Page 53 - Drumul_socialismului_1974_04
P. 53
Proletari din foaie? jărlfle, unlfl-vă!
I
9
IA
AL STATELOR PARTICIPANTE
IA TRATATU1 DE IA VARŞOVIA
ANUL XXVI Nr. 5 992 JOI 18 APRILIE 1974
4 PAGINI - 30 BANI
In întâmpinarea zilei de 1 Mai ftidiGarea gradului de industrializare şul Nicolae Ceauşcscu, secretar ghianu, Gheorghe Cioară, Lina
Miercuri dimineaţa, tovară
Ciobanu,
Florian
Dănălache,
şi îmbunătăţirea calităţii lucrărilor- general al Partidului Comunist gănescu, Janos Fazekas, Petre
Constantin Drăgan, Emil Dră-
Român, preşedintele Republicii
Socialiste România, a plecat
Lupu, Ion Gheorghe Maurer,
pirghu spre capitala R.P. Polone, pen Paul Niculcscu-Mizil, Gheor
a a • •
ii puternice de creştere a
tru a lua parte la Consfătuirea
Popes-
Pană,
Dumitru
ghe
Comitetului Politic Consulta
tiv al statelor participante la cu, Gheorghe Rădulescu, Leon-
Stoi
te Răutu, Gheorghe
eficientei investi Tratatul de la Varşovia. ca, Ilie Verdeţ, Ştefan Voi-
Cornel
Burtică,
Miron
Tovarăşul Nicolae Ceauşcscu
tec,
Anul 1974, penultimul an al alte cuvinte, înseamnă că în este însoţit de tovarăşii Ma Constantinescu, Mihai Dalea,
cincinalului, anul celor două STELIAN POPESCU 1974 volumul investiţiilor este nca Măncscu, membru al Co Mihai Gere, Ion loniţă. Ion
mari evenimente — aniversarea vicepreşedinte al Conţitetului mai marc cu peste 110 milioa mitetului Executiv al C.C. Păţan, precum şi membri ai
a 30 de ani de la Eliberarea executiv al Consiliului ne lei decît in primul an al al P.C.R., prim-ministru al
patriei şi Congresul al Xl-lea popular judeţean cincinalului. C.C. al P.C.R., ai Consiliului
al partidului — ne găseşte pu In primul trimestru al aces guvernului, Ştefan Andrei, se de Stat şi ai guvernului, con
ternic ancoraţi pentru realiza tui an, planul de investiţii al cretar al C.C. al P.C.R., si ducători ai instituţiilor cen
rea unui mobilizator plan de te 1,4 miliarde lei, destinat a- Consiliului popular judeţean a George Măcovescu, ministrul trale şi organizaţiilor obşteşti,
investiţii, punînd în faţa pro proape în întregime construc fost depăşit, fapt ce a permis afacerilor externe. generali.
iectanţilor, constructorilor şi ţiei de locuinţe, asigurării ali realizarea a 20,6 la sută din La plecare, pc aeroportul
beneficiarilor sarcini deosebite mentărilor cu apă îfn numeroa sarcina anuală la investiţii şi Au fost de faţă Wladyslaw
privind creşterea ritmurilor de se localităţi din jddeţ, creării 21,5 la sută la construcţii-mon- Băneasa, erau prezenţi tovară Vojtasik, ambasadorul R.P.
Tehnicitcta ridicată— Atelierul de montaj radiatoare de la I.V. Cillan. Echipa con execuţie, predarea obiectivelor unor noi baze de producţie şi taj. S-au adus în stadiu de pre
dusă de Dumitru Onescu îşi ex ercltă cu exigentă şi răspun şa Elena Ceauşcscu, tovarăşii Polone la Bucureşti, şi membri
dere datoria: probarea hidraulică a bateriilor de calorifer. Ea la termen şi în devans, sporirea extinderii instalaţiilor edilitare, dare 152 de apartamente pro
randamente înalte este fruntaşă in producţie pe anul 1973. prietate de stat şi 120 aparta Emil Bodnaraş, Maxim Bcr- ai ambasadei.
Foto: VIRGIL ONOIU eficienţei în domeniul construc realizarea dotărilor social-cultu-
LUPENI. Urmărind creşte ţiilor industriale şi social-cul- rale necesare locuitorilor. mente pentru O.C.L.P.P., în-
rea susţinută a productivi turale. Din acest important volum, rcgistrîndti-se depăşiri şi la
tăţii muncii în abataje, spe Aş dori să reamintesc că în construcţiile agricole, de dru
cialiştii şi muncitorii de la actualul cincinal. Consiliul mai mult de 23,5 la sută este muri, în învăţămînt şi cultură. Sosirea !a Varşovia
E.M. Lupeni acţionează cu popular judeţean beneficiază de prevăzut a se materializa nu Aceste realizări confirmă că
perseverenţă pentru ridicarea 0 chestiune de prestigiu, mai în acest an — ceea ce, cu anul 1974 a demarat satisfăcă Tovarăşul Nicolae Ccauşescu, lui de Stat al R.P. Polone,
un volum de investiţii de pes-
gradului de tehnicitate a tor, că există garanţii pentru secretar general al Partidului
producţiei. In perioada finalizarea lucrărilor la termen Piotr Jaroszcwicz, preşedintele
scursă din acest an, din a- şi în avans. Comunist Român, preşedintele Consiliului de Miniştri, Stanis-
fost extras cu aproape 25 la de onoare muncitorească Decernarea Steagului naţional unic de dezvoltare, Republicii Socialiste România, law Gucwa, mareşalul Seimului,
batajele susţinute metalic a
Parte integrantă a planului
sută mai mult cărbune, în mobilizatoarele investiţii din a- a sosit, miercuri la amiază, la de alţi conducători de partid
timp cte randamentele au ccst an impun însă cu precă Varşovia. şi de stat polonezi.
sporit de la 7 la peste 8,5 întrecerea socialistă pen tru sporirea producţiei agricole, roşu şi a Diplomei de dere folosirea mai raţională a Pc aeroportul Okcncic, tova Pe aeroport se aflau amba
tone de cărbune pe post. pentru a face din 1974 un an record în agricultură, polari eforturilor materiale şi umane răşul Nicolae Ceauşcscu şi per sadorul Republicii Socialiste
zează întreaga energie şi capacitate a lucrătorilor de pe ogoa
In acelaşi interval, tăie re. In frunte, ca întotdeauna, se află mecanizatorii. In chema unitate fruntaşă în activitatea de construcţii- soanele oficiale care îl însoţesc România la Varşovia, Aurel
rea mecanică în abataje s-a rea Conferinţei pe ţară a cadrelor de conducere din agricul montaj, eliminarea acelor lu au fost salutaţi de tovarăşii Duca, membri ai ambasadei.
amplificat cu 27 la sută, tură, mecanizatorilor li s-a adresat îndemnul : „Faceţi din crări care nu corespund necesi
exclusiv pe seama creşterii calitatea lucrărilor şi executarea lor la timp o chestiune de colectivului I.C. Orâştie tăţilor strict funcţionale sau Edward Gicrek, prim-secrctar Tovarăşului Nicolae Ceauşcscu
indicelui de utilizare a com ' prestigiu, de onoare muncitorească". al C.C. al P.M.U.P., Hcnryk i-au fost înmînate buchete de
binelor şi plugurilor existen Am vrut să vedem cum răspund acestui îndemn mecaniza Colectivul de muncă al în directorul întreprinderii, a (Continuare în pag. a ll-a) Jablonski, preşedintele Consiliu flori.
te în dotarea minei. Ridica torii din secţia care serveşte cooperativele agricole de produc treprinderii chimice Orăştic făcut o prezentare , a realiză
rea gradului de tehnicitate ţie din Şoimuş şi Bcjan. a trăit ieri „un moment săr rilor bune pc care colectivul
a contribuit hotărîtor la spo Ziua de lucru era pe sfîrşitc. Dar mulţi mecanizatori se bătoresc, prilejuit de decer de chimişti lc-a obţinut în
rirea randamentelor în aba mai aflau încă în cîmp. Interlocutorii noştri, tovarăşii Laurean narea Steagului roşu şi a anul 1973, exprimî/nd mulţu
tajele de la Lupeni cu 3,2 Dancea şi Ioan Florea, membri ai acestui mic şi harnic colec Diplomei de unitate fruntaşă mirea întregului colectiv faţă Campania agricolă de primăvară
tone de cărbune pe post în tiv de muncă, au ţinut să sublinieze că se depun eforturi pentru pe ramură de către Comite de conducerea de partid şi
primul trimestru din acest terminarea arăturilor pe ultimele suprafeţe de teren^ şi pregă tul Uniunii sindicatelor din de stat pentru preţuirea a-
an, faţă de anul trecut. tirea unor suprafeţe cît mai mari în vederea însămînţării po industria chirpică si Ministe cordată muncii rodnice des A
rumbului. rul Industriei Chimice, făşurate în anul trecut, afir
Toate lucrările ~ în
mi nd hotărîrea de a obţine
Dînşii ne-au relatat cu bucurie şi satisfacţie că, deşi au pentru obţinerea locului în continuare noi succese în însămînţarea porumbului—lucrare prioritară
termene cît mai unele greutăţi în ce priveşte cazarea şi asigurarea hranei (con întîi pe ramură în în
ducerea C.A.P. $oimuş, consiliul popular comunal^ şi S.M.A. trecerea socialistă pe anul activitatea productivă.
scurte! trebuie să manifeste mai multă preocupare si grijă pentru a 1973. La adunarea festivă ca Din partea biroului Comi .... V-. v .......... -> • * - ■ -r- • - ...-j . - ţ. . .
crea condiţii corespunzătoare de hrană şi cazare pentru meca
HUNEDOARA. Mobilizin- nizatorii nefamilişti), toţi membrii colectivului au răspuns _ şi re a avut loc cu această o* tetului judeţean di partid, to
du-şi toate forţele pentru răspund întotdeauna prezent şi îşi fac în mod conştiincios cazie au participat tovarăşii varăşul Constantin Dumitres po agenda lucrătorilor do pe opere
obţinerea unor rezultate de Constantin Dumitrescu, se cu a adresat felicitări colec
prestigiu în cinstea zilei de datoria. cretar al Comitetului judeţean tivului fruntaş - pentru ..mun
îndemnul cuprins în chemarea Conferinţei pe ţară a ca
1 Mai, colectivul şantierului drelor de conducere din agricultură a găsit ecoul cuvenit in de partid Hunedoara, Ioan ca rodnică din anul 1973, ex-
nr. 1 al I.C.S. Hunedoara a inimile şi conştiinţa mecanizatorilor noştri, afirma comunistul Păstrăv, secretar al Comite primînd convingerea că » şi In prezent, pe agenda lucră Sîrbi — ne relata interlocutorul cu 29 ha mai mult, 15 ha lu-
reuşit să „semneze" pînă în Ioăn Florea. O demonstrează faptele de muncă, succesele înre tului orăşenesc de partid O- în continuare chimiştii din torilor de p ogoare se află nostru, tovarăşul Teodor Va- ccrnă, cu 5 în plus. De ase
c
prezent citeva fapte de certă gistrate. Calitatea şi executarea la timp a_lucrărilor au constituit răştie, Gheorghe PIctea, din Orăştie se vor mobiliza pen- la ordinea zilei însămînţarea po siu, primarul comunei Ilia — menea, s-a relizat planul de
1
valoare. S-a devansat repa şi constituie criteriul principal de apreciere al întregii noastre partea U.G.S.R., Constantin tru realizarea exemplară a rumbului. Această lucrare tre se află în vans faţă de grafic. însămînţări şi plantări la cul
raţia capitală la bateria de activităţi. Cosmescu, director general în sarcinilor de plan şi a anga buie făcută ţinîndu-se seama Pînă la data de 14 aprilie, in turile de legume.
cocs nr. 3 din C.S. Hune Centrala industrială de pre jamentelor asumate în marea de condiţiile pedoclimatice din clusiv, în aceste unităţi s-au în- Aflată la ordinea zilei pe
doara cu circa 45. zile, iar N. BADIU lucrare a cauciucului şi ma întrecere socialistă pentru fiecare unitate agricolă socia sămînţat 42 ha cu porumb din agenda de lucru a cooperatori
cea executată la cuptorul selor plastice Bucureşti. listă, de gradul de aprovizio cele 443 planificate. Cele mai lor şi mecanizatorilor, însă
nr. 3, de 400 tone, al O.S.M. (Continuare în pag. a ll-a) Inginerul Gheorghe Vaier. (Continuare în pag. a 2-a) nare a solului cu apă şi tem mari suprafeţe 9-au semănat mînţarea porumbului se bucură
II, a fost scurtată cu 2 zile. peratura la adîncimca de 10 la C.A.P. Ilia — 20 hectare, de toată atenţia din partea tu
Realizările înregistrate pe cm. Specialiştii sînt cei care C.A.P. Bretea Mureşană — 10 turor factorilor de răspun
primul trimşstru constituie stabilesc în mod diferenţiat ha şi C.A.P. Brîznic — 9 ha. dere. Terenul destinat acestei
circa 30 la sută din planul tehnologiile pentru executarea Primarul a ţinut să evidenţieze, culturi este pregătit în majori
anual - succes dobîndit, însămînţării acestei culturi pentru hărnicia de care dau tate şj fertilizat cu îngrăşămin
mai ales, pe seama creşte care ocupă o suprafaţă însem dovadă şi răspunderea cu care te chimice şi naturale. Mai
rii productivităţii muncii cu nată de teren în unităţile a- muncesc, pe mecanizatorii sînt d pregătit doar 73 ha.
c
13 la sută faţă de prevederi. gricolc socialiste de stat şi co Roman Dănilă, Gheorghe Sorea Se aşteaptă numai îndreptarea
Echipa de zidari condusă operatiste din judeţul nostru. si Ioan Jeler, de la Ilia, Cornel vremii pentru a se trece în
de Vasile Etegan, lăcătuşii Trebuie făcut totul ca, în con Ungur şi Visalon Popovici. de continuare, cu toate forţele,
lui Gheorghe Anatolie, in diţiile acestui an, să se obţină la Bretea Mureşană, Ioan Ne- la semănat.
stalatorii conduşi de Petru producţii mari pe toate supra Icga şi Ioan Lăchcscu, de la
Bold, brigada de betonişti feţele cultivate cu această Brîznic, Viorel Crişan şi La- PRIMII PE COMUNĂ
în fruntea căreia se află Va Trimişii noştri pe traseele de preluare şi la întreprinderea plantă. zăr Aron, de la Sîrbi. Şoimuş. însămînţarea porum
sile Pascu, maistrul Petru CU LUCRĂRILE IN AVANS La celelalte culturi planul de bului a început şi în unităţile
Mitu, şeful lotului IV, şi mulţi însămînţări a fost îndeplinit agricole socialiste din comuna
alţi oameni se află in aceste de industrializare a laptelui Simeria relatează: FATA DE GRAFIC şi la unele din ele depăşit. •Soimuş. Primii care au trecut
zile în fruntea întrecerii in Astfel, s-au plantat 75 hectare la semănatul acestei culturi
Ilia. Lucrările de însămîn-
tre constructori. ţare a porumbului în toate cu cartofi, 65 ha cu sfeclă de sînt cooperatorii şi mecaniza
torii din C.A.P. Bejan. Aici,
VASILE GRIGORAŞ Pe cînd se va pune stop Dispoziţii şi măsuri— ccl "p atru cooperative agricole zahăr, 11 ha borceag, 5 ha mecanizatorul Ioan Pantca, lu-
c
corespondent de producţie din comună : Ilia, ovăz, 22 ha sfeclă furajera,
Bretea Mureşană, Brîznic şi cu 3 ha în plus, 155 ha trifoi. (Continuare in pag. a ll-a)
Eficienţă superioară plimbării oamenilor cu berechet! Fapte...
în transportul
Cînd am intrat noi, func cum sînt respectate ? Cum
forestier smîntîna la punctele ţionara. Valeria Gyulai, de la acţionează oamenii unităţii
DEVA. Colectivul U.M.T.C.F. biroul preluări, tocmai răs- pentru a acoperi cu contrac
Deva, care deserveşte uni .pundea unui om îmbrăcat în te planul de preluare, pentru
tăţile forestiere din judeţ, de colectare din Brad? straie ţărăneşti : „Nu avem". a ridica ritmic măcar laptele
desfăşoară o entuziastă în — Cum vă cheamă ? — care a fost contractat ? Foar
trecere în cinstea zilei de 1 întrebarea de mai sus şi-* smîntînă la punctul din Brad. l-am întrebat. te anemic, este răspunsul. De
Mai, pentru obţinerea unor pus-o primarul comunei To- In fiecare joi, cînd merg ^ la — Ioan Lalu, şi sînt cioban pildă, la Bulzeştii de Sus, din
rezultate de prestigiu. De la meşti, Viorel Braica, pe par tîrg, duc cu ei şi smîntîna la C.A.P. Totia. planul anual de 1 500 hl de
începutul anului şi pînă a- cursul convorbirii purtate cu pentru contract. De cel? mai — $i după ce-ai venit aici, lapte, a fost contractată o
cum, s-a înregistrat o depă noi referitor la modul în ca multe ori însă nu-1 găsesc pe bade Lalu ? cantitate de numai 110 hl,
şire de, aproape 18 la sută re I.I.L. Simeria preia acest salariatul întreprinderii de — După cheag şi tifon. din care s-au preluat pe primul
a planului de transport, în derivat din lapte de la con industrializare a laptelui . la Scrie în contract că trebuie trimestru 82 hl (prelucrat în
deosebi datorită strădaniilor tractanţii din satele comunei. punctul de colectare din să ne dea şi ne trebuie. brînză). Abia acum se 'con
depuse de formaţiile autoco- De menţionat că pentru a- Brad. $i cînd îl găsesc, le Pînă la urmă i s-au d a t _ 2 tractează lapte şi din Bulzeş
loanelor Iscioni, Uricani, O- ccst an s-au încheiat pînă a- spune să vină cu smîntîna metri de tifon. Iar nouă dis tii de Jos, iar în plus „s-a
răştie şi Baia de Criş. cum contracte cu cetăţenii joia după masă ori vinerea cuţia respectivă nc-a dat ideea dat dispoziţie... centraşului"
Demn de menţionat este pentru însemnate cantităţj de înainte de masă. Cum oame verificării modului în care îşi să găsească o căruţă pentru
faptul că depăşirea sarcini lapte, pe care oamenii^ îl nii nu au vreme de pierdut, onorează întreprinderea obli a-1 transporta la Bulzeştii de
lor de plan are loc în con transformă în smîntînă, fiind nu mai stau pînă în ziua sau gaţiile asumate prin contrac Sus I
diţiile creşterii eficienţei. Ast pricepuţi în această îndelet la ora pe care le-o spune sa tele încheiate cu producătorii. — Nu credeţi că aceste
fel, prin utilizarea mai bună nicire. lariatul respectiv, aşa că ori — Pc judeţ, sîntem în res dispoziţii date, fără controlul
a parcului de autovehicule, vînd smîntîna în tîrg, ori vin tanţă cu 105 tone de tărîţe îndeplinirii lor, ^rămîn doar
sporirea productivităţii mun — S-a ridicat ceva smîntî cu ea acasă. Apoi ne repro — ne spune tehnicianul Re-
cii şi reducerea consumului nă în cele trei luni şi jumă şează nouă: „Să nu mai ve mus Bcrtoiu. Din cauza lipsei să îngroaşe planurile de mă-
de carburanţi, unitatea a re tate cît a trecut din acest niţi la poarta mea să-mi ce- de repartiţii de la centrală. suri ?
dus preţul de cost cu Ar fi, să zicem, cîteva ne
850 000 lei şi a realizat un — Din Tomeşti nici un N. PANAITESCU cazuri provocate de alţii. Dar MARIN NEGOIŢA Pe şantierul de construcţii al Complexului sanatorial Geoa giu, cu o capacitate de
volum de acumulări de pe gram. Au mai dus oamenii ----------------------------------------------- celelalte obligaţii de preluare locuri, se lucrează Intens. Frum oasa staţiune balneoclimaterică îşi 'amplifică dimensiunile.
ste 2 milioane lei. din proprie iniţiativă ceva (Conţinuare în pag. a *ll-a) a laptelui de către unitate (Continuare în pag. n 2-a) Foto: VIRGII. ONOIU
EXPUNERI cus" — 1974. Cele 100 de grad înalt de securitate ţrnmmmmmm O NOUĂ PROMOŢIE oraşul Brad, aparţinător construcţii forestiere, din
lucrări prezentate au fost a producţiei şi a muncii. DE FUNICULARIŞTI de I.C.S.M. din localitate, municipiul Deva, au în
în
unui
„Prestigiul României pe selectate din peste 1000 au trecut a la aplicarea for ceput ce construirea satul
practică
noi
unei
lega
va
drum
meridianele lumil“ şi de exponate ce au figu NOI MODELE 32 de tineri au terminat mule de servire a cum Costeşti de Grădişte. Prin
„România — pe drumul rat In expoziţiile anteti- de curînd cursurile dc părătorilor care să fie construirea acestui drum
Înfăptuirii societăţii so oare organizate în nume DE MOBILIER calificare în meseria de mai eficientă şl mai ope
ca
cialiste multilateral dez roase şcoli şi localităţi funlcularişti, cc s-au or rativă. Servire prin soli se va putea asigura din
lemnului
transportul
voltate" — sînt temele din judeţ. Expoziţia de Muncitorii tîmplarl dc ganizat în cadrul centru citare în scris. Adică, parchetele forestiere exis
expunerilor prezentate de la Deva, „Minitehnlcus" la complexul din comuna lui de calificare din Si- cumpărătorilor care se
una din brigăzile ştiinţifi — 1974, va fi deschisă Dala dc c*lş, ce aparţi bişel, aparţinător de grăbesc ii sc oferă posi tente în acest loc să se
ce ale Casei de cultură pînă în ziua de 22 apri ne de cooperativa meşte I.F.E.T. Deva. In zilele bilitatea să lase diminea facă şi cu mijloace auto.
din Petroşani, în sala de lie a.c. şugărească „Moţul" din care urmează, vor mai ţa într-o cutie special a-
apel de la sectorul Ma- Brad, au început să con susţine examenul de ab menajată sau la orice VREMEA
lela al E.M. Dîlja. Expu fecţioneze pentru export solvire şi 61 de fasonatori altă oră doresc lista cu Pentru 24 ore
nerile, stîrnind un deose STAŢIE DE DEGAZARE noi modele de mobilier. mecanici. La sfîrşitul lu mărfurile pe care vor să
bit interes în rtndul par Este vorba de rafturi nii iunie — ne-a comuni le cumpere la o anumită Vreme instabilă, cu ce
ticipanţilor, asemenea ac Ea E.M. Uricani se des pliante şi de mese pen cat şeful centrului de ca oră din zi. Intre timp, rul noros. Vor cădea pre
ţiuni se vor mai orga făşoară intens lucrările tru lucru de mină. Pri lificare, Ion Buzdug — vînzătorii pregătesc pa cipitaţii sub formă de
niza şl In zilele urmă do montaj şi instalaţii la mele piese executate şi vor părăsi băncile şcolii chetele cu cclc solicitate. ploaie şi averse, iar în
toare. noua staţie de degazare trimise beneficiarilor au pentru a se încadra în Cînd cumpărătorul revine zona de deal şi munte
a minei. Acest obiectiv, primit calificativul „foar producţie şi prima serie Ia magazin, plăteşte şi îşi Iapoviţă şi ninsoare. Vîn- (
EXPOZIJIA cc va fi dat în funcţiu te bine" — ne-a comuni dc tractorişti rutierişti ia marfa, fără să mai aş tul va sufla moderat, cu
ne pînă la finele trimes cat tovarăşul Terentle calificaţi in acest an. intensificări temporare
„MINITEHNICUS" - 1974 trului actual, face parte Căsăleanu, secretarul co tepte la rînd. din est. Temperatura va
dlntr-un larg program O NOUA FORMA IN CONSTRUCŢIE oscila ziua între 7 şi 12
XJtecistul Ilie Mlrca este un ui din cei mai harnici strun La Casa pionierilor din menit să îmbunătăţească mitetului de partid pe DE SERVIRE UN DRUM FORESTIER grade. Iar noaptea între
gari de la S.S.II. Vulcan. Deşi tinăr, de curînd intrat în pro Deva s-a deschis expozi condiţiile de lucru în complexul meşteşugăresc Vînzătoril de la maga minus 1 şi 4 grade. Pe
cesul de producţie, el reuşeşte să realizeze produse de înaltă ţia judeţeană „Mlnltehnl- subteran şl să asigure un Bata de Criş. zinul alimentar nr. l din Formaţiile specializate văi, sînt condiţii de în
calitate. de la întreprinderea de gheţ slab la sol.
J