Page 73 - Drumul_socialismului_1974_04
P. 73
Proletari din toate tarile, untfl-vă!
VIZITA ÎN TARA NOASTRĂ
A PREŞEDINTELUI REPUBLICII
COSTA RICA,
JOSE FIGUERES FERRER
Convorbiri oficiale
La Palatul Republicii au în şedintelui republicii, şi Con cheiate între cele două ţârî, #a
ceput, marţi dimineaţa, convor stantin Stăncscu, ambasadorul septembrie anul trecut), la San!
birile oficiale între preşedin României în Costa Rica. Jose. De ambele părţi a fost
tele Republicii Socialiste Româ Din partea costaricană iau exprimată dorinţa de a se iden-i
nia, Nicolae Ceauşescu, şi pre parte : dr. Manucl Aguilar Bo- tifrea noi posibilităţi de promo-i
şedintele Republicii Costa Rica, nilla, prim-vicepreşedintc al re- * vare, pe multiple planuri, a co
Jose Figucres Fcrrer. publicii, dr. Jose Luis Orlich laborării româno-coswricane, tri
folosul celor două ţări şi po
IN INTIMPINAREA ZILEI DE 1 MAI Emil Bodnaraş şi Ştefan Voitec, Bolmarcich, ministrul sănătăţii poare, al cauzei păcii şi înţe
Din partea română participă:
publice, Oscar Arias Sanchez,
legerii între naţiuni.
ministrul planificării, şi Fran
vicepreşedinţi ai Consiliului de
Stat, Manea Mănescu, prim-mi- klin Aguilar, ambasador. Intre cei doi şefi de «fiu ai
nistru al guvernului, Emil Dră- In cadrul convorbirii, cei doi avut loc, de asemenea, ori
găncscu, viceprim-ministru, pre preşedinţi au analizat stadiul schimb de vederi asupra unot
şedintele Comitetului de Stat al actual şi perspectivele de dez probleme ale vieţii politice in
La laminoarele bliiming-semifabricate Planificării, Gcorge Macovcscu, ternaţionale actuale.
Convorbirea
Aproape cu o lună de zile in avans ministrul afacerilor externe, voltare a relaţiilor bilaterale în într-o atmosferă s-a do desfăşurat
sinceră
lumina Tratatului dc prietenie
de la C.S. Hunedoara Vasilc Pungan, consilier al pre şi cooperare şi acordurilor în prietenie şi deplină înţelegere.
Pini Ia jumătatea lunii aprilie a.c., cooperativa agricolă din
Silva? a înregistrat un plus de peste 11 000 1 la producţia de
lapte marfă, ceea ce înseamnă un avans de aproape o lună de Printre locuitorii Capitalei
zile faţă de prevederile planului şi graficului de livrare. Acest morai oftooo om creşterea
succes este expresia ^concretă • hărniciei cu care cooperatorii Marţi dimineaţa, preşedintele tele Figueres în toastul rostit spor». Şeful statului costarican
din Silva? întimpină măreaţa sărbătoare a oamenilor muncii. Republicii Socialiste România, la dineul oferit în cinstea sa urmăreşte cu interes explicaţii
Rezultatul se datore?tc grijii ce se acordă bunei organizări a MCM 01 MURE Nicolae Ceauşescu, împreună luni seara de a cunoaşte expe le date, remareînd concepţia
muncii în ferma zootehnică, hrănirii raţionale a animalelor ?i cu preşedintele Republicii Cos rienţa ţării noastre „care a ini arhitectonică modernă a con
ta Rica, Jose Figuercs Fcrrer, ţiat o nouă societate şi care a strucţiilor, soluţiile tehnologico
răspunderii dovedite de cooperatorii din acest sector pentru au făcut o vizită prin Capita cunoscut o mare ronaşterc". folosite.
îndeplinirea sarcinilor cu care sînt confruntaţi. La laminoarele bluming-sc- — Cunoaştem angajamentul lă — în noul cartier Titan, şi Primul obiectiv îl constituie Vizita în cartierul Ti ta a pri
mifabricate de la Hunedoara •secţiei şi în acest sens facem cartierul Titan, ale cărui di
munca oamenilor se transfor totul — ne declară interlo la întreprinderea „23 August" mensiuni arhitectonice reflectă lejuieşte un nou dialog între
mă zilnic în mii de tone de cutorul. Încărcăm cuptoarele, — care s-a desfăşurat sub sem rezultatele concrete ale amplu preşedintele Nicolae Ceauşescu
laminate. In întrecerea pen alimentăm linia de laminare. nul bunelor relaţii de priete lui efort constructiv, ale poli şi edili ai capitalei privind con
strucţia de locuinţe. Tovarăşul
tru realizarea acestei produc ...Un semnal de sirenă şi nie şi colaborare statornicite ticii constante a partidului şi
Nicolac Ceauşescu recomandă
ţii sînt angrenaţi deopotrivă şctul dc echipă, dc la pupi între cele două ţări, dorinţei guvernului îndreptate spre ri să se folosească mai judicios
laminatori şi lăcătuşi, electri trul cuptorului ‘ 28, dirijează comune dc a dezvolta pe mul dicarea continuă a nivelului dc
cieni şi cuptorari, macaragii scoaterea lingourilor incan tiple planuri aceste relaţii în trai,, material şi cultural, al în terenurile de construcţie, să se
obţină un spaţiu locuibil mai
şj finisatori, un mare număr descente. Prin gesturi energi beneficiul ambelor popoare. tregului nostru popor. mare cu aceleaşi cheltuieli do
de maiştri şi specialişti. ce, comandă macaralele. Ma Cei doi şefi dc stat sînt în Coloana de maşini străbate materiale de construcţii.
Pentru a ilustra cit de rod caragiii de pe. tiglere, Cornel soţiţi de tovarăşii Ştefan Voî- principalele artere ale Capita
In continuare, au fost vizi
nică este munca în această Jurj şi Florian Lăcătuş, se tec, vicepreşedinte al Consiliu lei, împodobite cu drapelele dc tate complexe comerciale din
secţie, rezultatele sînt edifi conformează. lui de Stat, Manca Mănescu, stat ale României şi Republicii cartier. Preşedintele Figueres a-
catoare. De la începutul anu Cuptorul 34, l bluming prim-ministru al guvernului, Costa Rica. Mii de cetăţeni a- prcciază calitatea produselor.
a
lui, au fost laminate pînă a- „1 300“. Nicolac Vasilică, Pe Gbcorghe Cioară, primarul ge flaţi de-a lungul traseului au
cum, peste plan, aproape 7 0C3 tru Răşinaru, Dumitrache neral al Capitalei, Vasile_ Pun ţinut să întîmpine cu multă Cei doi şefi de stat sînt în
tone blumuri şi ţagle. In Cîrlan, cu şeful dc echipă gan, consilier al preşedintelui dragoste pe tovarăşul Nicolae conjuraţi cu dragoste de cetă
cinstea zilei de 1 Mai, reali Emil Prisecar, execută înzidi- Republicii, Constantin Stănes- Ceauşescu, să-i salute cordial ţeni, sînt salutaţi cu cordiali
zările vor fi îmbunătăţite, rca pereţilor. Hărnicia şi pri cu, ambasadorul României la pe solii poporului costarican. tate, li se strîng mîinile cu
angajamentul luat pentru a- ceperea lor constau în realiza San Jose. In cartierul Titan se face un prietenie şi stimă.
propiata sărbătoare a muncii rea reparaţiilor mijlocii cu împreună cu ei se află, de scurt popas la intersecţia bu Coloana oficială se îndreaptă
ridică depăşirile cu încă 1 000 circa o zi mai repede faţă asemenea, dr. Manuel Aguilar levardelor Lcontin Sălăjan şi spre cunoscuta întreprindere
tone. de grafic, în cele 4-5 luni de Bonilla, jorim-vicepreşedinte al „23 August", aflată în imedia
La cota marilor dăruiri, pe prelungire a duratei de func Republicii Costa Rica, dr. Jose Baba Novac. Stadiul actual al ta vecinătate a cartierului Ti
acestui modern complex urba
loc dc frunte cu circa 3 000 ţionare a cuptoarelor. Dinco Luis Orlich Bolmarcich, mi nistic. dc dimensiunile unui tan, unitate industrială cu o
pondere importantă în econo
tone laminate peste plan, se lo, la blumipg „1 000", zida nistrul sănătăţii publice, Oscar mia Capitalei, care oferă un
situează schimbul B condus rii şamotori' conduşi de Vasi- Arias Sanchez, ministrul plani oraş în care trăiesc 220 C00 dc reper sugestiv pentru stadiul
de, subinginerul Viorel Bâr le Cîrdei execută reparaţia ficării, Franklin Aguilar, am locuitori, precum şi ulterioara actual al industriei româneşti.
fa u. capitală a cuptorului 15. basador. dezvoltare a acestuia, sînt în
— Avem 48 de ore avans Vizita a permis distinşilor făţişate în faţa unei machete Preşedintclo Nicolae Ceauşescu
Pe platforma cuptoarelor — declară şeful dc echipă. de Mircea Dima, director teh şi preşedintele Jose Figueres
dc încălzire a blumurilor, şe Azi începe încălzirea. oaspeţi contactul nemijlocit cu nic al Institutului proiect Fcrrer sînt întîmpinaţi de Ioan
ful de echipă Ghcorghc Lupes- Nicolae Zara, Ion Leonea- realităţile României contempo Bucureşti. El prezintă, în acest Avram, ministrul industriei
eu marchează pe un pa- rane, cu unele realizări ale po construcţiilor dc maşini grele,
9eful de echipă bobinatori, Csapo Aladar, de la I.V. Călan, a fost declarat fruntaş în între nou-grafic numărul de şarje porului român pe calea făuri sens, unele date semnificative, do membri ai conducerii în
cerea socialistă pe 1973 şl evldon ţiat In cursul acestui an pentru lucrările de foarte bună cali M. FILCEA rii societăţii socialiste multila subliniind că — în această par
tate pa oare le execută. Foto: VIRGIL ONOIU fii calitatea lingourilor sosi te a Bucureştiului — au fost treprinderii şi ai consiliului oa
te dc la oţelării. (Continuare în pag. a 2-a) teral dezvoltate, răspunzînd construite circa 70 0C0 aparta menilor muncii.
totodată în chip fericit şi do mente,. numeroase şcoli, maga
— — * - .r\ < - •-
â i rinţei manifestate de preşedin zine, cinematografe, terenuri dc (Continuare fn pag. a IV-a)
■v Lapte şi carne livrate j i Pentru extinderea
: 3
ş | Succese ale meşteşugarilor
peste prevederi i | unei valoroase Angrenaţi în marea între deţene a fost, îndeplinit în
\
■ 3
3 j cere, lucrătorii din unităţile procent de 133,5 la sută, suc S J S J ^ M A J I Z A R E A - - p r o g r a m
GURASADA. Activitatea desfăşurată de meşteşugăreşti ale judeţului cesele cele mai mari fiind ob
; organizaţiile de partid ?i de către deputaţi iniţiative obţin rezultate frumoase în ţinute de către unităţile a-
■ a făcut ca cetăţenii comunei Gurasada să muncă. Astfel, la indicatorul nexc al U.J.C.M. — 145,2 la
3 contracteze şi să livreze la fondul de stat Biroul executiv al Consiliului judeţean al producţie marfă şi prestări sută, cooperativele „Moţul"
I cantităţi mult superioare celor planificate, servicii către populaţie, în Brad. şi „Drum nou" — Hu d e dezvoltare annonioasă a
j Astfel, pînă acum s-au preluat în contul 3 | sindicatelor a luat în dezbatere mă- primul trimestru s-a înregis nedoara.
; contractului, în primle trei luni ale anului, | j suri cu privire la generalizarea iniţiativei : trat un procent al realizări Realizări lăudabile au fost
j ' 669 hi lapte şi 38,3 tone carne. Ziua de 1 j 3 „Fiecare inginer sau tehnicia'n să rezolve lor dc 100.7 la sută. Dintre obţinute şi la export, planul
: Mai şi cele două mari evenimente ale aces- 3 3 o problemă tehnico-economică, de produc- cooperativele cu cele mai fiind îndeplinit în proporţie ţenţoriului, a tuturor
: tui an i a 30-a aniversare a Eliberării pa- 3 3 ţie". Comisiile inginerilor şi tehnicienilor. însemnate realizări notăm : dc 103,7 Ia sută, cooperative
; triei ?i Congresul al Xl-Iea al partidului „Viaţă nouă", din Orăştie — le „Unirea" din Petroşani —
! vor fi cinstite de locuitorii oomunei, în | 3 din întreprinderi şi-au stabilit temele de 104,2 la sută ; „Moţul” Brad cu 150 la sută, „Haţegana*
: frunte cu comuniştii, cu noi şi importante | 3 studii. Rezolvarea lor a fost hotărîtă pen- — 103,9 la sută ; „Haţegana" Haţeg — 118,7 la sută şi Folosind în mod mai gospodăresc spaţiul
3 realizări privind livrările de produse anima- 3 3 tru sfârşitul semestrului I. Haţeg — 107, 2 la sută. La „Drum nou" Hunedoara cu
3 liere la fondul de stat. ] 1 desfacerea mărfurilor cu a- 102,8 Ia sută, situîndu-se în
mănuntul, planul uniunii ju frunte.
construitul, înlăturăm risipa de pămînt
întreaga activitate de siste
consiliului popular. Ea a fost a-
Campania agricolă de primăvară matizare este subordonată în le reciproce dintre localităţi, de vizată favorabil de comisia ju
necesitatea corelării strînse a
Şedinţa Biroului executiv făptuirii ţelului suprem al po dezvoltării oraşelor şi satelor deţeană de sistematizare şi a-
cu cea a zonelor în care se
probată de Comitetul executiv,
liticii partidului şl statului nos
tru — creşterea bunăstării ma află ; asigură dezvoltarea, în al Consiliului popular jude
teriale şi spirituale a oameni
Deşi a plouat, culturile au nevoie in continuare de apă a! Consiliului judeţean lor muncii de la oraşe şi sa tr-o concepţie unitară, a între- ţean. De asemenea, s-a înche
iat şi acţiunea de perimetrarea
te, crearea unui înalt nivel dc
vetrei satelor. Studiind proiec
.u.s. . i civilizaţie pentru întregul po IN DEZBATERE PUBLICĂ tul legii cu privire Ia sistema
por. Aşa cum s-a relevat la
tizare. consider că trebuie să re
PROIECTUL LEGII
i pentru imani a iu j Ieri, a avut Ioc şedinţa Bi- ce se impun pentru îmbuna- j Plenara C.C. al P.C.R. din 25- PRIVIND SISTEMATIZAREA vedem schi'ţa şi perimetrărilo.
26 martie a.c., procesul dezvol
Li se pot aduce corecţii, îmbu
TERITORIULUI Şl
3 roului executiv al Consiliului tăţirca activităţii Consiliului 3 tării economice şi sociale fără LOCALITĂŢILOR URBANE nătăţiri care să ducă la mai bu
na utilizare a spaţiului constru-
precedent a României socialiste
judeţean, consiliilor municipa- j
URMIilE In cei mai sciice iov • ţii Socialiste, prezidată dc le, orăşeneşti şi comunale în • impune cu necesitate organiza Şl RURALE ibil din interiorul fiecărei loca
• judeţean al Frontului Unită-
lităţi în parte.
rea şi sistematizarea în mod cît
munca cu deputaţii. De ase- j
I tovarăşul Ioachim Moga, pre-
In Dobra — centrul de co
j şedinţele Consiliului judeţean menea, a fost aprobat planul 3 mai judicios a teritoriului, ora gului teritoriu, a localităţilor mună — noi am trecut la am
şelor şi satelor. Or, dezvoltarea
urbane şi rurale şi a reţelelor
j Hunedoara al Frontului TFni- de muncă al biroului execu- jj plasarea noilor obiective şi con
Materializarea exemplară a © s-au curăţat 3 000 ml dc pe baza căruia se desfăşoară pe bază de plan a oraşelor şi de comunicaţii dintre acestea. strucţia lor de la centru spre
programului de irigaţii stabi canal ; activitatea de punere în func I tăţii Socialiste. tiv pentru următoarea peri- 3 satelor — cerinţă obiectivă a Dobra — viitor centru ur periferie. Astfel, în viitorul
lit pentru fiecare unitate agri © s-au pus în funcţiune sta ţiune a sistemelor de irigaţii. [ Şedinţa a stabilit măsurile oadă. 3 societăţii socialiste — se desfă ban de polarizare intercomuna-
colă şi localitate constituie un ţiile de pompare de la G.A.P. Conducătorul comandamentului, 3 3 şoară în strînsă corelare cu lă — are Ia ora actuală o schi ADRIAN COSTA
obiectiv de importanţă covîr- Dobra şi ferm* din Lăpuşnic a tovarăşul Ioan Farcaş, secreta progresul general al ţării ; acti ţă de sistematizare care a fost primarul comunei Dobra
şitoare pentru asigurarea ob I.A.S. Mintia j rul Comitetului orăşenesc de vitatea de sistematizare ţinînd dezbătută cu masa largă dc
ţinerii unor producţii agricole © s-a făcut o instalaţie de partid Simeria, ne-a făcut cu seama de legăturile şi influenţe cetăţeni şi adoptată de sesiunea (Continuare în pag. a ll-a)
sporite. Deşi au căzut precipi udare la grădina de legume a noscute cîteva din acţiunile
taţii care au. compensat în bună C.A.P. Dobra ; întreprinse şi cele aflate în
măsură deficitul de umiditate © s-au pus în funcţiune toa curs de înfăptuire. Pentru iri Agricultura va dispune de suprafeţe
din sol, activitatea pentru pu te aspersoarcle existente la garea culturilor, sarcina de
nerea în funcţiune a tuturor C.A.P. Dobra şi Lăpuşnic, pre reamenajare este de 250 hec
sistemelor de irigaţii nu trebuie cum şi la ferma de stat, apli- tare, din care 115 ha la C.A.P.
cu nimic slăbită, ţinînd seama cîndu-se udări la culturile dc Sîntandrei, 55 la C.A.P. Sime mai mari pentru producţie
că udarea culturilor este un legume şi la plantele furajere, ria şi 80 la I.A.S. Simeria, iar
factor care dă tonul în reali în conformitate cu graficele amenajări noi trebuie făcute pc
zarea unor recolte mari şi stabilite în acest scop. 200 hectare la C.A.P. Simeria. Adoptarea şi aplicarea în Trebuie să economisim şi să cîştigîndu-sc în acest fel im
stabile. In legătură cu preocu In legătură cu articolul Este prevăzut ca reamenajărilc practică a prevederilor proiec folosim gospodăreşte fiecare portante suprafeţe de teren ca
parea pentru îndeplinirea sar „Milionul s-a cheltuit, elcctro- să fie finalizate pînă la sfârşi tului de lege privind sistemati palmă de pămînt. Activitatea re s-au cultivat cu plante fu
cinilor reieşite din programul pompclc ruginesc în magazie, tul acestei luni, iar amenajările zarea teritoriului şi localităţilor desfăşurată în această privinţă rajere. La C.A.P. Dobra, de e-
judeţean de îmbunătăţiri fun iar legumele suferă de secetă", noi pînă la 15 mai. In veder urbane şi rurale va asigura a- în cooperativele agricole de xcmplu, anul acesta s-a ampla-
ciare, redăm cîtcva aspecte apărut în ziarul nostru nr. rea încadrării în program, s-a părarea cu stricteţe şi gospo producţie îşi arată încă de pe
semnificative. 5 981, din 5 aprilie a.c., Ofi stabilit ca unităţile agricole să dărirea cu chibzuială a fondu acum roadele. Astfel, în toate Ing. TOMA CAZACINCU
ciul de îmbunătăţiri funciare lui funciar, urmărindu-se prin unităţile care fac parte din ca agronom şef la consiliul
Deva ne-a făcut) cunoscut că N. TlRCOB toate mijloacele economisirea drul consiliului intercooperatist intercooperatist Dobra
Factorii vizaţi defecţiunile ivite la sistemul de terenului — această importantă Dobra, s-au restrîns spaţiile din
ne răspund irigare de la ferma de legume (Continuare in pag. a 2-a) avuţie naţională. jurul construcţiilor zootehnice, (Continuare în pag. a ll-a)
din Deva a I.A.S. Mintia au
fost remediate. Se ridică însă —
In ziarul nostru nr. 5 980,
din 4 aprilie a.c., în articolul semne de întrebare privind ter tovarăşi din conducerea ciale corespunzătoare pen
co
istoricul
(îe
intitulat „Se simte acut nece minarea lucrărilor la staţia de O IDEE DE 6 MILIOANE tetele sindicat, partid, U.T.C. vorbit despre diferite perioa cooperativei. tru muncitorii săi. Prin VREMEA
In
munei
a
acţiunea
a-
şl
sitatea să fie irigate culturile. pompare, a cărei punere în Inginerul Ion Vaslle, vut drept scop dezbate de şi perspectivele el de grijă conducerii întreprin Pentru 24 ore
lianţi
pentru
De cc amenajările locale sînt funcţiune este condiţionată de tehnicienii Ton Cesăuan rea şi situaţiei la învăţătu dezvoltare în viitor. VIE ACTIVITATE derii incinta fabricii Deva,
în
s-au
execuţia racordului electric de
ră
disciplină a acesto
lăsate baltă ?”, s-au criticat, către I.R.E. Deva. Asupra da şl Maxim Briscan de la ra. S-au analizat unele CURS DE CULTURAL-EDUCATIVĂ montat vestiare pentrn
E. M. Petrila au pus la
cu
ce
printre altele, aspectele întîl- tei certe cînd va curge apa punct un nou procedeu grentăţi, an fost luate PERFECŢIONARE LA FORNADIA muncitori, în curînd nr- rul Vreme instabilă, noros ziua,
mult
mal
tn
vederea
nite în comuna Dobra, unde de pregătire a stratelor măsuri desfăşurării în asigu La căminul cultural din mînd să se rezolve cores cînd, local, vor cădea a-
rării
con
se
care
problema
se semnalau întîrzieri _ în pri prin sistemul amenajat pe cele subţiri, prin metoda exploa diţii cît mai bune a pro Comisia de calificare şi Fornădla a fost prezenta punzător şi salariaţilor versd de ploaie. Vîntul va
96 de hectare continuă deci să
abata
transportului
tează
vinţa punerii în funcţiune a planeze incertitudinea. De a- jelor în trepte răsturnate. cesului de muncă şl in perfecţionare din Coope tă expunerea „Judeţul de acasă la fabrică şl re sufla moderat din nord-
Deva
„Progresul 0
rativa
aspersoarelor, motopompclor şi ccea aşteptăm ca şi Trustul ju Se reduce substanţial vo struire. (M. LEPADATU, a organizat un curs dc Hunedoara in anii care socia a tur. vest. Temperatura va fl
I.E.C. Mintia).
lismului”,
după
în execuţia lucrărilor de ame deţean pentru I.A.S. şi I.R.E. lumul lucrărilor de pre şl perfecţionare şl pregătire urmat nn bogat program cuprinsă ziua între 10 şl
gătire,
dlminutndu-se
de
najare şi reamenajarc a siste numărul posturilor pen CARAVANA profesională a şefilor şefi artistic, susţinut de soliş UNITĂŢI REDESCHISE 15 grade. Iar noaptea In
brigadieri
şl
unităţi,
melor locale dc irigaţii. Anali- Deva să-şi spună cuvîntul. tru deservire. Anual se MUZEISTICA de tură din cooperativă. tii căminului şi echipa de Cele două unităţi ale tre minus 2 şl 3 grade.
interpretat
a
teatru,.
care
Dimineaţa
desfăşoară
fără
zînd situaţia existentă la acea Sarcini concrete, pot eeonomlsl In acest Cu ocazia deschiderii Cursul sc din producţie, piesa „Mare meci mare". magazinului „Gostat" din brumă. se va semnala
mod peste t milioane lei.
scoaterea
dată, comitetul comunal ^ dc punctului muzeistic de la pe o durată de 6 luni, şi halele Petroşaniulul au
partid şi conducerile unităţilor termene precise INTILNIRE DE LUCRU Cinciş, caravana muzeis e frecventat de 38 cadre VESTIARE fost redeschise zilele tre Pentru următoarele
diferite
Judeţean
Muzeului
agricole vizate au luat măsuri In cadrul programului tică a Deva, compusă din cu din unităţile responsabili PENTRU MUNCITORI cute. Una din ele pune la
din
ser
tăţi
de
energice pentru înlăturarea ne Comandamentul pentru com de acţiuni culturai-educa- Mircoa Dan Lazăr, Ioa vire a populaţiei. Preda Intrată în producţie la dispoziţia cumpărătorilor două iile
ajunsurilor. In acest spns este baterea efectelor secetei consti tive, în 22 aprilie a.c., la chim Lazăr şl Crăciun rea lecţiilor — care a în începutul acestui an. Fa legume şi zarzavaturi. Iar
edificator răspunsul trimis re tuit la nivelul oraşului Simeria termocentrala Mintia a Lazăr (directorul căminu ceput deja — se faee de brica de ipsos Călan a cealaltă — carne. Aceas Vremea sc va menţine
şi-a întocmit un program con avut loc o Intîlnlre cu lui cultural din Cinciş), către cadre cu o bună pus şl pune serioase pro instabilă, cu cerul noros,
dacţiei de către comitetul co cret de acţiune, cu responsabi muncltorll-elevl serallşti. s-a deplasat tn comună. pregătire profesională din bleme în ce priveşte asi ta din urmă va desface In special ziua, cînd vor
munal de partid, din cuprinsul lităţi pe oameni şi termene Organizată de către coml- Membrii caravanei an diferite compartiment» şl W8f gurarea unor condiţii so- şl diferite mezeluri. cădea averse de ploaie.
căruia spicuim că : precise de execuţie a lucrărilor, __________________ _____rr m.ininiii.ru .11- _______ J