Page 54 - Drumul_socialismului_1974_04
P. 54
2 DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 992 ® JOI 18 APRILIE 1974
easEtiESHKTO sxsnrmarasa
Antrenarea tuturor
in producţie şi
In anul şcolar 1974 — 1975, plenara partidului din iunie, în alte sectoar (textile-con- ţiona în judeţul nostru —
e
întreaga generaţie de promo _ optimizarea raportului din fecţii, chimie ş.a.). chimie, textile-confecţii, sa
vaţi ai clasei a VlII-a a şcolii tre diferitele tipuri de licee, — Ce licee noi se vor în nitar, pedagogic, economic
generale va fi cuprinsă în corelarea acestora pe plan lo fiinţa în anul şcolar viitor ? şi alimentaţie publică asigură Creşterea continuă a autori mire în partid. Dealtfel şi re s-au încredinţat diferite sarcini de organizarea în fiecare sec
anul I de liceu, la cursurile cal cu dezvoltarea economică — Prin recenta hotărîre, învăţarea unei meserii adec tăţii şi influenţei partidului în zultatele obţinute în acest sens obşteşti : Ioan Martin, electro tor a cîte unui colectiv de co
de zi. Generalizarea primei şi socială a judeţului, pre în judeţul nostru se vor în vate. rindul maselor se realizează, pe sînt îmbucurătoare în fiecare mecanic T.T.R, Mihai Moldo- munişti care constituie în per
trepte a învăţămîntului liceal cum şi stabilirea unei propor fiinţa şase noi licee : două — In încheiere, am dori de o parte, prin primirea în organizaţie. Cu sprijinul direct van, lăcătuş, Petru Micoiu, manenţă' un model de disciplină
va facilita pregătirea multila de mecanică la Petroşani şi să ne precizaţi care sînt nou rîndurile sale a celor mai îna al comuniştilor mai vechi, ca electrician, au fost aleşi în or şi se situează în fruntea activi
terală a tineretului pentru ţii judicioase între numărul Simeria, două de chimic la tăţile în ceea ce priveşte o- intaţi muncitori, ţărani, inte Moise Runcan, Alexandru Voi- ganele conducătoare ale U.T.C., tăţilor obşteşti. Am putea
muncă şi viaţă, un grad spo elevilor care le frecventează. Deva şi Orăştic, un liceu sa rientarca şcolară şi profesio lectuali, oameni ai muncii îna na, Gheorghc Rusu, Ioviţă iar Maria Ştefăncscu, şefă de exemplifica în mod pozitiv şi
rit de mobilitate profesională, Care este acest raport prevă nitar la Hunedoara, un liceu nală a elevilor claselor a intaţi — români, maghiari, ger Ncamţu de la L 5, Cornel echipă, Emilia Negru, briga activitatea unor propagandişti
adaptarea la cerinţele socie zut pentru judeţul nostru ? economic şi alimentaţie pu- VlII-a ? mani şi de alte naţionalităţi —, Hucţ, Ioan Szekcly de la dieră P.A.Z., Margareta Faur, d partid, ca tovarăşii Ioan
e
casieră, Victor Strungarii, zu
tăţii. — Hotărîrea prevede con hotărîţi să-si consacre viaţa CT 4, Ştefan Beşchiu de la EC, grav, ca organizatori de grupe Mănoiu, Ştefan Cojocarii, Ale
Vasile Grozavii, Viorcl Crai
xandru Voinea, Emil Crcţu,
Despre modul cum se vor stituirea la nivel local a u- ţel urilor şi programului parti de la staţia C.F.R. Deva, Ghcor- sindicale. Mircea Irhaşiu, Mi ha il Beşchiu,
aplica în judeţul nostru mă nor comisii care să realizeze dului, să lupte cu dăruire re Ioan Don şi alţii care folosesc
surile recentei Hotărîri a în mod judicios orientarea voluţionară pentru înfăptuirea metode adecvate de punere în
Consiliului de Miniştri, ne a mumi« şcolară şi profesională a tine politicii sale, iar pe de altă dezbatere şi aprofundare a
răspunde astăzi prof. emerit rilor. Rolul comisiilor este parte prin activizarea tuturor in atenţia organizaţiilor de problemelor politicii partidu
CORNEL STOICA, inspecto de a îndruma elevii spre comuniştilor. Activitatea desfă lui şi statului nostru. De ase
rul general al Inspectoratului profile de licee şi specialităţi şurată pentru continua îmbu menea, activitatea gazetei de
şcolar judeţean. corespunzătoare aptitudinilor nătăţire a efectivului, compozi partid din sectorul feroviar perete contribuie la educarea
— Potrivit prevederilor ple JUDEŢUL NOSTRU lor reale, precum şi ţinînd ţiei şi structurii organizatorice în spirit comunist a salariaţilor.
narei din iunie anul trecut, seama de cerinţele de cadre a organizaţiilor din domeniul Ne aflăm în perioada întîm-
liceele, pe prima lor treaptă, ale judeţului, în raport cu feroviar ce aparţin de Comite pinării a două mari evenimente
vor funcţiona şi cu filiale a- reţeaua liceală pe care o or tul municipal Deva al P.C.R., ghe Groapă, de la staţia C.F.R. Organele de partid din sec — Congresul al Xl-lea al P.C.R.
parţinînd unui liceu de bază, ganizează acea localitate. La precum şi pentru selecţionarea, Mintia, Ion Buligan, Ioan torul feroviar al municipiului şi a XXX-a aniversare a Eli
aflat în apropiere. Filialele noi s-a constituit deja comi creşterea şi promovarea cadre Herbei de la R.C.M. şi alţii, Deva consideră ca una din înda berării patriei. In cinstea aces
vor fi organizate în localurile sia judeţeană de orientare lor în lumina Hotărîrii Plena birourile organizaţiilor de bază toririle de bază mobilizarea tor evenimente organizaţiile de
şcolilor generale, la oraşe şi şcolară şi profesională alcătui rei C.C. al P.C.R., din iunie au pregătit şi pus în discuţia tuturor comuniştilor, pentru ca, partid din sectorul feroviar sînt
sate, în localuri ale şcolilor tă din 19 membri, comisie 1973, a dus la întărirea tutu adunărilor generale pentru a fi paralel cu antrenarea lor în botărîte să desfăşoare o acti
profesionale. In judeţul Hu ce cuprinde reprezentanţi ai ror organizaţiilor de partid, la primiţi în rîndul membrilor de vitate deosebiă pentru ca pla
nedoara vor funcţiona un nu A inuiiiui LICEAL Inspectoratului şcolar jude faptul că, practic, în fiecare partid cei mai buni muncitori, primele rînduri ale realizării nul să fie îndeplinit şi depăşit
sarcinilor de plan, să aducă o
măr de 29 de licee, cuprin- ţean, ai direcţiei judeţene sector de muncă există nuclee tehnicieni şi ingineri. Pregă fără evenimente de calc ferată,
pentru ca fiecare comunist să
zînd toate tipurile : real şi pentru probleme de muncă de comunişti. contribuţie activă la buna des
umanist (12), industriale (12), si ocrotiri sociale. Comitetu Intr-adevăr, măsurile luate tirea lor politică continuă si făşurare a întregii vieţi de or constituie un exemplu în acti
vitatea sa.
agricol, economic, sanitar, pe lui judeţepn al D.T.C., în în perioada care a trecut de la după primire prin cuprinderea ganizaţie, să se ocupe tot mai
dagogic şi de artă. Din to — In judeţul nostru, cu blică la Petroşani. O nouta treprinderilor ş.a. Totodată, alegeri în organizaţiile de partid în învăţămîntul de partid, re mult de organizaţiile de masă, CONSTANTIN AOANEI
talul de 131 clase de bază, începere din anul şcolar 1974 te o. reprezintă şi cele opt comisii de orientare au fost feroviare au creat cadrul orga comandarea de a urma diferite cît şi de ceilalţi salariaţi fără activist extrabugetar
82 vor fiinţa în liceele in — 1975, vor funcţiona toate clase de textile-confecţii ce înfiinţate şi la nivelul şco nizatoric adecvat pentru îm şcoli şi alte forme. Multora din de partid. Desigur că pînă al Comitetului municipal
dustriale, 30 în licee reale şi cele opt tipuri de licee. Din vor funcţiona la Hunedoara, lilor generale, care trebuie să bunătăţirea activităţii de pri tre noii membri de partid li a ajunge la aceasta a fost nevoie de partid Deva
umaniste, iar 19 în liceele tre cei 6 400 de absolvenţi Deva, Petroşani, Brad, Orăş- desfăşoare o activitate indi
agricol, economic, sanitar, ai clasei a VlII-a, un număr tie şi Haţeg. vidualizată cu fiecare elev în
pedagogic, de artă. Clasele de 4 530 de elevi, adică 73 — Hotărîrea prcved şi parte. Ea este formată din
e
afiliate vor fi în număr de la sută, vor fi cuprinşi în faptul că trebuie să se acor directorul scolii, diriginţii Decernarea Steagului roşu şl a Diplome! de I METRONOMUL PRODUCŢIEI
39, adică 15 pe lîngă licee licee cu profil industrial, de o atenţie aparte fetelor, claselor a VTTI-a şi alte ca
reale şi umaniste, 16 pe lîngă (4 068 numai în liceele in îndrumării lor spre meserii dre didactice, preşedintele unitate fruntaşă colectivului I.C. Orăşîse
comitetului de părinţi, secre
licee industriale şi agricole, dustriale), agricol, economic specifice, cuprinderii lor cu tarului organizaţiei U.T.C. şi,
iar 8 de textile-confecţii ş.a., iar restul în licee cu precădere în liceele care pre acolo unde există, medicul (Urmare din pag. I) perioară de partid şi de stat, se va pune stop plimbării
(U.C.E.C.O.M.). profil real şi umanist. Tot gătesc cadre in profesiuni şcolar. Aceste comisii, chiar realizarea cincinalului înainte pe Dumneavoastră mult Iu
— Avînd în vedere că, la odată, va fi realizată o mai pentru sectoare ce pot utili de la începutul celui de al de termen. bite şi stimate tovarăşe oamenilor cu smîntînă te punctele
ora actuală, învăţămîntul li judicioasă corelare între za forţa de muncă feminină, treilea trimestru de şcoală, Intr-o atmosferă de entu Nicolae Ceauşescu, că între
ceal constituie veriga în care şcoală şi cerinţele dezvoltării absolvente ale şcolii generale. vor trebui să-şi organizeze ziasm, participanţii la adu gul nostru colectiv de muncă
se hotărăşte diferenţierea economic şi sociale teritoriale. — Fireşte, fetele au acces activitatea astfel îneît elevii narea festivă au adoptat tex este ferm hotărît de a urma de colectare din Brad?
e
pregătirii tinerilor pe spe De pildă, vor exista 1 710 lo în toate tipurile de licee tul unei telegrame adresate neabătut linia politică a parti
curi în sectorul minier, 756 menţionate în prima treaptă, să beneficieze de îndrumarea dului, de a amplifica şi în
cialităţi şi profesiuni, o pro C.C. al P.C.R., tovarăşului (Urmare din pag. 1) folosi, pentru că oamenii pe
în sectorul metalurgic, 468 care, după cum se ştie, se lor competentă. continuare seria succeselor
blemă importantă o consti în domeniul construcţiilor, realizează pe profile largi. Nicolae Ccauşcscu, în care se care i-am propus noi nu sînt
tuie — aşa cum a stabilit 300 în sectorul agricol, 834 Tipurile de licc ce vor func C. DROZD spune, printre altele : pentru realizarea cincinalului reţi să fac alt contract pen instruiţi şi nu sînt nici do
e
„Asigurăm Conducerea su înainte de termen". tru smîntînă, pînă nu vă pu taţi cu aparatura necesară.
neţi la punct locul şi persoa Abia sîmbăta trecută (13 a-
na cui s-o predăm". prilie a.c. — n.n.) a trecut
In producţia de radiatoare la I, V. CăSan — Ce aţi făcut pe această în fugă pe la noi şeful punc
linie ? tului de colectare din Brad,
— Am dat la telefoane pe
0 chestiune de prestigiu, la Simeria, unde se află se Victor Oancea, ca să-i instru
iască pe cei doi colectori. Ce
diul întreprinderii, de ni s-a le-o fi spus nu ştiu, dar nu
Calitatea superioară Mie urît. De fiecare dată ni s-a lc-a adus ceea ce era mai im
spus : „Staţi liniştiţi că ve
portant : cîntare şi alte us
de onoare muncitorească nim". Cum i-aţi văzut dum tensile. Aşa că mai aşteptăm.
neavoastră aşa i-am văzut şi — Cam cîtă smîntînă se
prin respectarea strictă a te ful punctului de colectare din ianuarie — 15 aprilie a.c. de
(Urmare din pag. 1) noi. Nu-1 vedem nici pe şe putea colecta în perioada 1
— Cu ce rezultate întîmpină colectivul dumneavoastră ziua Brad, Victor Oancea, deşi la gospodari ?
de I Mai — am întrebat pe interlocutorii noştri. după programul de activitate — Pe puţin 2 000 kg. Dacă
Este neîndoielnic că în rea mai mult, se constată că faţă — Calitatea necorespunzătoa re om şi am introdus un nou ce-1 are stabilit ar trebui să s-ar îngriji să înfiinţeze un
— Anul acesta — anul celor două mari evenimente, din lizarea cantitativă a planului, re a suporţilor pe care se a- sistem de evidenţiere a călită, nou punct de colectare în
viaţa poporului nostru : a 30-a aniversare a Eliberării patriei colectivul turnătoriei nr. 1 de de anul trecut rebutul la ra şează miezurile de radiatoare ţii produselor, îneît fiecare fie la noi în comună în fie satul Leauţ ori în Dobroţ,
diatoare s-a majorat cu 2 la
şi Congresul al Xl-lea al partidului — am reuşit s-o luăm cu la Călan se situează pe poziţii sută, influenţînd nefavorabil muncitor să poată vedea în care marţi şi vineri. In ziua putem contracta şi mai mul
de vineri ar trebui să ridice
mult înaintea timpului datorită eforturilor şi strădaniilor de reducerea cheltuielilor materia — a adăugat maistrul princi orice clipă cum stă la acest tă. Avem posibilităţi. $i da
puse pentru executarea unui volum sporit de lucrări la timp avansate. Dovadă stă faptul că le, a costurilor de producţie în pal Gavrilă Budiu, secretar al capitol. de la gospodari şi smîntînă. că ne-ar ajuta cu tarîţc, aşa
şi de calitate, cu respectarea strictă a tehnologiilor de lucru pe primul trimestru al anului •turnătorie. comitetului de partid pe secţie Se zice că ar avea o dubiţă cum prevede contractul, can
stabilite. prevederile planului au fost — generează, de asemenea, re — Intrucît considerăm bitu destinată acestui scop. Noi titatea de smîntînă ar fi cu
îndeplinite şi depăşite la tpate Cum se explică această stare buturi. Miezurile se confecţio mul generatorul numărul unu n-am văzut-o nici pe asta.
In prezent colectivul aceste! secţii — aşa cum ne-a confir sortimentele. S-au realizat, su de lug-uri necorespunzătoare ? nează în multe cazuri de către de defecte la turnare — a com mult mai mare. Dar dacă ei
mat şi tovarăşul Aurel Chirilă, directorul S.M.A. — lucrează Am adresat această întrebare un schimb pentru altul şi nu pletat inginerul Leontin Matc- N-au venit salariaţii de la nu ridică smîntînă, ce să mai
în contul semestrului II a.c. Pe primele două trimestre din plimentar, între altele, 233 to mai multor factori de răspun putem şti care le execută slab şoi, şeful secţiei — în momen I.I.L. Simeria nici cînd am în spunem ?
acest an trebuia să se realizeze lucrări în valoare de 225 000 ne piese mecanice simple, 16 dere dfn turnătorie, care ne-au din punct de vedere calitativ. tul de faţă încercăm o nouă fiinţat noi, din proprie ini Orice alt comentariu cu
lei şl s-au realizat, pînă la 1 aprilie, lucrări în valoare de tone piese construcţii de ma răsplins : ţiativă, două puncte de co privire la modul cum se ridi
reţetă. Deoarece condiţiile de
238 000 lei. Avansul de trei luni faţă de cincinal se menţine şini şi 81 tone radiatoare, exis- — Materialele cu care lu Aşadar, cauzele sînt nume uscare a miezurilor nu erau lectare a smîntînii, respectiv că smîntînă de la gospodarii
roase. Ele depind în mare mă
în continuare. tînd în continuare condiţii ca crăm nu ne permit să scoatem sură de nivelul calitativ la ca dintre cele mai bune. am con la Tomcşti şi Tiuleşti. Le-am din comuna Tomeşti conside
tonajul de piese turnate stabi
— Avem aici, Ia $oimuş, aprecia directorul S.M.A. — unul lit prin plan şi angajamente să o calitate mai bună — ne spu re se asigură materiile prime şi fecţionat un dispozitiv de re înfiinţat dar nu le-am putut răm că este de prisos !
din cele mai bune colective de mecanizatori. Este un colectiv se realizeze ritmic. nea Ioan Gorgan, şef de echi materialele. Aceasta nu exclu glare a gazului, care ne permi
unit, harnic, disciplinat şi hotărît în acţiuni. Cînd sarcinile Un fapt pozitiv care," din* pă pă turnătorie la radiatoare. de, ci, dimpotrivă, implică se te să menţinem constantă pre
de producţie o cer lucrează ziua ş! noaptea. Nu se dau înlă cate, nu este caracteristic şi Fonta într-o zi e bună, în alta rios responsabilitatea cadrelor siunea acestuia în cuptor. In Dispoziţii şi măsuri—berechet! Fapte.
turi din faţa greutăţilor. Rezultatele obţinute sînt o dovadă pentru calitatea producţiei. Cu nu. Nisipul la fel, smoala la tehnice din secţie. Realizarea vederea diminuării procentului
grăitoare a seriozităţii şi răspunderii de care dau dovadă în fel. Cînd calitatea lor se apro unui amestec de formare cores de rebut prin crăpături la re (Urmare din pag. 1) şi zi de tîrg şi vin oameni
muncă toţi membrii colectivului, în toate situaţiile cu care toate progresele înregistrate ţn pie de cea stabilită prin reţe punzător, elaborarea fontei ce, am introdus dezbaterea me mulţi la punct.
sînt confruntaţi. ridicarea parametrilor calitativi tele de fabricaţie, este clar că conform prescripţiilor tehnice, canică a miezului de radiatoa — Se şi execută ! — afir
şi ai gradului de tehnicitate, Ia procentul de rebut scade. — Cîtă smîntînă s-a pre
Acest mic colectiv a înscris pe graficul întrecerii o filă cu piesele mecanice simple şi — Abaterile de la procesul turnarea acesteia şi alte opera re. Pentru îmbunătăţirea pro mă tovarăşul Bertoiu. luat pe aprilie ?
realizări de prestigiu. Dar, aşa cum afirmau interlocutorii, nu tehnologic — declara maistrul ţii esenţiale ale procesului teh cesului tehnologic la acest sor — Şoferul Jorza n-a ridi După cercetarea unor scrip
se vor opri aici. Munca continuă şi, alături de realizările de construcţii de maşini, calitatea nologic sînt Ia latitudinea şe timent am reuşit să introdu cat, luni, lapte de la Valea te, ni se spune că nu s-a pre
radiatoarelor nu satisface încă Dionisie Munteanu, preşedinte filor de echipă, maiştrilor şi
pînă acum, vor fi înscrise altele şi mai valoroase care să ridice cerinţele. Din datele bilanţului le comitetului sindicatului pe cem un transportor suspendat Bradului, Rovina, Merişor şi luat nimic de la Tomeşti,
şi mai sus prestigiul colectivului, să întărească onoarea sa trimestrial rezultă că la acest secţie — ne-au dat multă bă inginerilor din secţie, care tre între curăţătorie şi montaj, să Stejărel. Cam multe „abateri" dar........vom lua măsuri" ! O
muncitorească. sortiment se menţine un pro taie de cap. De pildă, pe ace buie să asigure în permanenţă construim o masă de sabla]. pentru o zi ! ? ultimă ştire pe care o aflăm :
cent ridicat de rebuturi. Ba laşi model lucrau toate trei aplicarea riguroasă a instrucţiu Fără a contesta eficienţa — Vom vedea, vom lua şoferul Ionică Suciu n-a ri
schimburile şi nu se respecta nilor tehnologice şi de lucru, măsurilor stabilite se impune măsuri ! Pe la aceste puncte dicat, marţi, laptele de la
disciplina pe flux tehnologic controlul sever asupra modului precizarea că în turnătorie se trebuie să treacă în zilele de Cristur. A fost trimis înapoi
de către formatori, şefii de e- cum se respectă tehnologiile de resimte, totuşi, necesitatea u- luni, miercuri şi vineri. O fi să- 1 ad ucă. Spre finalul inves
tigaţiilor, din ziua respectivă,
turnare. De fapt, aceste cauze
nor preocupări mai intense ale
Campania agricolă de primăvara chipă, maiştrii de schimb şi sînt recunoscute şi în secţie specialiştilor şi muncitorilor intrai el în alte zile. (Şi s-a ing. Cornel Stîrcescu, directo
ales praful de planificare ! —
chiar maistrul coordonator.
— Bănuiesc că nu corespun de vreme ce s-au tras semnale pentru perfecţionarea tehnolo n.n.). rul unităţii, ne-a întrebat :
de nici bitumul — relata in de alarmă şi s-au stabilit mă gică, de întărire a controlului — Salariaţii de la punctul — Aţi găsit graficele de
A suri în acest sens. pe faze de operaţiuni, urmări preluare care vă interesau ?
ginerul Florea Ciobanu, şef de din Brad cu ce se ocupă ?
Insâminţarea porumbului — lucrare prioritara schimb pe secţie. Primim cer rie — ne spunea maistrul Dio rea strictă de către conducerea — Victor Oancea este Ia funcţionara a fost bolnavă.
— Nu erau. Mi-au spus că
— La sfîrşitul lunii februa
secţiei şi a organizaţiei de
tificate asupra calităţii lui, dar
uzina nu are posibilitatea de nisie Munteanu — am organi partid a modului în care se a- Tomeşti în fiecare luni şi vi — Nici pe aprilie n-aveau
neri. (Vedeţi realitatea în ar
a verifica valabilitatea acestor zat o masă rotundă cu toate plică concret măsurile de per ticolul alăturat — n.n.). Aco- grafice ?
pe apia lucrătorilor de pe opare certificate. Sîntem în faza cău cadrele de conducere pe secţie, fecţionare şi propunerile făcu la preia smîntînă, mai con — Nici !
te în acest sens de muncitori.
unde am dezbătut problema
tărilor de înlocuire a bitumu
lui, de realizare a miezului pen creşterii procentului de rebut Aceasta cu atît mai mult cu tractează, urmăreşte achitarea — Formidabil 1 Doar le-am
producători
drepturilor
la
(Urmare din pag. I) destinate culturii porumbului, AM TERMINAT SEMĂNATUL tru radiatoare cu un alt li Ia sortimentul radiatoare. Am cît reducerea la minimum a etc. dat dispoziţie să le facă. Vom
iar Nicolae Gordan şl Vasile PE ÎNTREAGA ant, care să degaje mai puţine fost nevoiţi să luăm măsuri rebutului la radiatoare se im lua măsuri !
crînd cu o semănătoare Dumitraş au pregătit 40 SUPRAFAŢA gaze, ceea ce va influenţa po scbimbînd chiar din funcţie pune în perioada actuală ca o — Dar joia ? Noi, ce să mai zicem ! Par
S.P.C.-6, a însămînţat peste hectare. zitiv asupra calităţii radiatoa maistrul coordonator. Am sta îndatorire de prim ordin. — Joia stă la punct, în că am mai auzit asemenea
20 hectare porumb din cele Vrem — spunea tovarăşul Arhia. In cooperativa noas relor. bilit sarcini concrete pe fieca M. FILCEA Brad şi preia smîntînă. Că-i replici.
118 prevăzute în plan, ne re Brutus Bocăniciu, inginerul şef tră — relata tovarăşul Vasile
lata tovarăşul Aurel Pele, se al C.A.P. Joimuş, să ne asigu Băbuţă, inginerul şef al C.A.P.
cretarul comitetului comunal răm un avans de 40 hectare Arhia — datorită bunei orga
de partid. Tot aici mecaniza teren pregătit la semănatul po nizări a muncii şi a folosirii
torul Ioan Zahortea a tăvălu rumbului. La semănat lucrăm timpului bun de lucru, s-a
gii 30 hectare semănături de •cu o semănătoare S.P.C.-6,
toamnă, iar Iulius Magda a echipată cu dispozitive pen reuşit să se însămînţeze în
făcut arături pe ultimele 2 tru administrarea îngrăşămin treaga suprafaţă planificată a
hectare de teren. La C.A.P. telor şi ierbicidelor, pe rînd, fi cultivată cu porumb. La
Joimuş, mecanizatorii Via o dată cu semănatul. In cel obţinerea acestei realizări şi-au (Urmare din pag. 1) mînd ca unele obiective social- rea condiţiilor de execuţie şi a lemnului şi metalului nu s-a nor masuri concrete pentru în
ţii mir Morar, Horia Cuteanu, mult 10 zile bune de lucru, adus contribuţia mecanizatorul culturale, cum sînt complexul urmărirea lucrărilor. Acesta es făcut prea mult. Calea radicală lăturarea tuturor neajunsurilor.
tosif Răbulca, Martin Andacs însămînţăm toată suprafaţa Nicolae Lupuţ şi cooperatorii tehnologice, creşterea calităţii şi sanatorial dc la Geoagiu-Bai, te un lucru cunoscut. Vreau să şi dc fapt calea justă pentru
S-a preconizat, printre altele,
au arat ultimele 12 hectare planificată — 105 hectare. Patru Florea şi Ioan Mioran. eficienţei fiecărui obiectiv con policlinica din Deva, spitalul relev importanţa ce trebuie a- obţinerea unor însemnate eco să se rezolve toate greutăţile
struit. din Petroşani, să se execute a- cordată în continuare clarifică nomii este mai buna cooperare constructorului şi beneficiarului
Iată de ce pentru materiali proape în întregime prin solu rii problemelor Impuse de avi dintre furnizorii de materiale privind forţa de muncă, asigura
Cum vă onoraţi sarcinile de pian şi zarea celor peste 4 000 de a- ţii industriale. Este de remar zarea şi aprobarea unor studii de construcţii şi constructori. rea materialelor şi a unor utilaje,
Ca fapt pozitiv în acest sens
tchnico-economice, deschiderea
partamente — din fondurile
cat faptul că, în acest an, pes
statului şi ale populaţiei —, 40 te 3 000 apartamente — din finanţărilor, asigurarea unor merită specificat că pentru a- să se întocmească programe
angajamentele asumate în întrecere? săli de clasă în mediul urban, cele circa 4 000 pe care le vom amplasamente. Pentru că, de coperirea cu necesarul de cle precise privind calificarea în
mente prefabricate din beton
fapt, acestea sînt şi motivele
două grădiniţe, cinci creşe,
mai mare măsură a muncitori
da în folosinţă — vor fi con
complexul sanatorial de la struite cu ajutorul glisării, pentru care unele blocuri de au fost realizate poligoane în lor, pe diferite meserii şi pro
Geoagiu-Băi, alimentarea cu a- locuinţe din Deva şl Petroşani, Deva, Hunedoara şi Livczeni, a
Acum, cînd s-a încheiat primul trimestru din acest an, deplinite şi depăşite. Astfel, panurilor mari, al cofrajelor spaţiile de cazare ale şantiere fesii, să se impulsioneze acti
căutăm să aflăm cum şi-au onorat sarcinile de plan şi an s-au livrat la fondul de stat pă a localităţilor din Valea Ji plan-universale. Se prevede lor T.C. Deva din Brad şi Ha căror capacitate anuală se ridi vitatea comisiilor de recepţie
ului, Fluncdoara, Deva şi Si
că la peste 2 000 apartamente,
gajamentele asumate în întrecere ţăranii cooperatori care cu 3 000 1 lapte mai mult meria etc., Comitetul executiv prin aceste metode reducerea ţeg, procurarea utilajelor şi a iar la I.M.C. Deva s-a ajuns ca pentru efectuarea verificărilor
lucrează în sectorul zootehnic. Iată răspunsurile primite : decît era planificat. In Ioc al Consiliului popular judeţean cheltuielilor legate de manope mobilierului pentru unele obiec începînd cu acest an să se asi pe faze de execuţie în vederea
de 18 000 1 s-au livrat 21 000 ră, scurtarea duratei de exe preluării numai a acelor lucrări
7 300 LITRI LAPTE 7 300 1 lapte da vacă. Dc 1. La carne s-au livrat 21,5 împreună cu proiectanţii şi cuţie, îmbunătăţirea calităţii tive se menţin la un nivel nesa gure un număr de circa 500 a-
LIVRAT PESTE PLAN asemenea, s-au livrat 5 tone tone, cu 500 kg în plus faţă constructorii au stabilit nu lucrărilor şi, în final, predarea tisfăcător de realizare. Aş dori partamente din panouri mari complet terminate şi corespun
Ţăranii cooperatori care carne, cu 1 000 kg în plus de prevederi. meroase măsuri. să semnalez în acest sens că gata finisate. Dar aceste reali zătoare din punct de vedere
lucrează în cadrul fermei faţă de prevederile contrac Printre altele, s-a prevăzut tuturor obiectivelor în termen nici pînă în prezent nu sînt zări nu trebuie să slăbească calitativ. Măsurile luate pînă
zootehnice a C.A.P. Strei, tuale. OBLIGAŢIILE creşterea gradului de industria şi în devans, în condiţii de e- asigurate amplasamentele pentru preocuparea proiectanţilor, be în prezent şi cele pe care le
ficienţă sporită.
oraşul Călan, t— ne spunea CU 3 000 LITRI MAI MULT CONTRACTUALE - lizare a lucrărilor, crearea în Cu toate aceste realizări in 344 apartamente la Petroşani şi neficiarilor şi .constructorilor vom lua în viitor întăresc con
tovarăşa Lucreţia Baicu, se LAPTE FAŢĂ DE ONORATE INTEGRAL acest cadru a unor baze pro contestabile, nu ne putem de 80 la Deva, pentru alimentarea pentru extinderea industrializă vingerea că stă în puterea
cretarul comitetului d partid Toate cele trei cooperative prii de producţie care să con ( cu apă de la Hunedoara şi Pe rii, pentru realizarea unor lu noastră să eliminăm lipsurile,
e
pe cooperativă — îşi onorea PREVEDERI agricole d producţie din ra ducă la reducerea duratelor de clara mulţumiţi. Mă refer la troşani şi a lucrărilor de la ca crări de un nivel calitativ supe să ridicăm întreaga muncă Ia
e
ză cu cinste sarcinile de plan Toţi cei ce muncesc în ca za comunei noastre — Bărăşti, execuţie, îmbunătăţirea calităţii faptul că ritmul mediu obţi riera dc bentonită de la Gura- rior. Se tratează încă cu o anu nivelul posibilităţilor ce le a-
şi angajamentele asumate în drul fermei zootehnice a coo Sîntămăria-Orlea şi Sînpetru lucrărilor şi reducerea preţului nut în primele 3 luni la activi sada. me superficialitate unele pro vem asigurate, pentru îndepli
întrecerea socialistă. Ziua de perativei noastre — ne rela — spunea tovarăşul Ion de cost la mia de lei investită. tatea de construcţii-montaj se Cu largi implicaţii în spori bleme cum sînt cele legate de nirea ireproşabilă a planului de
1 Mai, a 30-a aniversare a ta tovarăşul Cornel Lepădă- Dumitru, primarul comunei In ce priveşte înlocuirea me menţine la un nivel nu prea rea eficienţei investiţiilor se execuţia corectă a reţelelor investiţii, pentru obţinerea în
ridicat: de numai 7,2 la sută,
Eliberării patriei şi Congre toni, preşedintele C.A.P. Os — şi-au onorat integral o- todelor tradiţionale de con iar la plăţi proiecte şi achiziţii prezintă şi preocuparea pentru subterane, montarea panouri că de pe acum a unui conside
sul al Xl-lea al partidului trov — îşi fao în mod con bligaţiile contractuale la pro strucţii cu altele ce vizează in de utilaje realizările sînt şi producerea unor materiale lor, a unor subansamble pen rabil avans faţă dc termenele
sînt întîmpinate cu realizări ştiincios datoria şi depun stră ducţia dc lapte marfă. Aces dustrializarea, aş remarca fap de construcţii corespunză tru construcţii — fapte ce
de seamă. Astfel, primul tri danii pentru ca prevederile te unităţi au livrat în plus tul că în primul an al cincina mai mici. toare, creşterea calificării conduc în final la diminuarea de punere în funcţiune şi de
Nu o să insist asupra faptu
mestru a fost încheiat cu re planului de producţie şi anga faţă de prevederi 4 000 1 lului doar 40,8 la sută din lu lui că această situaţie se dato constructorilor şi îmbunătăţi calităţii lucrărilor şi a eficien dare în folosinţă a obiective
zultate bune. Datorită unei jamentele asumate în între lapte. Cea mai mare cantita crări s-au executat industriali rează în special slabei preocu rea calităţii în execuţie. $i la ţei investiţiilor. Iată de ce în lor, din acest penultim an al
mai bune îngrijiri şi fura cere să fie îndeplinite întoc te livrată suplimentar — zat. In acest an, numai la lo pări încă ae anul trecut a bene ora actuală tiparele pentru pa atenţia Comitetului executiv al cincinalului, aşa cum dealtfel
jări a animalelor s-a reuşit mai. Prevederile planului Ia 2 121 litri — a realizat-o cuinţele proprietate de stat, nouri nu sînt confecţionate la Consiliului popular judeţean ne-am angajat în cinstea zilei
să se obţină şi să se livreze producţia de lapte marfă pe cooperativa agricolă de pro gradul de industrializare *- ficiarilor In ce priveşte pregă un nivel corespunzător, iar în stă în această perioadă anali de 23 August şi a Congresului
suplimentar la fondul de stat primul trimestru au fost în ducţie din Sîntămăria-Orlea. tinge 78,2 la sută, or- tirea documentaţiilor, asigura ce priveşte folosirea raţională zarea acestor aspecte, luarea u- al Xl-lea al partidului.