Page 75 - Drumul_socialismului_1974_04
P. 75
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 997 9 MIERCURI 24 APRILIE 1974 3
mm
Bradul intre „un oraş doar cu numele" ■'hi.'' 1 scena • discul i
. I
•••
12 OAMENI PENTRU UN \
Spectacole
OM 0 La spitalul din Vul- i
si oraşul cunoscut de azi UN COMISAR ACUZA 0 Teatrul de stat „Va cute, în stare gravă, Iacă- ţ
can a fost dus zilele tre- J
lea Jiului" îşi continuă tur 4 tuşul Pali Peter. Salvarea lui l
Cel mai recent film al re noţiunilor de dreptate şi ade valeri ai dreptăţii să fie indi neul cu „Siciliana" pe sce / depindea de transfuzia u- ;
„BRAD — oraş în Ju despre Oraşul nou Brad — locuri pentru nefamilişti, o gizorului Sergiu Nicolaescu este, văr. solubil legaţi de un ideal. Dar nele judeţului : azi, 24 a- ) nei mari cantităţi de sînge. 1
deţul Hunedoara, pe „oraş" crescut în anii din cantină pentru salariaţii şan oricît s-ar părea de paradoxal, Desigur, ca orice film de ac faptul că acest ideal ne este prilie, la Hunedoara ; 25 a- ( 12 oameni, tovarăşi de mun- l
Crişul Alb ; 22,6 mii urmă, pădure de blocuri mo tierului din Brad, alta pentru rezultatul unei neobişnuite a- ţiune, şi „Un comisar acuză" foarte apropiat face ca perso prilie la Lupeni; 27 şi 28, ? că, prieteni apropiaţi şi ru- !
locuitori (1971). Exploa derne şi confortabile. Dacă minerii din Ţebea. Oraşul fecţiuni pentru protagonistul u- se caracterizează printr-o dublă najul Moldovan să ajungă un la sediul din Petroşani. ) de ale celui aflat în mare *
tări de minereuri auroar- numai atît am spune şi tot creşte în continuare. Creşte nui cunoscut serial : comisarul subordonare : faţă de canoanele reprezentant al propriei noas O Teatrul evreiesc de ţ pericol, şi-au dăruit cu ge- ţ
gintifere. Panificaţie, pro ar fi deajuns să ne facem o şi... „la propriu" : numărul Miclovan. Afecţiunea s-a mani genului şi faţă de o problema tre concepţii despre rezultatul stat prezintă azi, la Deva, i nerozitate propriul lor sînge i
duse textile; ateliere de imagine despre schipibările locuitorilor s-a dublat în ul festat din partea publicului (să tică liber aleasă. Canoanele antagonismului ireductibil din piesa „Lozul cel mare". 1 pentru a smulge din ghea- )
reparaţii. Centru pomicol. amintite. Dar, să completăm: timii 15 ani, astăzi Bradul ne amintim de imensul succes genului : dinamismul acţiunii ; tre delict şi lege. ^ rele morţii pe Pali Peter. ţ
Staţiune climaterică lo numărînd peste 20 mii suflete. pe care l-a avut serialul scris situaţiile palpitante; eroul de Această caracteristică — fi 0 Ansamblul „ITaţegana" 1 Gestul de profund umanism 4
cală". (Astfel prezintă — Să mergem mai departe. de tandemul Titus Popovici — ind, în fond, o trăsătură net din Hunedoara va fi pre J al celor 12 oameni a fost )
telegrafic i — micul dic  mi xxx . Spuneam că în 1944, asisten Petre Sălcudeanu şi regizat de realistă, în cel mai bun sens zent azi pe scena Casei de ţ salvator. Acum lăcătuşul ac- ţ
ţionar enciclopedic, apă a ţa medicală era asigurată în Sergiu Nicolaescu) şi acest pu al cuvântului — conferă poves cultură din Haţeg. 1 cidentat se află în afara (
rut în 1972, frumosul Brad de 3 medici şi 4 surori. blic a luat cunoştinţă cu regre F I L tirii un credit remarcabil, de- ? oricărui pericol. Pentru el, ?
oraş din inima Zaran- ITINERAR ' te de dispariţia prematură a terminînd în bună măsură po ) urări de grabnică însănăto- \
dului). HUNEDOKEAN, Astăzi, sănătatea minerilor lui Miclovan. ziţia pe care o luăm faţă de Editoriale ( şire, iar pentru cei 12 o a- l
Istoria Bradului numără mai este ocrotită de 84 medici şi Se pare că publicul a găsit excepţie (dar departe dc-a fi faptologia filmului. ! meni, un gînd de stimă şi /
1
250 cadre sanitare medii. Di
1 respect.
mult de 7 secole. Pînă tn IN ANULAM ferenţa este elocventă. Spu apa vie prin intermediul căre împins spre zone mitice) ; ele Moldovan este acelaşi erou
1944, însă, moţii brădeni — JUBILIAR ne totul de la sine! Pentru ia Miclovan poate fi înviat. ganţa şi vioiciunea soluţiilor umanizat, înzestrat cu „mîini ® La Editura politică a \ „APROVIZIONARE" ® Me- \
dealtfel, oameni foarte har cei mici şi pentru liniştea Este adevărat că în filmul „Un conflictului — reprezintă un curate", care fusese şi Miclovan. apărut „Cartea fetelor", lu- i dicul Ovidiu Mea, de la cir- i
nici şi pricepuţi — trăiau în * părinţilor lor în timpul lu comisar acuză" el se numeşte complex de elemente esenţiale Este, am putea spune, un al- crare a unui colectiv de I cumscripţia veterinară din ?
sărăcie pe aceste locuri ce •Â CONGRES crului funcţionează acum în Moldovan, dar poartă aceeaşi în film. Meritoriu este, însă, ter ego al comisarului eliminat, autori care tratează, după 1 Mărtineşti, are o deosebită )
ascund de mii de ani în adîn- AL P.C.R. Brad 13 creşe si grădiniţe. înfăţişare, îi apare în colţul faptul (ca şi în celelalte filme întreprinderile sale sînt puse, cum bine spune şi titlul, o i pasiune pentru aproviziona- î
curile lor de piatră nebănuite Termen de comparaţie nu a- gurii acelaşi surîs al izbînzii. ale lui Nicolaescu) că pelicula toate, în slujba unei cauze, de serie de chestiuni ce pri- i re. Numai aşa se explică l
l de ce şi-a asigurat un stoc 1
bogăţii. Filmul se inspiră din aceeaşi nu scapă din vedere, dimpotri nobleţea căreia nimeni nu se vcsc pe tincrelc patriei
vcm, deoarece în 1944 nu e- vă, accentuează caracterul an ) de Entomoxan de peste 600 I
Odată cu măreaţa zi a eli xista aşa ceva pe-aici. Pentru perioadă, trecută de-acum în gajat al luptei lui Moldovan. poate îndoi. Iată motivul prin -noastre. ( I. în valoare de 6 132 lei, I
berării noastre au intervenit In 1944, în oraş era un bloc; cei mai mari se construiesc file de istorie, cînd valorile Or, această luptă are o fina cipal pentru care „Un comisar @ In Editura didactică $i > deşi consumul anual pentru )
schimbări — ca în întreaga şl acela particular. După 20 mereu noi şcoli, se extind morale, reaşezate pe temeliile acuză" nu este un simplu film pedagogică a apărut, sub ) satisfacerea cerinţelor cir- ţ
ţară — şi în viaţa moţilor şi de ani — în 1964 — ziarul cele vechi, iar pentru petre unei noi societăţi, trebuiau a- litate foarte precisă : vcrticali- poliţist. Chiar dacă nu-şi re- semnătura Ştefan Rădulcscu, 4 cumscripţiei este de 230 I. 1
în înfăţişarea locurilor. Dar nostru consemna : „ta mar cerea în mod plăcut a timpu părate nu numai în virtutea zarea acelui concept de etică, neagă apartenenţa la un gen „Instruire programată la ' Ce să-i faci, om stringător, /
ce schimbări 1 In Brad nu s-a ginea oraşului, pe un teren lui liber, brădenii — tineri legilor coercitive, ci şi în ar fără de care decadenţa este dealtfel îndrăgit, pelicula are limba română". I nu glumă I Dar cu imobili- ţ
făcut în aproape 7 secole ale fără istoric, s-a construit un şi vîrstnici — au la dispozi mura umanistă a celui chemat inevitabilă. Sîntem obişnuiţi, o ambiţie majoră, anume aceea 1 zarea de fonduri băneşti l
existenţei sale cît s-a făcut în nou cartier, căruia brădenii ţie o frumoasă casă de cul să asigure larga accesibilitate a în genere,' ca neprihăniţii ca- de a creiona un profil moral 1 cum rămîne ? /
ultimii 30 ani de viaţă liberă. îi zic „oraşul nou". Sînt aici tură, un modern club la Gu- într-un perpetuu proces de Pentru l COMERJUL 0 La ferma )
Iată o imagine a Bradului 62 blocuri, cu 1 308 aparta rabarza, biblioteci, cămine maturizare, ca efect al eveni , I.A.S. Călan a fost înfiinţat ţ
din anul 1944, oonsemnată mente ; tot aici s-a construit culturale şi cinematografe. mentelor în care croill este melomani ) un punct alimentar. Poartă l
într-o monografie : „Trei clă o şcoală modernă, cu 16 săli In cîteva cuvinte : locuito implicat. ^ numărul 22 şi este gestioncţt )
diri mai arătoase avea oraşul : de clasă; toate străzile sînt rii Bradului au astăzi tot ce Filmul are un ritm alert, are i - aşa vine vorba - de E- J
sediul societăţii „M i c a“, astfaltate şi înconjurate de le trebuie, viaţa lor e alta. lliBmmm suspense şi notă de lirism.■ 0 Cunoscuta interpretă 1 milia Măgureanu. Gestiona- 1
banca „Crişana" şi un zone verzi; la parterul unor Şi dorinţa lor este de a-şi ciocniri violente şi performanţe de muzică populară, de pe ţ ra este destul de arogantă ?
bloa de locuinţe — pro blocuri sînt spaţii comerciale face oraşul mereu mai frumos de inteligenţă şi abilitate. Are, meleaguri hunedorene, Ma- 1 - afirmă cumpărătorii. Dum- 1
prietate particulară. In rest! bine aprovizionate şi modern şi prosper. într-un cuvânt, totul pentru a ria Tudor, a imprimat la neaei nu respectă orarul u- (
un cinematograf improvizat, utilate ; fiecare apartament es Am încercat să conturăm m m * m \ * m deveni un succes, aidoma pre Electrecord un disc cu 4 ) nităţii, vine şi pleacă după i
i cum o taie capul, vinde u- *
nici o stradă astfaltată, nici te alimentaţ cu apă rece si o imagine a Bradului de as u' -fr; r i J decesorilor săi. dintre cele mai cunoscute / neori cu suprapreţ, este mai ^
Ceea ce este, însă, mai sem
o stradă cu conductă de a- caldă ; toate străzile sînt ilu tăzi apelînd la cîteva cifre nificativ. este faptul că tratea cîntece ale sale: „Totdeauna 1 mult decît nervoasă atunci ţ
pă potabilă, numai o stradă minate fluorescent. Aceasta-i — semnificative în felul lor ' mmI' chestiunea investigată nu cu mi-a fost drag", „Cînd vii
ză
iluminată public". imaginea — enunţiativă doar — din anul de răscruce al S'iff «'■ facilitatea cu care nc-a obişnuit bade de la Deva", „Eu la \ cînd i se atrage atenţia. A- f
4 vem promisiuni ferme de Ia 1
munte am fost crescută" şi
Asta a fost atunci, în a- — a oraşului nou... Dar vieţii noastre, din alţi ani de !t!l!§ iPI genul, ci cu gravitate. „Eu sînt fată de la moţi". I primăria oraşului Călan că i
nul eliberării. Cifrele amin nici vechile cartiere ale ora pe parcursul celor 30 liberi. Din numeroasa distribuţie re \ în scurtă vreme nu va mai ■
tite ne ajută să ne facem o şului n-au rămas aşa cum au Desigur, ar mai fi încă mul ţinem, în primul rînd, perso- 0 Elena Cernci apare ca avea ocazia să se comporte
imagine reală a oraşului trist fost moştenite". Şi, din nou te de spus despre prezent, naiul interpretat de Sergiu Ni interpretă de romanţe pe Î astfel. © „Grupului de gos-
de atunci, oraş doar cu nu completam : Astăzi sînt în dar acesta ne e cunoscut. Am colaescu. Alături de el evolu un disc conţinînd, printre ( podine", din cartierul Viile
(B | ' ’
mele... Brad 2 680 apartamente ! Deci, insistat mai puţin asupra lui. Jmmsmm IMH ează actori ca Tean Constantin altele : „Steluţă", „Dor de / noi, al Devei, avem. in i
Cum arată astăzi Bradul, numai în ultimii 10 ani. nu Iar în ce priveşte viitorul, îl WmmX . .. ■r/ • „ si Gheorphe Dinică, Strădania răzbunare", „Şi dacă ra } sfîrşit, ocazia să-i trans- i l LI VI I IO '
I
7 ’ —
care sînt schimbările survenite mărul lor s-a dublat. In acest vom cunoaşte, vom fi mar lor este de efect, făcînd din muri bat în geam", „De l mitem o veste bună, primi- \
în viaţa lui în aceşti 30 de an se vor construi încă- 100 torii înnoirilor ce le va a- „Un comisar acuză" o posibilă vrei să mor", „A doua pri ^ ţă de la conducerea I.L.F. : ţ
ani din urmă — bogaţi, plini apartamente — 60 proprie duce... amintire de cinefil. \ Unitatea de legume şi fruc- 4
şi frumoşi ? tate de stat şi 40 proprietate Scenă din film AL. COVACI măvară" şi altele. ^ te din cartier a fost deschi- 1
Vom vorbi despre Brad şi personală, un cămin cu 225 DOINA COJOCARU i să. li urăm o aprovizionare I
> ritmică şl o servire pe mă- 4
\ sură ! 1
Al. Mirodan, artiştii amatori
r de la Casa de cultură din O- ( MUZICA EXPERIMENTALA ţ
G Vineri seara, la restau- i
i
răştie au fost aplaudaţi cu
rantul „Bachus" din Deva, /
I
implicaţii educativ-formative ale Sereca. ) publicul a suportat o ade- 1
căldură de către sătenii din
Montajul literar „Ţara mea 4 vârâtă mostră de muzică 4
> experimentală. Orchestra res- I
frumoasă,
Românie",
scumpă
activităţii în cercurile pioniereşti Concursul republican precum şi poeziile patriotice ţ taurantulul - care, în trea-
4 cât fie spus, de prea multă
interpretate de către membrii
aceluiaşi colectiv s-au remar ) vreme face eforturi de „ar-
j monlzare" — ne-a oferit un ,
cat nu atît prin sobrietatea
Prin specificul lor, cercuri pomicultură, floricultură, cres Din şirul exemplelor de efi în activitatea de cerc, dez al formaţiilor artistice prezentării scenice cît prin I program ciudat, cu piese a- i
le pioniereşti, mai ales cele cători de păsări şi animale cienţă educativă directă a ac voltarea cercurilor care îşi conţinutul mobilizator. i mestecate, de Ia repertoriu j
tehnico-aplicative, pot aduce mici, tractorişti şi mecaniza tivităţii în cercuri, reflectată desfăşoară activitatea direct S-au evidenţiat Eugen To- 1 de „cafe-concert" pînă la
o contribuţie importantă la tori agricoli). La acestea se a- în orientarea şcolară şi profe în unităţile productive sau în de amatori mescu, Dorica Perţa, Neli Io- ) piese de Jazz, într-o inter- 1
legarea învăţământului de daugă cele 45 micro C.A.P.- sională, ne oprim la două pe strînsă legătură cu activitatea nescu, Rodica EJrsu, Dorin i pretare deseori dezordonată (
practică,, la educaţia tinerelor uri, miniferme şi microîntre- care le credem semnificative : acestora ; Pavel, dar mai ales poetul Ion 1 şl supărătoare. Interpreţii îşi ţ
vlăstare în cultul muncii en — orientarea activităţii- Cristur. Pe scena căminului un program folcloric specific Popa-Stănileşti, care a recitat ^ schimbau instrumentele de
tuziaste, puse în slujba pro cercurilor tehnico-aplicative cultural, în faţa unui numeros comunei. Dansul ccangăiesc cu mult simţ poezia sa „Evo ' la o melodie la alta, iar
gresului societăţii noastre so \/y\r înspre producerea de bunuri public au evoluat în cadrul „Şapte feluri" a avut un suc i şeful de orchestră „dirija"
cialiste. ÎN ANUL JUBILIAR AAV care să poată intra în circui concursului muzical-coregrafic ces remarcabil. A fost mult care". ) experimentul cu spatele la
Sub îndrumarea directă a tul economic. artiştii amatori din comunele apreciată prezenţa grupului Artiştii amatori din Sereca ţ public. Chestiunea a durat ţ
organizaţiilor de partid, con Peştişu Mic, Deva şi Cristur. vocal condus de tovarăşa Kiss au adus pe scenă piesa lui Ion i cîteva ore, fără ca orchestra l
siliile pioniereşti din şcoli prinderi şcolare. o bună parte din membrii In acest sens se impune Grupul vocal al căminului luliana. Băieşu „Vaccin contra lenei", 1 să se sinchisească de fap- ?
s-au străduit ca prin conţinu Meritoriu este faptul că în cercului uzinal de turnătorie dezvoltarea cercurilor aero- cultural din Josani a prezen ★ în regia lui Nicolae Buda. Me ^ tul că experimentul se fci- ţ
tul şi desfăşurarea activităţii, numeroase cercuri munca des de la Călan sînt astăzi elevi biologice din mediul rural şi tat cîntecelc „Bună seara dragii Beriu. Concursul de teatru, rită subliniată maniera origina i cea „pe cheltuiala clienţii- l
cercurile pioniereşti să răs făşurată are un caracter de ai şcolii profesionale de pro , a bazei tchnico-materiale a a- mei şi „La portiţă la badea", montaje literar-muzicale şi re lă în care acest colectiv de ti ' lui", obligat să audieze a- ?
pundă sarcinilor reieşite din studiu şi experiment (cercer fil din localitate; din numero cestora, extinderea cercurilor interpretate la un bun nivel citatori artistici, care trebuia neri şi vîrstnici din sat au in ) ceartă repetiţie experimen- 1
Hotărîrea partidului, Plenarei tarea celor mai productive so şii membri ai cercului radio uzinale în mediul urban, o di artistic. O prezenţă inedită în să aibă Ioc la Beriu s-a des terpretat această piesă. tală, la care, la un monnent l
C.C. al P.C.R. privind dez iuri de porumb în condiţiile ferenţiere mai judicioasă între spectacol au constituit-o for făşurat în sala căminului cul Este regretabilă neprezenta- dat, a fost antrenat şi un l
voltarea şi perfecţionarea în locale la Rişculiţa, aclimatiza de la Casa pionierilor Deva, activităţile de cerc şi activi maţiile de dansuri pădu- tural din Sereca din motive rea la acest concurs a forma „saxofonist" din rîndul con- )
văţămîntului. rea diverselor specii de pomi unii mai păstrează legături tatea de pregătire tehnico- reneşti din Ciulpăz, care de... organizare. ţiilor de teatru, montaje şi sumatorilor. Invităm pe şeful
In acest an şcolar, în judeţ fructiferi' la Geoagiu, Băcia, directe sau prin coresponden productivă desfăşurată de au înclinat publicul atît prin Prezentînd în deschidere pie recitatori de pe raza comunei localului, Grigore Roman,
funcţionează peste 400 cercuri Vaţa de Jos, refacerea fondu ţă cu acesta. bogăţia şi coloritul costumaţiei, sa „Pasiune plus raţiune", de Orăştioara de Sus (?!). să asigure orchestrei pro
tehnico-aplicative şi ştiinţifice lui pomicol de nuci la Roş- Sarcinile şcolii în etapa ac şcoală. cît şi prin autenticitatea jocu gram de repetiţie în orele
(145 în şcoli urbane, 185 în cani, legumicultură la Dobra, tuală impun orientarea viitoa Hotărîrea pionierilor hune- rilor „Drîul" şi „spicul". Pre în care localul este închis.
şcoli rurale, 72 în casele pio Baia de Criş, Sălaşu de Sus, re a activităţii cercurilor în doreni de a întâmpina eveni zenţe notabile au avut şi so AŞTEPTĂRI 0 In comuna
nierilor), care cuprind în ac Ilia şi Orăştioara de Sus). Mo direcţii care vizează în prin mentele anului jubiliar 1974 listele Letiţia Băneasa, Maria Gurasada nu există medic
tivitatea lor peste 15 000 pio dalitate de finalizare a activi cipal : cu rezultate deosebite în în na Adrian, Violeta Străjan, Ma- Nu sînt fapte mari.. uman de aproape două
nieri şi şcolari. Dintre aces tăţii din cercurile tehnico-a — prefigurarea clară a pro treaga lor activitate va con ri.nela Pogea şi Nicoleta Miho- luni. Asistenta medicală şi
tea, 100 (cuprinzând peste plicative, concursul „Miniteh- filului şi conţinutului activi tribui şi la ridicarea activită nesc. Lucrătorii de la districtul care a cuprins toată ţara. Noi moaşa nu pot prescrie şi e-
3 500 membri) au profil in- nicus", la care în acest an au tăţii cercurilor în funcţie de Căminul cultural Deva a de linii Zam muncesc într-un ne depăşim întotdeauna sar libera medicamente. Asta
dustrial-meşteşugăresc — e- participat cu lucrări peste ţii cercurilor pioniereşti la prezentat dansuri ceangăieşti anonimat dcsăvîrşit. Activita cinile de plan. In cinstea zi i trebuie s-o facă medicul.
lectronică, radio, electrotehni 1 500 pionieri din judeţ, ilus specificul economic local, de nivelul cerinţelor reieşite din la un nivel apreciabil, cores tea lor de întreţinere a căii lei de 1 Mai am înlocuit în I Dar medic nu-i. Joi, 19 a-
că, mecanică, auto-moto, lăcă- trează şi eficienţa acestora, cerinţele viitoare de forţă de documentele de partid. punzător aşteptărilor, după ca ferate, de veghe la siguranţa plus cîte 5 traverse, iar în ) prilie a.c., la dispensar nu
‘tuşerie, artizanat, construcţii contribuţia lor la formarea muncă, îndeosebi în domeniile re publicul din Cristur aplau circulaţiei trece nebăgată în timpul liber am curăţat 200 m se afla decît infirmiera Ma-
miniere, turnătorie, croito profilului multilateral al per deficitare în prezent; Prof. IOAN CABA dă cu simpatie evoluţia solişti seamă sau e privită... din de şanţ pe terenurile C.A.P. ria Brîznican, care se ocu
rie etc., — iar 45, cu sonalităţii copiilor, la educa — eliminarea formelor ver- instructor la Consiliul lor Ştefan Kasszian, Pallo Lu goana trenului. „Ştim acest Zam". Cele relatate nu sînt pa de deratizări. Oamenii,
peste 1 500 membri, au profil rea atitudinii înaintate faţă baliste şi accentuarea ele judeţean Hunedoara al dovic şi a solistei Borloth lucru — ne scrie şeful de e- ^ Pf e mar i> dar dau măsura cînd au nevoie de un medi
a
agro-biologic (legumicultură, de muncă. mentelor de muncă concretă Organizaţiei pionierilor Klara. chipă Vasile Topor. Dar vrem strădaniilor unui mic colectiv cament, trebuie să meargă
să arătăm că nici noi nu sîn de feroviari, animaţi de no- la Ilia sau la Deva. Direcţia
Gazdele s-au prezentat cu tem în afara marii întreceri Idlc sentimente muncitoreşti. sanitară a judeţului - spu
ne Emil Brînda, primarul co
munei - a promis că va tri
>!■" wtA mite o brigadă care să a-
nalizeze situaţia şi apoi se
BBcîelHiM Bcfflinîii? r«.fsTSi i TSţîTim •MAflrjI . , vor lua măsuri. Dar cînd
vine brigada ? - asta-i în
trebarea !
CONTRAVENŢII O Şoferi
Campionatul judeţean Divizia naţională a juniorilor ^ Cornel Urs, de la I.J.G.C.L.
prinşi în flagrante abateri :
Mureşul—Jiul.., i Deva, cu 4 călători fraudu-
) loşi ; llie Stolojan, de la
Minerul Vulcan — porterilor, nu a reuşit să câş şi-a făcut pe deplin datoria, ^ I.C.R.T.I. ■— cu maşina între
tige întîlnirea disputată pe te şi au reuşit să respingă multe şi şcolarilor prinderii folosită în scopuri
rezultatul contează Minerul Uricani 4—1 ren propriu, deşi în majorita din atacurile haţeganilor. Ei .- mai mult decît personale.
tea celor 90 minute de joc
nu au contraatacat decît ds
1 Fiecare a achitat cîte o a-
i ■; i • ' ii-.'.,'' . (1-0) gazdele au dominat, avînd nu cîteva ori. Seria ratărilor ha mendă de 250 lei. Spre în
Nu dăm, momentan, rezul atace piscurile promovării !n meroase ocazii de a marca, ţeganilor este deschisă în min. C.F.R. Simeria—Liceul văţătură de minte ! © Că
tatul acestui meci amical des divizia B. Pe un teren moale şi lu dar au ratat, trăgînd imprecis 3, Purice scăpînd singur si lători în neregulă : Ana
Şi duminică, după adevăra sau slab la poarta adversă. La Poenar, din satul Podele,
făşurat duminică la Deva, necos, elevii antrenorului Ni trăgînd pe lîngă poartă.
pentru că rîndurile de faţă nu tul amical desfăşurat la De colae Chiceanu au reuşit să acestea s-a mai adăugat şi ne A arbitrat bine Moraru Ion nr. 2 Deva 2-5 (1-3) ^ folosea autobuzul, dar bilet
va, schimburi directe de opi obţină o frumoasă, dar greu nu luase. A costat-o 100 lei;
se vor a fi o cronică a întâl nii între conducătorii admi şansa, deoarece de cîteva ori — Simcria. Axente Bărboni, din Densuş,
nirii, cu relatarea fazelor pal nistrativi ai echipelor, între muncită, victorie. Scorul este balonul a întîlnit barele por Duminică, echipa de fotbal vin, pun stăpînire pe joc, pe \ asemenea ; Gheorghe Vinar
pitante, a ocaziilor de joc, antrenori, între căpitanii for deschis în min. 11 de Maioş, ţii orăştienilor. Oaspeţii şi-au N. SBUCHEA a Liceului nr. 2 Deva a evo care ^ nu o mai cedează pînă ii se, din Haţeg, tot ca primii
care şutează prin surprindere
descrierea evoluţiilor celor maţiilor şi între jucători au din marginea careului de 6 m organizat bine apărarea, care corespondent luat destul de convingător la la sfîrşitul partidei. J doi ; Nicolae Gavrilă la fel.
două formaţii şi alte mărunţi consolidat temeliile acestui în şi înscrie. Simeria în compania echipei Dominarea echipei oaspete ) Ce înseamnă un bilet de
C.F.R. din localitate.
şuri care fac deliciul chibiţi ceput bun. Notăm cu satisfac Repriza a doua debutează REZULTATE: Gloria Haţeg — FILOR Orăştie 0—0 ; La început se credea că In- devine tot mai insistentă, fapt i cîţiva lei, neluat ? O fap-
lor. Vrem însă să evidenţiem ţie că întîlnirea fair-play-ului cu atacuri prelungite şi dese Parîngul Lonea — Preparatorul Petrila 2—0 ; Sp. studenţeso tîlnirea va aparţine gazdelor, care duce şi la înscrierea go ■ tă necinstită cotată la jus- .
în primul rînd că Jiul şi Mu dintre Mureşul şi Jiul poate ale minerilor vulcăneni. Apăra Hunedoara — Dacia Deva 3—0 ; Minerul Vulcan — Minerul care au început să-şi domine lurilor. Au înscris pentru echi ta ei intenţie şi sancţionată I 1
pe măsură...
pa deveană Petre Grigore (3),
reşul vor deschide, în sfîrşit, şi se chiar anunţă deschiză rea oaspeţilor reuşeşte însă să Uricani 4—1 ; Viitorul V. Brad — E.G.C.L. Hunedoara 0—2 ; adversara de întrecere, încă Eşu şi Dumitrcasă, iar pentru STRADA 0 Bifurcaţia de ^
acea cale bătătorită (în vorbe) toarea colaborării generale, în oprească aceste atacuri prin- Constructorul Flunedoara — Minerul Aninoasa 1—3 ; E.G.C. de la primul schimb de mingi, gazde Chiciu şi Dămăcuş. la intrarea in Şoimuş. Arte- I
dar... neumblată a înţelegerii acest spirit principial, a for tr-un joc foarte bun al funda Petrila — Aurul Ccrtej 1—1 ; Prefabricate Cristur — Ener punînd într-o oarecare dificul întreaga echipă liceană' şi-a ră rutieră de mare circula- *
şi colaborării dintre echipele maţiilor hunedorene. In acest şilor. Cu toate acestea, în min. gia Paroşeni 7—0. tate apărarea liceană. adus contribuţia la obţinerea • ţie. Aici, la această inter- S
divizionare hunedorene. Cele mod se anunţă colaborarea 67, Voicu II reuşeşte să în CLASAMENTUL Pe parcurs, lucrurile se victorilei din această plăcută ţ secţie, se află o gospodărie
două formaţii, mai precis con Mureşul — Dacia Orăştie şi scrie cu capul după o frumoa schimbă, aproape radical, li întîlnire de fotbal. 1 — se spune că este proprie-
ducerile clubului Jiul şi aso sperăm că şi celelalte formaţii să centrare a lui Bălan. Pentru i. Sportul stud. Huned. 22 17 3 2 59—12 37 ceenii, bine îndrumaţi de pe ) tatea lui llie Caşlarov —
ţ care dă un aspect mai mult
ciaţiei Mureşul, conducerile vor adera la această iniţiativă. localnici, mai înscrie de două 2. Constr. Huned. 22 12 5 5 54—21 29 margine de antrenorul lor, VIOREL NICULA I decît nedorit înfăţişării u-
prof. Petre Dăscăliţă, îşi re
ori, în min. 70 si 84, Stoe-
secţiilor lor de fotbal au a- Revenind la meciul pro- neScu. Golul de onoare al 3. Gloria Haţeg 22 12 2 8 54—28 26 elev, Liceul nr. 2 Deva i nui sat de oameni gospo-
juns după ani de schimburi şi priu-zis nu putem spune de- oaspeţilor a fost înscris în min. 4. E.G.C.L. Hunedoara 22 11 3 8 39—33 25 I dari. Casa lui Caşlarov este
înţelegeri la bună şi_ utilă, în cît că s-a desfăşurat în spiri 80 de Venţer. De la localnici, 5. Parîngul Lonea 22 10 3 9 45—34 23 „spoită" toată... cu noroi.
6. Dacia Deva
22 10 3 9 39—34 23
folosul ambelor părţi, colabo tul celor de mai suri ncurmă- s-au evidenţiat în mod deose 7. Minerul Vulcan 22 10 2 10 41—34 22 Poate ostentativ, ca să atra
rare. rindu-se decît efec’ irea unui bit Boroş, Ungureanu, Bălan 8. Prefabricate Cristur 22 10 1 11 43—41 21 Cupa tineretului gă „atenţia". „Semnalul"
Cu efortul şi interesul ne binevenit antrenau- t pentru şi Stoenescu, iar de la oaspeţi 9. Minerul Uricani 22 10 1 11 38—42 21 atrage atenţia Consiliului
cesare consolidării ambelor ambele formaţii, u deplin Zenter, Jianu şi Suciu. 10. FILOR Orăştie 22 8 5 9 30—45 21 popular comunal Şoimuş
să-şi exercite atribuţiile în
formaţii, cu convingerea că • înfăptuit. Ne-au, irat ce A arbitrat foarte bine la 11. Viitorul V. Brad 22 9 2 11 39—56 20 Duminică, în localitatea turul" Zdrapţi. Cu acest pri legătură cu aspectul locuin
este în sprijinul dezvoltării le 20 de minut; fotbal centru Ştefan Mareş din Pe 12. Preparatorul Petrila 22 S 3 11 28—39 19 Zdrapţi din comuna Crişcior, lej, s-a făcut o amplă analiză ţelor de pe traseele de ma- ,
s-au desfăşurat întreceri spor
fotbalului hunedorean în an foarte frumos . ureşului troşani. 13. E.G.C. Petrila 22 8 2 12 28—47 18 tive în cadrul competiţiei re a activităţii sportive desfăşura re circulaţie, precum şi fo- l
samblu, cele două organizaţii Deva, ca şi g; - cat de 14. Minerul Aninoasa 22 6 4 12 36—90 16 publicane de masă „Cupa ti te şi a fost ales noul consiliu rurilor sanitare (respectiv ,*
6 4 12 36—60 16
22
sportive au conlucrat foarte Szucs, dintr-o tm de ŞT. NEMECEK 15. Aurul Ccrtej 22 6 3 13 32—69 15 neretului". Cu acest prilej, s-au de conducere al asociaţiei. circumscripţiei), de a exa- \
16. Energia Paroşeni
Formaţia artistică a căminu
bine ; Mureşul a ajutat pe Ji venii regretă cr văzut corespondent desfăşurat întreceri la fotbal, lui cultural a prezentat un mina — din punctul lor de l
ETAPA VIITOARE : Prefabricate Cristur
Gloria Haţeg ;
ul cu jucători de care echipa cînd juca la M r sînt Energia Paroşeni — E.G.C. Petrila ; Aurul Ccrtej — - Construc- atletism şi volei fiind antre frumos spectacol în cadrul vedere - cazul în sine... i
din Petroşani avea nevoie bucuroşi că şi n loc Gloria Haţeg FILOR torul Hunedoara ; Minerul Aninoasa — Viitorul Valea Brad ; naţi la aceste manifestări peste „Balului sportivilor", care s-a REPORTER
(Szabadoş, Szucs); Jiul a foarte bun la E.G.C.L. Hunedoara — Minerul Vulcan ; Dacia Deva — Mine 80 de tineri şi tinere. desfăşurat în continuare.
contribuit la consolidarea tn ( Orăstie 0—0 rul Uricani ; Parîngul Lonea — S;>. studenţesc Hunedoara j Seara, la căminul cultural VALER IGA
Deva a unei echipe apte »ă IU Preparatorul Petrila — FILOR. din Zdrapţi, a avut loc aduna activist al Comitetului
Echipa haţegani, spre ae- re» de dare de seamă şi ale judeţean Hunedoara £2
mulţumire* îndreptăţită • m- geri « Asociaţiei sportive ..Vul ol U.T.C.