Page 60 - Drumul_socialismului_1974_04
P. 60
4 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 993 • VINERI 19 APRILIE 1974
U N I C A T U L mmmmm
FOTBAL scrie un punct prin Marcu
Consfătuirii Comitetului Politic Consultativ SAO PAULO 18 (Ager care a reluat din ,,vole“ o
pasă primită de Ia Lucescu,
pres). — Peste 70 000 de
spectatori au urmărit pe fcrimiţînd balonul în -plasă.
Arbitrul jocului, francezul
stadionul „Morumbi" din Sao M. VVurtz, la semnalizarea
statelor participante la Tratatul de la Varşovia Paulo al patrulea joc de ve tuşierului engle2 Patridge, a
rificare al selecţionatei de
anulat însă. golul pe motiv
fotbal a Braziliei, care se că jucătorul Kun se afla în
pregăteşte pentru turneul
(Urmare din pag. 1) Participanţii la Consfătuirea corespunde crearea unui orga mat convingerea că destinderea re oferă altor popoare exem declară că atît timp cît conti final al campionatului mon poziţie de ofsaid.
Comitetului Politic Consulta nism permanent al statelor par trebuie să cuprindă toate zo plul noului tip de relaţii inter nuă să existe blocul N.A.T.O. dial din R.F. Germania. Fot Au jucat următoarele „for
f
delegaţiei, A. N. Kosîghin, tiv constată cu satisfacţie că c- ticipante la conferinţă. nele lumii. Grija faţă de men statale, de societate cu adevă şi nu se înfăptuiesc măsuri e- baliştii brazilieni au întîlnit maţii : Brazilia : Leao, — Ze
membru al Biroului Politic al voluţia pe calea destinderii în După părerea unanimă a ţinerea păcii, contribuţia acti rat democratică, un exemplu fcctive de dezarmare, ţările echipa Româlniei, obţinând Maria, Luis Pereira, Piazza,
C.C. al P.C.U.S., preşedintele Europa a dus la convocarea participanţilor la Consfătuirea vă la soluţionarea problemelor al modului socialist de viaţă. participante la Tratatul de la victoria cu scorul de 2—0 Marinho, Clodoaldo (Carbo-
Consiliului de Miniştri al Conferinţei _ general - europene Comitetului Politic Consulta vieţii internaţionale în confor Ele vor milita şi în viitor pen Varşovia consideră că este ne (2-0). ne), Rivelino, Paulo Cesar.
U.R.S.S., A. A. Gromîko, mem pentru securitate şi cooperare, tiv, o mare importanţă are mitate cu interesele popoare tru adîncirea procesului de des cesar să întărească capacitatea După cum transmit agen Jairzinho (Valdomiro), Lei-
bru al Biroului Politic al C.C. care a devenit cauza comună completarea destinderii politice lor sînt o datorie a tuturor tindere, pentru triumful idea lor de apărare şi să dezvolte ţiile internaţionale de presă, vinha, Edu ; România : Ior-
al P.C.U.S., ministrul afaceri a tuturor popoarelor şi guver cu destinderea militară. Parti statelor, atît mari, cît şi mici, lurilor de pace, securitate, pro colaborarea strînsă dintre ele reprezentativa braziliană a gulescu — Anghelini, Anto-
lor externe al U.R.S.S., K. F. nelor ţărilor din Europa. cipanţii îşi reafirmă poziţiile indiferent de apartenenţa lor gres economic şi social al po în această direcţie. jucat mai bune ca în par tnescu, Sameş, Cristache, Du-
Katuşcv, secretar al C.C. al Conferinţa general-europeană privind reducerea forţelor ar la un sistem social-politic sau poarelor. Participanţii la consfătuire au tidele de verificare susţinute du Georgescu, Dinu, Iordă-
P.C.U.S., K. V. Rusakov, mem este chemată să transforme Eu mate şi armamentelor în Euro altul. Ţările participante la Consfă ascultat raportul comandantu nescu (din min. 72 Bălăci),
bru al C.C. al P.C.U.S., con ropa într-o regiune a colaboră pa, exprimate în Declaraţia pri Credincioşi datoriei lor in tuirea Comitetului Politic Con lui suprem al Forţelor Armate anterior în compania forma Lucescu, Kun, Marcu.
silier al secretarului general al rii în deplină egalitate a tu vind pacea, securitatea şi cola ternaţionaliste, participanţii Ia sultativ reafirmă poziţia lor Unite ale Tratatului de la Var ţiilor Mexicului (1—1), Ceho ★
C.C. al P.C.U.S., A. M. Ale- turor statelor, să determine ac borarea în Europa, adoptată la consfătuire şi-au exprimat de neabătută că sînt gata să di şovia, cu privire la activitatea slovaciei (1—0), şi selecţio BRUXELLES 18 .(Ager
xandrov, membru al Comisiei ţiuni care să contribuie la creş Consfătuirea de la Praga a Co plina solidaritate cu lupta zolve organizaţia Tratatului de practică desfăşurată de coman natei secunde a Bulgariei pres). — Continuîndu-şi pre
centrale de revizie a P.C.U.S., terea încrederii între ele. Prin mitetului Politic Consultativ dreaptă a popoarelor din ţă la Varşovia simultan cu dizol damentul unit. (1-0). gătirile în vederea partici
consilier al secretarului general hotărîrile sale, ea trebuie să din ianuarie 1972. Succesul tra rile Asiei, Africii şi Americii varea organizaţiei Pactului Consfătuirea Comitetului Po Primul gol a fost înscris pării la turneul final al cam
al C.C. al^ P.C.U.S. definească principiile relaţiilor tativelor cu privire la reduce Latine, împotriva imperialismu nord-atlantic sau — drept prim litic Consultativ s-a desfăşurat în minutul 10 de Leivilnha. pionatului mondial din R.F.
La lucrările consfătuirii au dintre state şi măsuri de res rea forţelor armate şi arma lui, colonialismului şi neocolo- pas — să lichideze organizaţii într-o atmosferă de prietenie Gazdele au beneficiat de o Germania, selecţionata de
luat parte, de asemenea, ma pectare a lor, a căror aplicare mentelor în Europa centrală ar nialismului, pentru eliberare le lor militare. Totodată, ele frăţească şi colaborare. lovitură liberă executată de fotbal a Poloniei a susţinut
reşalul Uniunii Sovietice I. I. ar asigura în mod trainic secu constitui o contribuţie esenţia naţională, pentru consolidarea Rivelino. Balonul a ricoşat
Iakubovski, comandantul su ritatea tuturor popoarelor eu lă la această cauză şi ar crea independenţei lor politice şi din „zidul" apărării echipei un joc de verificare la Liege
prem al Forţelor Armate Unite ropene, ar crea posibilităţi fa condiţii favorabile pentru an realizarea celei economice, Pentru Republica Populară Bulgaria române şi a fost preluat de în compania reprezentativei
ale statelor participante la Tra vorabile pentru o colaborare gajarea în viitor a unor aseme pentru progres social. Ei îşi TODOR JIVKOV, I.eivinha care. de la 10 m, Belgiei. Partida s-a încheiat
tatul de la Varşovia, şi N. P. economică; tehnico-ştiinţifică şi nea tratative privind şi alte zo afirmă sprijinul faţă de popoa a înscris imparabil. Al doi la egalitate : 1—1 (0—1).
Firiubin, secretar general al culturală de lungă durată, pen ne ale Europei. prim-secretar al C.C. al Partidului Comunist Bulgar, lea gol a fost marcat în con ★
Comitetului Politic Consultativ tru schimbul de informaţii, rele din Angola, Mozambic, preşedintele Consiliului de Stat al diţii asemănătoare. Acelaşi DORTM-UND 18 (Agerpres).
al statelor participante la Tra pentru contacte între instituţii, Principiul neaducerii de dau Guineea-Bissau şi Insulele Republicii Populare Bulgaria Rivelino a executat, în mi — Peste 55 000 de spectatori au
tatul de la Varşovia. organizaţii şi cetăţeni, pentru ne securităţii nici uncia din Capului Verde, înfierează poli nutul 25, o lovitură liberă, urmărit la Dortmund intîl-
Participanţii la Consfătuirea unirea eforturilor tuturor ţă părţile participante la tratative tica de apartheid şi orice for STANKO TODOROV, balonul respins ajulngînd la nirea internaţională amicală
Comitetului Politic Consulta rilor în soluţionarea proble — cu luarea în considerare a mă de manifestare a rasismu preşedintele Consiliului de Miniştri al Jairzinho care i l-a pasat de fotbal dintre echipele
tiv au examinat probleme ac melor protecţiei mediului am securităţii tuturor statelor din lui. lui Edu. Aripa stîngă brazi R.F. Germania şi Ungariei.
tuale ale întăririi securităţii eu biant. încheierea cu succes a Europa — oferă posibilitatea Participanţii la consfătuire Republicii Populare Bulgaria liană a şutat puternic în col Fotbaliştii vest-germani, ca
ropene şi ale destinderii, în conferinţei va constitui un ja deplină de a se realiza o înţe relevă rolul crescînd în viaţa pentru Republica Socialistă Cehoslovacă ţul drept al porţii lui Iorgu- re se pregătesc pentru tur
continuare, a încordării inter lon important pe calea asigură legere constructivă privind re , internaţională al mişcării de lescu, majorînd scorul la neul final al campionatului
naţionale. | rii viitorului paşnic al Europei. ducerea forţelor armate şi a nealiniere, exprimă atitudinea GUSTAV HUSAK,
Participanţii la Consfătuirea încercările de a crea obstaco armamentelor. lor pozitivă faţă- de orientarea 2—0. Echipa României a mondial, au obţinut victo
Comitetului Politic Consulta le artificiale, de a tergiversa Examinând situaţia din O- antiimperialistă a politicii ţă secretar general al C.C. al Partidului Comunist din reuşit, în minutul 38, să în ria cu scorul de 5—0 (1—0).
tiv conţtaţă cu satisfacţie că lucrările Conferinţei general- rientul Apropiat, participanţii rilor nealiniate, salută contri Cehoslovacia
tendinţa ' spre destindere consti europene, de a o abate de lă so la Consfătuirea Comitetului buţia crescîndă a acestora în LUBOMIR STROUGAL,
tuie, în prezent, trăsătura do luţionarea sarcinilor fundamen Politic Consultativ şi-au expri lupta pentru destindere, împo-
minantă a evoluţiei situaţiei pe tale ■ aflate în faţa ei contravin mat în unanimitate deplina so • triva războiului şi agresiunii, preşedintele guvernului
continentul european şi în lu înaltelor scopuri în numele că lidaritate cu lupta dreaptă a pentru pacea şi independenţa Republicii Socialiste Cehoslovace LUPENI : întoarcerea lui
me, în ansamblu. In practica rora este convocată această popoarelor arabe, împotriva naţională a popoarelor. In Magellan („Cultural"); LO-
relaţiilor internaţionale se a- conferinţă. politicii imperialiste de agresiu legătură cu aceasta, a fose pentru Republica Democrată Germană NEA: Despre o anu
firmă toc mai larg principiul Participanţii la Tratatul de ne, pentru retragerea trupelor subliniată marea însemnătate a me fericire („Minerul");
coexistenţei paşnice a statelor la Varşovia se adresează oame israeliene din toate teritoriile celei de-a 4-a conferinţe a i ERICH HONECKER, ANINOASA : Dragostea înce
cu orânduiri sociale diferite, a- nilor de stat şi politici cu che arabe ocupate şi asigurarea ţărilor nealiniate de la Alger. prim-secretar al C.C. al Partidului Socialist Unit din DEVA: Proprietarii („Pa pe vineri („Muncitoresc");
semcnca norme de bază ale ra marea de a-şi îndrepta efortu drepturilor legitime ale poporu Ţările participante Ia consfă Germania tria") ; Fapt divers în prima PETRILA : Colega mea vră
porturilor interstatale ca res rile în direcţia asigurării suc lui arab palestinian. Ei consi tuire acordă o mare importan pagină („Arta"); SIMERIA: jitoarea („Muncitoresc");
pectarea independenţei şi suve cesului Conferinţei general-eu- deră că trebuie să fie garanta ţă creşterii rolului Organizaţi WILLI STOPH, Veronica se întoarce („Mure VULCAN: Păcală, seriile
ranităţii, egalităţii _ în drepturi, ropene, a dezvoltării şi apro te securiatea, integritatea şi ei Naţiunilor Unite, sporirii e- preşedintele Consiliului de Stat al şul"); HUNEDOARA: Fan I-II („Muncitoresc"); URI-
integrităţii teritoriale, inviola fundării în continuare a pro suveranitatea tuturor statelor ficacităţii activităţii sale, pe tastica aventură a lui Ncptun CANI : Cartea junglei (,,7
bilităţii frontierelor statornicite cesului de destindere şi norma din această regiune, A fost a- baza Cartei O.N.U., în rezol Republicii Democrate Germane („Siderurgistul"); O floare şi Noiembrie"); ^ ORAŞTIE;
între state în Europa, renunţă lizare a situaţiei din Europa. doptată declaraţia „Pentru o varea problemelor internaţio HORST SINDERMANN, doi grădinari, seriile I-II Veronica se întoarce („Pa
rii la folosirea forţei şi la ame Participanţii Ia Consfătuirea pace trainică şi dreaptă în O- nale, în consolidarea păcii şi („Constructorul"); Dincolo tria"); Celebrul 702 si
ninţarea cu folosirea forţei, ne Comitetului Politic Consultativ rientul Apropiat!“. dezvoltarea colaborării între preşedintele Consiliului de Miniştri al de nisipuri („Arta"); CA- Rond de noapte („Fla
amestecului în treburile inter îşi reafirmă opinia cu privire Participanţii la Consfătuirea toate naţiunile. Ele au eviden Republicii Democrate Germane LAN: Ultimele şase minute căra") ; GEOAGIU-BAI :
ne. Destinderea a determinat, la oportunitatea desfăşurării e- Comitetului Politic Consultativ ţiat oportunitatea sesiunii spe („11 Iunie"); TELIUC: Cosvboy Simon Templar intervine;
într-o măsură botărîtoare, tre tapei finale a Conferinţei ge- au efectuat un schimb de pă ciale a Adunării Generale a pentru Republica Populară Polonă („Minerul"); GHELAR: Mi HAŢEG : Insula misterioasă
cerea în sfera politică a soluţio ncral-curopene şi a semnării reri cu privire la situaţia din O.N.U., care are loc în pre EDWARD GIEREK, siunea sublocotenentului Si- („Popular") ; BRAD : Marele
nării situaţiilor conflictuale din documentelor acesteia la cel Vietnam. A fost exprimat spri zent, convocată din iniţiativa poş („Minerul"); PETRO vals, seriile I-II („Steaua ro
Vietnam şi Laos, din subconti- mai înalt nivel. Aceasta va co jinul deplin faţă de politica statelor în curs de dezvoltare, prim-secretar al C.C. al
nentul sud-asiatic, din Orientul respunde importanţei istorice guvernului Republicii Demo Partidului Muncitoresc Unit Polonez ŞANI : Misterioasa prăbuşire şie") ; GURABARZA : Con
Apropiat, creează condiţii favo a evenimentului respectiv, va crate Vietnam şi a Guvernului pentru examinarea problemelor („7 Noiembrie"); Intîmplări spiraţia („Minerul"); ILIA :
rabile luptei popoarelor pentru sublinia însemnătatea excepţio Revoluţionar Provizoriu al Re materiilor prime şi dezvoltării HENRYK JABLONSKI, cu Cosa nostra („Republica”); Perechile („Lumina").
economice.
libertate, independenţă, demo nală pentru viitorul Europei a publicii Vietnamului de Sud — preşedintele Consiliului de Stat al
Participanţii
la
consfătuire
craţie şi progres. hotărîrilor şi documentelor ce de îndeplinire strictă şi neabă s-au , pronunţat pentru dezvol Republicii Populare Polone
Totodată, participanţii la vor fi adoptate de către Con tută a Acordului de la Paris de tarea în continuare a cooperă şi Andrzej Dabrowski; 12,00
Consfătuirea Comitetului Poli ferinţa general-europeană. către toate părţile semnatare rii economice ,internaţionale în PIOTR JAROSZEWICZ, Buletin de ştiri; 12,05 întâl
tic Consultativ constată că ad Năzuind spre crearea unor ale acestui document. A fost condiţii de egalitate în drep preşedintele Consiliului de Miniştri al nire cu melodia populară şi
versarii destinderii internaţio temelii de pace trainică şi adoptată „Declaraţia pentru o turi, care să se bazeze pe res Republicii Populare Polone interpretul preferat; 12,35
nale, partizanii „războiului _ re dreaptă în Europa, noi, parti pace trainică în Vietnam, pen Album de madrigale ; 13,00
ce", forţele imperialismului şi ale cipanţii la Tratatul de la Var tru asigurarea intereselor na pectarea dreptului suveran al pentru RepubJica Socialistă România PROGRAMUL I: 5,00 Bu Radiojurnal; 13,15 Revista
fiecărui stat de a dispune în
reacţiunii nu au depus armele, şovia, am militat activ mulţi ţionale legitime ale 'poporului mod liber de resursele sale na letin de ştiri; 5,05 Cîntec şi şlagărelor; 14,00 Buletin de
înpgfrcă să împiedice procesul ani pentru convocarea Confe vietnamez !". turale,, pentru respectarea în NICOLAE CEĂUŞEă'Ctj, joc pe plaiurile ţării.; 5,40 ştiri; 14,05 Varietăţi muzica
■de destindere, să frînezc acest rinţei general-europene. Consi Participanţii la consfătuire’'iaU comerţul Internaţional a prin secretar general al Partidului Comunist Român, Jurnal agrar; 6,00 Radiopro- le ; 14;40 De dor bade şi de
proces care corespunde aspira derăm convocarea acestei con salutat constituirea organelor cipiului naţiunii celei mai fa gramul dimineţii ; 8,00 Su drag — melodii populare -
ţiilor popoarelor. Cercurile mi ferinţe ca o mare victorie a de coaliţie ale puterii în Laos vorizate, pentru progresul eco preşedintele Republicii Socialiste România marul presei; 8,08 La 15.00 Buletin de ştiri ; 15,05
litariste se străduiesc să activi cauzei păcii, ca o victorie a şi succesele forţelor patriotice nomic rapid al ţarilor rămase MANEA MĂNESCU^ microfon, melodia preferată; Divertis club ; 16,00 Radio
zeze N.A.T.O., continuă să spo raţiunii în relaţiile internaţio din Cambodgia. în urmă în dezvoltarea lor şi 9.00 Buleti-n de ştiri ; 9,05 jurnal; 16,15 Cîntcce de Gri-
rească bugetele militare ale ţă nale. Vom face tot ce depinde Participanţii Ia consfătuire pentru lichidarea raporturilor prim-ministru al guvernului Orchestra de muzică populară gore Nica ; 16,25 Mioriţa ;
rilor acestui bloc militar impe de noi pentru a contribui la şi-au exprimat sprijinul faţă de economice inechitabile impuse Republicii Socialiste România „Prahova" ; 9,35 Farmecul o- 16,45 Un disc cu Gitte :
rialist închis. _ încheierea cu succes, în cel acţiunile constructive ale gu de politica imperialismului. peretei : „Paganini" de Lehar; 17.00 Buletin de ştiri; 17,15
Statele participante la Trataj mai scurt timp, a lucrărilor vernului Republicii Populare pentru Republica Populară Ungară 10.00 Buletin de ştiri; 10,05 Pentru patrie; 17,40 Din în
tul de la Varşovia îşi exprimă conferinţei, astfel ca bilanţul a- Democrate Coreene îndreptate S-a efectuat un schimb de JANOS RADAR, Curier economic ; 10,10 De
însă ferma convingere că po cestei activităţi să corespundă spre crearea de condiţii care să păreri cu privire la pregătirea la debut la consacrare — registrările Măriei Tănasc:
poarele lumii, toate forţele_ pro aspiraţiilor popoarelor iubitoa favorizeze unificarea democra şi marcarea aniversării a 20 de prim-secretar al C.C. al compozitorul George Grigo- 18.00 Orele serii; 20,00 Con
gresiste, democratice, antiimpe- re de pace. Noi privim însă tică, paşnică a ţării, fără ames ani ai Tratatului de la Varşo Partidului Muncitoresc Socialist Ungar riu ; 10,30 Sănătatea; 10,45 cert de muzică populară.;
rialiste, iubitoare de pace, ac- conferinţa nu ca un scop în tecul forţelor externe. via, care se împlinesc în mai Din cîntecele şi dansurile po 20.30 Itinerar Ia harta ţării;
ţionînd strîns unit, vor reuşi sine, ci ca un punct de pleca Discutînd situaţia din Chile, 1975. Participanţii la consfătui JENO FOCK, poarelor ; 11,00 Buletin de 20,40 Muzică' pe adresa dum
să învingă şi să-şi apere inte re al activităţii istorice de con participanţii la consfătuire cer re au constatat cu satisfacţie preşedintele Consiliului de Miniştri al ştiri; 11,05 Tineri ni-s anii, neavoastră ; • Consemnări
resele fundamentale, să asigure struire a unor noi relaţii între cu hotărîre să se pună capăt dezvoltarea continuă a colabo Republicii Populare Ungare tînăr ni-e cîntul ; 11,20 A- locotenent colsnel Stelian
respectarea dreptului fiecărui toate statele continentului eu încălcărilor grosolane ale drep rării în toate domeniile a sta vanpremicră Radio-Tv. ; 11,35 Dragnea; 22,00 Radiojurnal :
-
popor de a fi. stăpîn pe pro ropean. Sprijinindu-se pe prin turilor omului consfinţite în do telor frăţeşti, care accelerează pentru Uniunea Republicilor Selecţiuni din repertoriul in 22.30 Bijuterii muzicale;
creşterea potenţialului econo
priile sale destine. cipiile care vor fi elaborate de cumentele O.N.U., să înceteze terpreţilor Luky Marinescu' 23,00—3,00 Estrada nocturnă
Activitatea constructivă de conferinţă şi vor fi consfinţite persecutarea patrioţilor chilieni, mic, întăreşte capacitatea de Sovietice Socialiste
politică externă a ţărilor socia de autoritatea a 35 de state, cheamă celelalte state si opi apărare a ţărilor participante
liste, în primul rînd a Uniunii ţările Europei vor putea sta nia publică internaţională să la Tratatul de lă Varşovia, L. I. BREJNEV,
Sovietice, îndeosebi încheierea bili şi dezvolta între ele o co contribuie la ridicarea bunăstă secretar general al C.C. al Partidului Comunist al Bunny şi prietenii săi ;
unei serii de cunoscute trata laborare de largi proporţii, spre militeze în sprijinul forţelor rii popoarelor, la dezvoltarea Uniunii Sovietice 19,30 Telejurnal.
te şi acorduri cu R.F.G., au marele avantaj material şi spi progresiste din această ţară. A ştiinţei şi culturii. Ţările parti 1 Mai 1974 — sub
contribuit la normalizarea si ritual al fiecăruia dintre parti fost adoptată declaraţia „Să se cipante la Tratatul de la Var A. N. KOSÎGHIN, semnul anului jubiliar.
pună capăt arbitrariului şi per
tuaţiei din Europa, la instaura cipanţi. Sîntem gata pentru o şovia vor întări şi în viitor preşedintele Consiliului de Miniştri al Cronica întrecerii pen
rea bunei vecinătăţi şi la extin asemenea colaborare şi chemăm secutării democraţilor din prietenia lor indestructibilă în 16,00-17,00 Teleşcoală. tru îndeplinirea cinci
derea colaborării multilaterale la aceasta şi pe ceilalţi partici Chile !". interesul socialismului, progre Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste © Literatură română. nalului înainte de ter
reciproc avantajoase între toate panţi la Conferinţa general- Statele reprezentate la pre sului şi păcii, ridicînd şi mai $ Lumea personajelor men ;
statele. europeană. Acestui scop i-ar zenta consfătuire şi-au expri sus prestigiul socialismului, ca Varşovia, .18 aprilie 1974. lui Mateiu Caragiale.
© „Sub pecetea tainei" 20,00 România — Anul XXX.
mu — adaptare pentru te Revistă social-politică
leviziune după Mateiu Tv.;
-—■ Caragiale ; 20,35 Publicitate ;
BREVIAR telegrame • note - informaţii Lucrările sesiunii 17,30 Emisiune în limba ger 20,40 Film artistic „Floarea
de cactus", cu Ingrid
mană ;
Bergman ;
Comisiei Economice 19,10 Tragerea Loto ; 22,15 24 de ore. . .
19,20 1001 de seri : 'Bugs
a O.N.U.
Reuniunea latino-americană pentru
lucrările Adunării Generale a 0.11). pentru Europa
pregătirea Conferinţei mondiale întreprinderea de refele
NAŢIUNILE UNITE 18. — lor în domeniile materiilor Propunerile româneşti evi (Urmare din pag. I) electrice Deva—şantierul
Corespondentul Agerpres, Con prime şi dezvoltării. Intre a- denţiază, de asemenea, dreptul
stantin Alcxandroaie, transmi cestea, se numără dreptul fie şi datoria fiecărei ţări de a lui de dezvoltare în condiţiile
te : Grupul de lucru al Co cărui popor de a fi stăpîn pe participa la o tot mai largă co Cuvîntul delegatului României intensificării continue a schim de construcţii montaj
mitetului ad-hoc al Adunării propriile sale bogăţii, materii operare internaţională'în scopul burilor de valori materiale şi
Generale a O.N.U., întrunit în prime şi surse de energie, ast SAN JOSE 18 (Agerpres). — Şeful delegaţiei române a a- spirituale între popoare. El s-a execută lucrări de instalaţii electrice interioare şi
prima sa şedinţă, a trecut la fel ca acestea să fie utilizate descoperirii de noi surse de In cadrul reuniunii latino-ame- vut consultări şi întrevederi pe referit în continuare la rolul
abordarea problemelor de fond în folosul dezvoltării lor eco materii prime si folosirii lor ricane pregătitoare pentru Con tema Conferinţei de la Bucu tehnologiei în, dezvoltarea e- branşamente electrice către populaţie, în condiţii a-
repartizate spre dezbatere. O- nomice şi sociale, consolidării raţionale, precum şi necesita ferinţa mondială a populaţiei, reşti cu reprezentanţii a o se conomică a Europei şi lărgi vantajoase, prin următoarele sale subunităţi din ju
pinia majorităţii membrilor independenţei lor naţionale şi tea înlăturării tuturor obsta de Ta San Jose, a'luat cuvîntul rie de ţări din America Lati rea cooperării - şi colaborării în deţ :
girupului de lucru, din care fac a suveranităţii şi participării şeful delegaţiei, române, Mihnea nă., Totodată, s-a procedat la acest domeniu, ceea ce consti
parte reprezentanţii tuturor lor active la cooperarea în colelor şi discriminărilor din Gbeorghiu, preşedinte al Aca un schimb de. informaţii în ve tuie dealtfel tema principală a DEVA : Lotul nr. 1 S.C.M. — str. G. Enescu, nr. 42
statelor membre ale O.N.U., lume. Totodată, se evidenţiază calea dezvoltării relaţiilor eco demiei de Ştiinţe Sociale şi Po derea participării statelor lati- dezbaterilor actualei sesiuni. PETROŞANI : Lotul nr. 2 S.C.M. — str. Gării, nr.
este că trebuie să se discute, dreptul statelor lipsite de ma nomice internaţionale care pre litice, care a informat partici no-americane la Conferinţa După şedinţa de deschidere 231 A
în primul rînd, propunerile terii prime şi surse de energie judiciază cauza cooperării in panţii la reuniune . asupra sta mondială a populaţiei de la a sesiunii, s-a trecut la adop BRAD : Punctul de lucru S.C.M. - str. Cuza Vodă,
concrete vizînd luarea unor de a beneficia, fără discrimi ternaţionale, păcii şi securităţii Bucureşti cu Enrique Iglesias, tarea agendei de lucru a se nr. 16
măsuri urgente pentru ajutora nare, pe baze de acorduri re lumii. diului pregătirii Conferinţei de secretarul executiv al Comisiei siunii, pe care figurează pe
rea acelor state care au fose ciproc avantajoase, de resursele la Bucureşti. Economice O.N.U. pentru A- prim plan examinarea situa HAŢEG : Punctul de lucru S.C.M. - str. Uzinei,
cel mai puternic afectate de necesare dezvoltării lor econo merica Latină (C.E.P.A.L.), şi ţiei economice din Europa şi nr. 1
criza de energie şi de actualele mice şi sociale, precum şi im cu Antonio Carillo Flores, se activităţile Comisiei şi punerea ORĂŞTIE : Punctul de lucru S.C.M. — str. Primă
dificultăţi din situaţia econo perativul ca situaţia din dome cretarul general al Conferinţei în aplicare a priorităţilor, ţi- verii, nr. 2.
mică mondială, după care să niile materiilor prime, surselor Lucrările grupului de lucru mondiale a populaţiei. Inter nînd seama îndeosebi de tema
se tfcacă la dezbaterea celor de energie, dezvoltării şi, în locutorii şi-au exprimat încre „Rolul tehnologiei în dezvolta
lalte chestiuni legate de mate general, din relaţiile economi al Organizaţiei pentru Cooperare derea în succesul apropiatei rea economică a regiunii >• v m ' < mmm* m m m
v
riile prime. ce internaţionale să nu fie fo Conferinţe de la Bucureşti, C.E.E". Va fi dezbătută, de a- ■
Acest organism al Comitetu losite, în nici un fel, drept mij mulţumind guvernului român semenea, contribuţia Comisiei :• ** ' '
lui ad-hoc este însărcinat cu loc de presiune sau amestec în Economică şi Dezvoltare pentru pregătirile făcute- şi cli la programele Naţiunilor Uni ' '......... TV..................... ' 7.
studierea propunerilor avansa afacerile interne ale altor sta matul favorabil asigurat aces te pentru ajutorarea ţărilor în
tei manifestări internaţionale.
te de state în scopul însănăto te. curs de dezvoltare, precum şi \ ■ --vi:
şirii climatului economic mon Delegaţia română subliniază, TOKIO 18 ■ (Agerpres). — ale organizaţiei. Pe agenda, de cooperarea cu alte organizaţii
dial, a punerii raporturilor e- de asemenea, în propunerile sa Joi au început, la Tokio, lu lucru se mai află înscrisă şi internaţionale. In cadrul lucră
conomice şi comerciale dintre le necesitatea unor eforturi crările reuniunii grupului de problema dificultăţilor create Delegaţia română prezentă la rilor va fi abordat şi modul mm
state pe baze noi. susţinute din partea fiecărei lucru nr. 3 al Organizaţiei pen reuniunea de Ia'San Jose a fost, în care se aplică rezoluţiile şi =■))
ţări de a-şi utiliza pe deplin
privind
hotărîrile
Comisiei
Grupul de lucru a anunţat propriile sale resurse materiale tru Cooperare Economică şi de acumulările de „curodolari". primită de. ministrul culturii al dezvoltarea comerţului, coope
că a primit propuneri scrise si umane în beneficiul poporu Dezvoltare, organism însărci Lucrările, la care ' participă Republicii Costă Rica, Carmen rarea industrială, problemele ' l i1. E1 i
-
din partea următoarelor state: lui său. precum şi imperativul nat cu supravegherea balanţe experţi financiari din ; 10' .ţari' Naranjo. Cu acest prilej, s-a energiei în Europa etc. Alte ■ :yy
Algeria, Argentina, Coasta de acccesului neîngrădit al state lor de plăţi ale ţărilor mem membre ale O.E.C.D., vor fi puncte de pe ordinea de zi se j Uliii :
Fildeş, Franţa, Iran, Japonia, prezidate de Otmar^Emmingcr procedat la un schimb de in referă la programul de lucru
România, R.F.G.. Statele Uni lor, în special al ţărilor în curs bre. Reuniunea, care va dura formaţii şi propuneri referi şi priorităţile pentru anul 1974-
două zile, este consacrată, în
de dezvoltare, la descoperirile
te şi Zair. — R.F.G. —, vicepreşedintele;. toare lă dezvoltarea relaţiilor 1975 şi pe termen lung, rapor
In propunerile delegaţiei ţă ştiinţifice şi progresul tehnolo principal, studierii modalităţi Bundesbank; Ia parte, de ase culturale româno-costaricane, tul anual al Comisiei către
rii noastre este subliniată ne gic în domeniul noilor surse lor de lichidare a deficitelor menea, Jercmy Morse, preşedin subliniindu-se importanţa vizi Consiliul economic şi social şi *«■ - ser*
cesitatea formulării unui set de energie şi materii prime si balanţelor de plăţi — aprecia tele Comitetului pentru refor telor Ta nivel înalt pentru toa alte probleme curente ale ac Cetăţeni ! Nu angajaţi lucr ărl de Instalaţii electrice cu
de principii care să guverneze la optima utilizare a celor de te la 40 de miliarde dolari — mă al Fondului Monetar Inter te domeniile de colaborare din tivităţii acestui organism inter- , persoane neautorizate !
activitatea şi cooperarea state ja cunoscute. pe ansamblul ţărilor membre naţional. tre cele două ţări. ■ naţional. , ... (127)
■. . .. ---. • 'V ■'
Redacţia şl administraţia ziarului: Deva. str Dr. Petru Groza. nr. 35, Telefoane i H588 (secretariat), 72138 (economic), 12317 (viaţa satului, cultură, sport), 12138 (social, audienţe, scrisori), 11 585 (corectură-telex). - Tiparul i Tipografia Deva.