Page 73 - Drumul_socialismului_1974_04
P. 73

Proletari din toate tarile, untfl-vă!
                                                                                                                                                                                   VIZITA ÎN TARA NOASTRĂ




                                                                                                                                                                              A PREŞEDINTELUI REPUBLICII




                                                                                                                                                                                                 COSTA RICA,




                                                                                                                                                                              JOSE FIGUERES FERRER




                                                                                                                                                                                         Convorbiri oficiale


                                                                                                                                                                      La  Palatul  Republicii  au  în­  şedintelui  republicii,  şi  Con­  cheiate  între  cele  două  ţârî,  #a
                                                                                                                                                                     ceput,  marţi  dimineaţa,  convor­  stantin  Stăncscu,  ambasadorul   septembrie  anul  trecut),  la  San!
                                                                                                                                                                     birile  oficiale  între  preşedin­  României în Costa Rica.  Jose.  De  ambele  părţi  a  fost
                                                                                                                                                                     tele  Republicii  Socialiste  Româ­  Din  partea  costaricană  iau   exprimată  dorinţa  de  a  se  iden-i
                                                                                                                                                                     nia,  Nicolae  Ceauşescu,  şi  pre­  parte  :  dr.  Manucl  Aguilar  Bo-   tifrea  noi  posibilităţi  de  promo-i
                                                                                                                                                                     şedintele  Republicii  Costa  Rica,   nilla,  prim-vicepreşedintc  al  re-  *   vare,  pe  multiple  planuri,  a  co­
                                                                                                                                                                    Jose Figucres Fcrrer.          publicii,  dr.  Jose  Luis  Orlich   laborării  româno-coswricane,  tri
                                                                                                                                                                                                                                folosul  celor  două  ţări  şi  po­
                              IN INTIMPINAREA ZILEI DE 1 MAI                                                                                                        Emil  Bodnaraş  şi  Ştefan  Voitec,   Bolmarcich,  ministrul  sănătăţii   poare,  al  cauzei  păcii  şi  înţe­
                                                                                                                                                                      Din  partea  română  participă:
                                                                                                                                                                                                   publice,  Oscar  Arias  Sanchez,
                                                                                                                                                                                                                                 legerii între naţiuni.
                                                                                                                                                                                                   ministrul  planificării,  şi  Fran­
                                                                                                                                                                     vicepreşedinţi  ai  Consiliului  de
                                                                                                                                                                     Stat,  Manea  Mănescu,  prim-mi-   klin Aguilar, ambasador.  Intre  cei  doi  şefi  de  «fiu  ai
                                                                                                                                                                     nistru  al  guvernului,  Emil  Dră-   In  cadrul  convorbirii,  cei  doi   avut  loc,  de  asemenea,  ori
                                                                                                                                                                     găncscu,  viceprim-ministru,  pre­  preşedinţi  au  analizat  stadiul   schimb  de  vederi  asupra  unot
                                                                                                                                                                     şedintele  Comitetului  de  Stat  al   actual  şi  perspectivele  de  dez­  probleme  ale  vieţii  politice  in­
                                                                                                         La  laminoarele  bliiming-semifabricate                    Planificării,  Gcorge  Macovcscu,                            ternaţionale actuale.
                                                                                                                                                                                                                                  Convorbirea
                                                Aproape cu o lună de zile in avans                                                                                   ministrul   afacerilor   externe,   voltare  a  relaţiilor  bilaterale  în   într-o   atmosferă  s-a  do  desfăşurat
                                                                                                                                                                                                                                                      sinceră
                                                                                                                                                                                                   lumina  Tratatului  dc  prietenie
                                                                                                         de la C.S. Hunedoara                                        Vasilc Pungan, consilier al pre­  şi cooperare şi acordurilor în­  prietenie şi deplină înţelegere.
                                                   Pini  Ia  jumătatea  lunii  aprilie  a.c.,  cooperativa  agricolă  din
                                                Silva?  a  înregistrat  un  plus  de  peste  11  000  1  la  producţia  de
                                                lapte  marfă,  ceea  ce  înseamnă  un  avans  de  aproape  o  lună  de                                                         Printre locuitorii Capitalei
                                                zile  faţă  de  prevederile  planului  şi  graficului  de  livrare.  Acest   morai oftooo om creşterea
                                                succes  este  expresia  ^concretă  •  hărniciei  cu  care  cooperatorii                                               Marţi  dimineaţa,  preşedintele   tele  Figueres  în  toastul  rostit   spor».  Şeful  statului  costarican
                                                din  Silva?  întimpină  măreaţa  sărbătoare  a  oamenilor  muncii.                                                   Republicii  Socialiste  România,   la  dineul  oferit  în  cinstea  sa   urmăreşte  cu  interes  explicaţii­
                                                Rezultatul  se  datore?tc  grijii  ce  se  acordă  bunei  organizări  a   MCM 01 MURE                                Nicolae  Ceauşescu,  împreună   luni  seara  de  a  cunoaşte  expe­  le  date,  remareînd  concepţia
                                                muncii  în  ferma  zootehnică,  hrănirii  raţionale  a  animalelor  ?i                                               cu  preşedintele  Republicii  Cos­  rienţa  ţării  noastre  „care  a  ini­  arhitectonică  modernă  a  con­
                                                                                                                                                                     ta  Rica,  Jose  Figuercs  Fcrrer,   ţiat  o  nouă  societate  şi  care  a   strucţiilor,  soluţiile  tehnologico
                                                răspunderii  dovedite  de  cooperatorii  din  acest  sector  pentru                                                  au  făcut  o  vizită  prin  Capita­  cunoscut o mare ronaşterc".  folosite.
                                                îndeplinirea sarcinilor cu care sînt confruntaţi.          La  laminoarele  bluming-sc-   —  Cunoaştem  angajamentul   lă  —  în  noul  cartier  Titan,  şi   Primul  obiectiv  îl  constituie   Vizita  în  cartierul  Ti  ta  a  pri­
                                                                                                         mifabricate  de  la  Hunedoara   •secţiei  şi  în  acest  sens  facem                     cartierul  Titan,  ale  cărui  di­
                                                                                                         munca  oamenilor  se  transfor­  totul  —  ne  declară  interlo­  la  întreprinderea  „23  August"   mensiuni  arhitectonice  reflectă   lejuieşte  un  nou  dialog  între
                                                                                                         mă  zilnic  în  mii  de  tone  de   cutorul.  Încărcăm  cuptoarele,   —  care  s-a  desfăşurat  sub  sem­  rezultatele  concrete  ale  amplu­  preşedintele  Nicolae  Ceauşescu
                                                                                                         laminate.  In  întrecerea  pen­  alimentăm linia de laminare.  nul  bunelor  relaţii  de  priete­  lui  efort  constructiv,  ale  poli­  şi  edili  ai  capitalei  privind  con­
                                                                                                                                                                                                                                 strucţia  de  locuinţe.  Tovarăşul
                                                                                                         tru  realizarea  acestei  produc­  ...Un  semnal  de  sirenă  şi   nie  şi  colaborare  statornicite   ticii  constante  a  partidului  şi
                                                                                                                                                                                                                                 Nicolac  Ceauşescu  recomandă
                                                                                                         ţii  sînt  angrenaţi  deopotrivă   şctul  dc  echipă,  dc  la  pupi­  între  cele  două  ţări,  dorinţei   guvernului  îndreptate  spre  ri­  să  se  folosească  mai  judicios
                                                                                                         laminatori  şi  lăcătuşi,  electri­  trul  cuptorului  ‘  28,  dirijează   comune  dc  a  dezvolta  pe  mul­  dicarea  continuă  a  nivelului  dc
                                                                                                         cieni  şi  cuptorari,  macaragii   scoaterea  lingourilor  incan­  tiple  planuri  aceste  relaţii  în   trai,,  material  şi  cultural,  al  în­  terenurile  de  construcţie,  să  se
                                                                                                                                                                                                                                 obţină  un  spaţiu  locuibil  mai
                                                                                                         şj  finisatori,  un  mare  număr   descente.  Prin  gesturi  energi­  beneficiul ambelor popoare.  tregului nostru popor.  mare  cu  aceleaşi  cheltuieli  do
                                                                                                         de maiştri şi specialişti.   ce,  comandă  macaralele.  Ma­   Cei  doi  şefi  dc  stat  sînt  în­  Coloana  de  maşini  străbate   materiale de construcţii.
                                                                                                           Pentru  a  ilustra  cit  de  rod­  caragiii  de  pe.  tiglere,  Cornel   soţiţi  de  tovarăşii  Ştefan  Voî-   principalele  artere  ale  Capita­
                                                                                                                                                                                                                                  In  continuare,  au  fost  vizi­
                                                                                                         nică  este  munca  în  această   Jurj  şi  Florian  Lăcătuş,  se   tec,  vicepreşedinte  al  Consiliu­  lei,  împodobite  cu  drapelele  dc   tate  complexe  comerciale  din
                                                                                                         secţie,  rezultatele  sînt  edifi­  conformează.            lui  de  Stat,  Manca  Mănescu,   stat  ale  României  şi  Republicii   cartier.  Preşedintele  Figueres  a-
                                                                                                         catoare.  De  la  începutul  anu­  Cuptorul  34,  l   bluming   prim-ministru   al   guvernului,   Costa  Rica.  Mii  de  cetăţeni  a-   prcciază calitatea produselor.
                                                                                                                                                      a
                                                                                                         lui,  au  fost  laminate  pînă  a-   „1  300“.  Nicolac  Vasilică,  Pe­  Gbcorghe  Cioară,  primarul  ge­  flaţi  de-a  lungul  traseului  au
                                                                                                         cum, peste plan, aproape 7 0C3   tru   Răşinaru,   Dumitrache   neral  al  Capitalei,  Vasile_  Pun­  ţinut  să  întîmpine  cu  multă   Cei  doi  şefi  de  stat  sînt  în­
                                                                                                          tone  blumuri  şi  ţagle.  In   Cîrlan,  cu  şeful  dc  echipă   gan,  consilier  al  preşedintelui   dragoste  pe  tovarăşul  Nicolae   conjuraţi  cu  dragoste  de  cetă­
                                                                                                         cinstea  zilei  de  1  Mai,  reali­  Emil  Prisecar,  execută  înzidi-   Republicii,  Constantin  Stănes-   Ceauşescu,  să-i  salute  cordial   ţeni,  sînt  salutaţi  cu  cordiali­
                                                                                                         zările  vor  fi  îmbunătăţite,   rca  pereţilor.  Hărnicia  şi  pri­  cu,  ambasadorul  României  la   pe solii poporului costarican.  tate,  li  se  strîng  mîinile  cu
                                                                                                         angajamentul  luat  pentru  a-   ceperea  lor  constau  în  realiza­  San Jose.            In  cartierul  Titan  se  face  un   prietenie şi stimă.
                                                                                                         propiata  sărbătoare  a  muncii   rea  reparaţiilor  mijlocii  cu   împreună  cu  ei  se  află,  de   scurt  popas  la  intersecţia  bu­  Coloana  oficială  se  îndreaptă
                                                                                                         ridică  depăşirile  cu  încă  1  000   circa  o  zi  mai  repede  faţă   asemenea,  dr.  Manuel  Aguilar   levardelor  Lcontin  Sălăjan  şi   spre   cunoscuta   întreprindere
                                                                                                         tone.                        de  grafic,  în  cele  4-5  luni  de   Bonilla,  jorim-vicepreşedinte  al                  „23  August",  aflată  în  imedia­
                                                                                                           La  cota  marilor  dăruiri,  pe   prelungire  a  duratei  de  func­  Republicii  Costa  Rica,  dr.  Jose   Baba  Novac.  Stadiul  actual  al   ta  vecinătate  a  cartierului  Ti­
                                                                                                                                                                                                   acestui  modern  complex  urba­
                                                                                                         loc  dc  frunte  cu  circa  3  000   ţionare  a  cuptoarelor.  Dinco­  Luis  Orlich  Bolmarcich,  mi­  nistic.  dc  dimensiunile  unui   tan,  unitate  industrială  cu  o
                                                                                                                                                                                                                                 pondere  importantă  în  econo­
                                                                                                         tone  laminate  peste  plan,  se   lo,  la  blumipg  „1  000",  zida­  nistrul  sănătăţii  publice,  Oscar              mia  Capitalei,  care  oferă  un
                                                                                                         situează  schimbul  B  condus   rii  şamotori'  conduşi  de  Vasi-   Arias  Sanchez,  ministrul  plani­  oraş  în  care  trăiesc  220  C00  dc   reper  sugestiv  pentru  stadiul
                                                                                                         de,  subinginerul  Viorel  Bâr­  le  Cîrdei  execută  reparaţia   ficării,  Franklin  Aguilar,  am­  locuitori,  precum  şi  ulterioara   actual al industriei româneşti.
                                                                                                         fa u.                        capitală a cuptorului 15.      basador.                      dezvoltare  a  acestuia,  sînt  în­
                                                                                                                                       —  Avem  48  de  ore  avans    Vizita  a  permis  distinşilor   făţişate  în  faţa  unei  machete   Preşedintclo Nicolae Ceauşescu
                                                                                                           Pe   platforma   cuptoarelor   —  declară  şeful  dc  echipă.                           de  Mircea  Dima,  director  teh­  şi  preşedintele  Jose  Figueres
                                                                                                         dc  încălzire  a  blumurilor,  şe­  Azi începe încălzirea.  oaspeţi  contactul  nemijlocit  cu   nic   al   Institutului   proiect   Fcrrer  sînt  întîmpinaţi  de  Ioan
                                                                                                         ful  de  echipă  Ghcorghc  Lupes-   Nicolae Zara, Ion Leonea-  realităţile  României  contempo­  Bucureşti.  El  prezintă,  în  acest   Avram,   ministrul   industriei
                                                                                                         eu  marchează  pe  un  pa-                                  rane,  cu  unele  realizări  ale  po­                       construcţiilor  dc  maşini  grele,
                      9eful  de  echipă  bobinatori,  Csapo  Aladar,  de  la  I.V.  Călan,  a  fost  declarat  fruntaş  în  între­  nou-grafic  numărul  de  şarje   porului  român  pe  calea  făuri­  sens,  unele  date  semnificative,   do  membri  ai  conducerii  în­
                  cerea  socialistă  pe  1973  şl  evldon  ţiat  In  cursul  acestui  an  pentru  lucrările  de  foarte  bună  cali­               M. FILCEA         rii  societăţii  socialiste  multila­  subliniind  că  —  în  această  par­
                  tate pa oare le execută.                                       Foto: VIRGIL ONOIU      fii  calitatea  lingourilor  sosi­                                                        te  a  Bucureştiului  —  au  fost   treprinderii  şi  ai  consiliului  oa­
                                                                                                         te dc la oţelării.              (Continuare în pag. a 2-a)  teral   dezvoltate,   răspunzînd   construite  circa  70  0C0  aparta­  menilor muncii.
                                                                                                                                                                     totodată  în  chip  fericit  şi  do­  mente,.  numeroase  şcoli,  maga­
                                                                  — — * - .r\ < - •-
                                                          â i                                                                                                        rinţei manifestate de preşedin­  zine, cinematografe, terenuri dc  (Continuare fn pag. a IV-a)
                 ■v Lapte şi carne livrate                j i         Pentru extinderea
                                                          : 3
                                                          ş |                                               Succese ale meşteşugarilor
                           peste prevederi                i |           unei valoroase                     Angrenaţi  în  marea  între­  deţene  a  fost,  îndeplinit  în
                                                            \
                                                          ■ 3
                                                          3 j                                            cere,  lucrătorii  din  unităţile   procent  de  133,5  la  sută,  suc­  S J S J ^ M A J I Z A R E A - - p r o g r a m
                    GURASADA. Activitatea desfăşurată de                                                 meşteşugăreşti  ale  judeţului   cesele  cele  mai  mari  fiind  ob­
                ;  organizaţiile de partid ?i de către deputaţi            iniţiative                    obţin  rezultate  frumoase  în   ţinute  de  către  unităţile  a-
                ■  a făcut ca cetăţenii comunei Gurasada să                                              muncă.  Astfel,  la  indicatorul   nexc  al  U.J.C.M.  —  145,2  la
                3  contracteze şi să livreze la fondul de stat  Biroul  executiv  al  Consiliului  judeţean  al   producţie  marfă  şi  prestări   sută,   cooperativele   „Moţul"
                I  cantităţi mult superioare celor planificate,                                          servicii  către  populaţie,  în   Brad.  şi  „Drum  nou"  —  Hu­    d e  dezvoltare annonioasă a
                j  Astfel, pînă acum s-au preluat în contul  3  |  sindicatelor  a  luat  în  dezbatere  mă-   primul  trimestru  s-a  înregis­  nedoara.
                ;  contractului, în primle trei luni ale anului,  |  j  suri  cu  privire  la  generalizarea  iniţiativei  :   trat  un  procent  al  realizări­  Realizări  lăudabile  au  fost
                j  '  669  hi  lapte  şi  38,3  tone  carne.  Ziua  de  1   j  3  „Fiecare  inginer  sau  tehnicia'n  să  rezolve   lor  dc  100.7  la  sută.  Dintre   obţinute  şi  la  export,  planul
                :  Mai şi cele două mari evenimente ale aces-  3  3  o  problemă  tehnico-economică,  de  produc-   cooperativele  cu  cele  mai   fiind  îndeplinit  în  proporţie   ţenţoriului, a tuturor
                :  tui an i a 30-a aniversare a Eliberării pa-  3  3  ţie".  Comisiile  inginerilor  şi  tehnicienilor.   însemnate  realizări  notăm  :   dc  103,7  Ia  sută,  cooperative­
                ;  triei  ?i  Congresul  al  Xl-Iea  al  partidului                                      „Viaţă  nouă",  din  Orăştie  —   le  „Unirea"  din  Petroşani  —
                !  vor fi cinstite de locuitorii oomunei, în  |  3  din  întreprinderi  şi-au  stabilit  temele  de   104,2  la  sută  ;  „Moţul”  Brad   cu  150  la  sută,  „Haţegana*
                :  frunte cu comuniştii, cu noi şi importante  |  3  studii.  Rezolvarea  lor  a  fost  hotărîtă  pen-   —  103,9  la  sută  ;  „Haţegana"   Haţeg  —  118,7  la  sută  şi   Folosind  în  mod  mai  gospodăresc  spaţiul
                3  realizări privind livrările de produse anima-  3 3 tru sfârşitul semestrului I.       Haţeg  —  107,  2  la  sută.  La   „Drum  nou"  Hunedoara  cu
                3 liere la fondul de stat.                ] 1                                            desfacerea  mărfurilor  cu  a-   102,8  Ia  sută,  situîndu-se  în
                                                                                                         mănuntul, planul uniunii ju­  frunte.
                                                                                                                                                                      construitul, înlăturăm risipa de pămînt
                                                                                                                                                                      întreaga  activitate  de  siste­
                                                                                                                                                                                                                                 consiliului  popular.  Ea  a  fost  a-
              Campania agricolă de primăvară                                                                                                                         matizare  este  subordonată  în­  le  reciproce  dintre  localităţi,  de   vizată  favorabil  de  comisia  ju­
                                                                                                                                                                                                   necesitatea  corelării  strînse  a
                                                                                                             Şedinţa Biroului executiv                              făptuirii  ţelului  suprem  al  po­  dezvoltării  oraşelor  şi  satelor   deţeană  de  sistematizare  şi  a-
                                                                                                                                                                                                   cu  cea  a  zonelor  în  care  se
                                                                                                                                                                                                                                 probată  de  Comitetul  executiv,
                                                                                                                                                                    liticii  partidului  şl  statului  nos­
                                                                                                                                                                    tru  —  creşterea  bunăstării  ma­  află  ;  asigură  dezvoltarea,  în­  al  Consiliului  popular  jude­
                                                                                                                                                                     teriale  şi  spirituale  a  oameni­
              Deşi a plouat, culturile au nevoie in continuare de apă                                          a! Consiliului judeţean                              lor  muncii  de  la  oraşe  şi  sa­  tr-o concepţie unitară, a între-  ţean.  De  asemenea,  s-a  înche­
                                                                                                                                                                                                                                 iat  şi  acţiunea  de  perimetrarea
                                                                                                                                                                    te,  crearea  unui  înalt  nivel  dc
                                                                                                                                                                                                                                 vetrei  satelor.  Studiind  proiec­
                                                                                                                                     .u.s.               . i        civilizaţie  pentru  întregul  po­  IN DEZBATERE PUBLICĂ     tul  legii  cu  privire  Ia  sistema­
                                                                                                                                                                    por.  Aşa  cum  s-a  relevat  la
                                                                                                                                                                                                                                 tizare.  consider  că  trebuie  să  re­
                                                                                                                                                                                                        PROIECTUL LEGII
                                            i  pentru  imani  a  iu                                     j  Ieri,  a  avut  Ioc  şedinţa  Bi-   ce  se  impun  pentru  îmbuna-  j   Plenara  C.C.  al  P.C.R.  din  25-   PRIVIND SISTEMATIZAREA   vedem  schi'ţa  şi  perimetrărilo.
                                                                                                                                                                    26  martie  a.c.,  procesul  dezvol­
                                                                                                                                                                                                                                 Li  se  pot  aduce  corecţii,  îmbu­
                                                                                                                                                                                                        TERITORIULUI Şl
                                                                                                        3 roului executiv al Consiliului  tăţirca  activităţii  Consiliului  3   tării  economice  şi  sociale  fără   LOCALITĂŢILOR URBANE   nătăţiri  care  să  ducă  la  mai  bu­
                                                                                                                                                                                                                                 na  utilizare  a  spaţiului  constru-
                                                                                                                                                                     precedent  a  României  socialiste
                                                                                                                                      judeţean,  consiliilor  municipa-  j
                     URMIilE                In cei mai sciice iov                                       •  ţii  Socialiste,  prezidată  dc   le,  orăşeneşti  şi  comunale  în  •   impune  cu  necesitate  organiza­  Şl RURALE  ibil  din  interiorul  fiecărei  loca­
                                                                                                        •  judeţean al Frontului Unită-
                                                                                                                                                                                                                                 lităţi în parte.
                                                                                                                                                                     rea  şi  sistematizarea  în  mod  cît
                                                                                                                                      munca  cu  deputaţii.  De  ase-  j
                                                                                                        I  tovarăşul  Ioachim  Moga,  pre-
                                                                                                                                                                                                                                   In  Dobra  —  centrul  de  co­
                                                                                                        j  şedinţele  Consiliului  judeţean   menea,  a  fost  aprobat  planul  3   mai  judicios  a  teritoriului,  ora­  gului  teritoriu,  a  localităţilor   mună  —  noi  am  trecut  la  am­
                                                                                                                                                                     şelor  şi  satelor.  Or,  dezvoltarea
                                                                                                                                                                                                   urbane  şi  rurale  şi  a  reţelelor
                                                                                                        j  Hunedoara  al  Frontului  TFni-   de  muncă  al  biroului  execu-  jj                                                 plasarea  noilor  obiective  şi  con­
                Materializarea  exemplară  a   ©  s-au  curăţat  3  000  ml  dc   pe  baza  căruia  se  desfăşoară                                                   pe  bază  de  plan  a  oraşelor  şi   de comunicaţii dintre acestea.  strucţia  lor  de  la  centru  spre
               programului  de  irigaţii  stabi­  canal ;                  activitatea  de  punere  în  func­  I tăţii Socialiste.    tiv  pentru  următoarea  peri-  3   satelor  —  cerinţă  obiectivă  a   Dobra  —  viitor  centru  ur­  periferie. Astfel, în viitorul
               lit  pentru  fiecare  unitate  agri­  ©  s-au  pus  în  funcţiune  sta­  ţiune  a  sistemelor  de  irigaţii.   [  Şedinţa   a  stabilit  măsurile   oadă.   3  societăţii  socialiste  —  se  desfă­  ban  de  polarizare  intercomuna-
               colă  şi  localitate  constituie  un   ţiile  de  pompare  de  la  G.A.P.   Conducătorul  comandamentului,   3                                   3    şoară  în  strînsă  corelare  cu   lă  —  are  Ia  ora  actuală  o  schi­  ADRIAN COSTA
               obiectiv  de  importanţă  covîr-   Dobra  şi  ferm*  din  Lăpuşnic  a   tovarăşul  Ioan  Farcaş,  secreta­                                            progresul  general  al  ţării  ;  acti­  ţă  de  sistematizare  care  a  fost   primarul comunei Dobra
               şitoare  pentru  asigurarea  ob­  I.A.S. Mintia j           rul  Comitetului  orăşenesc  de                                                           vitatea  de  sistematizare  ţinînd   dezbătută  cu  masa  largă  dc
               ţinerii  unor  producţii  agricole   ©  s-a  făcut  o  instalaţie  de   partid  Simeria,  ne-a  făcut  cu­                                            seama de legăturile şi influenţe­  cetăţeni şi adoptată de sesiunea  (Continuare în pag. a ll-a)
               sporite.  Deşi  au  căzut  precipi­  udare  la  grădina  de  legume  a   noscute  cîteva  din  acţiunile
               taţii  care  au.  compensat  în  bună   C.A.P. Dobra ;      întreprinse  şi  cele  aflate  în
               măsură  deficitul  de  umiditate   ©  s-au  pus  în  funcţiune  toa­  curs  de  înfăptuire.  Pentru  iri­                                                       Agricultura va dispune de suprafeţe
               din  sol,  activitatea  pentru  pu­  te  aspersoarcle  existente  la   garea   culturilor,   sarcina   de
               nerea  în  funcţiune  a  tuturor   C.A.P.  Dobra  şi  Lăpuşnic,  pre­  reamenajare  este  de  250  hec­
               sistemelor  de  irigaţii  nu  trebuie   cum  şi  la  ferma  de  stat,  apli-   tare,  din  care  115  ha  la  C.A.P.
               cu  nimic  slăbită,  ţinînd  seama   cîndu-se  udări  la  culturile  dc   Sîntandrei,  55  la  C.A.P.  Sime­                                                             mai mari pentru producţie
               că  udarea  culturilor  este  un   legume  şi  la  plantele  furajere,   ria  şi  80  la  I.A.S.  Simeria,  iar
               factor  care  dă  tonul  în  reali­  în  conformitate  cu  graficele   amenajări  noi  trebuie  făcute  pc
               zarea  unor  recolte  mari  şi   stabilite în acest scop.   200  hectare  la  C.A.P.  Simeria.                                                         Adoptarea  şi  aplicarea  în   Trebuie  să  economisim  şi  să   cîştigîndu-sc  în  acest  fel  im­
               stabile.  In  legătură  cu  preocu­  In   legătură   cu   articolul   Este  prevăzut  ca  reamenajărilc                                               practică  a  prevederilor  proiec­  folosim   gospodăreşte   fiecare   portante  suprafeţe  de  teren  ca­
               parea  pentru  îndeplinirea  sar­  „Milionul  s-a  cheltuit,  elcctro-   să  fie  finalizate  pînă  la  sfârşi­                                       tului  de  lege  privind  sistemati­  palmă  de  pămînt.  Activitatea   re  s-au  cultivat  cu  plante  fu­
               cinilor  reieşite  din  programul   pompclc  ruginesc  în  magazie,   tul  acestei  luni,  iar  amenajările                                           zarea  teritoriului  şi  localităţilor   desfăşurată  în  această  privinţă   rajere.  La  C.A.P.  Dobra,  de  e-
               judeţean  de  îmbunătăţiri  fun­  iar  legumele  suferă  de  secetă",   noi  pînă  la  15  mai.  In  veder                                            urbane  şi  rurale  va  asigura  a-   în  cooperativele  agricole  de   xcmplu, anul acesta s-a ampla-
               ciare,  redăm  cîtcva  aspecte   apărut  în  ziarul  nostru  nr.   rea  încadrării  în  program,  s-a                                                 părarea  cu  stricteţe  şi  gospo­  producţie  îşi  arată  încă  de  pe
               semnificative.                5  981,  din  5  aprilie  a.c.,  Ofi­  stabilit ca unităţile agricole să                                                dărirea  cu  chibzuială  a  fondu­  acum  roadele.  Astfel,  în  toate   Ing. TOMA CAZACINCU
                                             ciul  de  îmbunătăţiri  funciare                                                                                        lui  funciar,  urmărindu-se  prin   unităţile  care  fac  parte  din  ca­  agronom şef la consiliul
                                             Deva  ne-a  făcut)  cunoscut  că             N. TlRCOB                                                                  toate  mijloacele  economisirea   drul  consiliului  intercooperatist   intercooperatist Dobra
               Factorii vizaţi               defecţiunile  ivite  la  sistemul  de                                                                                   terenului  —  această  importantă   Dobra,  s-au  restrîns  spaţiile  din
               ne răspund                    irigare  de  la  ferma  de  legume   (Continuare in pag. a 2-a)                                                         avuţie naţională.             jurul construcţiilor zootehnice,  (Continuare în pag. a ll-a)
                                             din  Deva  a  I.A.S.  Mintia  au
                                             fost  remediate.  Se  ridică  însă                 —
                In  ziarul  nostru  nr.  5  980,
               din  4  aprilie  a.c.,  în  articolul   semne  de  întrebare  privind  ter­                                                                                     tovarăşi din conducerea   ciale   corespunzătoare   pen­
                                                                                                                                                    co­
                                                                                                                                             istoricul
                                                                                                             (îe
               intitulat  „Se  simte  acut  nece­  minarea  lucrărilor  la  staţia  de   O IDEE DE 6 MILIOANE  tetele  sindicat,   partid,   U.T.C.   vorbit   despre  diferite   perioa­  cooperativei.  tru   muncitorii   săi.   Prin   VREMEA
                                                                                                                                       In
                                                                                                                                 munei
                                                                                                                        a
                                                                                                                 acţiunea
                                                                                                                           a-
                                                                                                       şl
               sitatea  să  fie  irigate  culturile.   pompare,  a  cărei  punere  în   Inginerul   Ion   Vaslle,   vut   drept   scop   dezbate­  de   şi   perspectivele   el   de                     grijă   conducerii   întreprin­  Pentru 24 ore
                                                                                                                                                                                                                     lianţi
                                                                                                                                                                                                               pentru
               De  cc  amenajările  locale  sînt   funcţiune  este  condiţionată  de   tehnicienii   Ton   Cesăuan   rea   şi  situaţiei   la   învăţătu­  dezvoltare în viitor.  VIE ACTIVITATE         derii   incinta   fabricii   Deva,
                                                                                                                                                                                                         în
                                                                                                                                                                                                                           s-au
                                             execuţia  racordului  electric  de
                                                                                                       ră
                                                                                                             disciplină  a  acesto­
               lăsate  baltă  ?”,  s-au  criticat,   către  I.R.E.  Deva.  Asupra  da­  şl   Maxim   Briscan   de   la   ra.   S-au   analizat   unele   CURS DE               CULTURAL-EDUCATIVĂ        montat   vestiare   pentrn
                                                                             E.  M.  Petrila  au  pus  la
                                                                                                                                                                                                                                                   cu
                                                                                                                                                                                                                                                       ce­
               printre  altele,  aspectele  întîl-   tei  certe  cînd  va  curge  apa   punct   un   nou   procedeu   grentăţi,   an   fost   luate   PERFECŢIONARE            LA FORNADIA               muncitori,   în   curînd   nr-   rul  Vreme   instabilă,  noros   ziua,
                                                                                                                                                                                                                                            mult
                                                                                                                                                                                                                                       mal
                                                                                                              tn
                                                                                                                 vederea
               nite  în  comuna  Dobra,  unde                                de   pregătire   a   stratelor   măsuri   desfăşurării   în   asigu­                               La   căminul   cultural   din   mînd  să  se  rezolve  cores­  cînd,   local,   vor   cădea   a-
                                                                                                       rării
                                                                                                                         con­
                                                                                         se
                                                                                    care
                                                                                                                                                                                                                        problema
               se  semnalau  întîrzieri  _  în  pri­  prin  sistemul  amenajat  pe  cele   subţiri,   prin   metoda   exploa­  diţii  cît  mai  bune  a  pro­  Comisia   de   calificare   şi   Fornădla   a   fost   prezenta­  punzător   şi   salariaţilor   versd  de  ploaie.  Vîntul  va
                                             96  de  hectare  continuă  deci  să
                                                                                              abata­
                                                                                                                                                                                                         transportului
                                                                             tează
               vinţa  punerii  în  funcţiune  a   planeze  incertitudinea.  De  a-   jelor în trepte răsturnate.  cesului   de   muncă   şl   in­  perfecţionare   din   Coope­  tă   expunerea   „Judeţul   de  acasă  la  fabrică  şl  re­  sufla   moderat   din   nord-
                                                                                                                                                   Deva
                                                                                                                                        „Progresul 0
                                                                                                                                 rativa
               aspersoarelor,  motopompclor  şi   ccea  aşteptăm  ca  şi  Trustul  ju­  Se   reduce   substanţial   vo­  struire.   (M.   LEPADATU,   a   organizat   un   curs   dc   Hunedoara   in   anii  care  socia­ a   tur.  vest.   Temperatura   va   fl
                                                                                                       I.E.C. Mintia).
                                                                                                                                                                               lismului”,
                                                                                                                                                                                        după
               în  execuţia  lucrărilor  de  ame­  deţean  pentru  I.A.S.  şi  I.R.E.   lumul   lucrărilor   de   pre­ şl        perfecţionare   şl   pregătire                urmat   nn   bogat   program                         cuprinsă   ziua   între   10   şl
                                                                             gătire,
                                                                                    dlminutndu-se
                                                                                                                                                     de
               najare  şi  reamenajarc  a  siste­                            numărul   posturilor   pen­  CARAVANA               profesională   a   şefilor   şefi             artistic,   susţinut   de   soliş­  UNITĂŢI REDESCHISE  15  grade.  Iar  noaptea  In­
                                                                                                                                        brigadieri
                                                                                                                                                şl
                                                                                                                                 unităţi,
               melor  locale  dc  irigaţii.  Anali-   Deva să-şi spună cuvîntul.  tru   deservire.   Anual   se   MUZEISTICA     de   tură   din   cooperativă.                tii  căminului  şi  echipa  de   Cele   două   unităţi   ale   tre   minus  2   şl  3  grade.
                                                                                                                                                                                             interpretat
                                                                                                                                                                                          a
                                                                                                                                                                               teatru,.
                                                                                                                                                                                     care
                                                                                                                                                                                                                                    Dimineaţa
                                                                                                                                           desfăşoară
                                                                                                                                                    fără
               zînd  situaţia  existentă  la  acea   Sarcini concrete,       pot   eeonomlsl   In   acest   Cu   ocazia   deschiderii   Cursul   sc   din   producţie,         piesa „Mare meci mare".   magazinului   „Gostat"   din   brumă.  se   va   semnala
                                                                             mod peste t milioane lei.
                                                                                                                                 scoaterea
               dată,  comitetul  comunal  ^  dc                                                        punctului   muzeistic   de   la   pe  o  durată  de  6  luni,  şi                                 halele   Petroşaniulul   au
               partid  şi  conducerile  unităţilor   termene precise         INTILNIRE DE LUCRU        Cinciş,   caravana   muzeis­  e   frecventat   de   38   cadre          VESTIARE                  fost   redeschise   zilele   tre­  Pentru următoarele
                                                                                                                                      diferite
                                                                                                                       Judeţean
                                                                                                               Muzeului
               agricole  vizate  au  luat  măsuri                             In   cadrul   programului   tică   a  Deva,   compusă   din   cu   din   unităţile  responsabili­  PENTRU MUNCITORI        cute.  Una  din  ele  pune  la
                                                                                                       din
                                                                                                                                                   ser­
                                                                                                                                 tăţi
                                                                                                                                                de
               energice  pentru  înlăturarea  ne­  Comandamentul  pentru  com­  de   acţiuni   culturai-educa-   Mircoa   Dan   Lazăr,   Ioa­  vire   a   populaţiei.   Preda­  Intrată   în   producţie   la   dispoziţia   cumpărătorilor   două iile
               ajunsurilor.  In  acest  spns  este   baterea  efectelor  secetei  consti­  tive,  în  22  aprilie  a.c.,  la   chim   Lazăr   şl   Crăciun   rea  lecţiilor  —  care  a  în­  începutul   acestui   an.   Fa­  legume   şi   zarzavaturi.   Iar
               edificator  răspunsul  trimis  re­  tuit  la  nivelul  oraşului  Simeria   termocentrala   Mintia   a   Lazăr   (directorul   căminu­  ceput  deja  —  se  faee  de   brica   de   ipsos   Călan   a   cealaltă   —   carne.   Aceas­  Vremea sc va menţine
                                             şi-a  întocmit  un  program  con­  avut   loc   o   Intîlnlre   cu   lui   cultural   din   Cinciş),   către   cadre   cu   o   bună   pus  şl  pune  serioase  pro­                         instabilă, cu cerul noros,
               dacţiei  de  către  comitetul  co­  cret  de  acţiune,  cu  responsabi­  muncltorll-elevl   serallşti.   s-a   deplasat   tn   comună.   pregătire   profesională   din   bleme  în  ce  priveşte  asi­  ta   din   urmă   va   desface   In special ziua, cînd vor
               munal  de  partid,  din  cuprinsul   lităţi  pe  oameni  şi  termene   Organizată de către coml-  Membrii caravanei an  diferite compartiment» şl  W8f          gurarea unor condiţii so-  şl diferite mezeluri.     cădea averse de ploaie.
               căruia spicuim că :           precise de execuţie a lucrărilor,   __________________                                                                                   _____rr m.ininiii.ru .11-                    _______               J
   68   69   70   71   72   73   74   75   76   77   78