Page 65 - Drumul_socialismului_1974_04

i Biblioteca MunlrrinLj Dova '• Proletari din toate iărlle, unlfl-vă!
SALA DE Li_w i URĂ Primirea de către tovarăşul

NICOLAE CEAUŞESCU

a membrilor

Consiliului Asociaţiei Cineaştilor

T o v a r ă ş u l NICOLAE Conferinţe naţionale a lucrăto­ Secretarul general al partidu­
CEAUŞESCU, secretar general rilor din cinematografie, ale lui, ceilalţi tovarăşi din condu­
al Partidului Comunist Român, cărei lucrări s-au desfăşurat in cerea de partid şi de stat au
preşedintele Republicii Socialis­ zilele de 18 şi 19 aprilie. fost salutaţi cu însufleţite a-
te România, a primit, sîmbăta Au participat tovarăşii plauze de reprezentanţii sluji­
dimineaţa, pe membrii Consi­ Ghcorghe Pană, Dumitru Po- torilor artei cinematografice.
liului Asociaţiei Cineaştilor, a- pcscu, Ilic Verdcţ, Cornel Bur­
leşi în cadrul celei dc-a Il-a tică, Mihai Cere, Ştefan Andrei. (Continuare în pag. a lV-a)
ANUL XXVI Nr. 5 995 DUMINICĂ 21 APRILIE 1974 4 PAGINI - 30 BANI
Cuvîntarea tovarăşului

IN INTIMPINAREA ZILEI DE 1 MAI NICOLAE CEAUŞESCU

Stimaţi tovarăşi. răm mulţumiţi cu ceea ce am noaşteţi atît realizările, cit şi
Doresc să încep prin a fe­ realizat. Să censiderăm că fil­ lipsurile existente, precum şi
Există în practica muncii licita în mod călduros noua mele bune. această orientare preocupările noastre de a asi­
lucrătorilor de la I.R.E. conducere a Asociaţiei cineaş­ bună, constituie jalonul pe gura perfecţionarea organiză­
Economie de carburanţi Deva o anume dăruire cu to­ tilor şi a-i ura succes în în­ baza căruia trebuie să se ac­ rii şi conducerii societăţii,
tul aparte. Este vorba de
perfecţionarea omului însuşi,
ore de nesomn, pentru reme­ deplinirea mandatului încre­ ţioneze, în continuare, pentru a conştiinţei sale, a felului
ridicarea cinematografiei ro­
dinţat de conferinţă.
dierea promptă a unor de­ său de a gîndi şi trăi. Toate
Antrenaţi cu eforturi sporite pentru întâmpi­ Un aport deosebit la obţinerea acestor reali­ ficienţe ce apar pc reţea, sau Problemele dezvoltării cine­ mâneşti la nivelul realizărilor acestea oferă posibilităţi infi­
narea cu realizări deosebite a zilei de 23 Au­ zări îţi aduc conducătorii auto, tehnicienii şi pentru lucrul efectiv pc care matografiei în România ocu­ generale obţinute de poporul nite de inspiraţie pentru sce­
gust şi Congresului al Xl-Iea al partidului, inginerii de la coloanele de transporturi auto obişnuim să-l inserăm la pă un loc important în via­ român în dezvoltarea econo- narişti, pentru regizori, pen­
conducătorii auto de la U.M.T.G.F. Deva des­ din Iscroni, Uricani, Dobra, Orăştie şi Pui, „realizări de producţie". ţa societăţii noastre. în pre­ mico-socială, în făurirea so­ tru artişti. Se cer prezentate,
făşoară o amplă acţiune pentru folosirea cu a căror atenţie principală este îndreptată în Nimic la urma urmei mai ocupările conducerii de partid. cietăţii socialiste multilateral prin intermediul filmului, o-
dezvoltate, la nivelul exigen­
chibzuinţă a combustibililor, îndeosebi a ben­ permanenţă pentru îmbunătăţirea coeficien­ firesc, acum, în acest penul­ Pornim de la rolul important ţelor spectatorilor, al cerin­ piniei publice, maselor popu­
ne care îl are cinematografia
zinei. Ca urmare a strădaniei lor, unitatea ra­ tului de utilizare a parcului, asigurarea ritmică tim an al cincinalului, cind în activitatea de ridicare a ţelor partidului nostru. lare din România şi din stră­
portează obţinerea pînă în prezent a peste şi operativă a atelierelor mecanice cu piese de forţa creatoare şi stimulato- nivelului cultural al maselor Avem, cred, toate condiţiu- inătate, atît realizările şi de­
71 C00 tone de benzină, cantitatea urmînd a schimb, efectuarea unor reparaţii de un ridicat populare, în realizarea pro­ nile pentru a ne propune o fecţiunile, cit şi eforturile
fi majorată în cinstea zilei de 1 Mai. nivel calitativ. gramului partidului de făuri­ dezvoltare mai accentuată a pentru îmbunătăţirea conti­
66 nuă a activităţii generale des­
Concertul re — odată cu edificarea so­ activităţii cinematografiei, a- făşurate în societatea noastră.
9 9 cietăţii socialiste multilateral tît în privinţa conţinutului, Străinii, care vin în număr
dezvoltate — a omului nou, cit şi a calităţii artistice — destul de mare în România,
înaltei în dezvoltarea conştiinţei so­ deosebit de importantă pentru remarcă tocmai acest proces
Mina Uricani în rîndul colectiveior cialiste, care este o condiţie atractivitatea oricărui film. de înnoire continuă care a-
Fruntaşii se menţin... primordială a progresului ge­ Dumneavoastră ştiţi că şi o re loc în societatea socialistă
neral al societăţii noastre.
idee bună, dacă e prezentată
fruntaşe din Valea Jiului tensiuni Pornim de la preocuparea ca într-o formă plictisitoare, românească, faptul că nu ne
in frunte arta în general, deci şi cine­ poate avea, cîteodată. o in­ mulţumim cu ce am realizat,
matografia, să se încadreze fluenţă mai rea decît dacă că acţionăm continuu pentru
JILINEDOARA. Angajamentul reînnoit ric a oamenilor lucrează la cit mai activ, de pe poziţii n-ar fi prezentată deloc. Pe perfecţionarea tuturor laturi­
al colectivului de la oţelăria electrică din unison, pentru „acoperirea" militante, în activitatea de lingă conţinutul de idei care lor activităţii economico-so-
cadrul C. S. Hunedoara — realizarea peste argumentelor ce fac din „cin­ înfăptuire a directivelor Con­ trebuie să stea permanent în ciale. Aş dori ca şi cinema­
plan in acest
Impulsul hotărîtor al hărniciei an jubiliar a 6 0CC tone de cinalul înainte de termen" gresului al X-lea al partidu­ atenţia noastră — este nece­ tografia noastră — în general,
oţel — se materializează cu fiecare zi pe un crez, decît acest elan mul­ lui, ale Conferinţei Naţiona­ sar să avem în vedere că arta noastră — să fie mai
sensibilă la aceste procese şi
£ Toate sectoarele — cu planul al Pricanilor depăşirea acumulată re­ platformele mereu fierbinţi ale cuptoarelor tiplu ce susţine „concertul" le, ale plenarei Comitetului filmul îşi are legile lui artis­ preocupări, să se străduiască
i naltei tensiuni.
zilnic depăşit prezintă un progres deosebit, iar cele de 50 şi 20 tone. Oţelarii electrici — frun­ Pentru că aşa cum zicem Central din noiembrie 1971 tice. Numai în măsura în ca­ să le prezinte într-o formă
8 000 de tone o dovadă a ambiţiei taşi iti întrecerea socialistă pe combinat — care s-a ocupat special de re este accesibil, plăcut, inte­
cit mai convingătoare, mai e-
Q „Două zile avans în îndeplini­ colective de a ridica mai sus ritmul au hotărit ca în cinstea zilei de I Mai să noi „pentru realizarea produc­ problemele ideologiei, cultu­ resant, el poate exercita o in­ locventă, aţît din punct de
ţiei . peste plan” echipele
rea planului lunar" producţiei. Impulsurile determinante raporteze elaborarea suplimentară a unei conduse de Ioan Păcurar, rii şi educaţiei. fluenţă puternică asupra spec­ vedere al conţinutului cit şi
pentru intensificarea activităţii pro­ însemnate cantităţi de oţel, în contul anga­ Augustin Solonca şi Nicolae Se poate spune că, într-ade- tatorilor. asupra maselor al formei artistice.
De multă vreme minerii de la lîlri- ductive au surse multiple. Hotări- jamentului anual asumat, iar calitatea aces­ Badistru au muncit în zilele văr, în ultimii ani s-au rea­ populare. In acest an sărbătorim a
cani e-au mai încercat atît de puter­ toarc este însă angajarea fermă a tuia să fie ireproşabilă. Rezultatele obţi­ capricioase de primăvară, pc lizat paşi importanţi în direc­ Este pozitiv că am ajuns 30-a aniversare a Eliberării
nic şi deplin ca în aceste zile satis­ comuniştilor din exploatare, a liecărci nute de la începutul lunii dau garanţia că ploaie . şi vînt, • pc lapoviţă ţia îmbunătăţirii activităţii ci­ să realizăm 25 de filme pe României de sub dominaţia
facţia izbînzilor în muncă. Şi aceasta brigăzi de a dobîndi în cinstea măre­ şi acest angajament va fi onorat exemplar. şi la zero grade, cile două- nematografiei româneşti, a an. Probabil că vă gîndiţi să fascistă, vom avea Congresul
pentru că, nicicînd ca în aceste zile ţelor evenimente ale anului realizări patru ore in plus numai ca creaţiei de film. Au fost rea­ nu ne oprim însă aici. Ade­ al Xl-lea al partidului. Pro­
premergătoare sărbătorii de la 1 Mai, de prestigiu în marea întrecere. lucrarea de punere în func­ lizate multe filme care ser­ vărat. se produc mai mult de babil că cinematografia are
colectivul minei nu s-a prezentat cu — In sectorul III, care deţine pon­ ţiune a liniei de 20 kilowaţi vesc mai bine scopului edu­ două filme româneşti pe lună. în vedere să prezinte unele
realizări atît de „rotunde" şi la ase­ derea în exploatare, comuniştii care Şoimuş — Simeria să se pe­ cării patriotice, socialiste, a Cerinţele sînt însă mari, pro­ aspecte legate de aceste eve­
menea dimensiuni ca astăzi. Care sînt se află în fruntea brigăzilor au declan­ Ajutor efectiv treacă .., peste plan. Asta maselor populare, contribuie blemele care pot fi atacate.de nimente, de lupta de elibera­
mai activ la răspîndirea con­
acestea ? şat şi susţin întrecerea — arată mais­ ca să sc ştie că şi electricienii cepţiei despre lume şi via­ cinematografie sînt multiple re a poporului nostru. Tre­
— Cea mai mare realizare a noas­ trul principal Ioan Busiccscu, secre­ constructorilor de la I.R.E. pot să-şi onore­ ţă a partidului nostru. In ca­ şi variate. Se vor putea, deci, buie spus că cinematografia
tră în acest an o constituie îndepli­ tarul organizaţiei de partid pe sector. ze ireproşabil planul şi an­ drul conferinţei care s-a ter­ găsi teme corespunzătoare noastră a oglindit în general
nirea ritmică, zi de zi, decadă de Brigăzile conduse de Gheorghc Scor­ PI l'ROŞANI. Paralel cu strădaniile pe gajamentele. minat ieri, au fost relevate pentru un număr ceva mai slab mişcarea revoluţionară
;
decada, a sarcinilor de plan, la toţi pie, Ion Pctreanu, Simion Budcscu, care le depun pentru realizarea sarcinilor de Urmează altfel de „con­ aceste realizări. Şi preşedin­ mare’ de filme. Sper că se va romanească,- începînd — dacă
indicatorii, la toate sectoarele şi pe Ştefan Negru, maistrul Gheorghc plan şi a angajamentelor asumate în marea certe". Cu cîtcvn zile in tele Asociaţiei cineaştilor a ţine seama de aceasta. Pro­ vreţi — de pe' vremea Unirii
întreaga mină, fapt ce nu s-a mai Mtlzurău şi inginerul Dumitru Pcn- întrecere socialistă de îndeplinire a cincina­ urmă cablul cc alimentează vorbit aici despre rezultatele babil că va fi necesar să şi’ pînă astăzi, de la crearea
întîmplat de ani şi ani de zile la ciu sînt cele care, prin rezultatele lului înainte de termen, constructorii de întreprinderea chimică Orăş- obţinute. Am putea să ne de­ pornim cu mai mult curaj la primului partid muncitoresc,
Uricani — declară ing. Carol Schreter, lor, imprimă întrecerii un ritm viu, utilaj minier de la I.U.M. Petroşani îi aju­ tic „cade". clarăm mulţumiţi cu ceea ce realizarea de filme seriale — în 1893, şi pînă în zilele
directorul exploatării. De aici derivă soldat cu rezultate deosebite. ‘Acestor tă efectiv in muncă pe constructorii de la Defecţiunile (ui sînt seri­ s-a realizat, am putea consi­ de calitate bună. desigur. noastre. Asemenea etape şi
toate succesele dobîndite pînă acum în comunişti li se datorează în primul T.C.M.M. — cei care efectuează lucrările de oase. E ’b'pilc ■electricienilor dera că, pe baza acestor re­ Oricum, nu este prea plăcut momente de importanţă co­
1
întrecerea închinată aniversarii celoT rînd faptul’ că sectorului’ nostru îi extindere a uzinei din Petroşani. După cum Teodor Murcşan şi Ioan Mun­ zultate, avem toate condiţiile ca la televiziune să vedem vârşitoare ale istoriei noastre
trei decenii de la Eliberare şi Con­ revine aproape jumătate din depăşi­ se ştie în acest an I.U.M. Petroşani îşi va tean muncesc cîtc 12-17 ore ca în viitor să obţinem, filme doar seriale străine. Serialul pot constitui pentru creatorii
gresului al Xl-lea al P.C.R. La ora rea de plan pe exploatare. transfera o bună parte din activitatea pro­ ne zi şi numai in 3 zile ca­ şi mai bune, cu un conţinut expirat recent' a‘ avut o temă din toate genurile artei, inclu­
actuală avem un plus de producţie pc Din rîndul colectivului sectorului ductivă in noile hale. De aceea, îi sprijină blul nou pulsează kilowaţii la şi mai valoros. N-ar fi. cred, bună, dar, după cit cunosc, siv din cinematografie, teme
exploatare de 6 400 tone. Pînă la III se detaşează, prin semnificaţia energic pe constructori, cu echipe proprii necesitatea utilajelor întreprin­ bine, dacă nu am menţiona s-a bucurat de multe critici de inspiraţie pentru realizarea
1 Mal îl vom amplifica, iar pînă la sa, iniţiativa minerului Gheorghc de montori, în dorinţa comună de a reduce derii. totodată că, în aceşti ani, pe , din partea telespectatorilor şi unor opere de mare valoare.
marea sărbătoare a Eliberării ne-am Durlă. termenele de execuţie, de a asigura condiţii E un concc’t firesc care lingă o serie de filme bune, de mult mai puţine aprecieri. Sînt, de asemenea, încă slab
propus să atingem cel puţin 8 000 tone AL. VALERIU optime în noile spaţii de producţie. sc susţine la înalta tensiune au mai văzut, totuşi, lumina Va trebui să ne gîndim foarte oglindite perioada înfăptuirii
peste prevederi. a responsabilităţii. zilei şi unele filme ce nu se serios la necesitatea realizării insurecţiei naţionale antifas­
Pentru actualul potenţial productiv (Continuara in pag. a ll-a) C. I. află la înălţime nici din punct unor filme seriale pentru te­ ciste şi antiimperialiste, pre­
de vedere al conţinutului, nici leviziunea românească şi. în cum şi participarea României
din punct de vedere al nive­ măsura în care vor ‘ fi bune, la războiul antihitlerist. Con­
lului artistic. Dealtfel, asu­ pentru străinătate. sider necesar ca în viitor să
pra unora din acestea s-a mai Nu doresc să mă refer a- acordăm mai multă atenţie a-
atras atenţia în decursul a- eum la preocupările generale cestor perioade din istoria
ale partidului, ale poporului
luptei poporului nostru, oglin­
cestor ani. Oricum, cred că
PRODUCŢIEI putem aprecia, în ansamblu, nostru. Vă sînt cunoscute di­ dirii lor corespunzătoare în
opere cinematografice. Ştiu
recţiile în care acţionăm pen­
ca pozitive activitatea din ul­
timii ani, orientarea şi dru­ tru dezvoltarea economică şi că sînt prevăzute filme în a-
mul pe care se merge în ci­ socială a ţării şi pentru ridi­ cest fel şi în producţia aces-
nematografia românească. Cu carea bunăstării materiale şi
o condiţie : să nu ne decla­ spirituale a poporului. Cu­ (Continuare în pag. a IV-a)
La Industria laptelui Simeria
Pe unde a trecut de prirhăvară a Uniunii Interparlamentare
încheierea lucrărilor sesiunii
Necazuri accidentale
Metronomul producţiei” Lucrările sesiunii de pri­ nale, între care pregătirea a Uniunii Interparlamentare,
11 măvară a Uniunii Interpar­ celei dc-a ll-a conferinţe m- . apreciind ospitalitatea deose­
terparlametare privind se­
lamentare.
la
desfăşurate
bit dc caldă a poporului
Se încheie zilele acestea lectivelor şi a conducerilor u- şi „vaduri" de colectare Bucureşti, la Palatul Mani curitatea şi cooperarea în. român.
prima etapă a întrecerii în­ nităţilor restanţiere pentru Adunări Naţionale, s-au în­ Europa, situaţia din Orientul G. S. Dhillon. preşedinte
chinate celor două măreţe redresarea producţiei şi rea­ cheiat sîmbătă cu şedinţa Apropiat şi altele. A.L a! Consiliului, a reafir­
evenimente ale anului jubiliar lizarea ritmică a prevederilor neexplorate Consiliului Interparlamentar. In încheierea dezbaterilor mat. în numele tuturor par­
1974. In toată această perioa­ planului. Consiliul a dezbătut proble­ sale, Consiliul Interparlamen. ticipanţilor. sentimentele de
dă, „Metronomul producţiei", Redăm mai jos unităţile în me referitoare la ordinea de tar â luat act de declaraţiile profund respect şi gratitu­
iniţiat de redacţia ziarului care a fost prezent „Metro­ Na dorim să facem aici pereche de cizme de zi a celei de-a 61-a Confe­ parlamentarilor din Ceho­ dine faţă de preşedintei^
nostru, din dorinţa de a nomul producţiei", precum şi un bilanţ al preluării lap­ protecţie, dar ambele pe rinţe interparlamentare ce slovacia, Danemarca. Coasta Nicolae Ceauşescu. adresînd,
impulsiona activitatea pro­ situaţia existentă la data res­ telui de pe teren de către un picior. Cind e vor­ Laboranta Pighy Bendea, va avea loc în toamnă la de Fildeş. Mexic, Pakistan şi totodată. Marii Adunări Na­
ductivă în unităţile cu rămî- pectivă şi la ora actuală a di­ întreprinderea de industria­ ba să avem vreo defec­ din cadrul Fabricii de stîlpi Tokio, raportui secretarului Belgia, care. în numele lor ţionale a Republicii Socia­
neri în urmă, a fost prezent verselor produse despre care lizare a laptelui Simeria. ţiune, ne penalizează ime­ hidraulici Vulcan, verifică pe general al Uniunii Interpar­ şi al altor ţări din zonă, au liste România. Grupului na­
în 9 întreprinderi, interve­ am tratat în coloanele zia­ Am stabilit pînă acum — diat la salariu, dar de asi­ teren cum se desfăşoară pro­ lamentare asupra activităţii exprimat recunoştinţa şi ţional român mulţumiri pen­
cesul de lucru la secţia gal­
nind pentru mobilizarea co­ rului. cu ajutorul interlocutorilor gurarea echipamentului pre­ vanizare. dintre cele două sesiuni, pre­ cele mai vii mulţumiri pen­ tru succesul desăvîrşit al
noştri — că funcţionarii şi văzut în regulamente riu se
conducerea întreprinderii îngrijeşte. cum şi unele probleme ac- tru buna organizare a lucră­ sesiunii.
trebuie să acţioneze cu mai ■La o oră matinală, şoferul tale ale situaţiei internaţio­ rilor sesiunii de la Bucureşti ‘ (Agerprcs).
La data multă responsabilitate pen­ Teodor Coprean, de pe ruta
prezenţei tru onorarea obligaţiilor Brad-local ne spunea :
„Metrono­ Situaţia la contractuale, respectarea — — Prin 17-18 martie, din
mului" in 20 aprilie după fixarea în prealabil satul Vulcan ni s-a dat în In pagina a ll-a PAGINA A III-A
unitate cu exactitate — a traseelor loc de lapte bun — lapte
de către toţi conducătorii sintetic pentru hrănit viţeii.
E.M. PETRILA j auto. — Cum aţi procedat ? • V.l. Lenin şi mişca­ Proiecful legii privind sistematizarea teritoriului
— cărbune extras — 2 631 tone -j- 3 568 tone In aceste rînduri ne o- — L-am recepţionat sepa­
prim asupra cîtorva aspecte, rat şi l-am adus în fabrică. rea socialistă din Româ­
I.M. HUNEDOARA i care se îndreaptă direct că­ De serviciu Ia recepţie era nia : Influenţa ideilor şi localităfiior urbane şi rurale
— fier în minereu marfă — 320 tone -f 925 tone tre factorii responsabili ai Cornelia Popa, iar laboran­ leniniste asupra mişcă­
întreprinderii. tă era Iolanda Paty. După cum este cunoscut, Plenara pînă la data de 10 mai 1974 Comitetului
E.M. DEVA — Şeful contabil face „e- — Ştim că în asemenea rii revoluţionare a mun­ C.C. al P.C.R. din 25-26 martie a.c. a Executiv al Consiliului popular judeţean
— plumb în concentrate — ■ — 3 tone conomii" pe sănătatea noas­ situaţii cantitatea de lapte citorimii hunedorene aprobat proiectul legii privind sistema­ sau Comitetului pentru problemele Con­
— zinc în concentrate — 5 tone tră — spunea Ioana Negrea, se impută. Aţi plătit ceva ? O Viaţa pionierească
— cupru în concentrate + 25 tone muncitoare la „pasteurizare". — Nu, nu ştiu cum au tizarea teritoriului şi localităţilor urbane siliilor populare — Bucureşti, Calea Vic­
Nu ne asigură echipamentul justificat factorii responsa­ în anul jubiliar XXV toriei nr. 63-69. Dată fiind însemnătatea
I.V. CĂLAN prevăzut în regulamente, şi bili cantitatea respectivă. • Campania agricolă şi rurale şi a hotărit ca ea să fie su­ legii al cărei proiect îl pubicăm în nu­
— cocs brichete — 310 tone + 20 tone din această cauză se îngroa­ MARIN NEGOITA de primăvară pusă dezbaterii publice. Propunerile,
şă numărul absenţelor de NICOLAE PANAITESCU mărul de astăzi, ziarul nostru pune la
I.M.C. DEVA boală. In magazie, de pildă, • Semnal observaţiile, opiniile cetăţenilor pe mar­ dispoziţia cititorilor o rubrică permanen­
— panouri mari prefabricate — 784 mc — 346 mo mai există numai o (Continuara in pag. a 2-a) ginea proiectului de lege vor fi trimise tă consacrată acestei dezbateri.
„MARMURA"
— placaj finit — 3 798 mp + 1 500 mp
r
pe
a
construit,
prin
E.M. PAROŞENI SIMPOZION CU TEMA CURS DE PUNCT MUZEISTIC tlrice din unităţile Cu de acest lui — patriotică a cetă­ STATIE PENTRU
munca
raza
comunei.
— cărbune extras — 2 036 tone — 6 352 tone PERFECŢIONARE LA CINCIŞ prilej au fost trecute in ţenilor, un drum de ac­ AUTOBUZE
SANÂTATEA FEMEII
PENTRU RESPONSABILII revistă şi cîteva gazete, ces în lungime de 2 km, In localitatea Burjuc —
remarcat
sediului
s-au
I.U.M. PETROŞANI 1 Din Iniţiativa Comitetu­ UNITĂŢILOR DE SERVIRE Astăzi, Ia ora 11, se DE LA între care ne mîndrim" pînă unde se construieş­ tn apropierea — s-a
te releul.
popular
consiliului
ei
„Cu
la
— maşini şi utilaje pentru lu lui municipal al a femeilor inaugurează muzeistic al Clnciş (Iprodcoop), „Munca noas­ construit, prin munca pa­
punctul
sa­
recent,
avut
Hunedoara,
crărî miniere — 417 tone — 420 tone loc simpozionul „Menţine­ Conducerea cooperativei tului, instala? în incinta tră" şi gazeta satirică UN NOU triotică a cetăţenilor,
rea sănătăţii fizice a fe­ meşteşugăreşti Haţeg, „Reteza­ şcolii din localitate. Mu­ „Ceasul rău" (ambele de o staţie pentru autobuze­
din
tul",
a
luat
la S.M.A.) şl altele.
obiecte,
asigurării
I.I.L. SIMERIA meii, în scopul îndatoririlor măsuri în vederea orga­ zeul înfăţişează ilustra­ DISPENSAR UMAN le care trec pe aici. S-a
fel
loc
acest
în
asigurat
date.
documente,
îndeplinirii
— lapte preluat 39 721 litri 44 690 litri de salariată, soţie, ma­ nizării unul curs de per­ ţii din evoluţia localită­ O ZI de staţionare pentru ma­
pentru
mă". Au participat lucră­ fecţionare unităţilor de respon­ ţii, refleetînd ocupaţii ale A ÎNCEPUT şini, şi un refugiu acope­
ser­
sabilii
toare de la secţiile trico­ localnicilor de-a lungul CONSTRUCŢIA UNUI La Dobra — aşa cum rit pentru călători.
taje, covoare şi croitorie vire. Cursul are două ci­ istoriei. RELEU DE TELEVIZIUNE prevede schiţa de siste­
cuprinde,
şi
to­
în
cluri
a
viitor
matizare
Din compararea datelor în­ producţiei, însă fără ca aces­ din mlcroralonul 4 ale tal, 34 de lecţii, avlnd ca GAZETELE DE PERETE centru urban acestui polariza­ VREMEA
de
cooperativei „Drum nou".
scrise mai sus, rezultă că la tea să satisfacă sarcinile de Cadre medicale au reţi­ subiect teme politice, şl or­ a Pentru a se crea con­ re intercomunală — a în­ Pentru 24 ore
producţiei
ganizarea
a
pro­
diţii
de
construcţia
va
Vremea
fi
E.M. Pctrila, I.M. Hunedoa­ recuperare şi cerinţele planu­ nut atenţia auditoriului locului dc muncă, plani­ Şl SATIRICE IN SCHIMB gramelor vizionare televiziune ceput dispensar uman. unui frumoasă, cu cerul relativ
de
nou
me­
tem­
ra, I.V. Călan şi „Marmura" lui. De unde concluzia că la cu expunerile : „Alimen­ ficarea şl pregătirea pro­ DE EXPERIENŢA şi pentru locuitorii din nit să satisfacă în bune porar noros ziua. Vîntul
E.M. Deva, E. M. Paroşeni, taţia raţională la copii şi ducţiei, rolul cooperaţiei satele de munte, din zona condiţi-uni cerinţele mereu
din
moderat
Simeria, producţia a fost re­ LM.C. Deva şi I.U.M. Petro­ adulţi", „Necesitatea şi meşteşugăreşti în econo­ La Dobra, In cadrul comunelor Zam, Burjuc. descinde ale populaţiei va sufla sud-vest. Tempe­
nord
şi
dresată total, înrcgistrîndu-sc mijloacele de întreţinere mia naţională, munca cul- Iprodcoop, a fost orga­ Gurasada şi pînă la Uia, din zonă. In prezent se ratura va fi cuprinsă în­
şani sînt necesare eforturi şi a danturii" şi „Sportul — tural-educativă, jurisdic­ nizat un reuşit schimb ALTA s-a început construcţia lucrează la săpături şi se
însemnate depăşiri de plan. Şi preocupări susţinute pentru mijloc de combatere a se­ ţia muncii, pregătirea dc experienţă al respon­ unul releu dc televiziune. transportă piatra necesa­ tre 10 şi 15 grade ziua,
intre
minus
iar
noaptea,
CON-
în restul unităţilor se con­ lichidarea grabnică a restan­ dentarismului". (M. cores­ profesională a instructo­ sabililor şi de membrilor co­ Consiliul popular al comu­ ră fundaţiei — lucrări la 3 şi 2 grade. Dimineaţa,
STANTINESCU.
rilor de practică a uceni­
redacţie
mitetelor
ale
local sc va produce cea­
stată o creştere a ritmurilor ţelor. pondent). , cilor şi altele. gazetelor de perete şl sa- nei Burjuc — spunea Ioan care participă numeroşi ţă şl brumă Ia soi.
Leia, secretarul consiliu­
cetăţeni din comună.