Page 66 - Drumul_socialismului_1974_04

r
«ÎSîSS^SSEaKJÎBESKSSOISaEBCÎ
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 993 ® DUMINICA 21 APRILIE 1974

VA. LENIN Şl_ MIŞCAREA SOCIALISTĂ DIN ROMANIA w m ţUmtiemaAjcâM

INFLUENTA IDEILOR LENINISTE ASUPRA MIŞCĂRII I n a n u l j u b i l i a r MEDICULUI © Doctorul Ti-
LA MULJI ANI OMULUI,
beriu Călugăru, cunoscut şi
apreciat în întregul judeţ şi
în afara lui, împlineşte as­
tăzi o vîrstă „rotundă". De
REiLUTIONARE 1 MUNCITORIMII HUNEDORENE m AHiiiiii im roşu nmm o rară modestie şi de o a-
leasă probitate politică şi
profesională, dînsul şi-a cu­
cerit de-a lungul anilor o
* SI COMANDANŢI 0! UilIÂTI
înaltă stimă şi apreciere,
La 22 aprilie se împlinesc flăcărat la lupta pentru rea­ revendicări, reculnoscute de a-î determina pe muncitori „întotdeauna doctorul Tibe-
104 ani de la (naşterea lui lizarea aspiraţiilor lor de teama „pericolului roşu", să reia lucrul, se recurge la riu Călugăru rezolvă cazu­
Vladimir Ilici Lenin, disci­ libertate şi progres, pentru cum îl numesc ei, nu le acţiuni hotărîte care merg „Am avut fericirea să mi canicul dc locomotivă Nico­ zegetusa primul comandant de rile ce i se adresează cu
polul credincios al lui Marx eliberarea socială şi naţio­ sînt satisfăcute muncitorilor, de la evacuarea din locuin­ se încredinţeze de către' par­ lae Hui. „N-am să uit simbo­ pionieri din această comună, multă competenţă - spunea
şi Engels, întemeietorul Par­ nală". decît parţial, ceea ce duce ţe pînă la expulzarea din tid nobila sarcină de a con­ lul cravatei de pionier. M-a Carol Bora, actualmente eco- dr. Ioan Moza, şeful secţiei
tidului Comunist al Uniunii Itn asemenea împrejurări la noi nemulţumiri şi face ca Valea Jiului.' duce prima unitate de pio­ călăuzit în viaţă şi am predat nomist-expert în oraşul Cra- chirurgie a spitalului jude­
Sovietice şi al primului stat au luat fiinţă, în toamna a- cererile să se repete tot Mai „grijulie", brigada de nieri de la şcoala din Ilia, ştafeta mai departe celor doi iova. Fostul comandant îşi ţean din Deva. In ultima
socialist din lume. nului 1918, consiliile şi găr­ mai des. Siguranţă Petroşani propune care a luat fiinţă în anul copii ai mei, precum şi ti­ aminteşte cu emoţie de prime­ noapte cind a fost de gar­
Acest eveniment ne prile­ zile muncitoreşti din Valea Consiliul Dirigent, la rîn- „ca cei ce au luat parte la 1949 — ne scrie profesorul nerilor pe carc-i îndrum în le activităţi pioniereşti: strîn dă a rezolvat 12 cazuri —
juieşte ocazia unei retro­ Jiului, care, punînd stăpîni- dul său, nu se grăbeşte să grevă să se prezinte zilnic la Vladimir Bălcanu, de Ia Li­ meseria aleasă" — mărturiseş­ gerea de fier vechi, culegerea unele, ca cele ale lui Sipko
spective asupra legăturii miş­ re pe întreprinderile minie­ sprijine satisfacerea reven­ Siguranţă". Tot aceasta pro­ ceul din Ilia. Astăzi acti­ te Edita Slakovitz-Simon, dc plante medicinale, organi­ Gheorghe, comoţie cerebra­
cării muncitoreşti din ţara re, inclusiv pe puterea mili­ dicărilor, iar pentru linişti­ pune ca „toţi care au fost vitatea de pionieri e cunos­ asistent universitar la Con­ zarea de serbări populare, lă în urma unui traumatism,
Petru Josan, retenţie acută
noastră cu mişcarea de eli­ tară şi civilă, au dat dovadă rea . muncitorilor este trimi­ arestaţi cu ocazia grevei ge­ cută si apreciată în întreaga servatorul din Cluj. „Pot turneele echipei de teatru la de urină — fiind deosebit
berare din România în ge­ de o adevărată maturitate să în Valea Jiului armata. nerale şi au fost puşi în ţară. Fiecare urmăreşte cu afirma că de la organizaţia ITobiţa, Păucinesti, Clopotiva,
neral, precum şi asupra in­ revoluţionară în organizarea La 19 martie 1920 muncito­ libertate să lucreze sub su­ drag pe pionieri la emisiunile de pionieri am învaţat să Toteşti şi alte localităţi. Scri­ de grave şi complicate". Cu
fluenţei ideilor lui Lenin în producţiei şi a vieţii obşteşti. rii înaintează Direcţiunii Mi­ pravegherea santinelelor pen­ de radio şi televiziune, la muncesc în mod conştiincios, soarea se încheie cu frumoase ocazia împlinirii celor 5 de­
cenii de viaţă ne alăturăm
faptele revoluţionare ale După cum vom observa, a- nelor din Petroşani un ul­ tru a nu putea propaga mai munci patriotice şi concursuri cinstit, să pun mai presus îndemnuri dc a munci şi a tuturor celor care i-au urat
muncitorimii hunedorene. ceastă experienţă revoluţio­ timatum, în care arată că departe ideile lor". sportive, la activităţile artis­ interesele colective faţă dc învăţa mai bine adresate pio din suflet : „La mulţi ani".
împrejurările istorice con­ nară a fost de mare folos dacă în 24 de ore nu li se Cu ocazia grevei generale tice, drumeţii, expediţiile „Cu­ cele individuale, să-mi iubesc nierilor dc astăzi de la Sarmi-
ţara, să fiu sinceră, modestă,
crete au dus la apropierea mulncitorilor mineri pentru satisfac cererile vor declara din toamna anului 1920, au tezătorii" etc. bună tovarăşă de muncă" — zegetusa. INTERVENJiE OPERATIVA
Toate acestea au intrat în
mişcărilor socialiste din Ru­ luptele care au urmat. Chiar grevă. Cele cerute nu le fost arestaţi 19 muncitori din tradiţie. Acum un sfert de scrie profesoara Avornicului ■k © Cu cîteva zile în urmă,
sia şi România încă din faza dacă încercarea lor din toam­ sînt satisfăcute ; mai mult, Vulcan, 33 muncitori din veac eram însă doar la înce­ Ta mara. ... Scrisori, scrisori. Zil­ in miez de noapte, la linia
lor premarxistă, existînd în na anului 1918 n-a dus la o salariile, care trebuiau plă­ Petroşa'ni-Petrila, 18 munci­ putul de drum al organiza­ O scrisoare bogată în amin­ nic poşta aduce un număr de 15 kilovolţi nr. 1 de la
acest seins foarte numeroase izbîndă totală, ei au ajuns tite încă din 15 martie, nu tori din Lupeni şi 12 din ţiei". tiri ne-a parvenit şi de la mare dc plicuri cuprinzînd Orăştie s-a produs un scurt­
fenomene ce relevă strînse să-şi cunoască marea forţă se plătesc nici în 20 martie, Lonea, care au fost trimişi Despre acest început de Genoveva Popa (Farcaş) în fapte şi amintiri emoţionante circuit, fapt ce a „parali­
şi vii legături. Ulterior se revoluţionară de care dispun, pe motiv că nu sînt bani pentru judecare la Curtea drum profesorul Băleanu îşi care ne este descrisă festivita­ din viaţa pionierilor aflaţi^ la zat" dintr-o dată activitatea
păstrează interesul pentru să-şi clarifice mai bine for­ mărunţi. Marţială din Sibiu. Din cei aduce aminte cu emoţie. Pri­ tea primirii în pionierat. a 25-a aniversare a organiza­ unor unităţi economice din
preocupările mişcării social- mele de luptă şi să-şi formu­ „Nemaiputînd îndura mi­ arestaţi, trei muncitori au mele grupe şi detaşamente dc „Eram în clasa a V-a a Şco­ ţiei. oraş. Intervenţia operativă
democratice ruse, pentru ac­ leze mai concret revendi­ zeria, foamea, condiţiile gre­ fost condamnaţi la cîte 10 pionieri s-au înfiinţat sub lii generale din Ilia cînd am Citim scrisoarea semnată de a electricianului Cornel O-
tivitatea sa teoretică şi prac­ cările economice, sociale si le de muncă, nelegiuirile şi ani, 2 la cîte 8 ani, 10 la semnul entuziasmului şi ab­ fost făcută pionieră" — ne pionierul Suciu Daniel, elev priţa a fost Insă salvatoare.
tică. Acest interes era ali­ politice. prigoana autorităţilor, mun­ cîte 5 ani şi 2 la cîte 6 ani negaţiei. Cei mai buni elevi scrie corespondenta, mărturi- în clasa a IV-a a Şcolii gene­ In numai două ore şi cinci
mentat şi de contactele per­ In anul 1919, din cauza citorii mineri, români şi închisoare. ai şcolii primeau cravata de sindu-ne emoţia deosebită care rale Orăştie. Micul Daniel ne minute, el a remediat de­
sonale dintre militanţii de condiţiilor de mizerie în ca­ maghiari din Petroşani au Direcţiunea minelor din pionieri ca o răsplată a mun­ a trăit-o atunci. In aceeaşi scrie tocmai din... Tulcea, fecţiunea dînd din nou „ca­
frunte ai mişcării din cele re erau nevoiţi să munceas­ declarat grevă la 22 martie Petroşani nu este însă de cii şi învăţăturii ; ei se an­ scrisoare a fost expediată şi unde a poposit în cadrul le liberă" kilowaţilor.
două ţări, dar el reflectă un că şi să trăiască minerii 1920“ — se subliniază în­ acord cu aceste condamnări gajau să muncească şi să în­ o fotografie a clasei a V-a excursiei prin ţara organizata
element de ordin mai gene­ din Valea Jiului, starea de tr-un document al vremii, pe care le consideră uşoare veţe mai mult şi mai bine. din anul 1949, devenită unul de un grup de pionieri de la CASATORII © In oraşul
ral, şi anume importataţa is- spirit continuă să se men­ iar „în 26 martie greva era „Se ştie că Valea Jiului a întreaga şcoală trăia momen­ din primele detaşamente dc şcoala sa. El ne roagă să Vulcan au fost incheiate in
torico-mondială a mişcării ţină agitaţă. In repetate generală şi cuprindea : Ani- fost centrul agitaţiilor so- te înălţătoare, sărbătoreşti, pionieri. transmitem urări de vacanţă acest an 61 de căsătorii.
revoluţionare ruse din epoca rînduri ei înaintează Direc­ noasa. Petrila. Petroşani şi cial-bolşevice“ — recunosc cu prilejul fiecărei acţiuni pio­ Sînt numai cîteva din . me­ fericită tuturor pionierilor Printre cele mai recente sînt
dată. In această ambianţă 6e ţiei societăţii şi Consiliului Lonea. Numărul minerilor a- autorităţile — şi „greva ge­ niereşti. sajele pe care unitatea dc din Orăştie. cele ale preparatorilor de
plasează ştirea despre acti­ Dirigent memorii cerînd In­ flaţi în grevă în această zi nerală n-avea altă menire Dar nu numai fostul „in­ pionieri de la Liceul din Ilia Recitim scrisoarea şi privim la Coroeşti - Rodica Olar şi
vitatea revoluţionară a lui troducerea salarizării du,pâ se ridică la 9 000. Armata decît să provoace revoluţia structor superior de unitate" le-a primit de la primii pio­ alături, la modesta fotogra­ Petre Sanda, a Marianei
Ulianov, publicată ki re­ timpul lucrat (8 ore de mun­ începe evacuarea muncitori­ generală". îşi aduce aminte de primii nieri care au primit cravata Hetea cu Ştefan Grigoroaia,
vista „Mişcarea socială" în­ că), mărirea salariilor, a- lor din case pe stradă, mun­ împotriva elementelor co­ paşi ai organizaţiei de la roşie. Festivitatea intrării în fie din 1949. Cît) de mult a şofer, a Elenei Opriţ cu
că în aprilie 1897. Dacă a- jutor de boală, concedii plă­ citorii se retrag în munţii muniste îşi îndreaptă atenţia şcoala din Ilia, ci si foştii pionierat, care a avut loc în evoluat viaţa pionierilor în Vasile Cocotă, muncitor, a
Vioricăi Bodesc cu Constan­
pariţia acestei ştiri este ex­ tite, reorganizarea caselor din apropiere". In munţi ei organele de reprimare şi pionieri care au adresat uni­ 1949 în sala Căminului cul­ cei 25 dc ani ai organizaţiei ! tin Răcaru, lăcătuş, şi a
plicabilă, ea rămîne nu mai de frăţie şi aprovizionarea nu pot sta mult. întorşi a- conducerile societăţilor mi­ tăţii de pionieri frumoase şi tural din Ilia, a rămas pen­ Oare cîţi dintre pionierii cla­ preparatorilor Florica Nico­
puţin un titlu de mîndrie cu cele necesare traiului etc., casă, trec la manifestaţii de niere, care caută pe orice ca­ emoţionante scrisori. „Orga­ tru toţi aceştia un moment sei a V-a a Şcolii generale lae şi Alexandru Szabo. Tu­
pentru literatura noastră faţă de care organele de stradă. le să le înlăture din Valea nizaţia de pionieri m-a învă­ de neuitat. din Ilia visau că vor jtjunge
revoluţionară, care a avut conducere se plîngeau că : După înăbuşirea grevei, Jiului. ţat foarte multe lucruri bune •k vreodată în Delta Dunării ? turor, multă fericire !
şatnsa să menţioneze numele „Organizaţia socialistă le sute de muncitori sînt ares­ Intr-un memoriu din 27 care mi-au folosit mult în O emoţionantă scrisoare a
taţi şi condamnaţi la ani
lui Vladimir Ilici încă la pune pretenţii ce cu o ju­ grei de închisoare. Cu toate decembrie 1920 se arată că : întreaga viaţă" — scrie me­ adresat pionierilor din Sarmi- T. ISTRATE NAŞTERI @ 57 nou-năs-
sfîrşitul secolului trecut. mătate de an înainte, de în­ măsurile luate de autorităţi, „înaintea grevei, muncitorii cuţi au fost înregistraţi de
la începutul anului la Con­
Cercetările de specialitate săşi bolşevici au fost puse". muncitorimea nu se intimi­ erau stăpîniţi cu desăvîrşire siliul popular al comunei
au prezentat pe larg datele Cererile muncitorilor se dează, ci continuă pe mai de ideile comunismului şi ale Ilia. Dintre florile noi ale
Internaţionalei a III-a“. „Fa­
care vorbesc despre legătu­ repetau mereu, tocmai pen­ departe lupta. Agitaţiile iau ţă de această stare a lucru­ vieţii, florile acestei primă­
rile lui Lenin cu mişcarea tru că ele nu au fost satis­ amploare, iar producţia este METRONOMUL PRODUCŢIEI veri, notăm numele micuţi­
socialistă din România. Pen­ făcute iar „elementele re­ mereu în scădere. rilor, Direcţiunea minelor nu lor Ramona lacob, Alino-
;
tru anii primei revoluţii ru­ voluţionare îndrumă pe mun­ In mai, iunie, septembrie avea nici o putere..." V-h-Arf-lz ■ ■. V- . ' ' v - ...... Mihaela Costea şi al fraţi­
se (1905-1907) şi momentul citori pentru a-şi susţine re­ 1920, cererile muncitorilor Manifeste, notiţe, fotogra­ lor gemeni, Florica şi Flo­
răscoalei ţăranilor la 1907, vendicările, tinzînd chiar la se repetă din nou, acum a- fiile lui Marx şi Engels gă­ rentin lancu. © in cursul
piesele cele mai reprezenta­ cucerirea puterii politice par unele puncte noi cu un site asupra muncitorilor per­ La industria laptelui Simeria acestei săptămîni a fost în­
tive se socoteau cele care după cum a fost în Rusia". vădit caracter politic. cheziţionaţi şi arestaţi sînt registrat în oraşul Vulcan
atestă interesul lui Vladimir Dintre pretenţiile formu­ In aceste condiţii s-a a- alte dovezi grăitoare despre F (Urmare din pag^ 1) colectează laptele din sate, posibilităţi neexplorate de cel de-al 201-lea nou-năs-
Ilici faţă de marea luptă a late, o mare împotrivire a propiat ziua de 20 octom­ spiritul revoluţionar marxişt- ci de nerespectarea orarului întreprindere, cîteva „va­ cut din acest an : 113 bă­
— Aţi avut şi alte neca­
ţărănimii române şi inter­ întîmpinat propunerea veni­ brie 1920. După cum se ştie, ldninist de care au fost pă­ zuri ? de preluare din partea con­ duri" prin care ar putea ieţi şi 88 fetiţe. Printre ul­
venţia sa personală la Con­ tă de jos ca toate acordurile deşi autorităţile au luat ce­ trunse masele muncitoare din — Prin februarie, la Bre­ ducătorilor auto. Lapte e- curge spre întreprindere timii sint Ioan Cristinel Ne-
gresul de la Stuttgart al dintre mineri şi patroni să le mai severe măsuri prin a- Valea Jiului. Intr-un carnet xistă. Producătorii au posi­ cantităţi şi mai mari de guţ, Sorin Soare, Daniel
Internaţionalei a Il-a, unde fie stabilite de o comisie ducerea armatei în Valea cu cîntece proletare revolu­ tea Română, am avut 3 bi­ bilitatea să livreze unităţii lapte. Totul se reduce la Borlovan, Maria Varga, Mi-
a militat pentru adoptarea mixtă din care să facă parte Jiului, totuşi greva a fost ţionare, pe prima pagină doane cu lapte acidulat şi 3 cantităţi sporite celor pre­ insistenţa salariaţilor între­ haela Gheorghiu, Constan­
bidoane cu lapte bun. Pen­
unei rezoluţii pătrunse de şi muncitori. Patronii ex­ declanşată şi a cuprins în­ este scrisă „Internaţionala" tru faptul că am refuzat văzute prin contracte. Totul prinderii, la modul în care tin Ciobanu, Bianca Boda,
spirit revoluţionar în proble­ ploatărilor miniere sînt ne­ treaga -Vale a Jiului, inclu­ urmată de un cîntec despre laptele acidulat, preşedintele depinde de operativitatea cu concepe conducerea unităţii Florica Oprea. Să trăiască
ma răscoalelor ţărăneşti. De voiţi a recunoaşte prin a- siv personalul de la C.F.R. Karl Marx „care prin noi cooperativei n-a vrut să care întreprinderea acţionea­ să-şi onoreze obligaţiile şi să crească mari !...
asemenea, gazeta socialistă ceasta ecoul revoluţiei din (proletariatul — n.n.) tră­ ni-1 dea nici pe cel bun. ză prin salariaţii săi. faţă de furnizori, celelalte
In dimibeaţa zilei de 21
„România muncitoare" re­ toamna anului 1918, aşa cum octombrie 1920, greva pri­ ieşte mai departe şi va cu­ Să fie aceste necazuri ac­ Primarii comunelor cu ca­ datorii pe care le are faţă LOCUINŢA © De peste
produce, la 5 iunie 1905, în se arată într-un raport : „Mă ceri lumea întreagă". cidentale de neînlăturat ? re am discutat în această de beneficiarii produselor două luni de zile la robine­
coloanele sale conţinutul li­ refer în această privinţă (la meşte caracter general în Intr-un calendar de buzu­ Nu, după cum s-a dovedit, săptămînă, ceilalţi factori lactate şi, în ultimă instan­ tele blocului X2 din Hune­
nei scrisori trimise de Lenin bolşevismul anului trecut, Valea Jiului, aşa cum este nar găsit asupra unui miner nu e vorba de neajunsuri responsabili din comune şi ţă, faţă de sarcinile de pro­ doara, strada Ciprian Po-
nevoit să recunoască inspec­
Biroului socialist interlnaţio- din Valea Jiului — n.n) a torul din Petroşani : „Rapor­ din Valea Jiului sînt cu­ „semnate" de oamenii care sate, ne-au relevat cîteva ducţie. rumbescu, nu curge apă
,nal, în legătură cu situaţia cărui excrescenţă a fost con­ prinse cîteva date biogra­ rece. Curios, dar apă caldă
mişcării social-democratice trolarea afacerilor producţiei tez că azi dimineaţă la ora fice despre „Tînărul Lenin ‘ există din abundenţă. La
6 la toate exploatările din
din România. şi expediţiei de cărbuni a regiunea (Valea Jiului — arătînd că în oraşul Simbirsk. spălat e foarte bună, dar
In timpul revoluţiei ruse, exploatărilor, prin organe a- n.n.) toate muncile au fost str. „Octombrie 25", sub nu­ Impulsul hotărîtor al hărniciei la băut... De aceea tragem
mişcarea inuncitoarească din lese din sînul muncitorilor, sistate. MiJncitorii de la mărul 15, există o casă acest semnal pentru a... ră­
România a înscris o pagină a aşa zişilor comisari, urmau focuri şi întreţinere au fost simplă de lemn ce mi se ci apa şi la blocul X 2,
memorabilă de internaţio­ apoi comisiile pentru stabili­ comandaţi de muncitorime". deosebeşte cu nimic de ce­ (Urmare din pag. I) totalul de 14 cîte le avem la colae Sultan şi Grigore Liţcan
nalism proletar. In afară de rea acordurilor şi în sfîrşit, Este trimisă armată pphtru lelalte clădiri doar că are o — La începutul anului — producţie merg cu cel puţin au şi cumulat faţă de planul PIAŢA © Ce rol are un
aceasta, a existat un deose­ declararea dictaturii prole­ a-i forţa pe muncitori să placă cu inscripţia : „Aici două zile avans faţă dc pla­ acestei luni 400 tone de căr­ orar afişat pe uşa unei u-
bit interes în rîndurile opi- tare". reia lucrul, dar muncitorii s-a născut V.I. Ulianov la spune acest destoinic şef de nurile lunare. De pildă, bri­ bune în plus. Traian Pop nităţi de servire închise ? U-
brigadă — am hotărît să ne
miei publice faţă de cele Elementele revoluţionare fug în munţii din apropiere. 22 aprilie 1870“. organizăm lucrul şi să mun­ gada lui Traian Pop din sec­ continuă întrecerea cu el în­ nul de informare. Ştie omul
petrecute în Rusia, interes încep să aibă o influenţă Cu această ocazie mulţi au Petru toate aceste acţiuni cim în aşa fel îneît să reali­ torul II are pînă acum o de­ suşi pentru „patru cîmpuri cînd trebuie să vină şi să
păşire de plan de 1 150 tone
care surprinde adesea prin tot mai mare asupra munci­ fost arestaţi şi duşi sub revendicative ale clasei zăm planul fiecărei luni cu cărbune, Jenică Năstase şi de cărbune pe zi şi aripă găsească deschis. Dintre
acuitatea sa şi prin dimen­ torimii, fapt de care îşi dau escortă la lucru, dar, deşi muncitoare din Valea Jiului două zile mai devreme. La Pavel Madaraş şi-au depă­ de abataj", iar Jenică Năs­ toate unităţile comerciale şi
siunea evenimentelor. seama conducătorii minelor intraţi în mină, ei nu lu­ şi din întreaga ţară, gene­ început s-a părut că o ase­ şit sarcinile de Ia începutul tase s-a apropiat de pitiş 500 de servire din piaţa Sime-
După cum se ştie, facto­ de cărbuni din Valea Jiului. crează. „Faptul că minerii rate de profundele contra­ menea iniţiativă e prea în­ anului cu 30,6 ţi respectiv tone. La pregătiri, brigada riei însă, numai două au
rul favorizant în mişcarea De teama maselor conduse s-au opus cu atîta dîrzenie dicţii social-economice cştre drăzneaţă, dar mersul între­ 27,5 la sută. La ‘pregătiri şi lui Ştefan Naghi a trecut de orar afişat : bufetul şi unita­
muncitorească în aceşti ani de revoluţionari, patronii măsurilor rşpresive şi au zguduiau din temelii socie­ cerii dovedeşte că m-am investiţii îi avem pe Aurel 140 metri peste plan, iar la tea de desfacere a cărnii.
istorici l-a constituit victo­ sînt nevoiţi să recunoască li­ continuat circa 14 zile gre­ tatea capitalistă a timpului, gîndit bine. Astăzi, în preaj­ Soşoi, Gavrilă Naghi, Con­ investiţii Constantin Gheor­
ria Marii Revoluţii Socialiste nele revendicări ale munci­ va, 6e datoreşte activităţii ideile marelui Lenin, înrădă­ ma zilei de 1 Mai, toate for­ stantin Gheorghiu, Iuliu Naghi ghiu a „bătut" suplimentar CONTRAVENŢII © In ul­
din Octombrie, ce a fost a- torilor. „De acest pericol ro­ puternicului grup comunist, cinate din ce în ce mai pro­ maţiile din sector lucrează cu şi Filaret Ungurcanu, toţi cu 200 metri de galerii. tima perioadă, lucrătorii
sociată în conştiinţa olteni­ şu mu vom putea scăpa alt­ care a mobilizat şi a condus fund în conştiinţa maselor, avansuri de cîte două zile la depăşiri de la 15 la 40 dc Sînt cîteva exemple. Dar postului de miliţie din Ilia
lor muncii din România ca şi fel decît dacă le dăm mun­ pe mineri iniţiind diferite au constituit un puternic plan. procente. Aceşti oameni au cîte pilde de strădanie şi dă­ au aplicat amenzi contra­
din lumea întreagă, cu numele citorilor ce li se cuvine de forme de luptă, de la re­ ferment revoluţionar, o că­ — Valoarea iniţiativei nu se făcut să se realizeze supli­ ruire nu oferă fiecare om venţionale unor cetăţeni
lui V.I. Lenin. „Ideile lui drept, împedicîndu-i însă. tragerea în păduri, ocupa­ lăuză în marile bătălii de vede numai la „trei", ci în mentar în acest an 80 şi aflat astăzi în adîncurile certaţi cu regulile de viaţă
Octombrie — sublinia tovară­ în acelaşi timp, de a ajunge rea galeriilor, pînă la de­ clasă pentru lichidarea ex­ întreaga mină — completează respectiv 400 metri lucrări Uricanilor, la această mină şi comportament in societa­
ploatării şi făurirea socie­
şul Nicolae Ceauşescu — au prin ele în posesiunea unei monstraţii de stradă, ca a- tovarăşul Ioan Moldovan, pre­ de deschideri şi pregătiri. plasată robust şi sigur în pri­ te. lată-i cu numele şi fap­
tele săvirşite : Gheorghe Cri-
stimulat spiritul revoluţio­ astfel de puteri, pe care ar ceea din Vulcan" — sem­ tăţii socialiste. şedintele sindicatului pe ex­ Fiecare zi dc muncă aduce mele rînduri ale marii în­ şan — 2 000 lei amendă
nar al clasei muncitoare, al folosi-o pentru a răsturna nalează un raport în care ION FRAŢILA ploatare. Am aici situaţia pe graficul întrecerii mine­ treceri pentru ridicarea pro­ pentru conturbarea gravă a
maselor largi populare de pe ordinea socială de azi" — se s-au analizat motivele grevei director exactă a brigăzilor fruntaşe rilor de la Uricani fapte noi. ducţiei de cărbune la cote liniştei şi ordinii publice ;
toate meridianele globului, arată în raportul înaintat generale. al Filialei Arhivelor statului, în întrecere. Rezultă din ea că La sectorul I, brigăzile, con­ superioare de-ritmicitate şi Gheorghe Frenţ, din Dum-
răsunînd ca un îndemn în­ Consiliului Dirigent. Aceste Pentru a înăbuşi greva şi judeţul Hunedoara pînă în prezent 12 brigăzi din duse dc Procopie Moater, Ni­ eficienţă. brăviţa — 800 lei amendă
pentru acostare de persoa­
ne şi scandal ; Aron Popa
Campania agricolă de primăvară Cronica săptămînii Hoţul de Ia „MoţuI“ — 500 lei pentru provocare
de scandal ; Laurian Căceu,
din Săcămaş — 500 lei pen­
Se Încheie azi o jăpt&mînă Un salariat al cooperativei tru acostare de persoane ;
In care condiţiile de circulaţie „Moţul" din Brad a sesizat or­ Afet Lazăr — 500 lei pentru
1 au rost, cînd bune, cu carosa­ ganul din de atelierul mecanic al a- conturbarea liniştei ; Co­
miliţie
localitate
din
că
uscat
şl
bil
vizibilitatea
per­
Fobsindu-se „ferestrele dintre ploi, fectă, cînd ploaie şi lapoviţă, cestel unităţi a fost furat au­ drean Dane, din satul Coa­
creînd pericolul derapării, al toturismul cu numărul 21-HD- ja, comuna Vorţa — 500 lei
IMS.
tip
de
au
accidentului de circulaţie. In timp de ploaie şl în curbă. 192G alarmate patrulele Imediat cir­
se lucrează intens la plantări şi fa aceste Viteza şl evenimentele depă­ autoturismul 1-IID-68G8 au comod fost ridicată cu cabina spre culaţie au şi pornit în de grabă să-*, pentru semnal de provocat.
fost
de
condiţii
de
scandalul
echipe
cercetare,
Cel
acest gen nu s-au lăsat aştep­
ocupaseră
care
pod,
pe
carosabil
a-
revenind
care
alarmă
Un...
tate.
alcoolul,
fost
variată.
şirile şi nerespectarea reguli­ salvaţi cu greu ; doar prin lă­ .Şocul a fost atlt de puternic facă datoria. pentru amatori !
Nu
timp
mult
a
lor de agabarltice sînt încărcături­ caşul fostului geam parbriz Incit şoferul Dorus Ghcorghe hiculul după fost depistat, autove­
transport
împre­
a
din spate, care şi el, ca şl ce­
întreţinerea răsadurilor cltorva cărora două gravo autovehicule lelalte, se transformase în ţăn­ a necesitat cîteva ore de „a- iar răufăcătorul, în satul Podele, PROCESE @ Liviu Gal
cauzele
lor
ună cu hoţul,
tenţie" pentru a-şl reveni.
ur­
în
accidente
un
salariat
ma
dări.
(un autotractor cu şea şl o Cel răniţi au fost trecuţi de 0 să-mi aduceţi al cooperativei păgubite, Bol- din Gurabarza a fost con­
dura Remus. de profesie meca­
300),
au
Ţăranii cooperatori care lu­ ţiază tovarăşele Letiţia Oprean, planta 8 ha varză de vară şi Dacie—1 trei persoane lost au practic o parte pînă s-a Ivit posibili­ nic. damnat la 6 luni închisoa­
distruse,
re pentru că a sustras un co­
su­
transportării
spi­
la
lor
tatea
urmează
In
crează în cadrul fermelor legu­ Sidonia Presecan, Ana Bertha 5 ha varză de toamnă, 2 ha ferit vătămări corporale foarte tal. Maşina a fost repusă pe dumneavoastră apară faţa Instanţei furtul auto­ să vor de cauciuc de la între­
atît
pentru
şl
ales
micole desfăşoară în permanen­ şi altele ■— a trecut la plan­ varză roşie, 2 ha ardei gras şi grave leziuni altele două s-au spaimă cele patru roţi, singurele ră­ permisul... vehiculului cit şi pentru con­ prinderea Barza in valoare
uşoare
şi o
cu
ţă o activitatea susţinută pen­ tarea celor 10 hectare cu varză 4 ha gogoşari, 1 ha ardei iute, straşnică. mase Întregi. La volanul fos­ ducerea acestuia fără permis de peste 5 000 lei.
tei Dacii—1 300 se aflase Bo-
tru plantarea în cîmp a răsa­ de vară, acţiune care a înce­ 4 ha gulioare de toamnă şi se După felul In care s-au pro­ tos Nicolae Eugen din Brad. Echipajul circulaţiei care pa­ de conducere.
durilor, îngrijirea materialului put vineri şi se află acum în vor însămînţa : 25 hectare cu dus accidentele, toţi cel răniţi Cu părere de rău, cu durere trulează de obicei în zona Ilia Hotărîrea lui UN LUCRU FĂCUT PE
înma­
reţinuse
de
certificatul
din
partea
săditor, efectuarea udărilor pla­ plină desfăşurare. In continua­ castraveţi şi 1 ha cu dovlecei. puteau fi Insă accidentaţi mor­ şl suferinţă participaseră la tuturor triculare al autoturismului JUMĂTATE © Pe o parte
ac­
care
celor
tal. Au scăpat cu viaţă numai
nificate la culturile de legume re se vor mai planta 5 hectare Aici au mai fost plantate 10 ha datorită Intîmplărll. Precizăm cident (se Înţelege, fără voia l-HD-3214, cu cîteva zile în ur­ Hotărîş şi pe alta a drumului ce du­
pentru a obţine în acest an o cu ardei gras, 3 hectare cu go- cartofi timpurii şi 10 ha cu însă că acestea sînt victimele lor), se încheie o cursă de vi­ mă, deoarece la prezenta defec­ Cel care asistau rămăseseră
dc
ţiuni
mecanismul
grave
pe
teză
ploaie,
timp
producţie sporită faţă de pre­ goşari, şi un hectar cu ardei cartofi de toamnă. nesăbuinţei altora, ale acelora şl caracteristica de drumului cînd direcţie. îngroziţi cînd şl-au dat seama ce de la Ilia spre Brănîşoa
era
care se aflau Ia volanul auto­
sînt pomi fructiferi. La tim­
vederile planului şi a contribui iute. Paralel cu lucrările de Prevederile planului de pro­ vehiculelor răsturnate şl care nefavorabilă. Dar, lată că acelaşi autotu­ că accidentul este Iminent. Şi
totuşi din fericire şi mal mult
astfel la mai buna aproviziona­ plantare în cîmp, se acordă o ducţie — spunea tovarăşa Do­ nu au suferit prea mult do pe rism este din nou la drum, la din întîmplare, evenimentul nu pul potrivit, acestor pomi li
volan
această
dată
de
fiind
re a populaţiei cu un sortiment atenţie deosebită îngrijirii răsa­ rina Suba, economista fermei — urma accidentelor pe care Oboseala, basculanta însuşi proprietarul acestuia — s-a produs, iar autobasculanta s-au făcut tăierile şi cură­
le-au produs.
variat de produse de grădină. dului pentru celelalte culturi. so vor realiza integral atît ca şi podul Pârva Gheorghe din lila. La care părea un bolid greu de o- ţările necesare, care se fac
prit
îşi continuă drumul cu
De asemenea, s-au aplicat udă­ suprafaţă, cît şi ca sortimente. Excesele se răzbună post, acelaşi echipaj. toată puterea motorului. de regulă, în fiecare primă­
E drept că nici nu prea era
maşină
a
Au terminat de plantat rile planificate la varza timpu­ Avînd în vedere culturile suc­ Autobasculanta cu numărul condus după toate regulile cir­ ei Sesizată, o în urmărirea miliţi­ vară. Că s-au efectuat a-
a
con­
pornit
rie şt gulioare. cesive, sarcinile de plan vor fi Era o oră matinală, atunci 31-TM-4062, aparţinind şantie­ culaţiei, acesta fiind un motiv travenientului. Dar n-a fost a- ceste lucrări e un lucru
varza timpurie depăşite atît în ce priveşte su­ clnd noaptea începe să lase rului din Chlşcădaga—Deva, în plus să se stea dc vorbă cu junsă decît în momentul cînd foarte bun. Nu este plăcut
dc
ni­
în
Colectivul fermei legumicole Planul de producţie prafaţa, cît şi producţia. Anga­ loc suratei ei ziua, şi condiţi părăsise balastiera Săuleşti, In­ conducătorul auto. La oprire se oprise pe bancurile Mureşului. faptul că pe distanţa de
spre
reptîndu-se
ile de circulaţie se înrăutăţi­
na­
drumul
ii
s-a solicitat chiar acel cer­
1
malul
dc
sip
Totul
părea
normal.
a cooperativei agricole de pro­ va fi realizat integral jamentele luate în întrecere şi seră din cauza unei ploi ce se ţional. şoferul Dorus Gheorghc tificat fără de care nu avea Are loc o întîlnire între cel la drumul ce o ia spre sa­
dreptul
condus
Doar
cernea mărunt dar des.
autotu­
în cabina
ducţie din Dobra, ne informea­ obligaţiile contractuale vor fi Traficul rutier la acea oră dădea semne de oboseală, fi­ rismul, să fie Pârva Gheorghe, doi care se aflau 31-HD-11G2, a- tul Sîrbi şi pînă la podul
dar
autobasculantei
ză tovarăşul Aron Pîrva, acti­ O activitate susţinută desfă­ astfel onorate exemplar. era aproape inexistent şi liniş­ ind o oră destul de lîrzie. Se ironic, răspunde: „Ce, nu ştiţi parţinînd F.I.L. Deva, şi agen­
facă
mal
cursă,
doar
se
vist al Comitetului judeţean de şoară în aceste zile şi legumi­ Interlocutoarea noastră a ţi­ tea dimineţii cineva tulbura dorea hotărîse să din balastieră o nu a că e la dv. ?“. scurtă discuţie tul de circulaţie. „Valea Bătrîna", ramurile
Dar
care
cum
cînd
dar
atunci
această
Alcoolul
urme
adinei
lăsase
partid, datorită bunei organi­ cultorii de la C.A.P. Ilia. Folosin- nut să sublinieze contribuţia să ajungă departe se sculase mai fost încărcat, a plecat spre a fost suficientă ca agentul de pe faţa lui Hotărîş Nicuşor, fi­ curăţate se află tot pe sub
zări a muncii, a folosirii în du-se toate orele bune de lu­ deosebită pe care şi-o aduc co­ dls-de-dimîneaţâ. locul de garare. circulaţie să-şl dea seama că indcă aşa se numeşte cel care pomi, unele strînse în gră­
mod judicios a timpului de lu­ cru în cîmp, deşi a plouat a- operatoarele Maria Petrescti, Din direcţia oraşului Brad se Drumul pe care-1 urma tre­ omul de la volan se afla sub fusese la un pas de accident, măjoare, altele împrăştiate.
Influenţa alcoolului.
auzea
al
accelerat
cru — „ferestrele" dintre ploile proape zilnic, aici s-au termi­ Rozalia Mărcuş, Septimia Cri- motor mersul Dacia—1 300. unui cea pe sub un pod C.F.R. şi, — Aţi consumat vreun fel de lucru ce determină omul legii Aceasta
în
lasă
să
Nici
cînd
momentul
de
fiolă.
o
de
să
folosească
ce au căzut în această săptă­ nat dc plantat 2 ha cu varză şan, Letiţia Miltcţ, Valentina chiar în apropierea curbei ce sub el, a simţit o smucitură alcool ? îşi schimbă pe dată culoarea Cum s-ar spune, un lucru
—
mînă — a reuşit să termine de timpurie, 2 ha cu salată şi 2 lud, Verghelia Cosma şi altele, urma nu şl-a redus Intensita­ puternică, apoi a fost aruncat noaptea Azi nimic, doar că toată într-un verde de primăvară, făcut pe Jumătate.
chef,
fost
la
un
am
lantat întreaga suprafaţă de 4 ha cu ridichi. Acum se lucrea­ care sînt zi de zi prezente la tea zgomotului. Dar mersul si­ în sus după care... nu-şl mai care a ţinut pînă pe la ora iar Nicuşor părea să fie mul­ :
exclamând
ţumit,
cu
bucurie
lenţios a fost întrerupt de cî­
aminteşte nimic.
ectare planificată a fi cultiva­ ză intens la plantarea ultime­ datorie. Şi aici. s-au făcut udă­ teva pocnituri puternice, după Cauza : autobasculanta pe 8,00 dimineaţa. Acum era ora Să ştiţi că am făcut progrese, REPORTER
fiolă
folosită
o
tă cu varză timpurie. S-a mai lor două hectare cu varză tim­ rile prevăzute la varza timpu­ care, pentru moment, s-a aş­ care o conducea de tip Ro­ 11,00. A . fost Apoi s-au întocmit anul trecut am înverzit fiola
alcoolscop
lantat un hectar^ gulioare,_ 10 purie, întreţinerea răsadului, la rie, salată şi ridichi. Este de ternut liniştea. Mal apoi stri­ man, din neatenţia celui de la actele necesare. toată, anul ăsta doar pe Jumă­
volan, se afla cu bena ridica­
tate.
ectare cu cartofi timpurii şi subliniat faptul că în , cadrul găte şl văicăreli semnalau că tă. Aceasta a lovit în grinzile „O să-mi cereţi dv. scuze Halal progrese !
recoltarea şi valorificarea cepei
s-au însămînţat 4 ba cu sfeclă şi spanacului, cultivate pe cîte acestor ferme se munceşte cu ceva neplăcut se petrecuse. metalice ale podului pe sub şi-o să-ml aduceţi permisul Locotenent major
Reţinută
care
trecuse.
roşie. multă stăruinţă pentru a se cin­ Era accidentul de circulaţie ; tea din spate, autobasculanta a de par­ înapoi" — au fost ultimele cu­ TRAIAN BERBECEANU
vinte ale şoferului chefliu.
cauza, nereducerea vitezei po
In prezent colectivul fermei 5 hectare fiecare. La această sti ziua de 1 Mai cu realizări
— din rîndul căruia te eviden­ fermi, In continuare, se vor cît mai fxutpoaM ta muncă.