorul american Edward Kennedy
asigurarea condiţiilor pentru tării contemporane spre o lu plauze puternice, prelungite).
Preşedintele Republicii Socia dorinţa reciprocă de a acţiona cesitatea consolidării cursului
Recepţie în onoarea participanţilor liste România, tovarăşul Nicolae în continuare pentru dezvolta spre destindere, prin promova Colectivul de studii cercetare
Ceauşescu, a primit, marţi Ia
rea unor relaţii noi între state,
rea colaborării şi înţelegerii
amiază, pe senatorul democrat dintre cele două state, pentru bazate pe echitate şi deplina
american Edward Kennedy, ca apropierea şi prietenia dintre egalitate în drepturi, care să profec{ii prin relee şi
Preşedintele Republicii So lescu, Leonte Răutu, Gheorghe acreditaţi la Bucureşti, precum re face o vizită în ţara noas opoarele român şi american, corespundă aspiraţiilor legitime
cialiste România, tovarăşul Stoica, Ilie Verdeţ, Ştefan Voi- şi corespondenţi ai presei străi tră. n acest context a fost relevat de pace, progres şi bunăstare
Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşa tec, Cornel Burtică, Miron ne. Senatorul Edward Kennedy rolul pe care îl au în promova ale tuturor naţiunilor lumii. automatizări Deva
Elena Ceauşescu, au oferit, Constantinescu, Mihai Dalea, La intrarea în sala de recep şi-a exprimat satisfacţia de a rea acestor relaţii contactele In aceeaşi zi, tovarăşa Elena
marţi scara, o recepţie în o- Mihai Gere, Ion Ioniţă, Ion ţie a şefului statului român, a se reintîlni cu preşedintele directe între oamenii politici, Ceauşescu a avut o întrevedere
noarea participanţilor la sesi Păţan, Ştefan Andrei, precum fost intonat Imnul Republicii Nicolae Ceauşescu, de a conti precum şi între reprezentanţi irietenească cu soţia senatoru- Str. G. Enescu, nr. 39 (sediul I.R.E. Deva).
unea de primăvară a Uniunii şi vicepreşedinţi ai Marii Adu Socialiste România. nua discuţiile rodnice avute cu ai cercurilor economice, ai vie Fui american, doamna Joan ANGAJEAZĂ IMEDIAT :
Interparlamentare. nări Naţionale, membri ai Con In timpul recepţiei, preşedin prilejul vizitei şefului statului ţii culturale şi ştiinţifice din Kennedy.
Au fost prezenţi tovarăşii siliului de Stat şi ai guvernu tele Nicolae Ceauşescu si to roman în S.U.A. cele două ţări. Preşedintele Nicolae Ceauşescu • 1 inginer electronist cu vechime de minimum
Emil Bodnaraş, Maxim Berghia- lui, membri ai conducerii Gru varăşa Elena Ceauşescu s-au In cursul întrevederii au fost A avut loc, de asemenea, un şi tovarăşa Elena Ceauşescu au 3 ani.
nu, Gheorghe Cioară, Florian pului român din Uniunea In întreţinut, într-o atmosferă de abordate probleme ale relaţii schimb de vederi asupra unui reţinut apoi la dejun pe sena • 1 lăcătuş mecanică fină cu experienţă.
Dănălache, Constantin Dră- terparlamentară, deputaţi, alte caldă cordialitate, cu membrii cerc larg de probleme ale vie torul Edward Kennedy şi so
gan, Emil Drăgănescu, Janos personalităţi ale vieţii noastre Consiliului Interparlamentar şi lor dintre România şi S.U.A., ţii internaţionale. în acest ca ţia sa, Joan Kennedv. Condiţiile de angajare şi salarizare sînt conform
Fazekas, Petre Lupu, Manea politice. Comitetului Executiv al Uniu constatîndu-se cu satisfacţie e- dru s-a subliniat cu satisfacţie Convorbirile şi dejunul s-au Legii nr. 12/1971 şi H.C.M. 914/1968. v
Mănescu, Gheorghe Pană, Du De asemenea, erau de faţă nii Interparlamentare, cu par voluţia lor pozitivă îndeosebi îmbunătăţirea climatului poli desfăşurat într-o atmosferă cor (123) I
mitru Popescu, Gheorghe Rădu- ■şefi ai misiunilor diplomatice lamentari din diferite ţări. în ultimii ani. S-a exprimat tic în lume şi s-a relevat ne dială, prietenească.
BREVIAR INTERNAŢIONAL telegrame • note • informaţii Pentru îmbunătăţirea activităţii de pază
contra incendiilor pe şantiere
Q.N.U. Dezbateri asupra problemelor rachete aer-sol şi aer-aer - tiere trebuie să aibă în vedere răţeniei în şantiere. Depozita ccstora, suprasolicitarea lor ne-
a
Organizarea activităţii pe şan
a anunţat premierul interimar
rea tuturor materialelor să se
fiind permisă.
Părţile metalice ale maşinilor
materiilor prime şi dezvoltării 5 3 ai Kuweitului, ministru al a- şi un complet de măsuri de facă respectîndu-se strict- nor unelte şi ale utilajelor vor fi
parării şi de interne Saad Al
prevenire şi stingere a incendi
mele de p.c.i. în vigoare, astfel
Abdallah Al Sabah. El a men ilor Ia toate locurile de mun îneît să fie înlăturate toate cau legate la pămînt prin instala
ţionat că acordul a fost sem că, în conformitate cu normele zele provocatoare de incendii, ţii dimensionate conform nor
NAŢIUNILE UNITE 16. — trul afacerilor externe şi justi tate de companiile multinaţio NAJIUNILE UNITE. - Se nat pe baza unei înţelegeri legale în vigoare. Ce trebuie posibilitatea extinderii acestora melor în vigoare.
Corespondentul Agerpres, C. ţiei al Glianei, vorbind despre nale care obţin profituri fa cretarul general al O.N.U., „de la guvern la guvern", ştiut pentru aceasta ? Că se in în caz de izbucnire. Toate maşinile vor fi revi
Alexandroaie, transmite : In inechităţile şi discriminările din buloase, materiile prime sînt Kurt Waldheim, a conferit, transmite agenţia Associated terzice cu desăvîrşire folosirea Iată si cîteva reguli generale zuite cu regularitate la terme
plenara Adunării Generale au sistemul comerţului internaţio vîndute pe piaţa internaţională luni după-amiază, la sediul Press. focului deschis de orice 'natură privind amplasarea, folosirea si nele prevăzute în cărţile teh
continuat dezbaterile asupra nal, s-a pronunţat în favoarea la preţuri care nu ţin seama de Naţiunilor Unite, cu secreta — pentru încălzit, pregătitul întreţinerea utilajelor. nice respective. In cazul cînd
problcnjelor materiilor prime şi stabilirii unui raport rezonabil munca necesară producerii lor, rul de stat american, Henry hranei, sudură, topirea bitumu Amplasarea tuturor utilajelor astfel dc indicaţii lipsesc, ele
Kissinger. Un purtător de cu-
CAMBODGIA. - Intr-un
dezvoltării. între preţurile materiilor pri Iar preţurile bunurilor manu vint al O.N.U. a declarat că bilanţ al operaţiunilor desfă lui etc. în condiţiile în care în ateliere se va face astfel ca vor fi stabilite de către electri
Emilio Rabasa, ministrul afa me şi produselor industriale. facturate şi ale echipamentului şurate pe frontul constituit in prezintă pericol de incendiu ; să se asigure spaţiile libere, fă cieni competenţi. Instalaţiile
industrial vîndute de statele
cerilor externe al Mexicului, a Okoi Arikpo, comisarul pen au fost abordate aspecte ale zona oraşului Oudong, trans executarea de construcţii impro ră a stînjeni eventuala inter pentru iluminatul şi încălzitul
declarat că dreptul popoarelor tru afacerile externe al Nige dezvoltate sînt fixate în mod situaţiei din Orientul Apropi mis de agenţia khmeră de vizate pentru organizarea şan venţie necesară în caz de in atelierelor vor fi executate po
la pace este de neconceput fă riei, a caracterizat actuala or arbitrar, fără a se ţine seama at, precum şi o serie de pro informaţii, se arată că, în pe tierelor, cum ar fi gherete, bo cendiu. trivit normelor în vigoare, în
ră respectarea dreptului lor ina dine economică internaţională de nevoile ţărilor în curs de bleme aflate in dezbatere la xe pentru scule sau haine, şo- Ungerea părţilor mobile ale funcţie de categoria de pericol
lienabil la progres economic şi drept defectuoasă, întrucît re dezvoltare de a-şi menţine un actuala sesiune extraordinară rioada 29 martie — 10 apri proane, magazii etc. contrar maşinilor se va face numai du pe care îl prezintă.
social. In opinia Mexicului, a sursele naturale ale ţărilor în sistem economic şi politic via a Adunării Generale. lie, forţele de eliberare au prevederilor normativului pri pă ce acestea au fost oprite şi încăperile unde, la curăţarea
subliniat vorDitorul, crearea şi curs dc dezvoltare sînt exploa- bil. scos din luptă peste 1 100 de vind proiectarea şi executarea numai cu lubrifianţi stabiliţi maşinilor, utilajelor şi pieselor
consolidarea unei noi ordini e- militari lonnolişti şi au distrus construcţiilor, din punct de ve pentru maşină şi piesele res se folosesc cîrpe, cîlţi sau alte
conomico internaţionale recla HAVANA. - La Santiago de ori capturat importante can dere al prevenirii şi stingerii pective. Eventualele scurgeri ale materiale inflamabile, vor fi
mă transpunerea în viaţă a Cuba a avut loc un miting al tităţi de tehnică de luptă. incendiilor. Acestea vor fi am materialelor de ungere vor fi păstrate în permanenţă curate,
principiilor fundamentale de GENEVA prieteniei cubanezo-algeriene, plasate la distanţele prevăzute înlăturate şi colectate în vase iar după folosire acestea vor fi
conduită internaţională, _ între Ia care au luat cuvîntul Fi de actele normative în vigoare. metalice cu capace. colectate în lăzi metalice, pre
care cele ale coexistenţei paş VIETNAMUL DE SUD. - La terminarea construcţiilor văzute cu capace de încnidere.
nice, neagresiunii, neintervenţi Reluarea lucrărilor Conferinţei del Castro, prim-secretar al Ministerul Afacerilor Externe definitive se va trece la demo La executarea operaţiunilor Atîtea măsuri de prevenire
ei unui stat sau grup de state C.C. al P.C. din Cuba, pri al Guvernului Revoluţionar larea construcţiilor improvizate. de curăţire cu petrol a maşi privind utilajele şi maşinile pot
în afacerile interne sau externe mul ministru al Guvernului Provizoriu al Republicii Viet Cu 30 de zile înainte de în nilor sau pieselor componente, să îndemne pe cineva să crea
ale altui stat, abţinerii de Ja Comitetului pentru dezarmare Revoluţionar al Republicii namului de Sud a dat publi ceperea oricăror lucrări se va se va înlătura orice sursă de foc dă că e vorba de precauţii ex
crearea de zone de influenţa. Cuba, şi Houari Boumediene, cităţii o declaraţie în care aduce la cunoştinţa grupului deschis care ar putea provoca cesive. Nici una din aceste pre
Ministrul afacerilor externe GENEVA 16 (Agerpres). — rului general, K. Waldheim, a preşedintele Consiliului Revo cere încetarea imediată a o- de pompieri despre ce lucrări aprinderea petrolului. Se va în vederi nu s-a născut însă din niş
al Turciei, Turan Gunes, a La 16 aprilie au fost reluate dresat membrilor comitetului. luţiei, preşedintele Consiliului este vorba, ştiut fiind faptul că trerupe curentul electric de la te probabilităţi. Neîndeplinirea
subliniat că toate Ţtajele în lucrările Conferinţei Comite In mesajul său, secretarul gc de Miniştri al Algeriei, aflat peraţiunilor militare saigone- neanunţarea începerii acestora tabloul de alimentare. Este in uneia sau alteia dintre ele a
curs de dezvoltare, fără nici un tului pentru dezarmare de la neral al O.N.U. atrage atenţia intr-o viiită oficială de prie ze îndreptate împotriva zo constituie contravenţii şi se terzisă folosirea benzinei la cu fost cîndva cauza unui incen
răţare.
fel de discriminări, trebuie să Geneva. membrilor Comitetului asupra tenie in Cuba. nelor eliberate, a operaţiuni sancţionează cu amendă de Ia — Se interzice tratarea cu diu. E bine să se ştie aceasta.
lor poliţieneşti şi de „pacifi
beneficieze, în cadrul GATT, In cadrul primei şedinţe, ca importanţei şi urgenţei proble 200—400 lei. relelor de transmisie cu colo- De regulă aceste maşini şi uti
de sistemul preferenţial genera re a fost prezidată de reprezen melor aflate pe ordinea de care" şi cheamă Administra Căile de acces pe şantiere să foniu. Instalarea lor se va face laje sînt adăpostite în construc
lizat, fapt care ar ajuta aceste tantul Marii Britanii, au luai zi, în special în domeniul dez KUWEIT. - In baza unui ţia de la Saigon să răspundă se păstreze în permanenţa li manual, să nu patineze pe şai ţii provizorii, uşor combustibi
cuvîntul şefii delegaţiilor armării nucleare şi îşi exprimă acord semnat de cele două cu seriozitate propunerilor in bere, practicabile pe orice timp le, care însă reprezintă valori
ţări să-şi mărească ponderea — U.R.S.S., S.U.A. şi Mexicului. be.
in prezent nesemnificativă — speranţa că organismul de ne părţi, Kuweitul va cumpăra şase puncte, prezentate luna pentru a se putea folosi la un ce trebuie ferite de distrugerea
Cu ocazia deschiderii sesiu gocieri de la Geneva va depu din Franţa avioane de luptă trecută de G.R.P. al Republi eventual incendiu în cele mai Maşinile unelte şi utilajele prin foc.
le participare la comerţul nii, reprezentantul special al ne eforturi pentru a putea ra „Mirage F-1", echipate cu cii Vietnamului de Sud. bune condiţii. acţionate electric pot fi exploa
mondial. secretarului general al O.N.U. a porta Adunării Generale pro-, Să se acorde o atenţie deo tate numai în limita sarcinilor (Material publicat la
Shridatb S. Ratpphal, minis dat citire unui mesaj a! secreta- grese în cadrul lucrărilor sale. sebită menţinerii ordinii şi cu de funcţionare normală a a- cererea T.C.H. Deva)
Redacţia şi administraţia ziarului: Deva, str Dr Petru Groza. nr. 35. Telefoane: II 588 (secretariat), 72 138 (economic). 12 317 (viata satului cultură, sport), 12 138 (spdal, audiente, scrisori), 11 585 (corectură-telex). — Tiparul > Tipografia Deva.