Page 6 - Drumul_socialismului_1974_04

2 DRUMUL SOCIALISMULUI @ Nr. 5 979 9 MIERCURI 3 APRILIE 1974

ÎN ORAŞUL HAŢEG La cooperativele agricole Brănişca şi Boz

Un suflu nou, eficace plus la fondul de stat în pri­ Reporterul nostru în post Silvia Jurca. David Cişmaş,
@ C.A.P. Boz a livrat în
Miron Tămaş şi Cătălina Cri-
mul trimestru al anului în şan. Merită laude pentru exi­
genţa cu care-şi desfăşoară ac­
în munca politică curs : 1 600 1 lapte şi 5 tone fix transmite: tivitatea şeful fermei zooteh­
carne.
© Efectivul de vaci şi ju- nice, medicul veterinar Teo­
dor Dcmian, şi ajutorul aces­
Ca urmare a unor măsuri dite în mai mare măsură şi directorului unităţii — ingi­ ninci stabilit pentru acest an tuia, Adam Ncgrilă.
luale de biroul Comitetului în rezultate. In lunile ia­ ner Petru Aida. la C.A.P. Brănişca a fost rea­ Ce şi-au propus membrii
orăşenesc de partid Haţeg nuarie şi februarie valoarea Desigur, este loc încă pen­ lizat în primul trimestru şi PREOCUPARE Ml SUSŢINUTA cooperatori de la Boz să în­
— prin comisia sa de pro­ producţiei globale a fost tru mult mai bine şi la a- depăşit cu 7 capete. treprindă în acest an pentru
pagandă, invăţâmînt, ştiin­ depăşită cu 82 000 lei, cea bator, dar se pare că înce­ Activitatea în sectorul zoo­
ţă şi cultură, sprijinită de marfă cu 400 000 lei ; la putul făcut e pronii ,ă.or. tehnic a celor două coopera­ dezvoltarea sectorului zooteh­
1
un colectiv al organizării carne de bovine şi porcine opumnu aceasta avem în ve­ tive agricole de unde vă re­ PENTRU SECTORUL ZOOTEHNIC nic :
agitaţiei vizuale creat la s-a realizat un plus de 305 dere întregul ei complex, in latez se poate aprecia ca bu­ © Vor termina dc constru­
nivel de oraş — munca po­ tone, la slănină 55 tone, iar care cuprindem : gazeta de nă. Există din partea consi­ it un nou adăpost de animale
litică şi cultural-educativâ la preparate 4 tone. La ob­ perete a comitetelor de par­ liilor de conducere preocupa­ cu o capacitate de 100 capete.
a cunoscut o simţitoare în­ ţinerea unor asemenea re­ tid, sindical şi al U.T.C., gaze­ Maşinistul Rus Aurel de re în acest domeniu, îngriji­ cooperative să fie şi mai bune : vedesc pasiune în munca pe Vor introduce apa potabilă
viorare la nivelul majorită­ zultate mobilizează şi agi­ ta de perete şi panoui de la Oţelăria electrică a C.S.H. torii, de asemenea, se străduiesc © La C.A.P. Brănişca să care o desfăşoară. Dintre a- prin adăpători automate la
ţii unităţilor din oraş. taţia vizuală. încă de la onoare al comisiei de femei lucrează pe maşina de şarja- să furajeze animalele cît mai se afişeze programul de grajd ceştia menţionăm pe Constan­ încă două grajduri. Vor pune
re la cuptoarele de 50 tone.
Secţia de transporturi au­ intrare, conţinutul unui pa­ (aici lucrează peste o sută El este fruntaş in producţie. bine. O dovedesc rezultatele şi raţiile de furajare. La acti­ tin Partcnie, Coran-Florea A- în funcţie la capacitatea pro­
to, fabrica de conserve, nou avertizează : „Cinci mi­ de muncitoare), brigada ar­ Foto : N. NEGRU bune pe care cele două coope­ vităţile ce au loc aici să par­ ron, Vasiu Teodor, Lina Tic, iectată bucătăria furajeră. Pen­
cooperativa meşteşugărească nute nelucrate de salariaţii tistică de agitaţie care va rative le-au obţinut în primul ticipe cu regularitate şi sala­ Zcnovie Neamţ, Murar Lu- tru îngrijitorii din zootehnic
„Retezatul", fabrica de in­ noştri intr-o zi înseamnă — debuta zilele acestea cu tex­ trimestru din creşterea vitelor. riaţii consiliului popular, cei creţia. se va da în folosinţă un grup
dustrie locală se prezin­ la nivel de unitate — o tul „Raid prin abator" pre­ Astfel, cooperativa de la Boz de la dispensarul veterinar. In © La C.A.P. Boz, să se social dotat cu baie, sală dc
tă la „startul" sarcini­ pierdere de 6 250 lei la pro­ gătit sub îndrumarea acto­ a livrat în plus peste sarcina ziua de simbătă, 30 martie, de „transfere" programul de grajd odihnă şi club.
lor pe cel de-al doilea ducţia globală". Ancorat în rului Alexe Corvin de la Manipulator de plan la fondul de stat 1 600 pildă, nu am văzut la pro­ şi raţiile de furajare de la Cam acestea sînt constată­
trimestru cu o muncă po­ conţinutul documentelor de Teatrul de stat Petroşani, gramul îngrijitorilor în afară sediul unităţii la ferma zoo­ rile noastre cu privire la ac­
litică mai bine organizată partid şi de stat cu privire expunerile, simpozioanele, In atelierul de forjă din 1 lapte şi 5 tone de carne. de brigadiera zootehnică, Lu- tehnică, unde dc fapt se des­ tivitatea sectorului zootehnic
şi un conţinut al acesteia la economisirea de combus­ recitalurile de poezii etc. cadrul Uzinei nr. 5 piese de Iar cooperatorii din Brănişca creţia Poenar, nici o altă per­ făşoară activitatea. din cele două cooperative a-
şi-au realizat şi depăşit efec­
care vine în sprijinul sar­ tibili şi energie electrică, Vizarea (lauda ca şi cri­ schimb şi reparaţii — C.S. soană cu funcţie de răspun­ © Să se permanentizeze în­ gricole, cîte fiinţează în co­
cinilor de producţie. un alt panou încunoştinţea- tica) se face acum la con­ Hunedoara — a fost confec­ tivul propus dc vaci şi juninci dere din comună. grijitori din rîndul membrilor mună. Cu acest articol repor­
Un exemplu îl oferă şi ză că anul 1974 se va solda cret. „Ştiaţi că măcelarul Io­ ţionat, prin eforturi proprii, pentru acest an. © Să li se pretindă îngri­ cooperatori şi la vacile cu lap­ terul în post fix părăseşte co­
comitetul de partid de la cu economii de 120 000 kWh nel Petrescu îşi realizează şi pus in funcţiune, un dis­ Animalele dispun de adă­ jitorilor de animale să facă te, unde deocamdată se lu­ muna. Desigur, s-ar putea con­
abator, unitate unde — fă­ energie electrică, 100 000 sarcinile de producţie în pozitiv de 5 tone pentru ma­ posturi corespunzătoare, de mai întîi curăţenie şi ordine crează cu oameni veniţi din semna multe rînduri frumoase
ră teama că am greşi — se mc gaz metan, 2 000 1 ben­ modul cel mai exemplar?", nevrarea pieselor grele în furaje consistente şi în canti­ în adăposturi şi apoi să se a- altă parte. $i aici am întîlnit din activitatea locuitorilor co­
poate spune că mult timp zină, 1 200 1 motorină şi sau „încă de la 18 februa­ timpul forjării. Utilitatea : tăţi suficiente. Ce considerăm puce de muls. Merită eviden­ membri cooperatori destoinici, munei Brănişca. Ne oprim în­
agitaţia şi, în general, mun­ 250 1 lubrifianţi. Un alt pa­ rie sectarul tăieri şi-a rea­ reducerea efortului fizic, însă că ar mai trebui între­ ţiat faptul că în această uni­ hotărîţi să facă totul pentru să aici cu promisiunea că vom
ca în rindul oamenilor nou cheamă : „Tovarăşi ! lizat sarcina de plan pe creşterea productivităţii mun­ prins pentru ca rezultatele tate agricolă toţi îngrijitorii a realiza indicatorii de plan reveni.
au fost deficitare. La ora Dacă fiecare salariat al a- primele două luni din acest cii, posibilitatea forjării u- din zootehnie ale celor două de animale sînt localnici, do­ stabiliţi. Iată cîteva nume : N. PANAITESCU
aceasta situaţia e alta, do­ batorului economiseşte zilnic an !" se confirmă în rubri­ nor piese de greutăţi mari.
vadă panourile cu lozinci, materii prime, materiale, cile gazetei de perete, în
gazetele de perete şi satiri­ combustibili, energie- electri­ timp ce despre Nicolae Lu-
ce, panourile de onoare, a- că NUMAI DE UN LEU, ta se spune reversul : „E
leia fruntaşilor, brigada ar­ într-un an înregistrăm la sub plan la combinat/ Dar
tistică de agitaţie — toate economii un plus de circa l-a depăşit la... MAT". Ca­
purtînd amprenta proaspă­ 90 000 lei". ricatura ce însoţeşte versu­ Posturi telefonice în comuna Brănişca Vacanţa de primăvară-masivă
tului şi mai ales mesajul îmbunătăţirea muncii po­ rile lămureşte şi ea starea
de informare a muncitori­ litice şi cultural-educative de lucruri, combătînd astfel Prin grija Direcţiei de poş­ tă aşezare să-şi monteze pos­
lor. la abator are la bază con­ apucăturile celor ce se la­ tă şi telecomunicaţii Hune­ turi telefonice la domiciliu, ieşire în aer liber
Aleig fruntaşilor, de pil­ tribuţia fiecăruia dintre fac­ să tentaţi de vicii străine doara, în comuna Brănişca Pînă acum s-au montat
dă, îi prezintă pe tranşa- torii chemaţi să o realizeze : moralei noastre. s-a pozat un cablu telefonic deja 8 telefoane — ne-a in­
torul Ion Mihăiasă şi strun­ comitetul sindicatului — Comitetul de partid din format Mîhai Caţan, diri­ a elevilor şi şcolarilor
garul Ion Prejban, pe mun­ preşedinte Jiga Crai, comi­ această unitate, membrii bi­ pentru a li se crea posibili­ gintele Oficiului P.T.Tc. din
citorii Maria Nicula, Ana tetul organizaţiei U.T.C. — rourilor organizaţiilor de tatea locuitorilor din aceas­ Brănişca.
Moga, Petru Socaci şi Fran- secretar Zoriţa Popa, comi­ bază, agitatorii, comuniştii (Urmare din pag. 1) nierilor, se vor amenaja clu­ ţeană filatelică „Cravatele
cisc Ungur, pe laboranta Vio­ sia de femei — preşedintă care lucrează în conducerea buri ale elevilor, dotate cu roşii", expoziţia judeţeană de
rica Druţulescu şi pe mulţi Cristina Oroianu. Sub, con­ sindicatului, U.T.C. şi materiale de practică cultu- desene şi afişe „25 de primă­
alţii care stăpînesc şi valo­ ducerea comitetului de par­ în comisia de femei au reu­ — Vă refereaţi la un com­ ral-sportivă. Pentru a oferi veri". Formaţiile artistice se­
rifică la întreaga valoare tid (secretar Ion Florea) a- şit să imprime muncii po­ hşti din comuna Pui plex de activităţi reconfor­ elevilor o gamă variată de
atributul hărniciei şl des­ ceştia coordonează şi reali­ litice un suflu nou şi mai tante care vor sta, în decursul activităţi instructiv-educative, lecţionate la faza judeţeană a
toiniciei. zează o serie de activităţi multă eficienţă. vacanţei de primăvară, la în- i estivalului de poezie patrio­
Eforturile întregului co­ educative, bucurîndu-se în Material lemnos livrat dcmîna elevilor. V-am ruga pe lingă acţiunile obişnuite tică şi revoluţionară „Partid,
lectiv de muncă sînt oglin­ mod continuu de sprijinul PETRE FARCAŞIU ducţie. Acest harnic colectiv să enumeraţi cîtcva dintre de club, vor fi organizate ac­ inima ţării" vor participa la
a transportat peste plan 1 147
tivităţi în aer liber, expediţii
peste plan tone material lemnos, înre- acestea! de orientare turistică, activi­ faza republicană a acestui
gistrînd o depăşire la tone — Comandamentul de or­ tăţi tehnice, cultural-artistice, concurs care va avea loc la
Colectivul sectorului de ex­ kilometrice de 74 699 tone/km. ganizare a vacanţei s-a în­ Rîmnicu Vîlcea între 9 şi 11
ploatare a lemnului Pui cin­ De asemenea, s-au încadrat trunit zilele trecute şi a a- întîlniri cu activişti de partid aprilie. Tot în perioada va­
steşte cea de-a 30-a aniversa­ în timpul prevăzut pentru re­ probat reţeaua de tabere şi şi de stat şi alte activităţi cu canţei dc primăvară se vor
re a Eliberării patriei şi Con­ paraţii şi staţionări, iar la puncte turistice ce va sta la un bogat conţinut educativ. prezenta pentru copii şi tine­
gresul al Xl-Iea al partidului îndemîna elevilor. Astfel, se Casele pionierilor, veritabile ret filme documentare de ac­
cu realizări de prestigiu pe combustibil s-a realizat o eco­ vor organiza 12 tabere auto- centre de vacanţă ca şi clubu­ tualitate şi filme artistice. In
frontul muncii. Astfel, datori­ nomie de 1 000 litri benzină. finanţate în zona Devei; la rile şi casele de cultură, că­ aceeaşi perioadă se vor pre­
La aceste realizări şi-au adus
cabana Căprioara, în zona
Prezente si, mai ales, tă bunei organizări a muncii David Coposescu, Ilie Călin, Hunedoarei la Cinciş şi Va­ minele culturale şi terenurile zenta pentru copii şi tineret
o contribuţie deosebită şoferii
sportive vor fi puse gratuit
în parchete, hotărîrii şi abne­
lilme documentare de actuali­
lea Seacă, în zona Petroşaniu-
9 9 7 gaţiei de care dau dovadă, s-a Petru Flora, Ioan Simion, Pa- lui la cabanele Rusu, Voe- la îndemîna tineretului şco­ tate şi filme artistice
reuşit să se livreze suplimentar
lar, oferindu-le posibilitatea
— Aţi vorbit şi de partici­
perspective valoroase faţă de sarcinile de plan 250 vel Vitan, Ioan Udrea şi alţii. vodu, Baleia, Cîmpu lui Neag, tive. Se vor organiza con­ parea tineretului la acţiuni
unor variate activităţi educa­
în zona Haţeg la Pietrele, în
mc buşteni pentru gater, 100
mc buşteni dc rulaj, 251 mc însemnate depăşiri zona Orăştiei la Prislop şi cursuri pe teme de circulaţie, de muncă patriotică. Le-aţi
putea concretiza?
(Urmare din pag. I) nologie adecvată de exploatare, s-au recuperat prin retăiere la buşteni sub STAS, 58 mc lemn la producţia silvică Costeşti. Vor fi trimişi, de competiţii de fotbal, handbal, In perioada vacanţei şco­
tenis de masă, atletism, o-
asemenea, în tabere turistice
pentru construcţii rurale, 200
formată, unde a fost cazul, din alte dimensiuni şi 1 mp pier­ de 7 zile în judeţele Braşov, rientare turistică şi gimnasti­ lare elevii vor participa la
combinarea mai multor tipuri dere ! mc lobde P.F.L. Cele mai bu­ Bune rezultate- în muncă lucrările de amenajare a ba­
sînt completate zilnic — a re­ de utilaje. Totodată, pentru a- ne rezultate le-au obţinut lu­ Iaşi ’ şi Bucureşti 500 dc elevi. că, în cadrul „Cupei tinere­ zelor sportive în taberele
Deşi par de domeniul viito­
zultatelor obţinute, pentru a-i prilie au fost descoperite şi rului îndepărtat, aceste intenţii crătorii din bazinul forestier au înscris pe graficul întrece­ Vor pleca în excursii interju- tului".şi.a „Cravatelor roşii", şcolare, la efectuarea unor
,r
atrage pe oameni la soluţiona­ pregătite toate zonele ce ur­ Crîsnic, cu cele trei parchete rii şi lucrătorii Ocolului silvic deţene pe trasee interesante, ştafeta ciclistă. La nivel dc munci patriotice cum ar fi
rea tuturor problemelor ce se ale unităţii se vor materializa ale sale : Frînduri, Dîlma Ur­ din Pui. Indicatorii dc plan în circuitul cărora intră uni­ şcoli, oraşe, municipii şi ju­ plantarea a 40 000 pomi fruc­
ivesc. In analizele care au avut mează să intre în exploatare. cît de curînd. Au fost coman­ sului şi Crîsnic. Brigăzile con­ la producţia silvică au fost tăţi economice, locuri istorice deţ, vor avea loc noi faze ale tiferi şi ornamentali, culege­
loc au rezultat măsuri deose­ In unitate s-a proiectat o in­ date deja, la diverse unităţi din duse de Gheorghe Pop, Paul realizaţi şi depăşiţi cu 59 500 cu frumuseţi ale naturii care „Ştafetei aniversării", complexă rea de plante medicinale,
bit de utile pentru îmbunătăţi­ stalaţie complet automatizată ţară, dozatoarele şi benzile Ursea şi Gheorghe Petrovoi, lei. De asemenea, prevederile se vor înscrie pentru totdeau­ acţiune cultural-artistică şi plantarea de gard viu, plan­
transportoare. Urmează a fi
rea activităţii viitoare. pentru fabricarea plăcilor mo- se situează pe primele locuri de plan la vînat s-au depăşit na în amintirea elevilor, pe­ sportivă dedicată aniversării
zaicate şi s-a pus la punct pro­ obţinute silozurile care nu sînt în întrecerea socialistă. cu 57 la sută. Acum se fac ste 50 la sută din elevii ju­ tări în silvicultură, amenaja­
rea unor zone verzi şi între­
TRANSFORMĂRI IN cedeul maturizării acestui pro­ altceva decît... vagoane cisternă intense pregătiri pentru de­ deţului, în cadrul acţiunii a 25 de ani de la crearea or­ ţinerea lor, curăţirea păşunilor
ganizaţiei pionierilor. Se vor
casate ! Există şi alte realizări
FLUXUL TEHNOLOGIC AL dus cu aburi, în loc de apă — UtîHzînd mai bine clanşarea campaniei de împă­ „Oameni, locuri şi fapte". organiza, de asemenea, expo­
UNITĂŢII redueîndu-se, prin aceasta, tim­ ale specialiştilor unităţii : recu­ parcul auto duriri. Anul acesta s-au pre­ Peste 2 000 de elevi vor pleca ziţii „Minitehnicus", va avea şi livezilor, amenajarea de
Ultimele relatări ale munci­ pul de maturizare de la 12-16 perarea apei curate din cea fo­ văzut să se planteze în zone­ în excursii de 1—3 zile, peste loc etapa judeţeană a con­ răsadniţe la şcoli şi C.A.P.,
losită şi reintroducerea în cir­
executarea lucrărilor pregă­
1000 de elevi vor participa
torului Ioan Junie le-am pre­ zile, la maximum 20 ore. Pro­ cuitul uzinal (ing. Ioan Calotă), Lucrătorii de I coloana le de deal şi munte 250 ha, la excursii interjudeţene de 7 cursului de aero-navo-racheto- titoare pentru cultura legu­
a
zentat tovarăşului Boris Răilea- ductivitatea muncii la secţia mecanizarea operaţiei de descăr­ U.M.T.F., organizîndu-şi mai din care 80-100 ha se vor rea­ zile finanţate, la fel peste modele, concursului cultural- melor pe loturile microfer-
nu, inginerul şei al întreprin- dale va creşte cu 40 la sută. care a vagoanelor cu deşeuri şi bine munca, au reuşit să folo­ liza prin munca patriotică a 1000 de elevi se vor înscrie artistic „Ţara mea de glorii",
Pînă în prezent s-a realizat
derii. containerul şi a fost trecut pe automatizarea alimentării staţi­ sească cu randament sporit cetăţenilor şi tineretului. în excursii autofinanţate, în dedicat evenimentelor acestui melor şcolare, vor participa la
— Intr-adevăr, activitatea vi­ capacităţile de transport ale majoritatea acestora realizîndu- an, expoziţia judeţeană de munca în şantierele unor lu­
itoare a întreprinderii se va îm­ abur unul din bazinele exis­ ei de concasare (ing. Ioachim mijloacelor auto din dotare, IOAN ZAHARIE se tematici de orientare pro­ fotografii artistice „Sub fla­ crări dc investiţii, îmbunătă­
bunătăţi în mod simţitor — tente. In experimentul făcut, Tonta) ş.a. Preocupări şi fapte să îndeplinească şi să depă­ secretarul Comitetului comunal fesională. De asemenea, in lo­ mura partidului creştem o- ţiri funciare, construcţii so-
ne-a declarat interlocutorul. In din 143 mp dale s-au obţinut: care atestă că activitatea unită­ şească astfel sarcinile de pro­ de partid Pul calurile şcolilor şi caselor pio­ dată cu ţara", expoziţia jude­ cial-culturale, de baze spor­
cariere, s-au studiat zonele de 131 mp pentru export, 8 mp ţii „Marmura" Simeria urmează tive şi de agrement.
extracţie şi s-a stabilit o teh­ pentru beneficiari interni, 3 mp acum o linie ascendentă.
grafii mari, două chipuri de niul 3 al libertSţii noastre de comunişti. O organizaţie eu fiind cel mai mare. Cum mare — completează Andrei poartă semnătura celor doi.
mineri : Ioan Baciu — ou s-au ridicat 2 179 apartamente. orăşenească puternică, an­ am lucrat eu fn mină, cu Colda. I-am căutat. Soţia lui Ştefan al U.T.C. Ei muncesc şi în­
1 000 tone cărbune extras Pentru mineri. Acum Petrila gajată cu întreaga ei putere roaba, cu vanglu, şi cum se — Intr-o brigadă e ca în- Nagy ne-a spus : „A plecat vaţă cu pasiune pentru a
154 < XXX peste plan în cinstea celei are 8 unităţi şcolare, 10 pre­ creatoare în înfăptuirea cu lucrează azi c o diferenţă tare tr-o familie — aş zice eu. pe la club. Ştiţi, el a fost deveni urmaşi demni ai celor
* de a XX-a aniversări a Eli­ şcolare, 4 351 de elevi, 550 sfinţenie a cuvîntului parti­ mare. Transport mecanizat, Dacă capul familiei este har­ directorul clubului. Acum e vîrstnici, de-acum cu renume
berării patriei, şi Traian preşcolari în grădiniţe şi 800 dului. Comuniştii sînt faţa stîlpi hidraulici, sîmbăta şi du­ nic, bun, cumpătat, este, în mineritul Văii Jiului.
■ ITINERAR Molnar — cu 250 tone depă­ de copii în creşe — arăta şi puterea, mintea şi braţul, minica... duminică amîn- să zic aşa, un exemplu, aşa pensionar. Directorul e nou.
Merge să-l ajute". De la
..... H0NE.DOREAN şire. ing. Dumitru Grunţă, vice­ „creierul electronic" al exis­ două... Stau şi mă gîn- fac şi copiii lui. Dacă e pe club ni s-a spus că a plecat — Sînt din 1969 prim-
— Astăzi, Ioan Baciu este preşedinte la consiliul popu­ tenţei noastre prezente şi desc, privesc înapoi, văd dos, pe de-a-ndoaselea merg secretar al Comitetului orăşe­
ÎN ANUL unul dintre cei mai destoinici lar al oraşului. viitoare. oamenii, oraşul, viaţa noas­ şi treburile familiei. Eu mă la comitetul sindicatului cu nesc de partid Petrila. Au
nişte treburi. L-am întîl­
JUBILIAR şefi de brigadă de la E. M. — Eu aş adăuga : In 1973 ❖ tră în întregul ei. De cîte înţeleg tare bine cu ortacii. nit pe Emilian Doboş. trecut 5 ani. Destul, zic eu,
Lonea — ne spune Andrei volumul mărfurilor desfăcute 2 august 1964. Un reporter ori am ocazia spun : Ce-a Ne respectăm unii pe alţii, pentru a-mi putea da seama
* Colda, secretarul comitetului in oraşul nostru a trecut de al ziarului nostru nota spuse­ — Acum, la împlinirea de­ ce oameni minunaţi avem.
AL XHEÂ CONGRES «î de partid pe exploatare, în 121 000 000 lei. In 1964 nu le inginerului şef de atunci făcut partidul comunist pen­ nu ne dăm ordine. Sînt mul­ ceniului III al libertăţii noas­ La mină, la preparaţie, in
tru ţara asta, pentru popo­
fii P.C8, timpul ce-1 aşteptam pe exista televizor sau autotu­ al E. M. Lonea : „Avem 17 000 rul ei, n-a făcut nimeni de ţumit că am învăţat oame­ tre, cum ati scrie o cronică şcoli, la spital, peste tot.
nii mei să muncească din
la zi a Petrilei ? — l-am
Baciu să iasă din adîncuri. întrebat. Numai în vremea aceasta o-
Vine întotdeauna cu ultima — Eu am scris mult des­ raşul, oamenii lui, au trăit
colivie, precizează secreta­ pre fruntaşii în producţie. atîtea înnoiri, imposibil de
rul. Intră cu prima. Traian Atunci erau cîţiva. Acum cuprins într-un număr de
— Un bilet la Petrila, vă Molnar îi seamănă. Oameni' O VIAŢĂ DE OAMENI nu mi-ar ajunge zilele unui ziar. Cu ani în urmă, Petrilei
rog. de aur amîndoi. ; an ca să scriu despre toţi. i se mai spunea „colonia să­
Taxatoarea ne priveşte — Ce-am făcut în 10 ani ? Ce să mai zic de oraş, de răcimii" — loc pe care a
zîmbind discret. „N-o fl omul — sintetizăm din spusele ce­ oamenii lui, de traiul nostru? crescut oraşul de azi cu pes­
de prin părţile locului" — lor doi. Am muncit. Mult Totul este cum mulţi nu te 30 000 locuitori, majori­
gîndeşte în sinea ei. şi cu folos. Am „crescut" ca DEMNI, RESPONSABILI şi-ar fi putut închipui. Dacă tatea trăind în apartamente
— Bine, bine, la Petrila, oameni, ca mineri. Ne-am ar fi să mă opresc la eroii confortabile, în case noi. La
dar pînă unde ? La blocuri, crescut copiii, oraşul a înti­ aricolelor mele de acum 10 ora marilor evenimente isto­
la complex, la consiliu, la nerit, traiul, viaţa noastră au ani, ar trebui să spun că rice şi politice din acest an,
parc, la ... ajuns la cote mai înalte de ci sînt astăzi oameni cu „O" Petrila, oamenii ei, se pz-e-
❖ confort şi civilizaţie. Bun- rism la Petrila. Acum sînt tone cărbune peste plan şl cînd e lumea 1 Datoria dragoste, nu din ordin, din mare. Mă gîndesc la Ioan zintă cu fruntea sus, cu ho-
Nu, ca să scrii despre Pe­ înţeles, mai trebuie să facem peste 2 000 de televizoare, 632 000 lei economii la preţul noastră sfîntă, datoria tutu­ impunere — spune Ioan Mi­ Marcu, Ioan Ciur, Ladislau tărîrea neclintită de a trans­
200 autoturisme — sublinia
multe...
de cost. Dar, mai cu seamă,
trila nu-i de-ajuns să cobori Elena Zeţa, vicepreşedinte la avem oameni minunaţi. în­ ror este de a răspunde cu clea III. Schmith, Gheorghe Gavri- pune în fapte cuvintul parti­
la consiliu, să-ţi iei datele şi ❖ consiliul popular al oraşului. cinste grijii partidului. Tot — In 1964 ştiţi ce şi cum lescu, Pavel Butuza, Aurel dului — cel care a făcut din
să faci calea-ntoarsă. Petrila „Din Petrila şi Lonea, la Şi încă un „amănunt" : bi­ deosebi m-aş opri la Ioan ce face este pentru om, pen­ scria ziarul nostru despre Onea, îosif Kotva, Gheor­ blestemata viaţă de minei-,
trebuie văzută, simţită. Şi demonstraţia oamenilor mun­ bliotecile şi cluburile dispun Compodi, Ioan Miclea III, tru noi. dumneavoastră. Acum, după ghe Croitoru. Şi atîţia alţii. de odinioară, o viaţă de oa­
asta se poate realiza numai cii au venit şi minerii care de o zestre de 42 275 volume. Ioan Baciu, Ei muncesc cu ❖ 10 ani, ce-ar trebui comple­ — Scrieţi despre eroii de meni demni, respectaţi, res­
o rară însufleţire pentru
bătînd-o pas cu pas, vor­ au lansat iniţiativa : „Două Numărul cititorilor perma­ depăşirea angajamentelor lua­ II aşteptăm pe şeful de tat la portretul dumneavoas­ acum 10 ani. Ce fac ei după ponsabili — ne spunea Ion
bind cu oamenii ei, încer- cîmpuri de cărbune în fie­ nenţi se apropie de 5 000. te în cinstea lui 23 August brigadă, Ioan Miclea III. tră de om şi miner, la - cel un deceniu. E bine. Dar Rădulescu.
— Nu-1 cunoaşteţi ? — se
cînd să le pătrunzi vorbele, care schimb, din fiecare 1964". miră Andrei Colda, secreta­ al ortacilor ? scrieţi şl despre eroii de ❖
— Minuni n-am făcut. Am
❖
gîndurile. aripă de abataj cameră", „Se întăresc rîndurile orga­ ❖ rul comitetului de partid de muncit cu dragoste, pătrunşi acum, tineri. Şi să veniţi <© Sala de apel a minei
❖ scria ziarul nostru la 3 mai la a 40-a aniversare a Eli­ Lonea. Bărbaţii adîncurilor
1964. nizaţiei de partid" se intitu­ Sunăm la uşa ap. nr. 4, la E.M. Lonea. Iată-1. Ii de răspunderea ce o avem berării patriei, să vedeţi ce sînt gata pentru a coborî
Ne întoarcem cu gîndurile — Iniţiativa a rămas, tră­ la o informaţie apărută în din blocul 290, „blocul frun­ port fotografia la mine, lîngă pentru a contribui la întă­ vor face atunci ? — ne spre straturile de cărbune de
înapoi. La anul 1964, atunci ziarul nostru din 2. II. 1964. taşilor în muncă", cum i se cele dragi. Mi-e tare drag. rirea economiei ţării noastre. dă o sugestie Andrei Colda. sub pămînt. Două ciocane
cînd bărbaţii—mineri ai ieşte — precizează Andrei Erau citaţi cu numele mai spune, bloo în care minerul Aşa om... E drept, muncim mai bine Ii notăm pe Marin Ciubăr, îngemănate şi „noroc bun“
Colda.
titulatura
Din
ci
Petrilei se întreceau pentru schimbaţi primul cuvînt, în mulţi mineri primiţi atunci Ioan Compodi s-a mutat în De la Comitetul orăşenesc ca acum 10 ani, ca acum un şef de brigadă la abataje întîmpină la inti-area şi ieşi­
a cinsti cum se cuvine cele loc de două, puneţi patru. în partid. 1950, fiind primul bloc con­ de partid aflasem că Miclea an, chiar. Dar ce, am ajuns cameră, care a chemat la în­ rea sălii. Minunatul simbol
două decenii de libertate ^ a Asta-i toată schimbarea ... Discutăm cu Pompiliu struit ia Lonea, anume pen­ a avut, cu brigada pe care la o limită de care nu se mai trecere în cinstea lui 23 Au­ mineresc ! © Cartierul 8
Patriei. Acum s-a mai ^adău­ Ungur, secretar al comite­ tru fruntaşi. îşi aminteşte o conduce, cele' mai mari poate trece ? Nicidecum ! gust şi a celui de al Xl-lea Martie. Blocurile turn se în­
❖
gat un deceniu. Ce a însem­ 26. I. 1964. O ştire apărută tului orăşenesc de partid, un ce se scria despre dînsul în realizări pe 1973, a obţinut Chemarea partidului, cele Congres al partidului, toate trec în înălţime cu dealurile
nat el pentru Petrila. pen­ pe prima pagină glăsuia: om de o rară modestie, de 1964. Acum este pensionar. premiul întîi pe mină. două mari evenimente poli­ brigăzile din bazinul Văii din jur. înălţimile confoz--
tru oamenii ei ? Să-i cău­ „Se execută lucrările de fun­ o aleasă probitate comunistă. De 3 ani. După ce a lucrat — Are „lampa minerului" tice din acest an ne dau for­ Jiului, pe Constantin Solo- tului mineresc de astăzi !
tăm pe eroii reportajelor daţii la un nou bloc în Ştie Petrila, Valea întreagă, 32 de ani în mină „fără să pe exploatare, cea mai ridi­ ţe şi puteri noi. Garantez, mon şi Constantin Chiţoiu, © Poarta de intrare-ieşire a
noastre de acum 10 ani. noul oraş Petrila". Era un ca buzunarul propriu. am nici o foaie de boală în cată productivitate a muncii, în numele ortacilor, că ne tineri de curînd promovaţi Petrilei spre Petroşani. Auto­
împreună cu ei să reconsti­ bloc turn. Primul bloc turn — Despre creşterile din vremea asta" — ţine să pre­ este un foarte bun organi­ vom face pe de-a-ntregul da­ şefi de brigadă, dar de o rul a aşezat în vîrful ei o
tuim drumul străbătut. Ei ridicat în Valea Jiului s-a anii noştri s-ar putea vorbi cizeze. zator, receptiv la nou, ascul­ toria de mineri-comunişti ! ambiţie, pricepere şi hărni­ frunză, simbolul unei frunze
ne vor spune cel mai bine „născut" aici, la Petrila. zile în şir, s-ar putea scrie — In ziua de 11 ianuarie tat şi respectat de oameni. ❖ cie rară. veşnic deschise spre înaltul
cum au crescut oamenii, con­ Acum numărîndu-le, le-am mii şi mii de pagini, dar nu 1938 m-am angajat, după Are în brigadă maghiari, Unul dintre „cronicarii" — Aşa cum sînt marea ma­ cerului. Simbolul vieţii noi,
ştiinţa lor comunistă, oraşul, pierdut şirul. s-ar spune totul. Forţa care ce slugărisem ani în şir fără germani. El nu le ştie limba, Petrilei, alături de Ştefan joritate a celor peste 2 800 tinere, robuste, a minerilor
viaţa lui întreagă. — Astăzi noua Petrila are a propulsat cu putere inesti­ simbrie, numai pentru un ei nu ştiu bine româneşte. Nagy. este, de mulţi ani, de tineri utecişti din oraşul Petrilei de azi. Şi a cele:
8 127 apartamente — 6 149 mabilă toate creşterile noas­ rînd de haine pe an şi Dar se înţeleg de minune. Emilian Doboş. Cele mai nostru — arăta Gheorghe viitoare, comuniste ...
Se impune fără a supăra
21 mai 1964. In ziarul proprietate de stat, 1 978 pro­ tre este forţa comuniştilor. mîncare. Rămăsesem orfan pe cineva, şi ăsta-i un lucru multe ştiri transmise zia­ Lăzărescu, prim-secretar al
nostru apăreau două foto­ prietate personală. In dece­ Petrila are astăzi peste 3 600 de tată, eram fraţi mulţi, rului nostru acum 10 ani Comitetului orăşenesc Petrila GH. I. NEGREA