Page 55 - Drumul_socialismului_1974_04

mggg»«aeB«niBBa!CTBBrw^ 1
L’ ^23QE5H!SSSS5î3S2îS8
DRUMUL SOCIALISMULUI @ Mr. 5 992 © JOI 18 APRILIE 1974 3
îr
Kjjpjwn^Mivr’ " "" rr? isrrs vwmti&ustisamasm

onarr

Băsgni&snEl

----1
Primul trimestru al anului Pe agenda de lucru a organizatorilor rul nu va putea beneficia de
a fost încheiat de cele mai ele dacă I.C.I.L. nu va lua
multe întreprinderi de co­ măsuri pentru preluarea ope­
merţ din judeţ cu rezultate comerţului să stea în permanenţă rativă a laptelui de la pro­
bune. Este — ca să spunem ducător şi ajungerea lui la CELE 30 © T tei zeci de
asa — o motivaţie în plus a timp în reţeaua de desfacere. femei, de la I.C.S. Hunedoa­
afirmaţiei că preocupările Altfel, laptele se va acidula ra, constituite in două bri­
Consiliului judeţean pentru la centrele de colectare sau găzi, au luat gl frumoasă
coordonarea activităţii de a- Mai imina servire va pleca acidulat de la pre­ iniţiativă : aceecş de a se
provizionare şi prestări ser­ lucrare în reţeaua comercia­ califica şi profg/sa în mese­
vicii pentru populaţie îşi de­ lă. Asiguţarca resurselor de hrană sanitar, dar şi pe planul educa­ ria de zidar. Sprijinite cu
monstrează consistenţa, reflcc- Cîteva cuvinte despre sec­ a constituit şi constituie una ţiei, agriculturii, tehnicii ali­ i multă atenţie de conduce- |
tîndu-se într-o tot mai bună nizor al respectivelor între­ duse de care depozitele co­ mul trimestru şi de perioada torul de alimentaţie publică. din problemele majore ale so­ mentaţiei. Sper — arată în } rea întreprinderii, cele 30 4
prinderi e I.C.R.A. Cum se
aprovizionare a populaţiei cu explică depăşirea de către a- merţului cu ridicata nu au similară a anului trecut. Cu toate rezultatele sale e- cietăţii umane. Modul de ali­ încheierea mesajului său dr. I fac „faţă" în prezent mai J
produse agroalimentare, con­ ceasta a planului la desface­ dus şi nu duc lipsă. Ce de­ Dar pentru ca aceste pre­ conomice bune şi foarte bune, mentaţie a evoluat odată cu Mahler — că „Ziua mondiala ^ abitir decît bărbafţii. Faţă, ţ
fecţii, încălţăminte şi alte notă aceasta ? Sau că unii ocupări să se facă simţite pî­ nu ezităm să facem afirmaţia dezvoltarea societăţii. Pe mă­ .a sănătăţii — 1974" va stimula pentru că una dititre noile 4
produse de consum. S-a lu­ re în timp ce la acelaşi in­ şefi de magazine săteşti nu-şi nă la cumpărător şi consu­ că ele se datorează mai puţin sură ce cunoştinţele tehnico- acţiunile împotriva maladiilor * iniţiative ale ceio/r 30 este .'
crat deci bine în comerţ şi dicator comerţul cu amănun­ fac datoria, sau că unele de­ mator e nevoie de cîteva „re­ preocupărilor organizatorilor ştiinţifice şi mijloacele de pro­ carenţiale, dar şi împotriva bo­ tencuirea faţadelor la \
confirmarea nu rezultă nu­ tul nu-1 realizează ? Expli­ pozite ale ridicatei nu ono­ tuşuri" în activitatea de pro­ alimentaţiei pnblice pentru di­ ducţie s-au dezvoltat, au cres­ lilor abundenţei, că ea va face t blocurile rămase netencuite 4
mai din realizarea planului, caţia stă în existenţa unor rează la timp comenzile ma­ ducţie a bunurilor de consum versificare şi mai mult celor cut şi posibilităţile de asigurare să se înţeleagă mai bine că o J încă din anii 'trecuţi. O ,
ci şi din creşterea volumului stocuri apreciabile de unele gazinelor săteşti. Sondajele de la noi din judeţ, a comer­ pentru asigurarea unui fond a nevoilor nutriţionale ale lume mai bine hrănită va fi o \ iniţiativă pe măsura femei- 1
vînzărilor pe mai multe ca­ produse greu şi lent vanda­ făcute confirmă această a ţului cu ridicata şi cu amă­ de marfă „de bază", verificat populaţiei. Rezervele alimen­ lume cu o sănătate mai bună". 4 lor care vor să, ştie „casa- 4
bile pe rafturile şi gondolele
tegorii de produse de bază şi magazinelor de desfacere, în doua presupunere. nuntul în ultimă instanţă şi ani şi ani. Aşa se face că în tare ale lumii sînt suficiente Foamea şi malnutriţia de­ / casă" dar şi a adevăraţi- i
de mare solicitare. Nu vom magaziile lor de mînă. „Ridi­ Pentru că vrem să ne men­ a organelor de control şi în­ mai toate localurile noastre pentru nevoile populaţiei, dar termină numeroase manifestări j lor constructori, care nu se *
insista în această privinţă ţinem în sfera ..punctărilor", drumare — consilii populare, „baza" ofertei a rămas cotle­ repartiţia lor este inegală. Exis­ ţ împacă cu restanţele. ^
cata" a reuşit să-şi impună
pentru că rostul acestor rîn- marfa. Amănuntul nu, pentru ne oprim la aceste două e- inspecţii şi inspectorate, con­ tul la grătar, micul şi berea, tă încă întinse teritorii pe toa­ patologice : xeroftalmia (lipsa
de vitamina A), anemiile nu­
duri e altul. xemple. duceri ale întreprinderilor de iar produsele „cu specific lo­ ^ GESTUL ® Luni la ora ţ
că între el c o m e r ţ . Se te continentele pămîntului unde triţionale, pelagra, scorbutul, i 14,15, în autobuzul de pe 4
Potenţele organizatorice ale şi cumpără­ semnalează în cal", cîte s-au născut într-o asigurarea alimentaţiei populaţi­ Beri-Beri, cretinismul endemic, i ruta Brad-Deva. Un bărbat ?
comerţului judeţean au de­ tor sînt alt­ a c e s t înce­ etapă de preocupări asidue ei este o problemă nerezălvată. care afectează încă multe puncte ^ voinic, o femeie şi copilul 1
monstrat progresiv de la eta­ fel de rapor­ put de trimes­ în această direcţie, au sucom­ Subliniind importanţa deose­ ale globului. Carenţa proteino- i lor de 3-4 ani au urcat în- i
pă la etapă că o aprovizio­ turi dccît în­ tru o cerere bat pe nesimţite în foarte bită a alimentaţiei pentru să­ calorică, avitaminozele, pe lîn- 1 tr-una din staţii şi n-a- t
nare şi servire cît mai aproa­ tre el şi comcrţu ridica ta. Preocupările din actualul mult sporită de pîinc albă. multe unităţi profilate. Un nătatea popoarelor, dr. Halfdan gă faptul că influenţează ne­ j veau loc. Ne-am ridicat şi i
pe de cerinţele îndreptăţite ale Un simptom care confirmă. Or­ trimestru ale Consiliului ju­ O explicaţie comodă a feno­ exemplu tipic l-a „servit" nu Mahlcr, directorul general al gativ dezvoltarea psiho-soma- 1 am oferit locul femeii şi co- ?
populaţiei e realizabila cu ganele Inspectoratului pentru deţean pentru coordonarea menului ar suna aşa : au cres­ demult absenţa îngheţatei de Organizaţiei Mondiale a Să­ tică a copiilor, diminuează re­ / pilului. S-a aşezat bărba- )
posibilităţile care ne stau la controlul calităţii produselor activităţii de aprovizionare şi cut pretenţiile populaţiei. E pe iista-meniu a unui mare nătăţii, arăta într-un mesaj : zistenţa organismului, făcîndu-1 1 tul. Cu consimţămîntul
îndemînă. Condiţia e să reu­ au avut de furcă pînă să ba­ prestări de servicii au în con­ un adevăr, dar în ceea ce pri­ restaurant devean cu profil „Lumea este bogată, dar nu receptiv la orice infecţie. Multe 4 „grijuliu" al soţiei. Pe co-
şim să vedem dincolo de ci- reze calea spre cumpărător a tinuare în „focar", am putea veşte pîinea albă mai sîntem turistic — „Sarmis". utilizează cu înţelepciune bogă­ maladii banale, care sînt ino­ i pil l-a trimis în faţă să va-
frele-bilanţ anumite fenome­ unor produse necorespunză­ zice, problemele bunei apro­ în posesia şi a unei alte ex­ Am consemnat în rînduri- ţiile pe care le are la îndemînă. fensive Ia copiii corect alimen­ 1 dă „cum mînă nenea şo-
ne care încă mai carenţează toare calitativ — în special vizionări şi serviri a popu­ plicaţii : a scăzut la produ­ le de faţă cîteva probleme ca­ Milioane de oameni trăiesc sub taţi, devin de o gravitatea deo­ ferul căruţa I". O întreagă
activitatea de aprovizionare conserve de legume — deja laţiei. Concretizate, aceste cător exigenţa faţă de cali­ re trebuie să completeze agen­ permanenta ameninţare a foa­ sebită, ducînd la un sfîrşit letal . prelegere despre... politeţe
a populaţiei. Iată de pildă pătrunse în reţeaua de des­ preocupări înseamnă asigura­ tatea sortimentelor interme­ da de lucru a organizatorilor mei şi subnutriţiei, în timp ce la copiii subnutriţi. ’ ni s-a declanşat în cap.
cîteva aspecte desprinse din facere. E deci limpede că un­ rea unor reparaţii suplimen­ diară şi integrală, fapt dove­ activităţii, comerciale în ju­ alţii mănîncă prea mult, sînt Trebuie să ne amintim că Dar n-am zis nimic. Era o
activitatea pe trimestrul I, deva fluxul comunităţii de tare la o seamă de produse a- dit de mai multe organe de deţ. Multe din ele sînt deja şi în ţara noastră, în anii domi­ chestiune „de familie", iar
care, bine interpretate, dau interese economice şi chiar al groalimentare şi industriale. control. Realizarea dezidera­ în atenţia factorilor de con­ deci şi ei prost nutriţi, dar în „gestul" deja se consuma­
„cheia" rezolvării unor pro­ bunelor intenţii s-a întrerupt. In felul acesta există premi­ tului de a aproviziona popu­ ducere a respectivei activi­ alt sens. In regiunile tropicale naţiei burghezo-moşiereşti, o se I
mare parte a populaţiei a fost
bleme. Aspectul acesta necesită o a- se ca stocurile de cartofi să laţia cu pîine în sortiment tăţi. Reliefarea lor aici spe­ şi subtropicale peste 11 mili­ afectată de boli carenţiale nu­
oane de copii suferă de o gravă
întreprinderea comercială naliză „mai la obiect" şi fie sporite, astfel îneît ele să la cerere nu se poate obţine răm să ducă la înţelegerea malnutriţie pnoteino-calorică, triţionale. Pelagra şi distrofia COMERŢUL © Deocam-
cu ridicata pentru mărfuri a- promitem să revenim asupra facă faţă unui consum optim fără mai multă exigenţă la importanţei acestora de că­ iar 76 milioane de malnutriţie endemică tenooată, în special, ^ dată posesorii bicicletelor
limentare îşi realizează şi de­ lui. Acelaşi lucru se poate a- pînă la noua recoltă. Există calitatea tuturor sortimente­ tre fiecare lucrător din co­ proteino-calorică moderată. Va au fost maladiile care au cu­ i marca „Tohan" care au ră-
păşeşte planul atît la apro­ firma şi cu privire la apro­ premise ca plinea să fie asi­ lor din partea producătoru­ merţ, astfel îneît în trimes­ trebui ca toate cazurile grave prins un mare număr al 1 mas pe geantă, n-au în- 1
vizionare cît şi la desfacere. vizionarea cu aparatură elec­ gurată în sortiment la nive­ lui. trul al II-lea activitatea de să primească un tratament de populaţiei. Această situaţie a * cotro, trebuie să se resem
In acelaşi timp, trei între­ trotehnică şi electronică. lul cererii, de asemenea lap­ Există toate condiţiile ca aprovizionare cu bunuri de urgenţă, deşi chiar acolo unde dispărut însă în urma schim­ 4 neze a le pune „în con-
prinderi Comerciale cu amă­ Un alt aspect. S-au înre­ tele. La carne şi preparate populaţia să fie aprovizionată constţm să se situeze la ni­ bărilor social-politice si econo­ i servare". Cauciucuri pentru
nuntul pentru mărfuri ali­ gistrat nemulţumiri ale popu­ din carne, la fel vor fi asi­ velul exigenţelor mereu cres- este posibil acesta este acordat mice ce s-au petrecut îri ultimii 1 ele nu se găsesc. Ni se
mentare nu-şi realizează pla­ laţiei săteşti cu privire la a- gurate pentru consum canti­ la nivelul cererii cu lapte şi cînde ale populaţiei. adesea prea tardiv. In toate 30 de ani. spune că I.C.R.M. face a-
nul. Dar cel mai mare fur- provizionarea cu uncle^ pro­ tăţi mult sporite faţă de pri­ produse lactate. Cumpărăto­ ION CIOCLEI cazurile creşterea copiilor este i cum eforturi de a le procu
întîrziată, capacitatea lor de Malnutriţia în sens opus, J ra.' Să sperăm. © La fel 4
învăţătură diminuată, ceea ce adică aportul mare, excesiv de ' posesorii de pik-upuri „Tes- >
constituie un obstacol indirecţi alimente, are de asemenea con­ 4 la" stereo, la care s-a de-
pentru dezvoltarea economică. secinţe nefaste asupra organis­ i fectat garnitura cu ac.
mului. Numeroase studii au
Dialoguri în folosul ob Persistă încă numeroase maladii demonstrat că alimentaţia excesi­ J Poate anul acesta să se
carenţiale : carenţa în vitamina
posibilitatea
găsească
ţ
de
A, care determină cecitatea si
vă produce leziuni la nivelul
chiar moartea, anemiile nu­ inimii şi vaselor sanguine. La i a-i mulţumi şi pe aceşti po-
I sesori. Poate. Un semnal
triţionale, guşa endemică şi nivelul creierului, în hipotala- ţ pentru I.C.R.M. deci.
Comuna IIia e cunoscută ca o din Cuieş, Avei Buştea din dig de apărare împotriva inun­ cretinismul, rahitismul — foar­ mus se produc dereglări neuro-
comună de oameni gospodari. Dumbrăviţa. Dialogul lor per­ daţiilor şi mai ştiu cîte alte lu­ te răspândit în diferite ţări hormonale în urma aportului ^ STRADA © In faţa uni- S
Pe primarul comunei, Teodor manent cu cetăţenii se poartă crări stau mărturie hărniciei subtropicale. In opoziţie cu caloric mare. Ţesutul gras se pare l tăţii de desfacere a cărnii 4
Vasiu, îl găseşti mereu între în folosul obştii, iar foloasele dobrenilor şi chibzuinţei depu­ aceasta, a mînca prea mult sau că este un ţesut activ, care re­ / de pe strada 23 August din i
cetăţeni, consultîndu-se, în- sînt vizibile pentru toată lumea. taţilor lor. Octavian Giurgiu, a mînca ce nu se indică este clamă substanţe nutritive şi, în 1 Deva e o băltoacă ce nu '
demnîndu-i la acţiuni, îmbărbă- Comuna Dobra are şi ea un Petru Balaş, Traian Şuba, în parte cauza creşterii obiş­ special, glucoza adusă de sînge. ţ seacă nici pe secetă. Mai 4
tîndu-i la muncă. Dacă exem­ primar respectat de cetăţeni ; Persida Tudor, Aron Şindea şi nuite a tulburărilor de meta­ Aducerea în prim plan a pro­ mult, emană mirosuri deloc l
plul primarului ar fi singular, are si deputaţi pe măsură, ca­ cîţi alţii ar mai putea continua bolism, a bolilor de inimă şi blemei alimentaţiei va contri­ plăcute, care pătrund pînă ^
comuna n-ar fi ajuns la un pabili să convingă, să se facă lista celor mai activi deputaţi. vase sanguine. Ţinînd seamă bui la aprofundarea studiilor a- în măcelărie. Băltoaca „iz­
grad de dezvoltare edilitară urmaţi de cetăţeni. Comuna Dialogul permanent cu cetă­ de tot ceea ce ştim despre nu­ supra consecinţelor nutriţiei vorăşte" dintr-o gură de ca­
nal înfundată. Desfundarea
care-i permite să aspire la aceasta a cunoscut în ultimii ţenii al acestor destoinici man­ triţie şi pentru că sănătatea carenţa te în ambele sensuri, ei a fost solicitată la
statutul de centru de coordo­ 4-5 ani un adevărat marş spre este esenţială pentru o viaţă la lărgirea cooperării interna-
datari ai obştii nu e un dialog I.J.G.C.L, şi chiar s-au pre-
nare urbană. Există însă în de la distanţă. E unul din a- constructivă, noi putem şi tre­ lionale. în practicarea ocrotirii 1 zentat canalagiii s-o facă.
comună deputaţii — adevăraţi buie să facem mai mult în sănătăţi în acest domeniu im­ \ In prealabil şi-au condiţia- ţ
„catalizatori" de acţiuni care, propiere, de la suflet la suflet, acest domeniu, cel puţin să eli­ portant pentru sănătatea tutu­ t nat serviciul, iar pentru că 4
cu argumente convingătoare. minăm bolile carenţiale cele ror ^popoarelor de pe globul
într-un dialog permanent cu ' gestionarul de la came nu ?
oamenii, amplifică exemplul pri­ De aceea e atît de rodnic. mai răspînditc. Campania îm­ pămîntcsc. a îndeplinit condiţiile şi-au 1
marului. afirmare. N-ar fi fost aşa dacă I. MÂTASARU potriva malnutriţiei trebuie Dr. CRISTIAN GEORGESCU ! luat sculele şi au plecat. ^
La problemele de interes co­ n-ar fi avut deputaţi cu trage­ desfăşurată nu numai pe plan Spitalul judeţean Deva 4 CARTIERUL © ...în care 4
mun, dacă nu se conexează cît re de inimă. Stau mărturie )/ trăim vrem cu toţii să-l fa- i
pentru aceasta cele 1 200 de r
mai mulţi cetăţeni, succesul nu e |j cern cît mai frumos, să-l ’
pe deplin asigurat. Aşa a fost) zile de muncă patriotică pres­ Documentele plenarei C.C. al — Cunoaştem situaţia aceas­ întinerim într-una. Pentru \
aceasta ieşim cu drag să
cea a contractărilor de lapte şi tate de cetăţenii satului Pane, P.C.R. din iunie anul trecut Femeia—o prezenţă meritorie ta. Ne-am gîndit şi noi că |\ plantăm flori şi pomi, să V
animale cu statul. S-au găsit) unde e deputat Ioan Hamber, trasează unităţilor socialiste de trebuie făcut ceva. Avem de­
la construirea magazinului să­ stat şi cooperatiste o serie de ^ îngrijim zonele şi spaţiile ţ
în comună doi deputaţi inimoşi tesc, cele 800 de zile ale cetă­ altfel si în plan schimbarea ( verzi. Dar unii se mai în- 4
■şi respectaţi de oameni, aşa sarcini pentru îmbunătăţirea iluminatului în secţia respec­ 1 cumetă să distrugă ceea ce ?
ţenilor din Răduleşti, tot la un continuă a condiţiilor de mun­ tivă — nc-a declarat tovară­
cum îi stă bine unui deputat, că si ingienico-sanitarc ale fe­ in sectorul de prestări. \ fac bun şi frumos cei mulţi. \
care au „demarat" cu succes magazin sătesc, stimulaţi de meilor în scopul îndeplinirii şul Traian Moise, vicepreşedin­ l Despre un asemenea fapt 4
acţiunea. Din casă în casă a vorba şi de fapta deputaţilor rolului ce le revine în activi­ te al Uniunii judeţene a coo­ / reprobabil ne-au scris Io- j
mers deputatul Aurel Părăoan lor Adrian Seleşan şi Petrică tatea economică, în familie şi b m perativelor meşteşugăreşti. Vrem ţ catarii blocului C 22, din *
Gheară. In satul reşedinţă de să punem becuri la fiecare loc 4 Hunedoara. Şoferii Vasile 4
din Valea Lungă şi a societate. Cunoscută fiind pon­ grija § se de muncă. } Chiorescu, Adam Culică şi i
reuşit să determine cetă­ comună, care numără 20 de cir­ derea femeilor în numărul In problema de care ne ţ Nicolae Ursu, de la I.C.S.H., »
ţenii să contracteze pe cumscripţii electorale, 20 de populaţiei ţării noastre, se sînt noile complexe meşteşugă­ ocupăm, am văzut că există 4 au trecut cu maşinile peste ^
primul trimestru 98 hl de lapte, deputaţi au mobilizat 1 000 de cer intensificate preocupările reşti deschise în ultimii ani, întreprind în'continuare .mă­ în ochi, deranjează. Bineînţeles, multă preocupare şi grijă atît i zonele verzi de curînd ame- 4
suri pentru uşurarea muncii.
mult mai mult decît prevedea cetăţeni la construcţia comple­ pentru amenajarea corespunză­ deranjează mai mult dezordinea din partea conducerii uniunii I najate. Pentru fapta lor au >
toare a tuturor locurilor de care oferă spaţii corespunzătoa­ O iniţiativă mai recentă, ma­ întîlnită în uncie ateliere de
planul. I-au trebuit deputatului xului de servire. Comuna îşi muncă, îmbunătăţirea echipa­ re de muncă, lumină şi căl­ terializată în multe unităţi ale ţesut covoare în care lucrau cît şi a cooperativelor. Şi, ţ fost bine... răsplătiţi. \
răbdare, tact şi putere de con­ face zestrea edilitară. Şi-o mentului de protecţie şi de lu­ dură. cooperaţiei meşteşugăreşti — multe fete tinere. Dar, de faptul că se lucrează în con­ \ AŞTEPTĂRI © Sătenii» din (|
vingere, dar le-a avut la înde­ face din hărnicia mîinilor cetă­ cru spcific femeilor. Cert este însoţiţi de tovarăşa Ana nu numai din Hunedoara — fapt, asta ţine de felul de a fi diţii optime duce, firesc, la I Bucium, comuna Orăştioara T
mînă. Tot asa s-a întîmplae la ţenilor săi. faptul că problemele respective Comşa, tehnician principal la este înfiinţarea şi punerea la al fiecăreia, de bunul simţ al obţinerea de rezultate mai bune / de Sus, mai precis o parte J,
Bretea Mureşană cu încheierea Două nume de femei deputate sînt privite cu multă seriozi­ serviciul producţie al coope­ punct a camerelor intime şi a omului în ultimă instanţă. in muncă. Pe primul trimes­ < dintre ei, n-au curent elec- ]
contractelor pentru animale. din satele Mihăieşti şi Roşcani tate în toate unităţile econo­ rativei „Drum Am vizitat — tru al anului, pe ansamblul 1 trie cam de două luni şi I
^ jumătate. De fapt, n-au cu- /,
U.J.C.M., planul la producţia
Roman Munteanu şi Ioan Hui n-ar spune prea mult dacă mice şi în alte locuri de mun­ nou" din Hu- cu scopul de­ industrială a fost realizat ast­ t rent cînd... bate vîntul. El, |
au fost cei doi deputaţi care n-am adăuga că sătenii din cir­ că, pretutindeni se face cîte nedoara, am vi­ clarat la în­ fel : la producţia marfă — în > vîntul, rupe doi stîlpi, doi i
1
ceva pentru îndeplinirea aces­
au pus tot sufletul în acţiunea cumscripţiile Victoriei Trif şi tor deziderate importante. zitat cîteva din ceput — şi cîteva proporţie de 100,7 Ia sută, la ) stîlpi vechi, putrezi, care ?»
aceasta, şi au reuşit. Vioricăi Ognean au împrăştiat In sectorul de prestări de secţiile prestatoare ale acestei vestiarelor corespunzătoare pen­ unităţi ale cooperativei „Pro­ Ptesţăn servicii — 94 la sută, 4 s-au... cerut schimbaţi de V
Pentru ca să-i determini Ja pe păşunile satelor 6 000 kg de servicii lucrează foarte multe cooperative, în care lucrează tru femei. gresul" din Deva. Şi aici la livrări din fondul pieţei ______ . / mult. Dar nu le-a dat ni- i
acţiune pe oameni trebuie sa-i azotat de amoniu. Şi astfel femei. Sînt unităţi ale coo­ mai mult femei. In acest sens, însă, la unele putem spune că femeile au 95,7 la sută, la desfaceri măr­ 1 meni ascultare. Sătenii ne i
convingi de utilitatea acelei ac­ oamenii au avut toate motivele peraţiei meşteşugăreşti în care In atelierele secţiilor de ţesut secţii ale cooperativei „Drum condiţii bune de muncă. La furi — 133,5 la sută şi la 4 roagă să intervenim pentru r
r a li se aprinde becurile şi ţ
ţiuni pentru ei şi să le ser­ să-i asculte pe deputaţii lor, sînt angajate numai femei. Am covoare, croitorie, marochină- nou" se mai poate face cîte secţia de finisat articole de export 103,7 la sută. Se cu­ I cînd bate vîntul. i
veşti drept exemplu. Aşa face care-i îndemnau să încheie con­ urmărit în cîteva cooperative rie, coafură, femeile lucrează ceva. Şi chiar se intenţionează cauciuc din Gojdu ar fi ceva vine să facem şi o menţiune :
să se facă — după cum ne-a
Asinefta Mica din Bacea. Prin tracte cu statul pentru lapte şi din judeţul nostru ce condiţii în condiţii optime. Toate lu- asigurat preşedintele acestei co­ de menţionat: iluminatul ne­ la toate aceste realizări şi-au ) CONTRAVENŢII © Sebeş-' 4
ţ tyen Augustin, responsabi- )
ea, cetăţenii din sat îşi rezolvă carne. Amenajările de pe pă­ au la locul lor de muncă femei­ ■"crătoarele cu care am stat de operative, tovarăşul Ioan Ma- corespunzător. Aici se lucrea­ adus o contribuţie mare femei­ t Iul restaurantului „Rusca", ş
toate problemele de competenţa şuni sînt mîndria satelor comu­ le din unităţile prestatoare, ce vorbă ne-au spus, parcă s-ar naţe. Este vorba despre înfiin­ ză în două schimburi şi e ne­ le, care sînt în proporţie de şi Agata Paulus, responsa- ţ
fi înţeles : „Faţă de anii trecuţi,
s-a făcut şi ce ar mai trebui
consiliului popular, chiar şi^pe nei Dobra si a deputaţilor lor. făcut în viitor. acum avem condiţii minunate. ţarea de vestiare în comple­ voie de lumină toată ziua, pen­ peste 57 la suta din numărul bila hotelului cu acelaşi nu- ji
cele personale. Dar şi cînd Defrişări pe 300 ha, 3 000 pomi O expresie pregnantă a gri­ Nu ne lipseşte nimic. Putem xele în care încă nu sînt. Hai­ tru că hala nu are geamuri lucrătorilor din cadrul uniunii me, din Hunedoara, au a- ţj
judeţene.
îi solicită la o treaba cum a fructiferi plantaţi pe păşuni, cu­ jii ce se acordă creării unor lucra mai bine". Şi aşa şi nele de stradă agăţate pe pereţi mari. Luarea de măsuri se ! chitat pe loc cîte 300 lei îl
fost amenajarea drumului spre răţirea canalelor pentru irigaţii, condiţii cît mai bune de lucru este. S-au întreprins şi se sau pantofii puşi la vedere sar impune de urgenţă. DOINA COJOCARII amendă contravenţională
pentru abateri grave de la
Sîrbi, sătenii nu zic „să mai desfundarea albiilor unor pîrîuri, atribuţiile ce le au ia locu­
vedem", ci se pornesc la lucru. amenajarea curţii şcolii, 12 rile lor de muncă. Curios,
Aşa muncesc deputaţii Traian poduri şi podeţe la Panc-Sălişte, dar numai cu puţin timp în
Crişan din Ilia, Valeria Bolea Dobra şi Făgeţel, 500 m de urmă hotelul şi restauran­
Cilii aievărul e clar ca lumina zilei, k ce mai purtaţi oamenii pe drumuri? în buna primire, găzduire şi
tul ,,'Rusca" erau exemple
servire. Cum repede şi-a
făcut loc nepăsarea.
S-ar părea că adevărurile ducerea autobazei — a făcut drcpturile sale va trebui pro­ întors. Şi-a pierdut astfel ca­
m m care au de partea lor litera le­ ca în chiar ziua respectivă ac­ babil să se adreseze unei in­ __ In cazul acesta conducerea i PROCESE © Gheorghe 4
gii, logica, nu mai au nevoie tivitatea autobazei Hunedoara, stanţe de judecată deoarece litatea de angajat prin trans­ FJ.L. — printr-a cui „mînă" 1 Vitez din Petroşani, om să- !
de susţineri. Şi totuşi mai c- deci şi a dispecerilor, să fie conducerea autobazei „se ţine fer, F.I.L. Hunedoara opcrîn- rămîne să ne răspundă forul ) ritor, a sărit şi în ajutorul I
în disfribyirea buteliilor de «gszs xistă asemenea adevăruri, cla­ controlată de inginerul Mircea tare"* împotriva oricăror evi­ du-i în cartea de muncă modi­ său judeţean — a mai „fun­ t Măriei Nedelcu. A ajutat-o ţ
re ca lumina zilei, care însă Roşu, pe atunci şeful serviciu­ denţe. Nu discutăm aici mo­ ficarea cerută de noua situaţie. damentat" împotriva fostului > să împingă căruciorul de r
flchefiafe. Da la nerltmîcifatea au nevoie de un impuls din lui călători din I.T.A. Deva, şi dul cum îşi făcea datoria sala­ In situaţia aceasta, o dată salariat încă o decizie de po­ ) pe care vînduse marfă. Şi *
afară pentru a ieşi la iveală. Se de tehnicianul Arcadie Cocior­ riatul Nicolae Iancu. Dacă cu drepturile băneşti din sala­ mină. L-a penalizat cu 400 lei a ajutat-o aşa de bine că \
pentru nepredarca Ia termen a
aprovizionării Sa câştigul nemumeif .pune întrebarea, ce trebuie să va, tot din I.T.A. Ambii de­ nu-şi îndeplinea anumite în­ riu neachitate, a solicitat şi unor fişe de recepţie. „Culpa" după cîţiva zeci de metri
învingă acel impuls din afară ? clară în scris că în ziua de 25 datoriri de serviciu existau îm­ Măriei Nedelcu îi dispăru­
Inerţia, necunoaşterea legilor decembrie Nicolae Iancu şi-a potriva lui sancţiuni adminis­ plata drepturilor băneşti cuve­ are _ singurul viciu : fişele cu seră din buzunar 1 135 lei,
„Referitor la articolul apărut şedinţă de lucru cu toţi sala­ sau reaua voinţă a unor sala­ exercitat îndatoririle de servi­ trative, reglementate de legi şi nite ca Indemnizaţie de conce­ pricina nu au fost întocmite dc banii rezultaţi din vînzări.
în legătură cu distribuirea bu­ riaţii din judeţ ce lucrează la riaţi plătiţi de stat ca să-şi fa­ diu pe lunile lucrate din anul G. P., ci de alţi salariaţi. Nici Gheorghe Vitez a fost re- ,•
teliilor de aragaz vă comuni­ servirea populaţiei cu butelii că datoria, fără “a purta oa­ - ŢN|G| UN ^INUj; ;fl§f*DUT calendaristic în care a părăsit nu avea cum. La data respec­ \ pede prins. Pentru că avea i
căm că am luat măsuri pen­ de aragaz. Cu această oca­ menii pe drumuri ? întreprinderea. Dreptul acesta tivă acesta nu mai era de mul­ la activ încă vreo 7 con- 4
tru îmbunătăţirea aprovizionă­ zie au fost prelucrate din nou Iată două cazuri flagrante al său e clar pentru toată lu­ tă vreme salariatul F.I.L. Hu­ damnări, „săritorul" Vitez a /
rii şi eliminarea neajunsurilor actele normative, alte pro­ în care adevărul, în încercarea mea. Numai pentru contabilul nedoara. Contabilul şef e con­ mai „colecţionat" una ; de r
semnalate în articolul respectiv. lui de a ieşi la lumină, a con­ ciu la dispecerat începînd de regulamente, dar în nici un caz vins că s-a făcut o greşeală. trei ani, 4
bleme legate de buna servire a şef al F.I.L. Hunedoara, Mir­ Cine s-o repare ? Cum cine ?
Astfel, planificarea încărcării populaţiei, comportarea şi con­ sumat din timpul celor cc-1 la orele 6,30 pînă la orele lipsirea sa abuzivă de dreptu­ cea Atănăsoaie, n-a fost clar. Comisia de judecată — spune ULTIMA ORĂ © Saivanul 4
vagoane;or am făcut-o îţi aşa duita lucrătorilor noştri faţă aveau dc partea lor atît de 16,40. Şi totuşi au trecut trei rile legate de o zi de muncă dumnealui. Alt timp pierdut construit la C.A.P. Rapoltu t
fel ca să evităm zile'c de sîm- mult îneît valoarea acestui luni şi jumătate dar N. I. n-a pe care a prestat-o. Cine a Nici acum nu e clar. S-a con­ de G. P., la comisie, ca să des­ Mare a început de la oi
sultat dumnealui „cu o briga­
bată, cît şi datele de i fi 15 de cei pe care trebuie să-i consum depăşeşte pe aceea a intrat în posesia sumei reţinu­ săvîrşit abuzul, pe cine şi cu fiinţeze o decizie dată în pri­ vreme să pună tot mai mul­
ale fiecărei luni, cînd sînt pro­ servească zi de zi. drepturilor băneşti reclamate. te ilegal. ce jena prezenţa acestui sala­ dă care a controlat activitatea pă, ca să nu o calificăm altfel. te probleme. Nu pentru că
Nicolae Iancu, în prezent
gramate a fi servite centrele In legătură cu preţul unei salariat la Consiliul popular La insistenţele sale repetate riat la autobaza Hunedoara ? F.I.L." şi „s-ar părea" că fostul Iată cum, deşi adevărul c re­ n-ar mai fi destul de în­
muncitoreşti. butelii, precizăm că o butelie judeţean, a fost salariat al au­ de a i se restitui suma reţinu­ Căci aici e vorba de şicanarca salariat G. P. „n-ar avea drep­ glementat de lege în cele două căpător, ci datorită înclina-
unui om pînă la determinarea
Vînzătorul Emilian Cătănici schimbată la depozit, loco-de- tobazei Hunedoara, a I.T.A.. tă ilegal, autobaza T.A. Hu­ lui să părăsească întreprinde­ tul Ia compensarea în bani a cazuri, el nu răzbeşte la supra­ f ţiilor de proporţii îngrijoră- 4
a fost sancţionat cu re­ pozit, cum spunem noi, este Schimbîndu-i-se sarcinile de nedoara îi răspunde sub sem­ rea. Aşteptăm răspunsul de Ia concediului". Citiţi, tovarăşe faţă. Şi nu răzbeşte pentru că toare pe care le iau pereţii, ,’j
trogradare pe timp de 3 de 11,10 lei ; o butelie trans­ serviciu, în dimineaţa zilei de nătura şefului de autobază, conducerea I.T.A. Deva. contabil şef, Legea 26/1967 şi în calea sa nu stă altceva de­ ) Cînd te gîndeşti că aici 1,
luni ; conducătorul auto portată cu maşina la domici­ 25 decembrie anul trecut s-a ing. Nicolae Iacob, şi a lui Al doilea caz. precizările nr. 2 038/1968 ale cît ignorarea de către unii sa­ 4 s-au investit cîteva zeci de
Marin Roşu, cu reducerea sa­ liul beneficiarului şi montată prezentat la noul post — cel Gheorghe Fina, şeful biroului Gheorghe Pop a fost sala­ Ministerului Muncii şi veţi a- lariaţi a prevederilor legale. / mii de lei, ar trebui ca ci-
P.I.S., că întrucît activitatea sa
\ neva să se cutremure de
lariului cu 10 la sută pe timp este de 14,10 lei. de dispecer — dar a fost pon­ riat cu contract pe durată ne­ Pînă la urmă adevărul va fi 4 această situaţie ieşită din
de 2 luni, conducătorul auto Vă mulţumim pentru spri­ tat în această zi ca nemotivat. din ziua de 25 decembrie nu determinată la Fabrica de in­ fla ceea ce nu ştiaţi, anume repus în drepturi, sîntem con­ / comun.
s-a desfăşurat conform progra­
că Gheorghe Pop, oricît de
Aurel Mîrza a fost retrogra­ jinul acordat în descoperirea Nemotivata a tras după sine, mului, pontarca ca absent ne­ dustrie locală Hunedoara. I necorespunzător ar fi fost ca vinşi, dar cu cîtă pierdere de 1 REPORTER
timp ? Şi n-ar fi drept ca des­
dat pe timp de 3 luni. neajunsurilor în buna servire pe lîngă pierderea drepturilor motivat e corect efectuată. s-a operat în cartea de muncă păgubirea pentru pierderea res­
de salariu, şi pierderea altor
După apariţia articolului, a populaţiei. Vă rugăm să drepturi băneşti însumînd 335 Răspunsul acesta i se dă abia un transfer „în principiu". Din salariat (şi în acest caz existau pectivă s-o' suporte vinovaţi» ?
împreună cu întreprinderea dc ne ajutaţi şi în viitor". Semnea­ lei. Intîmplarea — fericită pen­ după două luni de umblare diferite motive nu j-a prezen­ măsuri legale ce se puteau lua Nouă ni se pare că aşa ar fi \
livrare a produselor petroliere ză şeful depozitului din Deva, tru salariatul şicanat în fel şi pe drumuri. Şi umblarea nu tat la noul loc de muncă şi împotrivă,), are totuşi acest echitabil.
din Timişoara am organizat o I. Mihăilă. chip pînă la acea dată de con­ s-a terminat. Pentru a intra în nici la vechiul loc nu l-a re­ drept l TR MĂRCUS