Page 74 - Drumul_socialismului_1974_04
P. 74
3933!
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 997 © MIERCURI 24 APRILIE 1974
^I3B3PIIîC2a3BCTiSîOT32ateTO
SISTEMATIZAREA
r\
Imbunâtâtirea activitâtii economice
înlăturăm risipa de pămini
şi politice în sectorul minier (Urmare din pag. f) Aşa cum se subliniază în art. ral, magazinul sătesc, localul
15, prin sistematizare se urmă cooperativelor agricole. Cetăţe
centru civic al noului centru reşte ca localităţile cu cele mai nii au fost lămuriţi să-şi mo
In contextul acţiunilor multi finalizată printr-un program terea competenţei şi nivelului comitetului orăşenesc şi mem tica curentă a organului oră bune condiţii de dezvoltare să dernizeze locuinţele, să alinie
ple întreprinse în acest an ju concret de activităţi, în cadrul activităţii organizaţiilor de ba bri ai biroului comitetului de şenesc de partid s-a încetăţenit urban, pe terenul pe care erau fie transformate, în viitorii 15- ze şi să construiască garduri co
biliar — al celei dc-a XXX-a căruia birourile organizaţiilor ză, biroul comitetului orăşenesc partid al minei au vorbit a- regula ca la fiecare adunare de patru căsuţe şi locuiau patru 20 de ani, în centre economice respunzătoare. Mai mult, pe
aniversări a Eliberării patriei de bază de la mină au trecut de partid a asigurat, împreună cestora despre normele statu organizaţie de bază de la mină familii — 5 000 mp —• am con şi sociale cu caracter urban. traseul turistic Deva — Lugoj
de sub jugul fascist si al Con la repartizarea de sarcini pre cu comitetul de partid de la tare, au organizat schimburi de să participe activişti de partid, struit doUa blocuri cu cîte 6 a- In centrul civic s-au mai con
gresului al Xl-lca al Partidului cise fiecărui membru de partid. mină, instruirea diferenţiată a păreri în legătură cu modul în sindicat şi U.T.C., comunişti partamente fiecare şi spaţii co struit un cămin cultural, local — Timişoara, am luat măsura
Comunist Român — Comitetul Biroul comitetului orăşenesc birourilor organizaţiilor de ba care noii primiţi s-au încadrat din conducerea minei. De ase merciale şi pentru deservire la pentru ocolul silvic şi postul de ca toate casele care se constru
orăşenesc de partid Lupeni a- de partid a îndrumat şi spriji menea, începînd cu luna în parter : librărie, cofetărie, le- miliţie, iar în prezent se con iesc în prezent să aibă două ni
cordă un loc central în activi nit îndeaproape comitetul de ză cu sarcinile ce decurg din în viaţa de partid, cum se ac curs, in organizaţiile de bază gume-fructe şi C.E.C. ; o bru struieşte un complex comercial vele.
tatea sa aplicării în viaţă a mă partid al minei în organizarea hotărîrile organelor -superioare ţionează pentru îndeplinirea care obţin cele mai bune rezul tărie cu o capacitate de 5 to- şi de deservire, un dispensar u- în prezent se elaborează pro
surilor luate de Comitetul ju unor dezbateri largi şi acţiuni de partid şi a organizat un ci sarcinilor concrete ce le sînt tate se organizează adunări ge ne/24 ore şi magazin pentru man şi casă de naşteri. Se va iectul de alimentare cu apă de
deţean de partid pentru îmbu vizînd îmbunătăţirea calităţii clu de schimburi de experienţă încredinţate, despre finalizarea nerale model, la care partici desfacerea produselor de pani lărgi capacitatea atelierului pen la Vîltori, de unde se asigură
nătăţirea activităţii economice pă ca invitaţi secretari şi mem ficaţie, un magazin universal şi tru construcţia de mobilier co 48 litri apă/secundă, satisfăcînd
şi politice în vederea creşterii bri ai birourilor din celelalte restaurant. Tot pe acest teren mercial şi vor fi amplasate cî- cerinţele unei localităţi cu
extracţiei de cărbune şi sporirii organizaţii de bază, pentru a se vor mai construi 3 blocuri teva alte unităţi de producţie, 40 000 de locuitori. Apa va fi
eficienţei în unităţile miniere. cunoaşte experienţa acestora, cu cîte 6 apartamente fiecare şi introdusă în Dobra, Roşcani «i
Materializarea sarcinilor stabi h agenda de preocupări a Comitetului orăşenesc de partid lupeni în sprijinul generalizării experi cu spaţii comerciale şi de de ceea ce va duce la accelerarea Mihăeşti, localităţi care în pre
ritmului de dezvoltare econo
lite în urma recentei analize e- enţei pozitive, comitetul orăşe servire la parter, un local pen mică şi socială a acestei aşe zent nu au mai mult de 3 000
fectuate la Petroşani de biroul nesc de partid a îndrumat ci- tru poştă, o farmacie, o cantină zări. de locuitori. Eu îmi exprim a-
Comitetului judeţean de partid, ncclubul din localitate să rea restaurant şi o baie populară. deziunea faţă de proiectul noii
împreună cu biroul Comitetu cărbunelui şi a activităţii eco vizînd îmbunătăţirea stilului şi şi eficienţa acţiunilor întreprin lizeze filme de scurt metraj a- Iată deci cum poate fi folosit Aş vrea să subliniez că în ce legi şi consider că adoptarea lui
lui municipal şi biroul execu nomice în general, întărirea ro metodelor de muncă ale birou se în cadrul muncii pentru e- vînd ca teme „O zi din viaţa în mod judicios spaţiul constru- lelalte sate am trecut la contu va contribui 1? dezvoltarea tot
tiv al Centralei cărbunelui Pe lului şi participării mai active rilor. Comitetul de partid al ducarea şi activizarea tuturor organizaţiei de bază" şi „Agi ibil în comune şi sate. Numai rarea unor centre, ca de exem
troşani, ocupă locul principal a cadrelor tehnico-inginereşti în minei a fost, de asemenea, ori comuniştilor. tatorii la lucru", care urmează spaţiul de cazare, în exemplul plu la Rădulcşti, Lăpuşnic şi mai puternică a localităţilor
ie agenda de lucru a Comitetu- să fie prezentate în cadrul in dat, a crescut de la 4 la 30 de Roşcani, unde s-au amplasat în rurale, la folosirea cu chibzuia
fui orăşenesc Lupeni şi a comi stabilizarea şi pregătirea forţei entat să organizeze, în perioa Preocupat de îmbunătăţirea struirilor şi al unor adunări de familii. centrul satelor căminul cultu lă a pămîntului.
de muncă, precum şi pentru in da ce urmează, instruiri prac în continuare a structurii orga
tetelor de partid de la exploa tensificarea preocupărilor de a tice cu privire la metodica pla nizatorice de partid în unităţi partid.
tarea minieră din localitate. determina asigurarea de condiţii nificării muncii de partid, con le miniere, biroul comitetului Acţionînd ferm pentru apli
O primă preocupare a comi optime la fronturile de lucru trolului îndeplinirii sarcinilor, orăşenesc a luat măsuri pentru carea în viaţă a sarcinilor ce Suprafeţe mai mari pentru producţie
tetului orăşenesc de partid a din subteran, printr-o mai bu conducerii muncii de primire în a se studia şi crea experimental decurg din hotărîrile organelor
eonstituit-o informarea opera nă aprovizionare şi asistenţă partid. organizaţii de bază pe schim superioare de partid, Comitetul
tivă a aparatului comitetului tehnică, funcţionarea corespun Pe linia sarcinilor desprinse buri în sectorul IV — care are orăşenesc de partid Lupeni re (Urmare din pag. 1) nate suprafeţe pentru producţia prezent o suprafaţă de 25 hec
orăşenesc şi a activelor de zătoare a utilajelor şi instalaţii din analiza făcută de biroul Co în prezent cel mai mare număr uşeşte să rezolve cu tot mai agricolă. tare şi ie poate restrînge la
partid de Ia mină asupra sarci lor electromecanice, a transpor mitetului judeţean de partid, de membri de partid. Dealtfel, mult succes problemele comple sat construcţia unei materni Consider că, punîndu-se în jumătate.
nilor ce se desprind din planul tului în subteran, întărirea dis organul orăşenesc de partid Lu el urmăreşte îndeaproape asigu xe ale sporirii . producţiei de tăţi cu 100 de locuri pentru practică prevederile proiectului In scopul utilizării mai bune
de măsuri şi analiza efectuată ciplinei sub toate aspectele. A- peni şi-a intensificat preocupă rarea cadrului propice ca or cărbune cocsificabil şi creşterii vaci, în incinta construcţiilor legii cu privire la sistematiza a pămîntului, a terenurilor din
de biroul Comitetului judeţean ceste preacupări au fost conju rile pentru îmbunătăţirea mun ganizaţiile de bază de la mină eficienţei economice, să deter gospodăreşti, fără a utiliza alt re — pe care îl aprob cu satis perimetrul actual al localităţi
de partid şi stabilirea măsurilor gate ca sporirea atenţiei pentru cii de educare comunistă a să se ridice la - nivelul cerinţe mine obţinerea în întrecerea teren. în toate cooperativele facţie — trebuie să se restrîngă lor, este necesar ca, împreună
S-a luat măsura ca spaţiile din
concrete, a căilor şi modalită întărirea vieţii interne de partid membrilor de partid tineri. La lor în ceea ce priveşte realiza socialistă a unor rezultate pe tre construcţiile zootehnice şi perimetrele localităţilor rurale. cu toţi factorii de răspundere
Astfel, prin îndesirea construc
de la comună, să revedem schi
ţilor practice de realizare a — condiţie esenţială a îmbu întîlnirile organizate cu tinerii rea sarcinilor politice şi eco măsura capacităţii şi entuzias gospodăreşti să fie arate şi cul ţiilor la sate, se vor putea cîş- ţa şi detaliile de sistematizare,
sarcinilor desprinse pentru or nătăţirii activităţii economice şi comunişti, diferenţiate după nomice ce le stau în faţă, prin mului minerilor din Lupeni. tivate. Trebuie însă să studiem tiga însemnate suprafeţe de perimetrările actuale şi, consul-
ganele locale de partid din a- politice. In acest cadru, propu- specificul activităţilor şi nivelul antrenarea întregii mase a reţeaua de drumuri care stră teren pentru agricultură. Iată tînd masele largi de cetăţeni,
cestca. Această acţiune a fost nîndu-şi ca obiectiv major creş- de pregătire generală, secretarii membrilor de partid. In prac M. CRISTESCU bate terenurile agricole şi să Ie cîteva exemple: Dobra ocupă să căutăm şi sa aplicăm solu
reducem la strictul necesar. In în prezent o suprafaţă de 145 ţiile cele mai bune care să con
acest fel se vor căpăta însem-
hectare, din care 105 hectare ducă la gospodărirea cit mai
sînt grădini. Or, suprafaţa con- judicioasă a fondului funciar,
la asigurarea de noi suprafeţe
struibilă se poate reduce la 45 care să fie folosite pentru spo
hectare. Satul Lăpuşnic ocupă în rirea producţiei agricole.
La U.M.T.C.F, Deva
Imperative „h zi“ In vederea finalizării
Preocupări multiple pentru folosirea
primei etape a întrecerii pentru frumos
eficientă a capacităţii ie transport
şi bună gospodărire a oraşelor şi satelor Anul 1974 — penultimul an schimb, creşterea pregătirii pro-
al cincinalului, anul măreţelor fcsionale a muncitorilor, întă-
Judeţul nostru s-a angajat tă atenţia : întreţinerea şi cu de pe marginea şoselelor si cvcnimcnte : aniversarea a 30 rirea disciplinei şi responsabili
plenar, şi-a stabilit un plan răţenia zonelor verzi, planta drumurilor, curăţarea şanţu de ani de la Eliberarea patri tăţii în muncă.
mobilizator ca răspuns la rea florilor din prima etapă, rilor etc. ei şi Congresul al Xl-lea al Urmărirea constantă a înde
chemarea la întrecere pentru vopsirea faţadelor, îndrepta O atenţie cu totul aparte partidului — pune în faţa co plinirii acestor măsuri a facili
înfrumuseţarea localităţilor şi rea şi văruirca gardurilor, a trebuie acordată traseelor tu lectivului unităţii de mecani tat ca unele dintre subunităţi
mai buna lor gospodărire, pomilor. In oraşe, vitrinele ristice, locurilor de agrement El însuşi destul de tînăr, rectificatorul Oprişolu Ioan n (în centrul imaginii), de la I.C. zare, transporturi şi construc le noastre cum sînt coloanele
chemare lansată de judeţul tuturor unităţilor comerciale şi distracţie, cabanelor, celor Orăştle — atelierul de sculărle — se ocupă cu pasiune şi pricepere de calificarea tinerilor uce ţii forestiere Deva sarcini mo auto Iscroni, Uricani, Orăştie
bilizatoare pe linia folosirii c-
Bihor. trebuie pregătite sărbătoreşte, lalte puncte de interes co nici la locul de muncă. Foto: VIRGIL. ONOIU ficiente a capacităţii de trans şi Baia de Criş să îşi înscrie
' După cum este cţinoscut, sediile organelor locale, că mun şi de ieşire la iarbă ver port, în vederea aprovizionă în bilanţul realizărilor alte fap
Ii 1 Mai, se încheie prima minele culturale, sediile şcoli de. rii ritmice cu masă lemnoasă te meritorii. Prin contribuţia
etapă a acestei ample acţiuni. lor trebuie puse la punct, în Sînt lucrări prioritare în a unităţilor prelucrătoare, cit acestor colective unitatea noas
tră raportează deja o economie
Deri, în scurtă vreme vom grijit şi amenajat împrejurul aceste zile, lucrări care nu Campania agricolă de primăvară şi în direcţia economisirii car la preţul de cost de 850 000 lei
avea prilejul să încheiem un lor. necesită mari eforturi pentru buranţilor şi lubrifianţilor. Ca şi o reducere a dotaţici de stat
prim bilanţ al roadelor hăr Organizaţiilor de tineret le a le finaliza. Mai mult, este urmare a participării active a cu peste două milioane Ici.
niciei cetăţeneşti în numele revine sarcina de a-şi intensi vorba de necesitatea mobili întregului nostru colectiv la Nicolae Jurca şi Dan Con
frumosului şi mai bunei gos fica preocupările în această zării cetăţenilor la aceste ac dezideratele unităţii, în tri stantin de la Baia de Criş, Io-
podăriri a oraşelor şi satelor direcţie. Se cer organizate de ţiuni, de coordonarea lor AMENAJĂRILE PENTRU iRIOATII 8A FIE mestrul întîi planul valoric de sif Csiki şi Matei Barna de la
judeţului. Dar pentru că au îndată şantierele de muncă mai competentă, cu mai mult transport a fost realizat în pro Dobra, Cornel Poiană şi Lazăr
mai rămas cîteva zile pînă patriotică ale tineretului, în spirit gospodăresc, cu mai porţie de 118 Ia sută, faţă de Avram de la Teliuc, Ilie Socoi
la scadenţă, vrem să punctăm toate localităţile. Sindicatelor mult interes şi răspundere. TERMINATE îl CEL MAI SCURT TIMP aceeaşi perioadă a anului trecut şi Constantin Stoica dc la O-
cîteva dintre imperativele „la le rămîne loc pentru a parti înregistrîndu-se o producţie su răştie, Ioan Simion şi Ilie Că
zi" ale acestei acţiuni, mai pre cipa la amenajarea incintelor Este neîndoios că toate plimentară de aproape 2,2 mi lin dc la Haţeg, Nicolae Gui
cis spus, să atragem atenţia din întreprinderi şi instituţii. consiliile locale ale Frontului (Urmare din pag. I) la C.A.P. Simeria să se asi rilor satelor şi oraşului, al ele lioane lei. Prestaţiile fizice au şi Dumitru Răscolcanu de la
asupra a ceea ce mai tre Comisiile de femei trebuie să Unităţii Socialiste — • muni gure o motopompă cu debit de vilor şi colectivelor de muncă fost depăşite cu 20 000 tone, Petroşani sînt doar cîţiva din
buie făcut în zilele următoa acţioneze mai ferm la înfru cipale, orăşeneşti, comunale şi fie ajutate de colective de 300 mc apă pe oră. Prioritate de la I.G.C.L., I.C.M., Consi ceea ce echivalează cu 919 000 tre acei care s-au evidenţiat în
re. museţarea blocurilor, balcoa săteşti — vor acţiona cu mai muncă de la I.M.M.R. şi „Mar la irigare s-a acordat culturi liul popular orăşenesc, I.I.L, tone kilometrice, o pondere activitatea lor zilnică, care au
Rezultatele obţinute pînă nelor, părţilor comune, la multă fermitate în vederea mura" (săparea a 1 500 ml ca lor de legume. „Marmura" şi altele, s-a sta importantă în structura produ contribuit la economisirea unei
acum sînt mulţumitoare la plantarea florilor pe alei, a- încheierii acestor acţiuni, al nale la C.A.P. Simcria — n.n.), In legătură cu realizarea a- bilit să se facă zilnic udări la selor transportate dcţinînd-o cantităţi dc benzină ce valo
cele trei municipii — Deva, menajarea rondourilor, cură căror singur scop este de a I.C.S.H. şi I.C.M. (curăţarea menajării noi pe 200 hectare, 5 000 pomi, cu cîte 50 1 apă la masa lemnoasă unde am înre rează peste 88 360 lei.
Hunedoara, Petroşani, satisfă ţarea şi îngrijirea spaţiilor ridica gradul de confort şi canalelor pe 1 000 ml la C.A.P. preşedintelui şi conducerii fiecare pom. Pentru a aplica gistrat o depăşire faţă de plan Apropiata zi de 1 Mai ne
cătoare la oraşe şi slabe la de joacă pentru copii. Elevii civilizaţie al fiecărei localităţi, Sîntandrei). De asemenea, ex C.A.P. Simeria li s-a trasat sar cel puţin două udări, se vor de 861 797 tone kilometrice. găseşte puternic angrenaţi în
comune. Iată deci motive su şi pionierii să acţioneze la al nostru al tuturor, în cele ploatarea utilajelor de irigat cina să se ocupe de deschide folosi două motomope şi cis Semnificativ este faptul că a- marea dispută cu timpul pen
ficiente pentru ca toate con înfrumuseţarea şcolilor, a îm din urmă, de a face din fie s-a predat în grija secţiilor de rea finanţării şi contractarea terne cu care să se transporte ceastă producţie suplimentară a tru finalizarea cincinalului îna
siliile locale ale Frontului CJ- prejurimilor acestora, a curţi care sat şi oraş, o localitate mecanizare care deservesc uni lucrării cu O.I.F. zilnic circa 250 000 1 apă. fost obţinută prin mai buna inte de termen. Sub conducerea
nităţii Socialiste, toate organi lor şi terenurilor de sport, prosperă, bine gospodărită, tăţile respective şi s-au format Referitor la planul de udări, Urmărirea transpunerii în folosire a capacităţii de produc organizaţiei dc partid, cu spri
zaţiile ce le compun să ac la terenurile de joacă etc. care să facă cinste fiecărui echipe de udători şi motopom- se prevede să fie făcute irigaţii fapte punct cu punct a pro ţie, productivitatea de transport jinul organizaţiei de sindicat şi
ţioneze de îndată pentru în Consiliilor populare le re locuitor al ei ! pişti care să asigure funcţio cu 6 agregate de aspersiune şi gramului de acţiune întocmit înregistrînd o creştere faţă de de tineret, colectivul nostru es
cheierea fructuoasă a bilan narea ziua şi noaptea a mo- prin brazde, zilnic, în funcţie constituie o preocupare de că aceeaşi perioadă a anilor ante te hotărît să nu-şi precupeţeas
ţului de la 1 Mai. vine sarcina de a participa SABIN BOTICIU topompclor şi aspersoarclor. Pî de’ necesităţi, putîndu-se uda petenie pentru comandamentul riori de peste 550 tone kilome că eforturile pentru onorarea
v
Există cîteva lucrări prio mai intens, alături de lucră vicepreşedinte nă la instalarea liniei elec cel puţin 12 hectare. In afară orăşenesc şi pentru conduceri trice pe tona de capacitate. ireproşabilă a planului şi an
ritare în aceste zile, asupra torii direcţiei de drumuri şi al Consiliului judeţean trice de forţă, s-a prevăzut ca de aceasta, cu sprijinul locuito- le unităţilor agricole, aceasta Succesele obţinute derivă din gajamentelor asumate în între
cărora se cere îndreptată toa poduri, la văruirea pomilor al Frontului Unităţii Socialiste fiind o garanţie sigură a obţi aplicarea cu consecvenţă a u- cerea socialistă.
nerii unor producţii agricole nui complex de măsuri tehni-
record de pe toate suprafeţele co-organizatorice ce vizează e- PETRU BOBEI
cuprinse în sistemele de iri liminarea unor deficienţe în a- şeful biroului plan-salarizare
CE S-A FĂCUT PEUM CREŞTEREA gaţii. provizionarea cu piese de de la U.M.T.C.F. Deva
Fiecare gospodărie a plantat I
ce! puţin cinci pomi fructiferi j PRODUCTE DE IARBĂ PE PÂŞHI ? DUPĂ36 DE ANI
Activitatea desfăşurată în comuna Boşorod pentru dezvol S-a făcut tot ceea ce tre continuitate. ar fi, spre exemplu, faptul
tarea şi îngrijirea patrimoniului pomicol s-a soldat şi în această j buia pentru creşterea pro Be păşunea „Ploştina“ din că din partea cansiliilo*
primăvară cu realizări însemnate. Anul acesta s-a prevăzut să j ducţiei de iarbă pe păşuni ? comuna Romos lucrările s-au populare comunale nu exis- DE DATORIE ÎMPLINITĂ
se planteze în total un număr de 3 000 pomi fructiferi. Con- : — iată o întrebare de acută executat în complex, admi- stă suficientă preocupare
siliul popular comunal s-a îngrijit şi a pus la dispoziţia cctă- ] actualitate. nistrîndu-se cîte 600 kg în pentru a încheia din timp
ţenilor 400 meri şi 100 nuci, iar restul de pomi s-au procurat j Tehnicienii Ion Vesa şi grăşăminte chimice la hectar. contractele la păşunat şi a Noaptea de 31 martie 1974. prin cuvintele pionierei Mirc- membrii familiei, dc pionieri,
pe plan local. Continuînd iniţiativa pornită anul trecut ca în j Cornel Diniş, de la cantonul Ca urmare — apreciau teh încasa taxele cuvenite. In Gheorghe Ivan, impiegat dc la Aoanci i-au urat ani mulţi impiegatul de mişcare Gheor
fiecare gospodărie să se planteze cel puţin cinci pomi fructi- j pastoral Călan, ne spuneau nicienii Nicolae Toderici şi comuna Beriu, de pildă, su mişcare în staţia C.F.R. De dc viaţă, fericire şi bucurii. ghe Ivan a părăsit gara, lo
feri, s-a reuşit ca prevederile pianului să fie îndeplinite, plan- î că în raza lor de activitate Ian Romoşan, de la cantonul mele restante neîncasate sînt va, este în ultima tură dc Ing. Mihail Chinciu, şeful sta cul său dc muncă dc-a lun
tindu-se peste 3 000 pomi. au cuprinse peste 7 200 ha pastoral Orăştie — pe cele de ordinul zecilor de mii serviciu. După 36 de ani de ţiei C.F.R. Simeria, a mulţu gul a 36 dc ani, o muncă pe
muncă a sosit şi ultima tură...
mit sărbătoritului pentru mun
păşune, din care pe mai 273 hectare producţia de de leî. Soseşte acceleratul 243. Im ca depusă dc-a lungul celor care a făcut-o cu dragoste şi
răspundere, muncă în care a
O situaţie care surprinde
mult de 4100 ha se execu iarbă va creşte de la 7—8 se întâlneşte în satele Tur piegatul Gheorghe Ivan îl 36 de ani, pentru exemplul dc 1 ost un model dc disciplină,
tă lucrări de îmbunătăţire. tone la 19-20 tone la hec- daş şi Spini, unde se invocă primeşte, aşa cum a primit abnegaţie şi răspundere pe conştiinciozitate şi respect.
O bună parte din volumul lipsa de păşune, dar nici atîtea trenuri în cei 36 de care l-a oferit celor mai ti . — Nu-mi puteam închipui
Producţii record de acţiuni stabilit s-a con Anohetă cu tehnicieni cea care există nu s-a re ani de muncă. Dar cine le-a neri. cc grea poate fi despărţirea
cretizat. Astfel, s-au făcut
ţinut socoteala cîte or fi fost?
Gheorghe Ivan a primit fe
9 fertilizări cu superfosfat şi partizat pe membrii coope Schimbă cîteva cuvinte din licitările tovarăşilor de mun de muncă. Nespus dc grea —
ratori pentru a fi curăţată.
spunea
glas
cu
tremurat
priviri cu mecanicul. Se pre
prin creşterea azotat pe suprafeţe ce depă de la cantoanele S-au făcut ceva lucrări, de găteşte să-i dea plecarea. Ri că, tradiţionalul baston şi Gheorghe Ivan...
şesc 1 300 hectare. Concomi
parte de cerinţele cu care
„legitimaţia" de intrare în
tent cu aceasta, s-au înfiin pastorale Călan sînt confruntaţi locuitorii dică paleta verde, zîmbeşte rîndurile pensionarilor.
ţat pajişti semănate — me comunei, însă nici acestea spre mecanic, îi urează drum VASILE GROZAVU
indicilor de utilizare todă de mare eficienţă în şl Orăştie nu au fost finalizate, lăstnd bun, ca şi tuturor călătorilor. jurat cu dragoste şi respect secretarul organizaţiei de
Cu lacrimi în ochi, încon
partid din staţia C.F.R.
In aceeaşi poziţie de drepţi,
creşterea producţiei de fu
raje — pe 65 hectare iar de de dorit şi calitatea acţiuni în aeeaşi ţinută impecabilă ca de tovarăşii de muncă, de Deva
(Urmare din pag. 1) principali David Niculescu şi frişările de arborete s-au tar, ceea ce înseamnă o lor. Fireşte, toţi crescătorii întotdeauna. De cîte ori o fi
Mihai Bivolaru. Atenţia şi realizat pe mai mult de producţie suplimentară de de animale trebuie să înţe spus „drum bun" mecanicilor
nu, $i Nicolae Avasiloaie a- comenzile energice fac ca 316 hectare. Pentru comba cel puţin 2 700 tone iarbă. leagă că scopul defrişărilor şi călătorilor ? La cîţi dintre
sigură astfel necesarul de lingourile de oţel să se trans terea eroziunii s-au plantat reprezentînd echivalentul u- nu este doar recuperarea ei a garantat siguranţa circu
„cald“ pentru 300 tone dc forme rapid în laminate la 73 000 puieţi de salcîm. Ac nei producţii de peste 4 500 lemnului pentru foc. laţiei ? Dar anii s-au scurs.
metal. Subscriu prin lapte la dimensiunile prescrise. ţiunile de fertilizare, defri Nici aportul tineretului la 36 în serviciul căilor ferate,
angajamentul luat de schimb Laminatorii Rusu Niculescu şare şi tarlalizare se află îr. hl lapte. curăţatul păşunilor nu este la siguranţa circulaţiei, în
Dacă în comunele Romos
de a lamina 200 tone peste şi Nichita Andronic, de la plină desfăşurare, urmărin- şi Mărtineşti a existat inte cel aşteptat. Ni s-a oferit ca greaua şi plina de răspundere
plan în această lună. trenul „unu" semifabricate, e- du-se îndeplinirea planului negativ aspectul semnalat la misiune de impiegat de miş
La postul principal de fectuează o schimbare de ia toate capitolele. Pînă a- res din partea consiliilor păşunea din Beriu, unde ac care.
comandă de la „1 300", ma- profil. cum există unele restanţe populare pentru mobilizarea ţiunea „organizată" nu a a- Acceleratul 243 a pornit.
cetăţenilor la curăţatul pă
nevranţii Nicolae Tomiş şi — înjumătăţind timpul a- care, cu eforturi susţinute, şunilor, iin comunele Beriu, vut loc, deşi se anunţase eâ Ultimul vagon se pierde în
Ioan Şerban conduc cu miş fectat acestor operaţii, lami vor fi recuperate. Se cuvine aici vor fi prezenţi 500 ti lungul liniilor. Gheorghe
cări sigure caja. Munca este evidenţiat că în comuma Bo Crăştioara de Sus, Geoagiu neri. Asemenea situaţii s-au Ivan nu-şi desprinde privirea
febrilă, se lucrează cu două năm mai mult — ne spunea şorod şi în raza oraşului Că şi Turdaş sînt sate unde a- petrecut şi în alte localităţi. din urmărirea trenului. Este
Niculescu Rusu. Numai acum
ceste acţiuni au fost lăsate
lingouri o dată. am cîştigat 40 de tone. La lan s-a dat amploare fără în voia soartei. Aşa este ca Concluzia ce se desprin ultimul tren căruia i-a dat
— Am răspuns concret la schimbările dc caje procedăm precedent acţiunilor de ame zul la Cucuiş, Ocoliş, Turdaş, de este aceea că mai sînt cale liberă. Cu o nespusă pă
chemarea laminatorilor de la la fel. De pildă, rcducînd cu liorare a păşunilor. In sate încă restanţe serioase la rere de rău că din momentul
„800“, dc a lamina peste 10 minute schimbarea cajei le Grid şi Ocoliş crescătorii Spini, Homorod Rcnghet — materializarea obiectivelor acesta se desparte de muncă,
plan cel puţin un lingou pe nr. 4, am putut lamina în de animale au contribuit în să amintim doar cîteva cuprinse în programele de de munca pe care a iubit-o
schimb — relata Nicolae To- acest timp aproape 80 tone masă la efectuarea lucrări exemple. In comuna Orăş- îmbunătăţire a pajiştilor. Se cu credinţă. Predă paleta tî-
mis. I'ructificînd orice secun ţaglc. Apoi, reglăm bine li lor de curăţare, avînd fie tioara de Sus, din peste 2 500 impune deci să fie între nărului impiegat, Emil Chiş,
dă de lucru, laminez cîte un nia de laminare şi, verificînd care repartizate sarcini con hectare păşune (din care pe prinse, în continuare, cu spri care promite solemn să ducă
lingou în plus pe oră, chiar crete. In unele C.A.P. din ste 50 la sută este acope jinul tuturor crescătorilor de mai departe cu cinste ştafeta
purtată aproape patru decenii
două uneori. Cele peste 1 600 atent calitatea calibrelor, am comuna Bretea Română, deşi rită cu tufişuri), s-au efec animale, al tineretului şi al de veteranul Gheorghe Ivan.
none laminate peste preve redus staţionările accidentale tuat curăţiri pe mai puţin cetăţenilor de la sate acţiuni
deri date de schimbul nostru, de ordin, tehnologic sub o s-au făcut lucrări de igienă de 300 ha. Mai miră pe ci largi de masă la înfăptuirea EJn grup dc pionieri din
Clipe de emoţie: Impiegatul de mişcare Gheorghe Ivan pre
certifică. oră. Iată de ce producţia pe 300 hectare, nu s-au re neva atunci de ce producţia sarcinilor care reies din pro clasa a IlI-a C, de la Şcoala dă ştafeta muncii. Pionierii îl oferă florile recunoştinţei.
Caja de Ia „1 000" este suplimentară înregistrează partizat suprafeţele pe oa de iarbă este slabă ? In dis gramul judeţean de dezvol generală nr. 4 din Deva, i-au Foto: GII. ŞUBA
condusă de tinerii manevranţi peste 1 300 tone laminate. meni, iar acţiunile s-au or cuţia purtată s-au reliefat tară a zootehniei. oferit buchet* de flori, iar
ganizat sporadic, ae&vînd şl alte aspecte negative, eum N. TIRCOB