Page 70 - Drumul_socialismului_1974_04

ksssîstsBammmanmmumammmBmaBMaaBmaam
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 996 © MARJ! 23 APRILIE 1974
BttBEmsun: wspgEgMggiasaag^ ^snsgis^^ -.vr^

ATKBSUTi Ml CONDUCEM POLITICE IN INTIMPINAREA ZILEI DE 1 MAI

Consultarea, cu receptivitate, a

„'lanţuri rodnice Răspuns propriu
comuniştilor, a oamenilor muncii -

in toate întreprinderile la propria chemare

condiţie esenţială pentru a crea (Urmare din pag. I)

(Urmare din pag. 1) grija organizaţiei de partid şi
a conducerii exploatării pen­
Rezultate de valoare cumulează şi alte colective fruntaşe
un climat sincer de angajare din judeţ. La I.V. Călan, plusurile de producţie înscrise pe venimente ale anului. Apre­ tru crearea condiţiilor care
să permită o cît mai largă
graficul întrecerii se ridică acum la 930 tone fontă, 200 tone
semicocs şi cocs brichete, 125 tone utilaj de turnare şi ma­ cierea nu este deloc gratuită, desfăşurare a hărniciei şi ini­
ci se bazează pe realităţi so­
şini pentru industria metalurgică. Forestierii din judeţ înre­ lide. In acest an, colectivul ţiativei minerilor. Mă refer
1
—Pe urmele „Metronomului producţiei * la E.M. Petrila gistrează depăşiri ia toate sortimentele, între care 916 mc che­ de la Vulcan, după ce a re­ cu deosebire la satisfacerea
restea, 5 000 mc buşteni, 190 mc lemn pentru celuloză. Colecti­ dresat rapid activitatea ex­ locurilor de muncă cu ma­
a Sectorul V, care dădea cele mai mari „dureri de cap", gadierii s-a insistat mult — fără ordine de zi, cu membrii vele din unităţile producătoare de materiale de construcţii — tractivă, s-a lansat într-o ve­ terialele necesare, la buna de­
servire a brigăzilor, la prom­
astăzi nu mai ridică probleme cu totul aparte. remarcă tovarăşul Gheorghe de partid, cu oamenii care „Marmura" Simeria şi I.M.C. Deva — se aliniază în rîndul uni­ ritabilă şi demnă de admirat
EJ In muzică se spune: „Tonul face muzica". In produc­ Cojocaru — asupra felului efectuează reviziile şi repara­ tăţilor fruntaşe printre cele 182 mc prefabricate din beton, acţiune de perfecţionare a ptitudinea în repararea şi în­
treţinerea utilajelor.
ţie, în relaţiile cu oamenii „tonul înalt", forte, de la altitudi­ cum trebuie întîmpinat tine­ ţiile s-a născut ideea că aces­ 750 000 cărămizi dialit, 6 000 mc dale mozaicate şi 1330 mp producţiei, de amplificare a
nea Parîngului la vatra Jiului, nu are şanse de a determina o retul ; la fel comitetul nos­ te lucrări trebuie recepţionate realizărilor la dimensiuni in­ — Deşi munca noastră nu
mobilizare cit de cît conştientă. tru de partid, sindicatul, co­ imediat după ce s-au efectuat, placaj finit realizate suplimentar. La rîndul lor, fabricile de in­ comparabil superioare celor se măsoară în tone, putem
H Conducerea politică sau economică a unei mari colecti­ mitetul U.T.C. ne-am ocupat că trebuie întărită asistenţa dustrie locală Orăştie, Brad, Deva şi Hunedoara se prezintă precedente. spune că ea se oglindeşte di­
vităţi reclamă, pe lingă o receptivitate partinică faţă de păreri­ de condiţiile care le sînt asi­ tehnică, deci participarea di­ cu depăşiri de peste 3 600 mc prefabricate, 83 000 cărămizi şi Chemarea la întrecere adre­ rect în realizările brigăzilor
le oamenilor, şi fermitate în stabilirea responsabilităţilor şi gurate la cantină şi în cămin. rectă a şefului sectorului e- blocuri ceramice, mobilă în valoare de 630 000 lei. sată tuturor colectivelor din — afirmă maistrul electrome­
controlul îndeplinirii sarcinilor. — Au intervenit, în ultima lectromecanic, a maiştrilor Rezultatele înregistrate pînă la decada a doua a lunii industria carboniferă a ţării canic Mircea Berciu. Partici­
perioadă, îmbunătăţiri tehno­ respectivi. Aşa s-a şi dispus. aprilie prefaţează, pe ansamblul industriei judeţului, încheie­ şi angajamentele asumate au parea noastră, a electromeca­
Mina Petrila a rămas mult ţului de cost şi că, din acest logice deosebite care să justi­ Periodic, împreună cu tovară­ rea primelor patru luni ale anului cu însemnate depăşiri la fost considerate de către fie­ nicilor la întrecere are la ba­
ză grija şi atenţia ca în fie­
şul secretar al comitetului de
sub plan la începutul acestui punct de vedere, al eficienţei fice progresul realizat ? toţi indicatorii de plan. Prin accelerarea ritmurilor producţi­ care miner, de către fiecare care schimb utilajele să fun­
an şi au trebuit luate, pînă la economice, se află, pe undeva, — Nu — ne răspunde to­ partid, participăm la diferite ei in zilele rămase pînă la finele lunii şi intensificarea între­ brigadă şi sector ca o chema­ cţioneze fără defecţiuni. Dacă
urmă, unele măsuri organiza­ printre locurile fruntaşe din varăşul inginer Vaier Stan- rapoarte la nivelul sectoare­ cerii între formaţiile de lucru, ateliere, secţii şi sectoare, colec­ re şi un angajament propriu, am reuşit sau nu acest lucru,
torice. Ziarul nostru a relatat, bazinul nostru carbonifer. ciu, directorul exploatării. Cî- lor. Oamenii spun multe. tivele hunedorene vor raporta la 1 Mai realizarea exemplară cu toată greutatea răspunde­ aceasta se vede din realizări­
în rubrica „Metronomul pro­ — Sectorul V, cu abatajele te ceva s-a mai făcut... Lăsăm ca mai întîi birou­ a planului şi angajamentelor asumate în marea întrecere. rii ce decurge de aici. Iar le sectorului II unde lucrez :
ducţiei", într-o perioadă zil­ salo în trepte răsturnate, a — Ceea ce a intervenit mai rile organizaţiilor de ba­ faptele, din primele o sută 3 720 tone de cărbune peste
nic, frămîntărilc organizaţiei fost sectorul care a dat cele pregnant — intervine tovară­ ză şi conducerile sectoare­ de zile de muncă efectivă din plan «i aproape 300 kg de
de partid, ale colectivului de mai multe „dureri de cap“ şul Gheorghe Cojocaru, es­ lor să se pronunţe. Numai în acest an, confirmă pe deplin cărbune pe post spor de ran­
muncitori mineri pentru a comitetului de partid, condu­ te faptul că, începînd de la probleme deosebite intervenim această angajare şi responsa­
ieşi din impas. cerii colective şi oamenilor nivelul coridorului birourilor cu anumite soluţii, care de bilitate. dament în abataje.
Lucrurile au evoluat în bi­ care lucrează efectiv în acest conducerii administrative nu fapt sînt de competenţa con­ — Am ţintit împreună cu — Să-i evidenţiaţi neapă­
ne şi, astfel, ziarul a conside­ sector... se mai discută pe coardele vo­ ducerii. ortacii mei de la frontalul în rat pe cei de la întreţinere,
rat util să investigheze prin- — Nu mai avem probleme cale „de sus" cu oamenii... ...Am întrebat,' fără o ale­ care lucrăm să dăm zilnic un dar să nu-i uitaţi nici pe cei
tr-ua interviu colectiv experi­ deosebite, cu totul deosebite — Tonul face muzica... gere preferenţială, şi pe cîţi- randament maxim — spune de la pregătiri —• intervine
enţa care s-a cîştigat, într-un cu el — intervine Gheorghe — Da, la un ansamblu co­ va comunişti, pe cîţiva mun­ şeful de brigadă Vespasian inginerul Ioan Diaconu. Bri­
interval scurt de timp, pe li­ Cojocaru, locţiitor al secreta­ ral, dar în producţie, în re­ citori mineri ele la E.M. Pe­ Catană. încercarea ne-a reu­ găzile de la pregătiri au asi­
nia muncii politico-organiza- rului comitetului de partid al laţiile cu oamenii muncii un trila despre factorii care au şit „sută la sută" si iată-ne gurat punerea la timp în fun­
torice. exploatării. îşi face planul ! „ton înalt", la o diferenţă de condus la redresarea producţi­ acum, cînd ne mai despart cţiune a noilor abataje. Ba
şi
ei şi depăşirea planului şi an­
Parînş
„portativ"
între
mai mult, pe graficul între­
— După atîtea critici, în — I s-a reconsiderat, să nu Vale nu mobilizează, ci din gajamentelor. doar cîteva zile pînă la 1 cerii ei au înscris 270 metri
pjesă şi în şedinţe, este cazul spunem micşorat, planul ? contră demobilizează, îndepăr­ — E cu totul altă atmosferă Mai, ajunşi la un randament
să evidenţiem realizările obţi­ — Nu. Planul a crescut — tează intenţiile lor bune. S-a de lucru... de 9,80 tone pe post si 600 lucrări de pregătiri peste
prevederi, ceea ce înseamnă
nute... intervine tovarăşul secretar şi văzut dealtfel, la Petrila, — Sîntcm întrebaţi cînd se tone de cărbune date în plus. că avem capacităţi pregătite
— Trec peste perioada cînd Pavel — pentru că avea sufi­ — spune un alt interlocutor. ia o hotărîre... Pînă la marea sărbătoare de
am avut ceea ce am avut şi ciente fronturi de lucru. E- — In orice caz, acum nu — Eu nu zic nimic... la 23 August vrem neapărat do pe acum pentru sporirea
afirm că printr-o muncă sus­ rau probleme cu întreţinerea mai sînt discuţii aprinse, ţi­ — Cu minerul nu se poate să ridicăm randamentul la 10 producţiei în viitor.
ţinută colectivul E.M. Petrila căilor de acces, dar mai ales pete pe coridoare, lucrurile se sta neomeneşte de vorbă, şe- tone. La Vulcan, mulţimea fap­
a reuşit, printr-un efort deo­ cu oamenii... Oamenii, nu rezolvă calm, principial şi le­ zînd pe scaun şi el în picioare, Randamentul maxim, acela telor cotidiene de muncă nu
sebit, să-şi depăşească substan­ fronturile de lucru, ei trebu­ gal — completează locţiitorul după ce s-a înfruntat cu to­ care exprimă de fapt hărni­ vădeşte în ele nimic specta­
ţial angajamentul anual în în­ iau consultaţi, stat de vorbă secretarului de partid. nele... cia, priceperea, organizarea, culos. Dimpotrivă, confirmă
trecere de a extrage 3 000 cu ei, cu calm, cu înţelegere. — Cu oamenii, cu sute şi — Dorim ca această prac­ disciplina — şi din care re­ cele spuse de secretarul co­
tone de cărbune peste sarci­ Cînd era angajat un tînăr mii de oameni nu se poate lu­ tică, iniţiată de comitetul de zultă pînă la urmă tonele mitetului de partid, atestă
nile de plan — ne răspunde — conducerea minei îl repar­ cra numai cu „duhul blîndc- partid, de a consulta mai de peste plan — este obiectivul pînă la detalii faptul că în
tovarăşul Iuliu Gheorghe Pa- tiza în sectorul V şi, cei de ţei". Producţia cere o mare la om la om pe comunişti, pe principal al tuturor brigăzi­ marea întrecere fiecare om
vel, secretarul comitetului de aici, direct în abatajele fi­ exigenţă, o exigenţă industri­ toţi muncitorii să devină per­ lor. Petru Ailincăi, spre e- de la Vulcan şi colectivul în
partid al exploatării. In ple­ guri. Din zece, după un an, ală. manenţă... xentplu, are deja la activ ansamblul său, se raportează
nara Comitetului orăşenesc de rămînea unul-doi... — A consulta, a asculta cu — Vom mai avea greutăţi, 1 600 tone peste plan. mereu la propria chemare şi
partid Petrila a fost lansată Comitetul de partid a insis­ multă receptivitate oamenii nu dar prin unitatea de voinţă — O tonă în plus zilnio angajament în întrecere, ofe­
ideea de a ne angaja, noi, pe- tat, în ultima petioadă, ca înseamnă o concesie de la e- şi înţelegere le vom învinge pe fiecare om din brigadă — rind prin rodnicia muncii de
trilenii, ca pînă la 1 Mai, să noii angajaţi să fie reparti­ xigenţă — remarcă tovarăşul mai uşor... este deviza noastră. $i o re­ zi cu zi răspunsuri dense,
extragem 5 000 tone de căr­ zaţi la lucrări care să-i ajute Gheorghe Pavel. Dar să dea In încheiere, nu gutem de- alizăm ca la carte. Avem a- grele, de valoare. Subsumate
bune în plus. Comuniştii, şe­ să se familiarizeze cu munca cîteva exemple tovarăşul di­ cît să consemnăm ca la mina provizionare bună, ne or­ şi confruntate cu angajamen­
fii de brigadă cu care am dis­ în mină, iar cînd trec în a- rector Stanciu. Petrila s-a făcut un pas în ganizăm lucrul fără greşeală tele, acestea arată la ora ac­
cutat pe larg această posibili­ bataje să fie daţi pe lîngă cei — Am constatat, nu e o domeniul unei munci mai a- şi punem tot sufletul la mun­ tuală : 20 000 tone cărbune
tate, şi-au însuşit chemarea. mai buni mineri-prieteni ai constatare nouă, dealtfel, că propiate — în spirit comu­ că. Aşa înţelegem noi să ne peste plan, spor de randament
Vreau să fac cunoscut — cu noului angajat. Nu am reuşit în ziua de luni, după două nist, cum o definea un tova­ afirmăm în întrecere, să ne in abataje de 410 kg de căr­
asentimentul şi garanţia con­ întru totul, dar din 39 de ti­ zile de revizii şi reparaţii, a- răş — cu oamenii, la toate onorăm cuvîntul dat.
tabilului şef al exploatării — neri angajaţi în luna martie veam cele mai multe avarii nivelurile funcţiilor politice şi bune pe post, 2,65 milioane
că pe primul trimestru Ex­ şi în prima decadă a lui apri­ sau deranjamente electromeca­ profesionale. S-a creat un — Intr-adevăr, se munceşte lei în plus la producţia mar­
ploatarea minieră Petrila şi-a lie au rămas cam 25. (Este nice. Comitetul de partid a climat pe care organizaţia cu tragere de inimă. Altfel fă şi 0,03 lei economii la pre­
de
Ulrich,
întreţinere
de
la
F.S.H.
îndeplinit toţi indicatorii de un evident progres faţă de insistat să analizăm cauzele, de partid trebuie să-l dezvol­ »e Lăcătuşul de stimă şl Eug en pentru conştiinciozitatea Vulcan, nici nu s-ar explica de ce ţul de cost pe tona de căr­
bucură
apreciere
în
»a
bază ai planului de stat, inclu­ proporţia pe Valea Jiului...). mai bine-zis căile de remedie­ te, să-i dea plinătate. muncă, pentru calitatea pieselor executate. sectorul nostru a reuşit să bune extras. Un bilanţ care,
siv sarcina de reducere a pre­ — La consfătuirile cu bri­ re. Dintr-o discuţie degajată. I. MIRZA Foto: VIRGIL ONOIU dea peste plan de la începutul în zilele premergătoare săr­
anului pînă acum 10 300 to­ bătorii muncii de la 1 Mai,
ne de cărbune — se exprimă onorează pe deplin munca
inginerul Ioan Dăbuleanu, şe­ minerilor de la Vulcan, stră­
A. Martin — Baia de Criş.. ful sectorului IV. Dăruirea daniile lor de a fi Ia înălţi­
Sistematizarea - program naţional ce asigură un cadru Statutul C.A.P. dă răspuns la oamenilor este factorul prin­ mea prestigiului ce se cere u-
întrebarea pusă în legătură cu cipal. Trebuie însă menţionat nui colectiv autor al unei
lotul în folosinţă personală. — şi nu în cele din urmă — chemări la întrecere pe ţară.
V. Milanţ — Ruda. Pentru
favorabil dezvoltării economice şi sociale a oraşelor şi satelor Aurel Lupaş — Săcămaş. Da­ cian, Otilia Simoc, Petru Bă- ca să obţineţi şi pensie de la
că nu posedaţi alte acte legale cian, Traian Gheara şi alţii, la C.A.P., din cele relatate re­
privind atestarea calificării, pu­ acţiunile agricole de sezon. iese că nu aveţi dreptul. Fişele
(Urmare din pag. 1) ratori să fie situat în afara pe­ teritoriului şi localităţilor. De de pontaj individuale sînt do­
rimetrului construibil. Proce- fapt, la noi în judeţ asemenea teţi cere reconstituirea prin N. I. — Bcjan. Despre unele cumentele care se iau în con­
martori a celor solicitate.
vă a terenului din zonele in­ dîndu-se în viitor în acest mod, practică a fost verificată pînă deficienţe de natura celor sem­ siderare la stabilirea acestui 7 400 tone mărfuri peste prevederi
dustriale, de depozitare şi de există toate premisele ca lo­ acum, confirmîndu-se valabili­ I. Murgu — Aurel Vlaicu. nalate s-a scris în coloanele drept.
transport. Măsurile acestea vor calităţile judeţului nostru să-şi tatea ei. Aşa de exemplu, pro­ Pentru deficienţele semnalate, ziarului nostru.. 5
face ca zonelo respective să o- îmbunătăţească gradul de ocu­ punerile de sistematizare pen­ unitatea a fost criticată. Sîn- Anonimă — Dumbrăviţa. De In marea întrecere socia­ nicii ceferişti au expediat ;
cupe în viitor maximum 40 la pare a terenului din interiorul tru localităţile Deva, Simeria, tem informaţi că s-au luat mă­ Gh. Gheară — Lăpuşnic. O- ce nu dezvăluiţi numele celui listă ce se desfăşoară în în- pînă în prezent 7 400 tone j j
sută din suprafaţa oraşelor. limitelor construibile. Orăştie, Ilia, Pui au putut fi suri pentru punerea în func­ bligaţiile membrilor cooperatori care face instalaţii electrice ne­ timpinarea zilei de 1 Mai şi peste p evederi, fapt care a \
In ceea ce priveşte localită­ Sarcinile stabilite în dome­ îmbunătăţite tocmai datorită ţiune * sistemului de irigaţii. sînt stabilite cu precizie în corespunzătoare şi nu posedă în cinstea aniversării a 30 facilitat depăşirea planului :
ţile rurale, unde densitatea e niul sporirii densităţii construc­ consultării lor cu opinia publi­ statutul C.A.P. Pentru a be­ autorizaţie ? de ani de la Eliberarea patri­ aferent cu peste 12 la sută. ]
doar de 13 locuitori la hectar, ţiilor, în conformitate cu di­ că, cu adevăraţii beneficiari ai Traian Anghel — Boşorod. neficia de lot în folosinţă per­ ei şi a Congresului al Xl-lea La obţinerea acestor rea- i
în proiectul de lege se prevăd rectivele Conferinţei Naţionale proiectelor de sistematizare. Reţinem aprecierile favorabile sonală, trebuie realizat numă­ I. Borza — Orăştie. Referi­ al partidului, colectivul de fe­ lizări şi-au adus un aport j
măsuri pentru strămutarea trep­ a P.C.R. din 1972, creează con­ Folosind viitoarea lege a sis­ rul de norme stabilit de adu­ tor la asigurări, aşa este pre­ roviari al staţiei C.F.R. deosebit ceferiştii comunişti : ]
tată, într-o perioadă de 15—20 diţiile ca şi cele şapte locali­ tematizării teritoriului şi loca­ pe care le-aţi făcut la adresa narea generală a cooperatorilor. vederea legală. Contractarea Hunedoara săvîrşeştc adevăra­ Fclicia Popa, Ludovic Furca ]
1
de ani, a gospodăriilor în inte­ tăţi din judeţul nostru — Baia lităţilor ca un instrument de constructorilor drumului asfal­ despre care ne-aţi scris nu este te fapte de laudă. Prin mai şi Iosif Furca (acari), Tra- ]
riorul perimetrelor stabilite, de Criş, Dobra, Ilia, Geoagiu, lucru în crearea condiţiilor de tat pe distanţa Streisîngeorgiu- A. Zivisevici — Mînerău. posibilă. buna organizare a muncii, ian Dcnrinescu şi Emil Un- j
prin atribuirea de teren şi aju­ Ghelar, Pui şi Sarmizegetusa — dezvoltare a teritoriului în an­ Strei-Ohaba. Rezultatele despre care ne-aţi prin întărirea exigenţei la gur (magazineri).
toare materiale din partea sta­ să se dezvolte corespunzător ca samblu, cît şi în dezvoltarea scris sînt meritorii. Ar fi de Petru Mic — Buce?. Aşteptăm operaţia de încărcare şi ex­ V. GRIGORAŞ j
tului, potrivit legii. centre social-economice de po­ fiecărei localităţi în parte, a- I. Florea — Rişca. Consiliul dorit ca ele să fie reeditate răspunsul consiliului popular pediere a mărfurilor, destoi­ corespondent
Referitor la loturile de-casă larizare intercomunală. vem convingerea că se va rea­ popular comunal ne-a răspuns comunal. i i
din mediul rural, în proiectul Deosebit de importante sînt liza în mod echilibrat şi efi­ că problema adusă în discuţie şi în acest an.
de lege se prevede asigurarea prevederile proiectului de lege cient îmbinarea organică a cri­ s-a rezolvat. rniMumm —mm tom
pentru casă şi anexe gospodă­ cu privire la participarea cetă­ teriilor economice cu cele so­
ţenilor la elaborarea şi defini­ C. Gheorghe — Stănceşti. Vă
reşti a unei suprafeţe de 150— tivarea schiţelor de sistematiza­ ciale, contribuind astfel Ia fău­ au răspundere administrativă
200 mp, urmînd ca lotul în re şi la antrenarea lor în reali­ rirea societăţii socialiste multi­ satisfacem dorinţa, evidenţiin- şi juridică pentru calitatea
folosinţă al membrilor coope­ zarea efectivă a sistematizării lateral dezvoltate. du-i pe cooperatorii Aurel Bă- Pentru sustrageri răspund penal muncii lor; de la poziţia de
„martor" într-un proces-pos-
tură în oare au apărut „ali­
aţii" brigadierului silvic —
Campania agricolă de primăvară autor ii. Eu demascarea lor la timp la aceea de complice nu
pînă
e decît un pas ; acelaşi lucru
de
sîntem datori fiecare — pentru cumpărătorii Her­
vane pentru baie de la „surse"
ca
instalatorul
Hihn
man. Paznicii din şantierele
Duminica! pe ogoare, munca nară la chioşcul nr. 97 din cadrul Ocolului silvic Baia de finitivă. Cum s-au petrecut I.C.S.H., de asemenea, admi-
Bucura Chiuia, fostă gestio­
Criş, A. Costar a consemnat
faptele ? Fiind instalator de
ţînd că nu trebuie să păzeas­
Hunedoara, a fost condamnată
că blocurile şi alte imobile să
de vînzare eliberate cumpără­
şantier o vană de baie pe ca­
la 4 ani închisoare, sentinţa în mod repetat, în bonurile apă la I.C.S.H., a sustras de pe nu fie furate, au răspunderea
torilor
Stoica,
Miron
Savu
rodnica ld lucrările de s©z©n pingerea recursului. In calita­ Toma, Sabin Boldiş, Gheorghe re a dus-o la domiciliul mar­ lelor de pe şantier în timpul
râmînînd definitivă prin res­
materia­
utilajelor,
uneltelor,
torei Moisin Chatarina în o-
Andricău, Sabin ‘Neag, Nico-
tea sa de salariată a unei u-
din cadrul aceluiaşi şantier o
nităţl socialiste, căreia i s-au lae Blăgoilă, Ştefan Trif, Ale­ raşul vechi. Apoi, a sustras serviciului lor. S-au uitat toa­
te aceste îndatoriri în cele trei
încredinţat spre mînuire Şi xandru Dărăşteanu şi Paulin altă vană de baie pe oare a unităţi ?
(Urmare din pag, 1) de 25 la sută. din suprafaţa ţea, şi agronomul şef, ing. Mi­ le agricole de producţie din păstrare valori materiale pro­ Miclean cantităţi mai mici de transportat-o la domiciliul lui
planificată. hai Cazacincu, ne-au asigurat raza comunei Bretea Română prietate obştească, a însuşit material lemnos decît au fost Bacsio Aliescu, căruia i-a Spre deosebire de „cazul
suprafeţe de 16 hectare destina­ La pregătirea terenului sau că „de luni se vor mobiliza au lucrat duminică la pregă­ din aceste bunuri şi valori, vîndut-o cu 900 lei. Transpor­ vanelor", celelalte două acte
de păgubire a avutului obştesc
tă culturilor de varză şi cas­ semănatul porumbului au fost toate forţele la semănat..." Aş­ tirea terenului pentru cultura păgubind unitatea cu suma de tul vanelor sustrase l-a făcut s-au petrecut în timp. Prospe-
traveţi. Volumul de lucrări este concentrate importante forţe şi teptăm ! porumbului. Astfel, la C.A.P. 29 448 lei. In sarcina sa in­ Avutul obştesc — cu autocamioanele condu­ rarea de moment a afaceriş­
repartizat concret pe întreprin­ pe ogoarele cooperatorilor din Relaxare totală Gînţaga, mecanizatorii Vasile stanţa a reţinut infracţiunea se de şoferii Vasile Dobre şi tilor, a delapidatorilor, nu
deri şi instituţii. Participarea Zam, Burjuc, Sălciva, Gurasada, Căruţ şi Vasile Vitcă au discuit de delapidare. avutul nostru. Sâ-1 Dinu Focşa, condamnaţi şi ei poate să scape celor ce tră­
la muncă este bună, ceea ce ne Boz ş.a. evidenţiindu-se tracto­ o suprafaţă de 15 ha, la C.A.P. Bucura Chiuia sustrăgea în acest proces la cîte 4 luni iesc în jurul lor. Cu toate a-
dă garanţia că vom îndeplini riştii Ion Petruţ, Ion Călcanu, In contrast cu aspectele re­ Bretea Română, Teodor Curtu- bani din gestiune iar cînd i ferim de pagube I închisoare, acestora suspen- cestea, indirect ei îşi iau com­
exemplar sarcinile cu care sîn- Ion Pauşeniuc şi Romulus Bol­ latate, ieri (luni 22 aprilie a.c., şan şi Ion Gîldeanu au discuit se făceau inventare avea „gri­ dîndu-li-se executarea pedep­ plice tăcerea, rezerva, nepă­
tem confruntaţi. Azi au lucrat ea. în vederea finalizării grab­ zi bună de lucru în cîmp — şi ei o tarla de 20 ha, iar Ion jă”, informată fiind din timp sei. sarea unora dintre cei alături
cu spor salariaţii de la coope­ nice a plantatului cartofilor, n.n.), pe ogoarele cooperatori­ Moldovan a discuit 12 ha la de „binevoitori", să introducă înscrise în bonurile de mînă Iată trei cazuri în care avu­ de care muncesc şi trăiesc.
raţie, în frunte cu preşedintele, mecanizatorul Teofil Suba a lor din Brănişca a fost linişte mărfuri străine de unitate, pe ale pădurarilor şi care au fost tul obştesc a fost păgubit cu Delapidatorii sînt adesea oa­
Aron Dobrotă, şi secretarul or­ realizat această lucrare pe 2,5 deplină. Tractoriştii Axente C.A.P. Bretea Strei, care le prezenta ca fiind din date în realitate cumpărători­ sume mergînd pînă la zeci de meni abili, ei au argumente
ganizaţiei de partid, Gheorghe hectare la C.A.P. Burjuc. Tot la Ncgrilă şi Valentin Gîrja dor­ In raidul nostru efectuat în cele intrate pe bază de acte lor, deşi de la aceştia a perce­ mii de lei. Să recapitulăm. pregătite din vreme spre a-şl
Dănilă, cei de la C.L.F.. în plantatul cartofilor au acţionat meau din greu, deşi se făcuse ziua de duminică ne-am întîl- în gestiunea sa. put sume de bani pentru va­ Intr-unui, gestionara fură, pă­ masca actele şi nu o dată e-
frunte cu Paul Marcovici, şeful cu forţe sporite şi cooperatorii ora 11, iar şeful secţiei de nit cu inginerul Ion Cotuţiu, Cu ocazia inventarului efec­ loarea integrală a materialu­ călind sistematic comisii de valuarea pagubelor făcute de
centrului, şi secretarul organi­ din Leşnic. Tractoristul Lucian mecanizare, Aurel Lugojan, tuat de revizorul contabil, in­ lui lemnos vîndut, diferenţa inventariere... care vor să se ei nu s-a putut face la dimen­
zaţiei de partid, Petru Suciu, Bubar, preşedintele C.A.P., Vir­ era plecat la Ilia după salarii directorul S.M.A. Călan, care culpata, care-1 ajuta pe revi­ însuşind-o. lase păcălite. Atunci cînd s-a siunile reale din lipsă de do­
cei de la poştă, în frunte cu ginia Belea, inginerul şef, (?). Maşina de semănat po­ ne-a declarat: „Astăzi (dumini­ zor la inventariere, a dictat Tot din gestiunea sa, incul­ găsit un revizor nedispus să vezi ; căci instanţa nu poate
diriginta Virginia Crăciun, cei Gheorghe Irimie, brigadiera Li- rumb nu este însă nici acum că), în afară de discuit nu se cantităţi de mărfuri mai mari patul a dat material lemnos închidă ochii, păcăleala n-a condamna pe bază pe pre­
de la spital, elevii de la şcoala liana Cimponer şi cooperatorii reparată. Situaţia respectivă nu mai fac alte lucrări în coope­ decît cele pe oare le avea în de construcţie şi pentru foc u- mai avut loc. Intr-al doilea, zumţii. Actul justiţiar al pe­
de şoferi şi alţii. Octavian Goţ, Victor Cimpo­ l-a deranjat cu nimic nici pe realitate în stoc, practică pe nor persoane, fără ca acesto­ un brigadier mizează pe fap­ depsirii vinovatului se împli­
primarul comunei, Ioan Lupu,
Tot la grădină au efectuat ner, Mihai Dane, Traian Turcu, care la ora 10 îşi vedea netul­ rativele agricole pe care le de­ care o folosise şi cu alte oca­ ra să le elibereze bonuri de tul că „pădurea-i mare şi nu neşte dar nu întotdeauna se
lucrări tractoriştii Roman Dă­ Petru Isfan şi Leontina Lunguţ burat de treburi la birou... servim. Am fi început însămîn- zii. vînzare, banii percepuţi de vorbeşte" şi în consecinţă pro­ pot recupera valorile sustrase
nilă, la nivelatul terenului, şi au contribuit la apropierea în­ ţatul, însă terenul e deocamda­ Axente Costar a fost con­ la cumpărători însuşindu-i. Ca duce pagube, aliindu-şi oa­ avutului obştesc. In felul a-
Ion Joldea, la arat. cheierii lucrării (au mai rămas tă moale. Sperăm însă că de damnat la mai multe pedepse să poată crea plusuri în liste­ meni slabi de conştiinţă, gata cesta, ajungem să suportăm
Intr-o altă tarla, tractoristul de plantat 4 ha). La discuitul terenului mîine, adică de luni, să înce­ pentru falsuri în acte, delapi­ le de inventariere din iunie să acoperă matrapazlîcurile fiecare o părticică din huzu­
Gheorghe Sorea a semănat 5 Dacă în raza consiliilor in- dare şi neglijenţă în serviciu, 1972, a înregistrat arbori cu brigadierului în speranţa că rul celor ce urmăresc cîştigul
ha cu porumb, care se adaugă tercoopcratiste Ilia şi Deva se Tractoarele secţiei de meca­ pem însămînţatul porumbului urmînd ca în final să execute diametre mai mici decît erau o dată le va face şi lor vreo fără muncă. Gîndind în felul
la alte 22 însămînţate anterior. desfăşoară o susţinută activitate nizare ce deservesc cooperative­ în toate unităţile agricole". pedeapsa cea mai mare, de în realitate. „înlesnire". In cel de-al trei­ acesta, periculozitatea faptei
Merită să evidenţiem, de ase­ pentru a folosi cu randament 10 luni închisoare. Hotărîrea Hihn Herman a fost con­ lea caz, pe lîngă dorinţa de delapidatorului apare în 'di­
menea, răspunderea şi grija de­ maxim fiecare oră bună de lu­ Unde este inginerul ? de condamnare a rămas defi­ damnat de Judecătoria Hune­ chilipir a unor cetăţeni, in­ rectă legătură cu interesele
osebită dovedită faţă de soarta cru în cîmp, în cooperativele nitivă la Tribunalul judeţean doara la 7 luni închisoare stalatorul şi-a luat complice şi noastre. Cît ţinem la aceste
recoltei viitoare de porumb de agricole din cadrul consiliului Deşi ieri lucrau două maşini la semănatul porumbului pe Hunedoara, în şedinţa din 15 pentru furt din avutul obştesc. lipsa de vigilenţă a unor paz­ interese ?
tractoristul Cornel Ungur. El a intercooperatist Dobra un ase­ ogoarele cooperatorilor din Bretea Mureşană, inginerul şef, februarie 1974. In calitatea a- Recent, Tribunalul judeţean nici, a unor maiştri, dorinţa ION CIOCLEI
însămînţat 7 ha cu porumb la menea deziderat nu-şi găseşte Valentin Ciobanu, nu a fost de găsit în unitate. Vorba zicalei: vută, de brigadier silvic la Hunedoara i-a respins re­ de cîştig nemuncit a doi şo­ IOSIF POP
C.A.P. Bretea Mureşană, în pre­ corespondent în fapte. brigada nr. S Căzăneştl din cursul, hotărîrea rămînînd de­ feri. Dar cei ce fac inventare procuror
zent unitatea avînd realizată lu­ Preşedintele consiliului inter- „Timpul trece, leafa merge...", Cu supravegherea calităţii se­
crarea respectivă pe mai mult cooperatiît, ing. Axente Gu- mănatului cura rămîn#, totuşi, tovarăşe Cioban» l