Page 69 - Drumul_socialismului_1974_04

SALA
Proletari din foafe ţările, unlji-vă!
VIZITA ÎN ŢARA NOASTRA

A PREŞEDINTELUI REPUBLICII

COSTA RICA,

JOSE FIGUERES FERRER

La invitaţia preşedintelui Re­ cele două state, un moment de deschis noi perspective legăttt-
AL P.C.R SI AL publicii Socialiste România, însemnătate primordială l-a rjlor bilaterale, pe o perioadă
mai îndelungată, în diferite do­
Nicolac Ccauşescu, luni a sosit
constituit vizita efectuată în
în ţara noastră, într-o vizită o- Costa Rica de preşedintele menii de activitate.
ficială de prietenie, preşedinte­ Nicolae Ceausescu, în septem­ Noul dialog la nivel înalt
le Republicii Costa Rica, Jose brie 1973. Dialogul 1* sivei româno-costarican este menit să
Figuercs Ferrer. Această vizită înalt româno-costarican, desfă­ dea un nou impuls colaborării
se înscrie în cadrul bunelor re­ şurat Ia San Jose, a constituit, dintre cele două ţări, în inte­
ANUL XXVi Nr. 5 996 MARJ1 23 APRILIE 1974 4 PAGINI - 30 BANI laţii de prietenie şi colaborare prin rezultatele sale rodnicie, o resul reciproc, să contribuie Ia
statornicite între Republica contribuţie de seamă la întări­ cauza înţelegerii internaţionale.
Socialistă România şi Costa Ri­ rea raporturilor bilaterale. Tra­ Sub aceste auspicii a avut loa
ca, rela*i care cunosc un curs tatul de prietenie şi cooperare luni ceremonia sosirii )a Bucu­
ascendent pe baza respectării între Republica Socialistă Ro­ reşti a preşedintelui Jose Flgue-
In dezbatere publică - proiectul Legii principiilor independenţei şi su­ mânia şi Republica Costa Rica res Ferrer.
In intîmpinarea zilei privind sistematizarea teritoriului şi veranităţii naţionale, egalităţii — document de o deosebită fost arborate drapelele de stat
Pe aeroportul Otopeni,
semnificaţie internaţională —
în drepturi; neamestecului în
şi celelalte acorduri comune,
treburile interne şi avantajului
reciproc. semnate în timpul vizi­ ale Republicii Socialiste Româ-
localităţilor urbane şi rurale In istoria legăturilor dintre tei şefului statului român, (Continuore in pag. fi IV-a)
[ * Vizită protocolară
I In pregătire, de sărbătoarea muncii Sistematizarea — program

marcich, ministrul sănătăţii pu­
Preşedintele Jose Figuercs Drăgăncscu si Gcorgc Macovcs- blice, Oscar Arias Sanchez, mi­
| Bilanţuri rodnice naţional ce asigură un Ferrer a făcut luni seara, la Stănescu, ambasadorul Români­ nistrul planificării, şi Franklin
cu. A fost de faţă Constantin
Palatul Republicii, o vizită pro­
ei la San Jose.
tocolară preşedintelui Nicolac
cadru favorabil dezvoltării Ceauşescu. dr. Manucl Aguilar Bonilla, Aguilar, ambasador.
Oaspetele a fost însoţit de
Vizita protocolară a decurs
La întîlnire au participat to­
| in toate întreprinderile economice şî sociale a Voitcc, Manea Mănescu, Emil ’ cii, dr. Jose Luis Orllch Bol- îrjtr-o atmosferă de caldă cor­
prim-vicepreşedintc al Republi-
varăşii Emil Bodnaraş, Ştefan
dialitate.
Întrecerea colectivelor din Industria hunedoreană pentru oraşelor şi satelor Dineu oficial
întîmpinarea măreţelor evenimente ale anului cu realizări de
I prestigiu In înfăptuirea cincinalului înainte de termen se a- Recentul proiect al Legii pri­ le oraşe europene), prin propu­
jj
; propie de scadenţa primei etape, tn cinstea zilei de 1 Mai, vind sistematizarea teritoriului nerile făcuta pentru restrînge- Preşedintele Republicii Socia­ ghe Stoica, Ştefan Voitec, Con­ Arias Sanchez, ministrul plani­
? potrivit frumoaselor tradiţii muncitoreşti hunedorene, fiecare şi localităţilor urbane şi rurale, rea perimetrelor construibile, liste România, tovarăşul Nicolac stantin Băbălău, Cornel Burtica, ficării, Franklin Aguilar, amba­
Minerii de la Vulcan, j colectiv desfăşoară o intensă şi rodnică activitate pentru a supus dezbaterii publice, stabi­ la populaţia actuala, densitatea Ceauşescu, a oferit, luni, în Miron Constantinescu, Mihai sador, şi celelalte persoane ofi­
| raporta de sărbătoarea muncii un bilanţ cit mai bogat în
ciale care îl însoţesc pe pre­
saloanele Palatului Republicii,
Dalca, Mihai Gcre, Ion loniţă.
medie urmează să crească la 47
[ realizări. leşte principiile şi obiectivele locuitori la hectar, iar în ur­ un dineu oficial în onoarea Yasilc Patilineţ, Ion Păţan, Şte­ şedintele Republicii Costa Ric*
sistematizării în ţara noastră,
în fruntea întrecerii Obiectivul major al întrecerii ii constituie acum amplifi- în • conformitate cu Directivele mătorii 10—15 ani la circa preşedintelui Republicii Costa fan Andrei, Gheorghe Oprea, în vizita pe care o face în ţara
S carea depăşirilor înregistrate în primul trimestru, îndeplinirea Conferinţei Naţionale a P.C.R. 90 locuitori la hectar. In jude­ Rica, Jose Figuercs Ferrer. viceprim-ministru al guvernu­ noastră.
din Valea Jiului Ji şi depăşirea planului şi angajamentelor pe primele patru luni din' iulie 1972, cu privire la sis­ ţul Hunedoara, densitatea ac­ La dineu au participat tova­ lui, membri ai guvernului, con­ Au fost intonate imnurile de
- ale anului, tn acest scop, orga nizaţiile de partid mobilizează
ducători de instituţii centrale,
tematizarea teritoriului, a ora­
colectivele pentru realizarea ritmică a planului ia toate sorti­ şelor şi satelor, Ia dezvoltarea tuală este de 35 locuitori la răşii Emil Bodnaraş, Maxim personalităţi ale vieţii ştiinţi­ stat ale celor două ţări.
hectar. Prevederile „Studiului
Berghianti, Gheorghe Cioară,
In timpul dineului, care s-a
Răspuns propriu mentele, sporirea productivităţii muncii, punerea în valoare a lor economico-socială. de sistematizare teritorială a ju­ Florian Dănălachc, Constantin fice şi culturale. desfăşurat într-o atmosferă cor­
tuturor resurselor de accelerare a activităţii productive.
La acţiunea de sistematizare
deţului Hunedoara" vor putea,
Au luat parte dr. Mantiei
Respectînd tradiţia de a fi mereu în fruntea întrecerii, si- j o importanţă deosebită o pre­ în spiritul viitoarei legi, să fie Dragau, Emil Drăgăncscu, ,|a- Aguilar Bonilla, prim-viccpre- dială, prietenească, preşedintele
derurgîştii hunedoreni pregătesc de 1 Mai un bilanţ deosebit j zintă restrîngerca suprafeţelor materializate, ajungîndu-se în nos Fazekas, Petre Lupu, Ma­ şedinte ai Republicii, dr. Jose Nicolae Ceauşescu şi preşedin­
nea Măncscu, Paul Niculescu-
la propria de bogat. O dovedeşte faptul că, de la începutul anuiui şi \ ocupate de localităţi, ţinînd următorii ani la aproape 90—95 Mizil, Gheorghe Pană, Dumitru Luis Orlich Bolmarcich, minis­ tele Joso Figueres Ferrer an
pînă acum, ei au acumulat peste plan 2 650 tone cocs, 8 800 j
scama de creşterea continuă a
tone fontă, 25 630 tone oţel şi 16 220 tone laminate. In ace- : populaţiei şi implicit a consu­ locuitori la hectar. In lumina Popescu, Leonte Răutu, Gheor­ trul sănătăţii publice, Oscar rostit toasturi.
acestor cerinţe, trebuie înţelese
chemare laşi prim-plan se situează minerii din Valea Jiului. Intensifica- | ne păstrarea cu stricteţe a su­ prevederile Articolelor 30 şi 31
mului alimentar, ceea ce impu­
rea ritmurilor extracţiei pe seama organizării superioare a \
din proiectul legii în dezba­
\ muncii, folosirii raţionale a maşinilor şi utilajelor şi generali- I prafeţelor de teren destinate a- tere.
zării iniţiativelor valoroase a determinat realizarea suplimen- i Prin proiectul de lege se pre­ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe preşedintele
• Realizînd 20 000 tone griculturii şi folosirea judicioa­
cărbune peste plan, colectivul tară, pe ansamblul Văii Jiului, a 42 150 tone cărbune net. In : să a întregului teritoriu. văd măsuri de utilizare intensi-
minei ţi-a îndeplinit angaja­ fruntea întrecerii dintre exploatări se situează minerii de la \ Dacă astăzi densitatea medie
mentul anual Vulcan, care au atins zilele trecute 20 000 tone cărbune ex- \ a localităţilor din ţara noastră Arh. ION CONSTANTINESCU Parlamentului Republicii Populare Bangladesh
0 Depăşiri considerabile la tras suplimentar. Ei sînt urmaţi de colectivele de la E.M. Ani- | este de 39 locuitori pe hectar
totalitatea indicatorilor de noasa, Uricanî, Petrila, Lortea şi Dîlja. (faţă de 80 pînă la 130 în une­ (Continuare în pag. a 2-a)
plan Preşedintele Republicii Socia­ telui Nicolae Ccauşescu, po- ritate, de succes în dezvoltare*
9 Cînd neobişnuitul intri (Continuare in pag. a 2-a) liste România, tovarăşul Nicolae porului român, un salut căl- economică şi socială indepen­
definitiv in sfera faptelor o- Oraşul ceferiştilor Ceauşescu, a primit, luni după- duros din partea primului^ mi­ dentă a ţării sale.
bişnuita. amiază, pe Abdul Malck Ukil. nistru al Republicii Populare avut loc apoi, s-a subliniat im­
In cursul convorbirii, care a
Bangladesh, Mujibur Rahman,
— Faptul ci avem reali­ simerieni — în lumina preşedintele Parlamentului Re­ împreună cu dorinţa ca rela­ portanţa rezolvării probleme­
publicii Populare Bangladesh.
zări foarte bune la toţi in­ Oaspetele a fost însoţit de ţiile de prietenie dintre cele lor litigioase între state pe calo
dicatorii, ci fiecare sector isi Rahman A. K. Mujibur, depu­ două ţări şi popoare să se ex­ paşnică, prin acorduri şi tra­
brigadă st prezintă foarte perspectivelor tat, A. Faiz, secretar adjunct tindă în continuare. tate, astfel ca fiecare popor
bine în întrecere este la noi la Parlament. Mulţumind, preşedintele să-şi poată concentra eforturi-*
Am primit proiectul Legii
un lucru absolut normal. Pen­ privind sistematizarea teritoriu­ nuare a perimetrelor construi- • La întrevedere a participat Nicolae Ccauşescu a rugat să lg în direcţia înaintării p« ca­
tru că, astăzi, după traduce­ lui şi localităţilor urbane şi ru­ biIe“.,'.Legat de aceasta, aş vrea tovarăşul Miron Constantines­ se transmită primului ministru, lea progresului economic şi so­
rea în viaţă a măsurilor şi in­ rale cu multă satisfacţie. O astr S Ş spun că Ia noi s-au construit cu, preşedintele Marii Adunări Mujibur Rahman, un cordial cial.
dicaţiilor conducerii partidului, fel de lege este foarte bineve­ pînă acuza cvartale de locuin­ Naţionale.' salut, iar poporului prieten din întrevederea s-a desfăşurat 9n-
considerăm firesc ca întregul nită pentru că reglementează ţe atît în centrul oraşului, cît Cu acest prilej, Abdul Ma- Republica Populară Bangladesh ' tr-o ~ atmosferă caldă, priete­
colectiv să se angajeze şi să concret regimul construcţiilor, şi Ja_ extremităţile lui. Dar, îm- lek Ukil a transmis preşedin- cele mai bune urări dc prospe­ nească.
dovedească faptic forţa şi ca­ obligînd totodată la respectarea prăştiindu-le astfel, ele se pierd
pacitatea sa de a răspunde schiţei de sistematizare şi a pe­ între _ celelalte construcţii, nu
ferm grijii conducerii superi­ rimetrului construibil. contribuie, cum ar fi firesc, Ia
oare de partid şi de stat pen­ creşterea aspectului urbanistic
M-a bucurat în mod deose­
al oraşului. Concentrînd con­
tru dezvoltarea producţiei de bit faptul că proiectul legii strucţiile în centru, în primul Adunarea festivă din Capitală închinată aniversării
cărbune în Valea Jiului. stipulează în conţinut începe­ rînd — şi avem posibilităţi pen­
Aşa ne-a vorbit deunăzi rea construcţiilor din centru tru aceasta — vom reuşi să fa­
secretarul comitetului de spre extremităţi. Astfel, în art. cem o altă faţă oraşului nostru. a 104 ani de la naşterea lui VI Lenin
partid de la E.M. Vulcan,- to­ 9 se spune: „Construcţiile de Şi în ce priveşte rcstrîngerea
varăşul Gheorghe Săcăluş, de­ locuinţe se vor realiza cu pre­ perimetrului construibil mai a- Aniversarea a 104 ani dc la Executiv, secretar al C.C. al Adunarea festiv* a fost des­
spre stadiul actual al între­ cădere începînd din centrul lo­ vem rezerve. Simcria se întin­ naşterea lui Vladimir Ilici P.C.R., Gheorghe Stoica, mem­ chisă de tovarăşul Constantin
cerii în cinstea zilei de 1 calităţilor către zonele margi­ de în prezent pe o suprafaţă Lenin, genial gînditor şi con­ bru al Comitetului Executiv Petre, secretar al Comitetului
Mai şi a celor două mari e- nale, asigurînd realizarea de
Echipa de bobinatoare, formată din Marincla Banciu, Otilia de 192 ha. Prin aplicarea noii ducător revoluţionar marxist, a al C.C. al P.C.R., Constantin municipal Bucureşti al P.C.R.
AL. VALERIU Achlm şl Maria Bulz, îşi depăşeşte în mod ritmic sarcinile de ansambluri cu densităţi sporite, legi, aceasta s-ar putea reduce fost omagiată în Capitali în Pîrvulcscu, vechi membru ■ de Aducînd un călduros omagiu
plan încredinţate, în cadrul In treprinderll miniere Barza. creîndu-se în acest fel condiţii sub 150 ha, noi terenuri fiind cadrul unei adunări festive. partid, cu stagiu din ilegalita­ lui Vîadiratr Ilici Lenin, genia­
Foto: GH. ÎMPĂRAT pentru rcstrîngerea în conţi-
(Continuare In pag. a l!-a) astfel redate agriculturii. In sala Casei prieteniei ro- te, Ion Popescu-Puţuri, directo­ lul teoretician şi strateg revo­
Cunoscînd că sistematizarea mâno-sovietice, adunarea, or­ rul Institutului de studii isteri­ luţionat marxist, Ia adunarea
teritoriului ţării noastre şi a ganizată luni după-amiază de ce şi social-politice de pe lîn- festivă a luat cuvîntul tovară­
localităţilor contribuie îa final Comitetul municipal Bucureşti gă C.Q al P.C.R., Uie Murgu- şul Ştefan Voicu, membru al
Campania agricolă de primăvară Ia creşterea bunăstării materia­ partid, de stat şi ai organiza­ lescu, vicepreşedinte al Consi­ CC. al P.C.R., redaetor-şef «1
al P.C.R., a reunit activişti de
le şi spirituale a oamenilor
liului General A.R.L.U.S., La­
revijtei „Ers tocialistă".
muncii, vom face totul pentru ţiilor obşteşti, vechi militanţi nsa Munteanu, secretar al Con­ ★
ca oraşul nostru muncitoresc — ai partidului şi ai mişcării mun­ siliului Central al EJ.G.S.R., iDtipî adunarea festivă, par­
al ceferiştilor simerieni — să fie citoreşti din ţara noastră, oa­ Constantin Matei, adjunct dc ticipanţii an vizionat filme do­
Duminica, pe ogoare, munca pe zi ce trece tot mai frumos. meni ai muncii din întreprin­ şef de secţie la C.C. al P.C.R., cumentare despre viaţa şi acti­
deri şi instituţii, militari, tineri
Cristina Luca, secretar al C.C.
E mîndria noastră, a locuitori­
vitate* lui Vladimir Ilici Lenin*
muncitori, elevi şi studenţi.
lor lui.
muncitor Ia uzinele „Vulcan",
Erau prezenţi membri ai al U.T.C., Valeriu Jugănaru, In holul Casei prieteniei romî-
no-sovietice, a fost deschisă, cu
LUDOVIC EŞIU Ambasadei Wniunii Sovietice la şi Adriana Ionescu, studentă. acest prilej, o expoziţie de fo­
rodnica la lucrările de sezon membru în Comitetul executiv Bucureşti. asemenea, V. I. Drozdenko, am­ ză momente din lupta revolu­
In prezidiu a luat loc, de
deputot
tograf ii-document, ce ilustrea­
In prezidiul adunării festive
al Consiliului popular
Bucureşti.
al oraşului Simerîa au luat loc tovarăşii Gheorghe basadorul Uniunii Sovietice la ţionară aş tui V. I. Lenin.
Pană, membru al Comitetului
(Agerpres) j
împotriva dăunătorilor pe în­ la executarea lucrărilor agricole gătirea terenului pentru însă-
La semănatul treaga suprafaţă de 77 ha ocu­ de sezon. Dar la Turdaş cînd mînţatul porumbului. Ei asigu­
porumbului pată cu pomi roditori. Mecani­ e vreme frumoasă se întocmesc rau front de lucru pentru se­
zatorul nostru, Teodor Bariu, rapoarte... mănatul acestei culturi în zi­
La C.A.P. Orăştie s-a por­ In această comună, lucrările lele următoare. „Hunedoara, Hunedoara^ Un spectacol-omagiu muncii oamenilor Hunedoarei
nit la muncă încă din primele cu ce face azi, ajungem să avem de amenajare a sistemelor _ de
trataţi, peste 3 500 pomi. _ De
ore ale dimineţii. Organizarea asemenea, s-au luat măsuri de irigaţii, de întreţinere a ^live--' O zi de lucru obişnuită
muncii era asigurată de -Aurel zilor şi păşunilor sînt rămase
locuitorii
comunei
Pentru
Trufaş, preşedintele 'unităţii, prevenire şi combatere a efec­ în urmă. Nici cu însămînţărilc Ilia — cooperatori, mecaniza­ Oamenilor acestui pSmint şi formaţii artistice de ama­ mmmm
telor dăunătoare ale pericolului
Constantin Miertoiu, inginerul de îngheţ şi brumă prin pro­ nu sc stă pe roze. Există indi­ tori şi salariaţi — ziua de du­ de ţară românească, cunoscut tori şi profesioniste din ju­
şef al cooperativei, Mircea curarea materialelor necesare caţia ca pentru extinderea ^iri­ minică a fost o zi obişnuită de sub numele de Hunedoara, deţ. In ansamblul său, spec­
Bordeanu, şeful fermei legumi­ asigurării fumigaţici. S-au făcut gaţiilor pe noi suprafeţe să se lucru. In cîmp, la grădina de vatră strămoşească a neamu­ tacolul a urmărit şi va reuşi
cole, Florica Orăşanu, brigadier tăierile şi lucrările de întreţi­ identifice şi să se folosească legume au fost prezenţi peste lui, le-a fost dedicat, sîmbă- să prezinte, prin intermediul
de cîmp şi secretarul organiza­ nere — săpat şi fertilizat cu toate sursele de apă. existente. 300 de oameni la amenajarea televiziunii, ţării întregi o Hu­
ţiei de partid, Sever Boşorogan, îngrăşăminte chimice şi natu- La Turdaş nu există preocupa­ noului sistem de irigaţii. La lo­ tă seara, pe scena Casei de nedoara a zilelor fierbinţi ale
şeful secţiei mecanizare. re pentru aşa ceva. Nu s-au cul unde se construiesc canalele cultură a sindicatelor din Pe­
In cîmp, la pregătirea tere­ rale. făcut nici amenajările prevăzu­ i-am întîlnit pe primarul co­ troşani, spectacolul de varie­ anului XXX de libertate şi
Grădina de legume ocupă o
nului lucrau mecanizatorii suprafaţă de 30 ha, din care: te îh plan. munei, Teodor Vasiu, pe vice­ tăţi „Hunedoara, Hunedoa- Congresului al Xl-lea, cu oa­
Gheorghe Contor şi Martin 8 ha ardei, 8 ha ridichi, 14 La Pricaz se lucra la semă­ preşedintele consiliului popular, menii săi harnici, angajaţi
Vereş, iar la semănatul porum­ ha castraveţi. In cultură succe­ nat. Inginerul şef, sub supra­ Alcxe Mariş, pe inginerul şef râ", organizat de Televiziunea ferm în marea bătălie a în­
bului comunistul Aurel Pito- sivă avem 5 ha spanac, 5 ha vegherea căruia trebuia să se al C.A.P., Petru Puia, pe pre­ Română şi Comitetul judeţean
rodescu. Lucrările se desfăşu­ exeoute lucrarea, era la Turdaş. şedintele unităţii şi şeful fermei pentru cultură şi educaţie so­ deplinirii cincinalului înainte
rau în prezenţa inginerului şef, ceapă, 1 ha salată şi 1 ha gu- Indicaţia este clară: însămîn- legumicole, care au organizat şi cialistă, spectacol-omagru şi de termen, cu realizării*, bu­
lioare. S-au recoltat şi valori-
a şefului secţiei de mecanizare ficat aproape 2 000 kg spanac ţarea culturilor trebuie să se coordonat desfăşurarea acţiunii. cinstire hărniciei şi vredniciei curiile, cîntecele ş! dansurile
şi a secretarului organizaţiei şi peste 3 000 legături de cea­ facă numai în prezenţa specia­ Aici — ne spunea primarul — lor, din bătrîni rămase şl fru­
de partid. Toţi manifestau in­ pă. S-au semănat 4 ha cu ri­ listului. Dar specialistul lucra se face dislocarea a circa 1 000 oamenilor muncii hunedoreni. mos aduse pe scenă de ar­
teres şi preocupare pentru e- dichi, lucrare care continuă la... rapoarte. mc pămînt, asigurîndu-se ast­ Conceput ca gen de varietăţi,
xecutarea lucrărilor la un ni­ pînă se va ajunge la 8 ha, cît Creează front de lucru fel irigarea prin brazde a unei spectacolul, ce va fi televizat tişti din toate colţurile jude­
vel agrotehnic ridicat, pentru este planificat. Echipa de la probabil în a doua jumătate ţului.
respectarea tehnologiilor stabi­ pentru semănat Rwd-onchetfl realizat de: Corul din Orăştie, formaţie
grădină — din care fac parte . N. BADIU, N. TIRCOB, a lurril mai, c reunit în lumi- artistică hunedoreană de pres-
lite. Ludovica Perţa, Ion Ilca, Sa- La cooperativi» agricolă de N. STANCIU tigiu, se pregăteşte, în cadrul canfrttntărjjor acestui an. pen­
_ Am semanat pina acum veta Bodca, Ion Botici, Lica producţie din Căstău mecani­ N. PANA1TESCU nîle rampei şi în cimpoi ca­ tru nn eveniment deosebit: 750 de ani ai oraşului în care »-a
25 ha — spunea inginerul şef. Coca, Imre Sebesi — era şî du­ zatorii Ioan Ciorîţă şi îoan merelor de luat vederi artişti (Continuare în pag. a 2-a) tipărit Palia şl In care viaţa culturală a pulsat intens.
Azi mai semănăm 12 ha,^ iar minică la datorie, lucrînd la Lăseoi lucrau de zor I* pre­ (Continuare tn pag. • 2-a)
luni încă 20. Aşa că pînă la întreţinerea răsadurilor.
data de 23 aprilie vom avea
însămînţate cu porumb aproa­ Cînd e vreme
pe 60 ha din cele 187 planifi­ frumoasă, la Turdaş EXPOZIŢIE DE PICTURA următoarele luni, prin gheaţă, prima de aerat plan al cincinalului tn 4 mereu In fruntea întrece­ nicipiul Deva s-a deschis,
în­
Sînt
jumătate.
cate. începînd de luni, 22 a- cele î* de blocări cu pe­ gen din localitate. Capa­ ani şl aici chemări pen­ rii, formaţiile au artistice ale P» terasă", un local modem
scrise
Noul
snack-bar.
este
susţinut
cooperativei
prilie, intrăm cu două maşini se întocmesc rapoarte Ieri dnpâ-amlază, a a- ste 3 000 apartamente, un citatea el va fl de S to­ r \ T T » v A ' ' tru ţăranii cooperatori de un bogat program de cîn- dotat cu mobilier şi apa­
:
zi.
pe
ne
gheaţă
Con­
cinematograf cu 650 locuri,
fondului
sala
Ia semănat. Acestea sint echi­ Aşa cum s-a muncit dumini­ vut Ioc, al în Galeriilor de o şcoală cu 24 săli de cla­ strucţia clădirii a fost a depăşi producţiile pla­ tece şl dansuri. ratura necesară unei bu­
plastic
nificate pe acest an — la
construite
ce
(este
pate cu dispozitive pentru icr- că în multe comune la execu­ artă din Deva, vernisajul să, noul vor fi civic al terminată «scitoral amplasa­ grîu cu 100 kg la hectar, APA POTABILA ne deserviri a cumpără­
torilor.
C.L.F.),
lîngă
tă
în
centru
bicidare si administrarea azo­ tarea lucrărilor de pregătire a expoziţiei de Organizată Io- municipiului. urxntnd să înceapă mon­ la porumb cu 100 kg la PRIN CONDUCTA •
pictură
slf
Nagy.
de
tatului pe rînd, odată cu se­ terenului, la semănat, la ame­ Comitetul judeţean pen­ tarea utilajelor. O garan­ hectar, la cartofi cu 1 ooo VREMEA
kg la hectar, la sfecla de
mănatul. Se ierbicidează 100 ha. najările pentru irigaţii, între­ tru cultură şi educaţie so­ UTILAJE NOI ţie că răcoritoarele In Ha­ 7 T zahăr cu 1000 kg la hec­ Ea Şcoala generală din
ţeg
vor
servi
nnmal...
ee
„Flori,
Poiana,
expoziţia
comuna
Bal-
Acum, după încetarea ploilor, ţinerea păşunilor sau la înfru­ cialistă, flori", care cuprin­ In dotarea secţiei de de la gheaţă. ■ mJMt: tar, cît şl pentru cel ce satul apa potabilă necesară Pentru 24 ore
şa,
flori,
sînt condiţii optime pentru se­ museţarea localităţilor, se putea de 20 de apreciate lucrări prelucrare a maselor plas­ mmv' , muncesc tn unităţile co­ . cantinei. Internatului şi • Vreme instabilă, cu ce­
merciale,
meşteşugăreşti,
mănat. Folosim fiecare zi, iic- lucra şi la Turdaş. Numai că ale piotorulul din Petro­ tice de la I.C. Orăştie au POPULARIZAREA în alte organizaţii socia­ laboratoarelor nu se mal rul variabil, mal mult
intrat recent 4 noi maşini
care oră bună de lucru în cîmp aici tovarăşul Constantin Flo- şani, s-a bucurat de mult de Injecţie. Ele vor fl SARCINILOR $1 liste ale comunei. aduce cu găleata, ca pînă noros ziua. Vor cădea
succes.
venind
aceasta
acum,
di­
pentru a intensifica ritmul ^ de rcscu, primarul comunei, a che­ montate în noile spaţii de ANGAJAMENTELE SEARA rect prin conductă. Lu­ precipitaţii locale sub
execuţie a acestei lucrări şi a mat la sediul consiliului popu­ 132 APARTAMENTE NOI producţie la construite, con­ şl MEŞTEŞUGARILOR crările de captare s unui formă de averse de
creşterea
tribuind
montarea
putea termina însăminţările rn lar toţi inginerii şefi de _ Ia Hunedorenllor — prin' diversificarea producţiei COMUNEI FRUNTAŞI izvor de apă şi făcut de ploaie, iar în regiunea de
conductelor
s-au
timp optim, adică in cel mult cele trei cooperative agricole efortul deosebit depus de de mase plastice la a- In comuna Hla, prin Meşteşugarii fruntaşi din către cetăţenii satului prin munte lapoviţă şi ninsoa­
10 zile bune de lucru în cîmp. din raza acestei unităţi terito- constructorii I.C.3. şantierului ceastă întreprindere. grija comitetului comunal cadru] din cooperativei „Drum muncă voluntar-patrdo- re. Temperatura va fl cu­
tică.
de partid, s-au scris şl ex­
prinsă ziua între 12 şl n
al
îm­
Hunedoara,
Hunedoa­
nr.
nou"
4
In livadă şi rial-administrative să-l ajute folosinţă primele IU de FABRICA DE GHEATA pus un număr de 10 pa­ preună dat cn întîlnire stmbă- SNACK-BAR LA „ULPiA” grade, Iar noaptea Intre
lor,
ra — le-an fost date spre
familiile
nouri, care popular tze azi
şi-an
grădină la întocmirea unui raport^ Ce­ apartamente an. din planul mestru, sfârşitul acesta! tri­ sarcinile în scopul înde­ tp' y,£ mr tă seara la casa de cultu­ Ia noul magazin uni­ mtma 2 şl 3 grade. Di­
angajamentele
şl
La
rinţele pentru această perioadă
v
mineaţa
se
Haţe*
produce
va
comunei
va Intra
prim
Acest
ră a municipiului. In cin­
U
acestui
Lucrăm — spunea şeful fer­ sînt clare: fiecare zi, fiecare succes va fl Intre fit In în folosinţă o fabrică de plinirii toflleatorflor de stea oamenilor, care slnt versal „tripla" din mu­ brumă la sol pe văl.
mei legumicole — la executa­ oră bună de lucru să fie folo­
re* lucrărilor de combatere site ca maximum de randametrt