Page 62 - Drumul_socialismului_1974_04

^graar:wwKraîftfl?g^'j??gr
2
■\ 'SV'*. \JMu > r.\_ «>: DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 994 © SiMBÂTĂ 20 APRILIE 1974
ou

REPRODUCŢIA—O „MAMĂ“
Aţta c.urrt se subliniază în do­ natalitatea s-a ridicat la 84 la săptămîni cu Inlavit şi o săp- cooperativei noastre pe acest
cumentele partidului nostru, sută, fiind cu şase procente tămînă am trecut iar la hrăni- an. Avem deci de înfăptuit sar­
creşterea numărului de anima­ mai mare decît este prevăzut rea viţeilor cu lapte integral cini importante. Acţionăm cu CAM VITREGITĂ
le la toate speciile şi îndeosebi în plan. Sînt cîteva succese ca­ a avut repercusiuni negative nu fermitate şi răspundere pentru
a efectivului matcă, paralel cu re răsplătesc munca, strădanii­ numai asupra nivelului de rea­ a ne realiza indicatorii de plan
ameliorarea raselor, sînt condi­ le şi efprturile depuse de co­ lizare a planului, ci şi asupra stabiliţi, angajamentele asuma­ Ramură intensivă de produc­ fi ca la fiecare 100 oi să se ob­ cooperativei agricole să acorde CUM SE RECUPEREAZĂ
ţii esenţiale care, alături de îm­ lectivul fermei noastre, de noi stării de sănătate a viţeilor, te. Organizaţia noastră de ţie, zootehnia deţine o ponde­ ţină 100 mici sau — este po- o deosebită atenţie reproduc­
bunătăţirea furajării şi asigura­ toţi. Ji în ce priveşte efectivul mulţi dintre ei s-au îmbolnă­ partid desfăşoară o muncă po- re de aproape 28 la sută în sibjl — chiar mai mult, aşa ţiei şi selecţiei, să întreprindă INVESTIJIA î
rea unor spaţii corespunzătoa­ de ovine prevederile planului vit. Am făcut un calcul din litico-educativă susţinută pen­ producţia globală a C.A.P. Pro­ cum dealtfel unele C.A.P. rea­ măsuri energice pentru a ridi­ Cu cîţiva ani în urmă,
re de adăpostire, influenţează anual vor fi îndeplinite. Au care reiese că dacă nu duceam tru a întări şi mai mult ordi­ ducţia globală ce se realizează lizează. ca procentul de natalitate şi la Sîntandrei s-a construit
creşte­
favorabil producţia de carne şi fost onorate şi depăşite obliga­ lipsă de Invalit puteam să în­ nea şi disciplina în muncă, răs­ pi un lucrător din acest sector Nici Ia bovine situaţia nu a reţine în efective animalele un adăpost pentru avind o
porcinelor,
rea
lapte. Experienţa noastră pro­ ţiile privind livrările de carne. deplinim şi să depăşim planul punderea faţă de sarcinile în­ depăşeşte 32 000 lei. O cerinţă stă pe roze în privinţa nata­ cu potenţial productiv ridicat, capacitate de 100 capete.
prie demonstrează că obţinerea Dar, aşa cum se spune, există pe primul trimestru la lapte credinţate la toţi îngrijitorii, de prim ordin este ca ferma lităţii, deşi în primul trimestru care să dea garanţia obţinerii S-a Investit aici o sumă
frumuşică,
apropllndu-se
unor producţii sporite nu este încă mult loc pentru mai bine. marfă. Spun aceasta, nu pentru pentru unirea şi canalizarea e- să devină model în privinţă or­ s-a depăşit planul. Jefui fermei unor producţii sporite de lapte de 100 000 lei. Firesc este
posibilă fără să ai un număr Cu toate că am obţinut aces­ a ne absolvi pe noi de răspun­ forturilor întregului colectiv ganizării, producţiei şi eficien­ ne spunea că : „este cam greu şi carne,, numai astfel fiind po­ ca aceste fonduri să fie
corespunzător de animale cu te rezultate bune, noi nu am derea ce ne incumbă. Sînt însă spre acelaşi ţel comun : creşte­ ţei economice. Satisfacerea im­ să îndeplinim ceea ce s-ă sta­ sibil să se realizeze costuri scă­ recuperate. întrebarea se
pune însă : cum ? Ac­
potenţial biologic ridicat. A- rea efectivelor şi a producţiei perativului respectiv şi ridica­ bilit în planul anual, deşi pro­ zute pe unitatea de produs şi tualmente adăpostul este
animaliere, onorarea exemplară
vînd în vedere aceste sarcini şi rea rentabilităţii fermei zooteh­ centul de natalitate nu este să crească gradul de rentabili­ populat cu 20 de scroafe $1
cerinţe ce decurg pentru unita­ a obligaţiilor contractuale. nice sînt nemijlocit condiţiona­ prea mare". tate al fermei zootehnice. A- cîţiva purcei. Evident,
este vorba dc un lux în
tea noastră din programul Jude­ Creşterea animalelor — aşa te de asigurarea unei reproduc­ — Ar _ trebui ba în fiecăre cest salt calitativ în activitatea privinţa risipei de spa­
ţean de dezvoltare a zootehniei, în atenţia organizaţiei cum subliniază tovarăşul ţii corespunzătoare, îndeosebi an, de la fiecare vacă să ob­ fermei se impune cu acuitate, ţiu. Nu sînt motive deci
comitetul de partid, consiliul Nicolae Ceauşescu, secretarul de creşterea permanentă a in­ ţinem cîte un viţel — spunea ţinînd seama de faptul că în a- să se facă economic şl la
capitolul
gospodă­
spirit
de conducere al cooperativei şi general al partidului nostru, în dicelui de natalitate la bovine îngrijitorul de animale Ion Ma­ nul 1974 ferma are prevăzut resc !
comuniştii care lucrează în ca­ noastre de partid: cuvîntarea rostită la Conferinţa şi ovine. Că la ăcest capitol e- rian. S-ar putea face acest lu­ să înregistreze pierderi. Este
drul fermei zootehnice, pe ba­ pe ţară a cadrelor de conduce­ Xistă unele neajunsuri care se cru, ca în gospodăria persona­ posibil şi necesar în acelaşi COMOARA SE AFLA
za planului de producţie pe a- re din agricultură — constituie cer a fi grabnic înlăturate, lă a cooperatorilor, dar ani­ timp ca eforturile şi atenţia CHIAR UNGĂ
cest an, şi-au propus să acţio­ o sarcină de însemnătate vita­ ne-o dovedesc cîteva cifre. Spre malele au sînt totdeauna bine conducerilor C.A.P. şi fermei
neze în permanenţă pentru lă pentru asigurarea consumu­ exemplu, statisticile unităţii a- hrănite. Acum, de pildă, cu un zootehnice să fie concentrate GRAJDURI
creşterea efectivului total şi lui de carne, lactate şi ouă al rată că în anul 1972 l-a obţi­ snop de coceni dat la două în permanenţă asupra rezolvă­ In condiţiile cînd baza
matcă la bovine şi ovine, să Creşterea efectivelor populaţiei, şi de materii prime nut un număr de viţei mai vaci şi cu ceva siloz trebuie rii multiplelor şi complexelor furajeră este deficitară,
cu
efi­
asigure o mai bună furajare şi pentru industrie. Avînd per­ mic cu 4 capete decît cel pla­ s-o „întindem" pînă la păşu­ probleme ce se ridică în acest folosirea Inclusiv maxlniă terenu­
manent în faţă aceste sarcini
cienţă,
a
îngrijire a animalelor, să fie de mare răspundere patriotică nificat, iar în anul trecut mi­ nat. Dacă natalitatea ar fi mai sector de activitate, cunoscut rilor situate în jurul graj­
nusul a fost de 40 de capete.
împrospătată turma cu anima­ şi cetăţenească, precum şi în­ In ăcest ăn, fermă are prevăzut bună, am avea şi lapte şi carne fiind că zootehnia nu se „face" durilor, a tuturor supra­
pentru
le mai productive şi să obţină şl a producţiei animaliere demnul din chemarea Conferin­ mai multă. Legat de asta aş doar în perioada de stabulaţie, feţelor nutreţuri este producerea
sar­
o
de
o ridicare generală a producţiei ţei pe ţară a cadrelor de con­ să realizeze un indice de nata­ mai spune să notaţi că eu am că din creşterea Vacilor cu lap­ cină de prim ordin pen­
în lot o vacă, o cheamă Mîn-
litate de 75 la sută la bovine
te se realizează zi de zi veni­
conducerea
de carne şi lapte. ducere din agricultură de a şi 81 lă sută la ovine. Lă ovine draie, care dă 8 1 de lapte pe turi băneşti ce pot contribui tru este însă că C,A;1?.
acest
Kău
Pentru realizarea indicatori­ acţiona cu competenţă şi răs­ depăşirea înregistrată este de zi., Să fie mai multe furaje... la îmbunătăţirea situaţiei eco- deziderat a rămas la pe­
lor de plan, trăgînd învăţămin­ pundere pentru , folosirea efi­ 7 procente. Desigur, ideal ar Este în interesul fermei şi al nomico-financiare a unităţii. riferia preocupărilor. Nu­
tele cuvenite din necazurile pe cientă a bazei materiale şi creş­ mai aşa sc explică de ce
suprafaţa
jurul
din
graj­
care le întîmpinăm în prezent, făcut tot ce puteam pentru a greutăţi cu care ne confruntăm terea în ritm rapid a ponderii durilor — peste 4 hectare
am luat măsuri pentru curăţa­ realiza planul de producţie al la ora actuală. Ne străduim însă zootehniei în totalul producţiei — s-a atribuit cooperato­
loturi
ca
rea păşunilor în scopul sporirii fermei zootehnice la toţi indi­ să le înlăturăm cît mai grabnic. agricole, comitetul de partid, rilor personală, Iar în folosin­
o
buiiă
ţă
producţiei de masă verde, mă­ catorii. Este adevărat că dife­ Am şi luat măsuri pentru a comuniştii care lucrează în fer­ parte din teren stă nefo­
destinat
ariei
fiind
ririi suprafeţelor ocupate cu renţa pînă la nivelul planului mai procura nişte fîn şi tărî- mă, întreg colectivul de muncă 1 losit, treier, deşi reeditatul
de
plante de nutreţ cultivate. — la efectivul total de bovine, şi ţe pentru a fi siguri că vom de aici îşi va mobiliza şi mai cerealelor se face numai
in special trifolicne şi sfeclă la producţia de lapte este mică, avea ce da de mîncare anima­ mult forţele, energia şi capaci­ @ Acum este mai uşor să Reluînd id’eea, şeful fermei, văr, păşunea este slab produc­ cu combina (?).
furajeră — şi creşterea produc­ dar era de datoria noastră să lelor pînă ce vor fi scoase la tatea penţru ca toţi indicatorii cumperi o casă decît furaje ! ing. Gheorghe Frenţoni, ne tivă, masurile aplicate pentru Aducînd problema în
preşedintelui
ţiei de furaje prin fertilizarea facem să nu existe această di­ păşunat. Am intervenit pentru de plan. să fie îndepliniţi şi de­ © Deficitul la masă verde spunea că 'nici pentru viitoarele îmbunătăţirea ei rezumîndu-se, atenţia Mihal Hiiieţ, nl uni­
tăţii,
s-a
acestora. Totodată, se va trece ferenţă. Dacă aveam 1-2 pro­ a ni se asigura şi Inlavitul în păşiţi, aceasta fiind, dealtfel, o este de peste 2 000 tone, iar [perioade de |păşunat şi sta­ pînă .acum, doar la lucrări de spus : „Aveţi dreptate, co­
la însilozarea unor cantităţi cente în plus faţă de plan, alta condiţie hotărîtoare pentru la suculente dc peste 1 000 tone bulaţie nu se întrevede o si­ simplă curăţare. Nu ne-am moara se află lingă graj­ ta
lua
măsuri
Vom
duri.
mult mai mari de furaje, pre­ era situaţia. Aşa însă trebuie permanenţă. Ni s-au dat asigu­ realizarea prevederilor actua­ Ce se întreprinde pentru a-I tuaţie prea strălucită. Po­ putut edifica dacă există sau in toamnă să o punem in
cum şi la tocarea şi prepararea rări că situaţia va fi reglemen* lului cincinal în agricultură. înlătura ? trivit balanţei furajere, unita­ nu un program concret de valoare". Vorba proverbu­
celor grosiere prin amenajarea şi vom depune toate strădaniile tată. Şi, sub conducerea organizaţiei tea înregistrează un deficit de creştere a producţiei de masă lui: „Decît niciodată, mai
bine şi mal tîrzlu".
şi punerea în funcţiune a unei ca în această lună să recuperăm Anul acesta vom livra la noastre de partid, întregul co­ Este o situaţie care se. per­ peste 3 000 tone la sortimen­ verde pe pajişti. Ni s-a spus
bucătării furajere. rămînerile în urmă şi să ajun­ fondul de stat — aşa cum pre­ lectiv îşi va face pe deplin da­ petuează an de an. Primăvara, tele de masă verde, suculente că păşunea este numai în folo­ TOT STRICATA T
A trecut primul trimestru gem la nivelul sarcinilor de vede planul şi angajamentul — înainte de ieşirea animalelor la şi concentrate. Cum se explică sinţa unităţii. Se rstie însă bine Este vorba despre to-
din acest an. Se poate face deci plan, poate chiar să le şi de­ toria pentru a cinsti în acest păşunat, se „subţiază" raţiile, starea de lucruri ? că, indiferent de proprietar, se cătoarea dc furaje; de­
şi un prim bilanţ al activităţii în total 4 200 hl lapte de va­ fel apropiata sărbătoare a oa­ conducerile unităţilor agricole Pentru producerea furajelor, impune să fie întreprinse acţi­ spre care în iarnă . am în
scris
că nu era pusă
noastre. In mare parte acest păşim. Nerealizarea planului Ia că, 116 hl lapte de oi, 33,1 menilor muncii — ziua de 1 dau din colţ în colţ pentru a-şi fermei i s-au afectat 221 hec­ uni hotărîte pentru ca să creas­ funcţiune. Am întrebat
bilanţ este pozitiv. Aş vrea ca, producţia de lapte marfă se tone carne şi 1 600 kg lînă. Mai, a XXX-a aniversare a Eli­ acoperi deficitul de nutreţuri. tare păşuni, 8 ha fîneţe na­ că de 3-4 ori producţia de deci : tot stricată ? Nu,
nl s-a răspuns. .
Lipsa furajelor se face simţită
în această privinţă, să subliniez datoreşte faptului că nu am fost Producţia de lapte pe cap de berării patriei şi Congresul al si la ferma zotehnică a C.A.P. turale şi 217 ha , nutreţuri iarbă. îndeplinirii acestui o- Nu a fost însă greu să
biectiv se cere să-i fie subordo­
că am făcut totuşi paşi impor­ noi destul de precauţi şi nu vacă va creşte cu 10 litri, iar Xl-lea al partidului cu rezul­ Sîntandrei. Ajutorul şefului de cultivate. In structura suprafe­ nate şi eforturile cooperato­ ne convingem că nici a-
nu se toacă cocenii
cum
ţelor cultivate, ponderea o de­
în
tanţi privind creşterea numeri­ am asigurat un sortiment mai la ovine cu 0,2 litri. Procentul tate cît mai bune în întreaga fermă exclama, nu fără îngri­ ţin trifolienele vechi, care rilor din Sîntandrei. care se administrează Poate
animalelor.
raţia
că şi calitativă a efectivelor, bogat şi variat de nutreţ. Tot­ de natalitate planificat va fi activitate de producţie a fer­ jorare, că : „Acum este mai ocupă 207 hectare, iar cultu­ Acum este momentul cînd se că îngrijitorii do animale
această
fapt ce ne va permite şi obţi­ odată, nivelul producţiei a fost depăşit cu 2 la sută. Veniturile mei. uşor să cumperi o casă decît rii de sfeclă furajeră i s-au mai pot întreprinde încă ac­ do la convins de unitate nu
importan­
s-au
nerea unor producţii animalie­ influenţat de lipsa îndelungată băneşti planificate a fi obţinute ARONIM OCOŞ furaje". Nu , poate fi ignorat repartizat 10 hectare. In plus, ţiuni susţinute în scopul înlă­ ta şl necesitatea prepară­
însă faptul că în anul trecut
re mai bune. Aşa, de exemplu, a înlocuitorului de lapte — In- din creşterea animalelor se ri­ secretarul recoltarea şi transportul fura­ se mai poate aminti că în a- turării deficitului de furaje în­ rii nutreţurilor !
ceastă primăvară s-au însămîn-
registrat în planul de produc­
comitetului de partid
efectivul matcă la bovine a lavitul — fiind nevoiţi să hră­ dică la suma de 1 395 000 lei, din C.A.P. Sîntandrei jelor din cîmp, îndeosebi Ia ţat 88 de hectare cu trifoi în ţie al unităţii pînă Ia recolta 10 000 LITRI LAPTE
crescut cu 3 capete faţă de pre­ nim viţeii cu lapte integral. ceea ce reprezintă aproape 50 şi ajutorul şefului trifoliene, s-au făcut cu în- cultură ascunsă. anului 1975. Ţinînd seama de
vederile primului trimestru, iar Faptul că am mers două-trei la sută din totalul veniturilor fermei zootehnica tîrziere, înregistrîndu-se astfel Dacă în privinţa suculentelor ■neajunsurile semnalate în anii IN PLUS N-AR STRICA I
pierderi care, acum, atîrnă există unele şanse de diminua­ precedenţi, maximă grijă tre­ 8-a insistat în această
greu în balanţa producţiei ani­ re a deficitului pe seama fo­ buie acordată gospodăririi ju­ primăvară ca în flecare
maliere. cooperativă agricolă să se
losirii resturilor de Ia grădina dicioase a tuturor suprafeţelor acţioneze energic pentru
de legume şi a culturilor suc­ afectate producerii de nutre­ sporirea producţiei 1 de
Iarbă pe păşuni. Ceva s-a
cesive, semne . serioase de în­ ţuri, recoltării, conservării şi făcut şl la C.A.P. Sîn-
trebare se ridică în privinţa preparării furajelor, înlăturării tandrcl, de efcctuîndu-se circa
lu­
crări
curăţare
pe
Este un fapt lăudabil că la sută din producţia anuală asigurării concentratelor ţji a oricărei risipe sau a deprecierii 150 hectare. Cam la atît
calitative. Conducerile C.A.P.
masei verzi. Chiar şi şefului
Era
există preocupare de a extinde Acordul itoba! ii fie aplcat de lapte (sub 3 lă sută lunar), fermei nu-i venea să creadă — şi fermei au datoria să găsească se rezumă acţiunile. urlha,
însă
posibil
şl
ca
şi în cadrul fermei zootehnice ceea , ce denotă existenţa unor de aceea se şi miră : „nu ştiu răspuns concret la întrebare'a : care nu-se colectează de­
retribuirea îngrijitorilor în diferenţe apreciabile între tri­ cum s-a calculat" — că la sor­ cum se va acoperi deficitul din cît la o parte din adă­
administra­
acord global, la venit garantat, mestre, în funcţie de felul cum timentul de masă verde există balanţa furajeră ? — care deo­ posturi, să fie Se puteau
păşuni.
pe
tă
în raport de eforturile depuse sînt eşalonate fătările şi modul camdată este învăluit în mis­ fertiliza cel puţin 15—20
şi rezultatele obţinuţe. Plata de asigurare a bazei furajere. un minus mai mare de 2 000 ter. îndeamnă deci Ia serioase de hectare. Astfel se asi­
muncii. îngrijitorilor se face ţie mai stimulativ! Cooperativa agricolă din tone, reprezentînd peste 30 la reflecţii cele spuse de ajutorul gura un spor de masă
care
reprezinte
să
verde
unitatea de produs, respectiv Sîntandrei are o valoroasă ex­ iută din necesar (I). Intr-ade­ şefului de fermă. echivalentul unei produc­
pe hl de lapte şi după. numă­ perienţă în creşterea vacilor de ţii de cel puţin 10 000 1
rul de viţei obţinuţi. S-a sta­ lapte, fiind ani cînd producţia lapte. N-ar fl prisosit de­
loc această realizare.
bilit ca peste 75 la sută din primul rînd este vorba de uni­ acestui an. Spre exemplu, în­ plusuri de 30-40 de procente. medie a ajuns la peste 2 000 acestui an s-a îndeplinit şi
cuiantumul retribuţiei să se a- formizarea planificării produc­ grijitorul Kadar Ştefan a de­ Tot referitor la forma de 1. Punerea deplină în valoare Păşunea— depăşit. In total s-au predat TASLIJE SIMBOLICE
a potenţialului productiv al a-
vacilor
cu
In
corae pentru producţia de lapte ţiei şi a produşilor pe loturile păşit planul la lapte cu 1 100 1 retribuire, este de reţinut şi nimalelor necesită însă. o acti­ reînsâmînţaiâ peste 7 150 kg carne de bovi­ lapte grajdurile frumos afi­
se
află
realizată, 16,5 la sută pentru de animale. Ca dovadă, toate şi a obţinut 5 viţei din 12 pre­ faptul că nu ş-a reţişit ca toţi vitate mai susţinută pentru a pe 7 hectare ne şi ovine faţă de 6 tone, şate nişte tăbliţe pe care
îngrijitorii să aibă încheiate
probabil
cîndva.
în­
produşii obţinuţi, iar diferenţa contractele încheiate cu îngri­ văzuţi pe întregul an. Cu o angajamentele scrise, să fie permanentiza ca îngrijitori pe cît a fost planificat. scriau date utile se pentru
şl
unităţii
conducerile
o reprezintă plată pentru îngri­ jitorii de la vacile cu lapte depăşire asemănătoare se pre­ îngrijitori complecşi. Ca ur­ cei mai harnici şi pricepuţi fermei zootehnice, referi­
jirea animalelor. Potrivit cal­ prevăd că fiecare (avînd în lot zintă şi soţia acestuia, Kadar mare, la unele loturi de vaci cooperatori, pentru a perfecţio­ O mîsurî bună, gospodă­ Mai mult cu 11 tor la mpnte sl fătărl.
culelor de deviz, tariful de pla­ cîte 16 vaci) are sarcina să Maria. De asemenea, Nicolae sînt îngrijitori care îngrijesc şi na modul de aplicare a retri­ rească, care poate fi aprecia­ viţei predaţi Acum aceste tăbliţe ser­
vesc doar de decor. Dacă
tă ca atare, este reînsămînţa-
tă pe un hectolitru de lapte realizeze cîte 272 hl de lapte Costea şi Seollsy Ilonca âu în­ furajează animalele, iar alţii buţiei în acord global. Evident, rea cu amestec de ierburi va­ se consideră că stnt de
prisos, de ce nu 11 şe dă
este de 40 lei. şi cîte 12 viţei. Calculele a- registrat plusuri la producţia execută doar mulsul. Intr-o ă- aceste măsuri se cer conjugate loroase a unei suprafeţe de 7 la complex o altă destinaţie ?
Introducerea retribuirii în rată că sarcinile de producţie de lapte. semenea situaţie, se înţelege de cu o preocupare asiduă pentru hectare păşune. In primii doi CURĂŢENIA
Potrivit prevederilor pla­
acord global îi stimulează pe pe fiecare lot de animale sînt Fireşte, unele diferenţieri în Ia sine, este greu de stabilit organizarea temeinică a repro­ ani, de aici se va recolta masă nului, pînă la începutul lunii
îngrijitorii de animale să creas­ stabilite pe media ce revine planificarea rezultatelor pe cine poartă răspunderea pentru ducţiei, selecţiei şi a produ­ verde sau fin, iar apoi supra­ aprilie a.c. ferma trebuie să LASĂ DE DORIT
in
tineretului
că producţia de lapte, de carne pe întreaga fermă, adică 75 la loturile de animale se impu­ neîndeplinirea planului. cerii furajelor în cantităţile si faţa îmbunătăţită va intra în predea la complexul intercoo- bovin adăpostul prea face
nu
se
şi numărul de viţei. Fără a sută procent de natalitate «i neau, deoarece acestea nu sînt Ca. ferma dispune de mari sortimentele necesare. Astfel, circuitul pastoral. peratist de creştere şi îngră- curăţenie. O dovedeşte şi
de
gunoi
minimaliza cu nimic eforturile 1 700 1 lapte pe cap de vacă. omogene sub raportul potenţia­ rezerve în privinţa sporirii ferma zootehnică va ajunge Cerne livrata şare a bovinelor 25 de viţei. stratul de peste pielea grajd
ani­
aşternut
care
mal
nu
depuse pentru a-i determina pe Economistul fermei zootehnice, lului productiv. O demon­ producţiei o dovedeşte însuşi să deţină o pondere tot mai Este un fapt pozitiv că sar­ malelor, de multă au vreme
simţit
îngrijitori să înţeleagă avantajele Cornelia Petrescu, ne-a pre­ strează însuşi faptul că exis­ modul de planificare a realiză­ însemnată în structura produc­ în plus cina s-a depăşit cu 11 capete „mîngîlerea" ţesalelor. A-
luzia este valabilă şl pen­
acestei forme de retribuire, nu zentat cîteva rezultate merito­ tă restanţe la realizarea planu­ rilor pe trimestre. Astfel, în ţiei şi a veniturilor băneşti i viţei. Datorită livrărilor su­ tru animalele adulte. S-ar
putea
In
mal
pot fi trecute cu vederea une­ rii înregistrate pe unii îngri­ lui producţiei de lapte marfă, primul trimestru este ptevăzut realizate de unitate şi de mem­ Sarcina aferentă fermei zoo­ plimentare, a fost posibil ca privinţa face curăţeniei. mult Doar
le carenţe care mai există. In jitori în primele trei luni ale deşi o parte din îngrijitori au să se obţină mai puţin de 10 brii cooperatori. tehnice privind livrarea căr­ şi veniturile băneşti pe primul se plăteşte şl îngrijirea
nii pe primul trimestru al trimestru să fie depăşite. animalelor, nu numai fu­
rajarea lor.
In cadrul fermei zootehnice ză şl muncitorii din secţiile foarte multe femei. Le carac­ meni mai tineri, dar tot atit
a C.A.P. din Sîntandrei lu­ cu foc continuu ale fabricilor I M G r H i J I T O R I F R U N T A Ş I terizează spiritul de ordine, de harnici şi pricepuţi în me­
crează un colectiv de oameni şi uzinelor. Numai că ei au de disciplină, de gospodine. serie ca şi cei virstnici. Toţi
harnici şi pricepuţi. Am a- de a face nu cu nişte mate­ 9 Aşa sint şi comunista Elena formează o familie unită, a-
vut prilejul să-i vedem la riale neînsufleţite, ci cU fiin­ ne. Că fără pasiune - cum secutiv în cadrul fermei, adi­ de partid - am obţine rezul­ chime de un an şi al doilea Măgurean şi îngrijitoarea E- nimată de aceleaşi scopuri şi
muncă, dovedindu-şi vredni­ ţe vii. Acestea trebuie hră­ că de la înfiinţarea coopera­ tate din cele mai bune. de doi ani de cind îngrijesc lena Poenar, amîndouă cu interese : creşterea continuă
cia prin fapte : la îngrijirea nite, adăpate, curăţate şi ne spunea un cooperator în tivei. Ion Marian, pensionăr Dar alături de cei virstnici, cîte un lot de vaci cu lapte. vechi state de serviciu in a- a avuţiei obşteşti - calea bu­
corporală şi furajarea anima­ plimbate. virstă - nu faci mare treabă C.F.R., îngrijeşte de 5 ani la îndemnul comuniştilor şi Şi despre ei am auzit vorbe cest sector de bază al coope­ năstării şi fericirii tuturor coo­
lelor, la evacuarea gunoiului, Munca e grea. Dar cei ca­ nici la vaci şl nici la strung. un Iot de vaci cu lapte. al părinţilor, au venit şl lu­ bune. învaţă şi îşi îmbogă­ rativei. Prima munceşte aici peratorilor.
la mulsul vacilor. Sînt oameni re muncesc în zootehnie s-au Şi are dreptate. Alexandru - Dacă am avea numai crează in fermă şi tineri, cum ţesc mereu experienţa de de 8 ani şi a doua de 12. lată cîţiva dintre îngrijito­
pentru care nu există zi de zece oameni ca dinsul - ne sint Zoltan Deme şi Aurel An- muncă. O vechime de 3 şi respectiv rii fruntaşi, care muncesc fn
sărbăt&are. Ei lucrează în obişnuit cu ea. Au îndrăgit Ghilea, om trecut de 60 de 5 ani in fermă au Maria Ka­ cadrul fermei zootehnice a
permanenţă, aşa cum lucrea­ animalele şi o fac cu pasiu- ani, munceşte de 15 ani con- spunea secretarul comitetului dronache. Primul are o ve- Muncesc aici, fn zootehnie, dar şi Wilhelm Szoloşj, oa­ C.A.P. Sîntandrei.
ION MARIAN ELENA POENAR ELENA MĂGUREAN ALEXANDRU SHILEA AUREL ANDRONACHE MARIA KADAR WILHELM SZOLOŞI ZOLTAN DEME
L____