Page 75 - Drumul_socialismului_1974_04
P. 75

DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 997 9  MIERCURI 24 APRILIE 1974                                                                                                                                                                               3
                                                                                                                                                          mm




                    Bradul intre „un oraş doar cu numele"                                                                   ■'hi.'' 1  scena • discul i
                                                                                                                              . I
                                                                                           •••
                                                                                                                                                                                                                                  12 OAMENI PENTRU UN \
                                                                                                                                                                                                 Spectacole
                                                                                                                                                                                                                                OM  0  La  spitalul  din  Vul-  i
                                si oraşul cunoscut de azi                                                         UN COMISAR ACUZA                                                                 0  Teatrul  de  stat  „Va­   cute, în stare gravă, Iacă- ţ
                                                                                                                                                                                                                                can  a  fost  dus  zilele  tre-  J
                                                                                                                                                                                                 lea  Jiului"  îşi  continuă  tur­  4  tuşul  Pali  Peter.  Salvarea  lui  l
                                                                                                          Cel  mai  recent  film  al  re­  noţiunilor  de  dreptate  şi  ade­  valeri  ai  dreptăţii  să  fie  indi­  neul  cu  „Siciliana"  pe  sce­  /  depindea  de  transfuzia  u-  ;
                  „BRAD  —  oraş  în  Ju­  despre Oraşul nou Brad —   locuri  pentru  nefamilişti,  o   gizorului  Sergiu  Nicolaescu  este,   văr.               solubil  legaţi  de  un  ideal.  Dar   nele  judeţului  :  azi,  24  a-   )  nei  mari  cantităţi  de  sînge.  1
                  deţul   Hunedoara,   pe   „oraş"  crescut  în  anii  din   cantină  pentru  salariaţii  şan­  oricît  s-ar  părea  de  paradoxal,   Desigur,  ca  orice  film  de  ac­  faptul  că  acest  ideal  ne  este   prilie,  la  Hunedoara  ;  25  a-   (  12 oameni, tovarăşi de mun- l
                  Crişul Alb ;   22,6 mii  urmă,  pădure  de  blocuri  mo­  tierului  din  Brad,  alta  pentru   rezultatul  unei  neobişnuite  a-   ţiune,  şi  „Un  comisar  acuză"   foarte  apropiat  face  ca  perso­  prilie  la  Lupeni;  27  şi  28,   ?  că,  prieteni  apropiaţi  şi  ru-  !
                  locuitori  (1971).  Exploa­  derne  şi  confortabile.  Dacă   minerii  din  Ţebea.  Oraşul   fecţiuni  pentru  protagonistul  u-   se  caracterizează  printr-o  dublă   najul  Moldovan  să  ajungă  un   la sediul din Petroşani.  )  de  ale  celui  aflat  în  mare  *
                  tări  de  minereuri  auroar-   numai  atît  am  spune  şi  tot   creşte  în  continuare.  Creşte   nui  cunoscut  serial  :  comisarul   subordonare  :  faţă  de  canoanele   reprezentant  al  propriei  noas­  O   Teatrul   evreiesc   de   ţ  pericol,  şi-au  dăruit  cu  ge-  ţ
                  gintifere.  Panificaţie,  pro­  ar  fi  deajuns  să  ne  facem  o   şi...  „la  propriu"  :  numărul   Miclovan.  Afecţiunea  s-a  mani­  genului  şi  faţă  de  o  problema­  tre  concepţii  despre  rezultatul   stat  prezintă  azi,  la  Deva,   i  nerozitate  propriul  lor  sînge  i
                  duse  textile;  ateliere  de   imagine   despre  schipibările   locuitorilor  s-a  dublat  în  ul­  festat  din  partea  publicului  (să   tică  liber  aleasă.  Canoanele   antagonismului  ireductibil  din­  piesa „Lozul cel mare".  1  pentru  a  smulge  din  ghea-  )
                  reparaţii.  Centru  pomicol.   amintite. Dar, să completăm:  timii  15  ani,  astăzi  Bradul   ne  amintim  de  imensul  succes   genului  :  dinamismul  acţiunii  ;   tre delict şi lege.                 ^  rele  morţii  pe  Pali  Peter.  ţ
                  Staţiune  climaterică  lo­                          numărînd peste 20 mii suflete.    pe  care  l-a  avut  serialul  scris   situaţiile palpitante; eroul de  Această  caracteristică  —  fi­  0  Ansamblul  „ITaţegana"   1  Gestul  de  profund  umanism  4
                  cală".  (Astfel  prezintă  —                         Să  mergem  mai  departe.        de  tandemul  Titus  Popovici  —                           ind,  în  fond,  o  trăsătură  net   din  Hunedoara  va  fi  pre­  J  al  celor  12  oameni  a  fost  )
                  telegrafic  i  —  micul  dic­  Â mi xxx .           Spuneam  că  în  1944,  asisten­  Petre  Sălcudeanu  şi  regizat  de                         realistă,  în  cel  mai  bun  sens   zent  azi  pe  scena  Casei  de   ţ  salvator.  Acum  lăcătuşul  ac-  ţ
                  ţionar  enciclopedic,  apă­       a                 ţa  medicală  era  asigurată  în   Sergiu  Nicolaescu)  şi  acest  pu­                      al  cuvântului  —  conferă  poves­  cultură din Haţeg.      1  cidentat  se  află  în  afara  (
                  rut  în  1972,  frumosul                            Brad  de  3  medici  şi  4  surori.   blic  a  luat  cunoştinţă  cu  regre­  F  I  L         tirii  un  credit  remarcabil,  de-                        ?  oricărui  pericol.  Pentru  el,  ?
                  oraş  din  inima  Zaran-      ITINERAR '                                              te  de  dispariţia  prematură  a                          terminînd  în  bună  măsură  po­                            )  urări  de  grabnică  însănăto-  \
                  dului).                     HUNEDOKEAN,             Astăzi,   sănătatea   minerilor   lui Miclovan.                                             ziţia  pe  care  o  luăm  faţă  de   Editoriale             (  şire,  iar  pentru  cei  12  o  a-  l
               Istoria  Bradului  numără  mai                         este  ocrotită  de  84  medici  şi   Se  pare  că  publicul  a  găsit   excepţie  (dar  departe  dc-a  fi   faptologia filmului.                        !  meni,  un  gînd  de  stimă  şi  /
                                                                                                                                                                                                                                                         1
                                                                      250  cadre  sanitare  medii.  Di­
                                                                                                                                                                                                                              1 respect.
              mult  de  7  secole.  Pînă  tn     IN ANULAM            ferenţa  este  elocventă.  Spu­   apa  vie  prin  intermediul  căre­  împins  spre  zone  mitice)  ;  ele­  Moldovan  este  acelaşi  erou
              1944,  însă,  moţii  brădeni  —   JUBILIAR              ne  totul  de  la  sine!  Pentru   ia  Miclovan  poate  fi  înviat.   ganţa  şi  vioiciunea  soluţiilor   umanizat,  înzestrat  cu  „mîini   ® La  Editura politică a  \  „APROVIZIONARE"  ®  Me-  \
              dealtfel,  oameni  foarte  har­                         cei  mici  şi  pentru  liniştea   Este  adevărat  că  în  filmul  „Un   conflictului  —  reprezintă  un   curate",  care  fusese  şi  Miclovan.   apărut „Cartea fetelor", lu-  i  dicul  Ovidiu  Mea,  de  la  cir-  i
              nici  şi  pricepuţi  —  trăiau  în     *                părinţilor  lor  în  timpul  lu­  comisar  acuză"  el  se  numeşte   complex  de  elemente  esenţiale   Este,  am  putea  spune,  un  al-   crare a  unui colectiv de  I   cumscripţia   veterinară   din   ?
              sărăcie  pe  aceste  locuri  ce       •Â CONGRES        crului  funcţionează  acum  în    Moldovan,  dar  poartă  aceeaşi   în  film.  Meritoriu  este,  însă,   ter  ego  al  comisarului  eliminat,   autori care tratează, după  1  Mărtineşti,  are  o  deosebită  )
              ascund  de  mii  de  ani  în  adîn-   AL P.C.R.         Brad  13  creşe  si  grădiniţe.   înfăţişare,  îi  apare  în  colţul   faptul  (ca  şi  în  celelalte  filme   întreprinderile  sale  sînt  puse,   cum bine  spune şi titlul, o  i  pasiune  pentru  aproviziona-  î
              curile  lor  de  piatră  nebănuite                      Termen  de  comparaţie  nu  a-    gurii acelaşi surîs al izbînzii.  ale  lui  Nicolaescu)  că  pelicula   toate,  în  slujba  unei  cauze,  de   serie de  chestiuni ce pri-  i  re.  Numai  aşa  se  explică  l
                                                                                                                                                                                                                              l  de  ce  şi-a  asigurat  un  stoc  1
              bogăţii.                                                                                    Filmul  se  inspiră  din  aceeaşi   nu  scapă  din  vedere,  dimpotri­  nobleţea  căreia  nimeni  nu  se   vcsc  pe   tincrelc patriei
                                                                      vcm,  deoarece  în  1944  nu  e-                               vă,  accentuează  caracterul  an­                                                        )  de  Entomoxan  de  peste  600  I
               Odată  cu  măreaţa  zi  a  eli­                        xista  aşa  ceva  pe-aici.  Pentru   perioadă,  trecută  de-acum  în   gajat  al  luptei  lui  Moldovan.   poate  îndoi.  Iată  motivul  prin­  -noastre.  (  I.  în  valoare  de  6  132  lei,  I
              berării  noastre  au  intervenit   In  1944,  în  oraş  era  un  bloc;   cei  mai  mari  se  construiesc   file  de  istorie,  cînd  valorile   Or,  această  luptă  are  o  fina­  cipal  pentru  care  „Un  comisar   @  In  Editura  didactică  $i   >  deşi  consumul  anual  pentru  )
              schimbări  —  ca  în  întreaga   şl  acela  particular.  După  20   mereu  noi  şcoli,  se  extind   morale,  reaşezate  pe  temeliile              acuză"  nu  este  un  simplu  film   pedagogică  a  apărut,  sub   )   satisfacerea   cerinţelor   cir-   ţ
             ţară  —  şi  în  viaţa  moţilor  şi   de  ani  —  în  1964  —  ziarul   cele  vechi,  iar  pentru  petre­  unei  noi  societăţi,  trebuiau  a-   litate  foarte  precisă  :  vcrticali-   poliţist.  Chiar  dacă  nu-şi  re-   semnătura  Ştefan  Rădulcscu,   4  cumscripţiei  este  de  230  I.  1
              în  înfăţişarea  locurilor.  Dar   nostru  consemna  :  „ta  mar­  cerea  în  mod  plăcut  a  timpu­  părate  nu  numai  în  virtutea   zarea  acelui  concept  de  etică,   neagă  apartenenţa  la  un  gen   „Instruire   programată   la   '  Ce  să-i  faci,  om  stringător,  /
              ce  schimbări  1  In  Brad  nu  s-a   ginea  oraşului,  pe  un  teren   lui  liber,  brădenii  —  tineri   legilor  coercitive,  ci  şi  în  ar­  fără  de  care  decadenţa  este   dealtfel  îndrăgit,  pelicula  are   limba română".  I  nu  glumă  I  Dar  cu  imobili-  ţ
             făcut  în  aproape  7  secole  ale   fără  istoric,  s-a  construit  un   şi  vîrstnici  —  au  la  dispozi­  mura  umanistă  a  celui  chemat   inevitabilă.   Sîntem   obişnuiţi,   o  ambiţie  majoră,  anume  aceea   1   zarea   de   fonduri   băneşti  l
              existenţei  sale  cît  s-a  făcut  în   nou  cartier,  căruia  brădenii   ţie  o  frumoasă  casă  de  cul­  să asigure larga accesibilitate a  în genere,' ca neprihăniţii ca-  de  a  creiona  un  profil  moral   1 cum rămîne ?         /
              ultimii 30 ani de viaţă liberă.  îi  zic  „oraşul  nou".  Sînt  aici   tură,  un  modern  club  la  Gu-                                             într-un   perpetuu   proces   de     Pentru                 l   COMERJUL  0   La   ferma   )
               Iată  o  imagine  a  Bradului   62  blocuri,  cu  1  308  aparta­  rabarza,   biblioteci,   cămine                                                  maturizare,  ca  efect  al  eveni­                         ,  I.A.S.  Călan  a  fost  înfiinţat  ţ
              din  anul  1944,  oonsemnată   mente  ;  tot  aici  s-a  construit   culturale şi cinematografe.                                                     mentelor  în  care  croill  este   melomani                )  un  punct  alimentar.  Poartă  l
              într-o  monografie  :  „Trei  clă­  o  şcoală  modernă,  cu  16  săli   In  cîteva  cuvinte  :  locuito­                                            implicat.                                                   ^  numărul  22  şi  este  gestioncţt  )
             diri  mai  arătoase  avea  oraşul  :   de  clasă;  toate  străzile  sînt   rii  Bradului  au  astăzi  tot  ce                                          Filmul  are  un  ritm  alert,  are                        i  -  aşa  vine  vorba  -  de  E-  J
             sediul  societăţii  „M  i  c  a“,   astfaltate  şi  înconjurate  de   le  trebuie,  viaţa  lor  e  alta.                                    lliBmmm  suspense  şi  notă  de  lirism.■   0   Cunoscuta   interpretă   1  milia  Măgureanu.  Gestiona-  1
             banca   „Crişana"   şi   un   zone  verzi;  la  parterul  unor   Şi  dorinţa  lor  este  de  a-şi                                                    ciocniri  violente  şi  performanţe   de  muzică  populară,  de  pe   ţ  ra  este  destul  de  arogantă  ?
              bloa  de  locuinţe  —  pro­  blocuri  sînt  spaţii  comerciale   face  oraşul  mereu  mai  frumos                                                   de  inteligenţă  şi  abilitate.  Are,   meleaguri  hunedorene,  Ma-   1  -  afirmă  cumpărătorii.  Dum-  1
              prietate  particulară.  In  rest!   bine  aprovizionate  şi  modern   şi prosper.                                                                   într-un  cuvânt,  totul  pentru  a   ria  Tudor,  a  imprimat  la   neaei  nu  respectă  orarul  u-  (
              un  cinematograf  improvizat,   utilate  ;  fiecare  apartament  es­  Am  încercat  să  conturăm                            m m *      m   \ * m    deveni  un  succes,  aidoma  pre­  Electrecord  un  disc  cu  4   )  nităţii,  vine  şi  pleacă  după  i
                                                                                                                                                                                                                              i  cum  o  taie  capul,  vinde  u-  *
              nici  o  stradă  astfaltată,  nici   te  alimentaţ  cu  apă  rece  si   o  imagine  a  Bradului  de  as­                      u' -fr; r i J         decesorilor săi.               dintre  cele  mai  cunoscute   /  neori  cu  suprapreţ,  este  mai  ^
                                                                                                                                                                    Ceea  ce  este,  însă,  mai  sem­
              o  stradă  cu  conductă  de  a-   caldă  ;  toate  străzile  sînt  ilu­  tăzi apelînd la cîteva cifre                                               nificativ.  este  faptul  că  tratea­  cîntece  ale  sale:  „Totdeauna   1  mult  decît  nervoasă  atunci  ţ
              pă  potabilă,  numai  o  stradă   minate  fluorescent.  Aceasta-i   —  semnificative în felul lor                                    ' mmI' chestiunea  investigată  nu  cu        mi-a  fost  drag",  „Cînd  vii
                                                                                                                                                                  ză
             iluminată public".           imaginea  —  enunţiativă  doar   —   din  anul  de  răscruce  al                                              S'iff «'■  facilitatea  cu  care  nc-a  obişnuit   bade  de  la  Deva",  „Eu  la   \  cînd  i  se  atrage  atenţia.  A-  f
                                                                                                                                                                                                                              4  vem  promisiuni  ferme  de  Ia  1
                                                                                                                                                                                                 munte  am  fost  crescută"  şi
               Asta  a  fost  atunci,  în  a-   —  a  oraşului  nou...  Dar   vieţii  noastre,  din  alţi  ani  de                                         !t!l!§ iPI  genul, ci cu gravitate.   „Eu sînt fată de la moţi".   I  primăria  oraşului  Călan  că  i
              nul  eliberării.  Cifrele  amin­  nici  vechile  cartiere  ale  ora­  pe  parcursul  celor  30  liberi.                                               Din  numeroasa  distribuţie  re­                          \ în scurtă vreme nu va mai ■
              tite  ne  ajută  să  ne  facem  o   şului  n-au  rămas  aşa  cum  au   Desigur,  ar  mai  fi  încă  mul­                                            ţinem,  în  primul  rînd,  perso-   0  Elena  Cernci  apare  ca   avea ocazia să se comporte
              imagine  reală  a  oraşului  trist   fost  moştenite".  Şi,  din  nou   te  de  spus  despre  prezent,                                              naiul  interpretat  de  Sergiu  Ni­  interpretă  de  romanţe  pe   Î  astfel. © „Grupului de gos-
              de  atunci,  oraş  doar  cu  nu­  completam  :  Astăzi  sînt  în   dar  acesta  ne  e  cunoscut.  Am                                                colaescu.  Alături  de  el  evolu­  un  disc  conţinînd,  printre   ( podine", din cartierul Viile
                                                                                                        (B | ' ’
              mele...                     Brad 2 680 apartamente ! Deci,   insistat  mai  puţin  asupra  lui.   Jmmsmm IMH                                        ează  actori  ca  Tean  Constantin   altele  :  „Steluţă",  „Dor  de   / noi, al Devei, avem. in i
               Cum  arată  astăzi  Bradul,   numai  în  ultimii  10  ani.  nu­  Iar  în  ce  priveşte  viitorul,  îl   WmmX . .. ■r/ • „                          si  Gheorphe  Dinică,  Strădania   răzbunare",  „Şi  dacă  ra­  } sfîrşit, ocazia să-i trans- i l   LI VI I IO   '
                                                                                                                                                                                                                              I
                                                                                                                                                                                                                                  7 ’ —
              care  sînt  schimbările  survenite   mărul  lor  s-a  dublat.  In  acest   vom  cunoaşte,  vom  fi  mar­                                            lor  este  de  efect,  făcînd  din   muri  bat  în  geam",  „De   l  mitem  o  veste  bună,  primi-  \
              în  viaţa  lui  în  aceşti  30  de   an  se  vor  construi  încă-  100   torii  înnoirilor  ce  le  va  a-                                          „Un  comisar  acuză"  o  posibilă   vrei  să  mor",  „A  doua  pri­  ^ ţă de la conducerea I.L.F. : ţ
              ani  din  urmă  —  bogaţi,  plini   apartamente —   60 proprie­  duce...                                                                            amintire de cinefil.                                       \  Unitatea  de  legume  şi  fruc-  4
              şi frumoşi ?                tate  de  stat  şi  40  proprietate                                                Scenă din film                                      AL. COVACI      măvară" şi altele.          ^  te  din  cartier  a  fost  deschi-  1
                Vom vorbi despre Brad şi  personală, un cămin cu 225        DOINA COJOCARU                                                                                                                                   i să. li urăm o aprovizionare I
                                                                                                                                                                                                                              >  ritmică şl o servire pe mă- 4
                                                                                                                                                                                                                             \  sură !                   1
                                                                                                                                                                                                Al.  Mirodan,  artiştii  amatori
          r                                                                                                                                                                                     de  la  Casa  de  cultură  din  O-   (   MUZICA EXPERIMENTALA  ţ
                                                                                                                                                                                                                                      G Vineri seara, la restau-  i
                                                                                                                                                                                                                             i
                                                                                                                                                                                                răştie  au  fost  aplaudaţi  cu
                                                                                                                                                                                                                                     rantul „Bachus" din Deva,  /
                                                                                                                                                                                                                              I
                  implicaţii  educativ-formative  ale                                                                                                                                           Sereca.                      )  publicul  a  suportat  o  ade-  1
                                                                                                                                                                                                căldură  de  către  sătenii  din
                                                                                                                                                                                                 Montajul  literar  „Ţara  mea   4 vârâtă mostră de muzică 4
                                                                                                                                                                                                                              >  experimentală. Orchestra res- I
                                                                                                                                                                                                frumoasă,
                                                                                                                                                                                                                  Românie",
                                                                                                                                                                                                          scumpă
                  activităţii în cercurile pioniereşti                                                                                   Concursul republican                                   precum  şi  poeziile  patriotice   ţ taurantulul - care, în trea-
                                                                                                                                                                                                                             4 cât fie spus, de prea multă
                                                                                                                                                                                                interpretate  de  către  membrii
                                                                                                                                                                                                aceluiaşi  colectiv  s-au  remar­  ) vreme face eforturi de „ar-
                                                                                                                                                                                                                             j monlzare" — ne-a oferit un ,
                                                                                                                                                                                                cat  nu  atît  prin  sobrietatea
                Prin  specificul  lor,  cercuri­  pomicultură,  floricultură,  cres­  Din  şirul  exemplelor  de  efi­  în  activitatea  de  cerc,  dez­  al formaţiilor artistice             prezentării   scenice   cît   prin   I program ciudat, cu piese a- i
              le  pioniereşti,  mai  ales  cele   cători  de  păsări  şi  animale   cienţă  educativă  directă  a  ac­  voltarea  cercurilor  care  îşi                                         conţinutul mobilizator.      i      mestecate, de Ia repertoriu  j
              tehnico-aplicative,  pot  aduce   mici,  tractorişti  şi  mecaniza­  tivităţii  în  cercuri,  reflectată   desfăşoară  activitatea  direct                                         S-au  evidenţiat  Eugen  To-   1 de „cafe-concert" pînă la
              o  contribuţie  importantă  la   tori  agricoli).  La  acestea  se  a-   în  orientarea  şcolară  şi  profe­  în  unităţile  productive  sau  în   de  amatori                    mescu,  Dorica  Perţa,  Neli  Io-   )  piese  de  Jazz,  într-o  inter-  1
              legarea   învăţământului   de   daugă  cele  45  micro  C.A.P.-   sională,  ne  oprim  la  două  pe   strînsă  legătură  cu  activitatea                                          nescu,  Rodica  EJrsu,  Dorin   i  pretare  deseori  dezordonată  (
              practică,,  la  educaţia  tinerelor   uri, miniferme şi microîntre-  care le credem semnificative :  acestora ;                                                                  Pavel,  dar  mai  ales  poetul  Ion   1   şl supărătoare. Interpreţii îşi  ţ
              vlăstare  în  cultul  muncii  en­                                                     —    orientarea   activităţii-   Cristur.  Pe  scena  căminului   un  program  folcloric  specific   Popa-Stănileşti,  care  a  recitat   ^   schimbau instrumentele de
              tuziaste,  puse  în  slujba  pro­                                                    cercurilor   tehnico-aplicative   cultural,  în  faţa  unui  numeros   comunei.   Dansul   ccangăiesc   cu  mult  simţ  poezia  sa  „Evo­  ' la o melodie la alta, iar
              gresului  societăţii  noastre  so­                                           \/y\r   înspre  producerea  de  bunuri   public  au  evoluat  în  cadrul   „Şapte  feluri"  a  avut  un  suc­                     i      şeful de orchestră „dirija"
              cialiste.                         ÎN ANUL JUBILIAR AAV                               care  să  poată  intra  în  circui­  concursului   muzical-coregrafic   ces  remarcabil.  A  fost  mult   care".          ) experimentul cu spatele la
                Sub  îndrumarea  directă  a                                                        tul economic.                   artiştii  amatori  din  comunele   apreciată   prezenţa   grupului   Artiştii  amatori  din  Sereca   ţ public. Chestiunea a durat ţ
              organizaţiilor  de  partid,  con­                                                                                    Peştişu Mic, Deva şi Cristur.  vocal  condus  de  tovarăşa  Kiss   au  adus  pe  scenă  piesa  lui  Ion   i  cîteva ore, fără ca orchestra   l
              siliile  pioniereşti  din  şcoli   prinderi şcolare.    o  bună  parte  din  membrii   In  acest  sens  se  impune    Grupul  vocal  al  căminului   luliana.                     Băieşu  „Vaccin  contra  lenei",   1   să se sinchisească de fap- ?
              s-au  străduit  ca  prin  conţinu­  Meritoriu  este  faptul  că  în   cercului  uzinal  de  turnătorie   dezvoltarea  cercurilor  aero-   cultural  din  Josani  a  prezen­  ★   în  regia  lui  Nicolae  Buda.  Me­  ^  tul  că  experimentul  se  fci-  ţ
              tul  şi  desfăşurarea  activităţii,   numeroase  cercuri  munca  des­  de  la  Călan  sînt  astăzi  elevi   biologice  din  mediul  rural  şi   tat  cîntecelc  „Bună  seara  dragii   Beriu.  Concursul  de  teatru,   rită  subliniată  maniera  origina­  i   cea „pe cheltuiala clienţii-  l
              cercurile  pioniereşti  să  răs­  făşurată  are  un  caracter  de   ai  şcolii  profesionale  de  pro­  ,  a  bazei  tchnico-materiale  a  a-   mei  şi  „La  portiţă  la  badea",   montaje  literar-muzicale  şi  re­  lă  în  care  acest  colectiv  de  ti­  ' lui", obligat să audieze a- ?
              pundă  sarcinilor  reieşite  din   studiu  şi  experiment  (cercer   fil  din  localitate;  din  numero­  cestora,  extinderea  cercurilor   interpretate  la  un  bun  nivel   citatori  artistici,  care  trebuia   neri  şi  vîrstnici  din  sat  au  in­  ) ceartă repetiţie experimen- 1
              Hotărîrea  partidului,  Plenarei   tarea  celor  mai  productive  so­  şii  membri  ai  cercului  radio   uzinale  în  mediul  urban,  o  di­  artistic.  O  prezenţă  inedită  în   să  aibă  Ioc  la  Beriu  s-a  des­  terpretat această piesă.  tală, la care, la un monnent l
              C.C.  al  P.C.R.  privind  dez­  iuri  de  porumb  în  condiţiile                    ferenţiere  mai  judicioasă  între   spectacol  au  constituit-o  for­  făşurat  în  sala  căminului  cul­  Este  regretabilă  neprezenta-   dat, a fost antrenat şi un l
              voltarea  şi  perfecţionarea  în­  locale  la  Rişculiţa,  aclimatiza­  de  la  Casa  pionierilor  Deva,   activităţile  de  cerc  şi  activi­  maţiile   de   dansuri   pădu-   tural  din  Sereca  din  motive   rea  la  acest  concurs  a  forma­  „saxofonist" din   rîndul con-   )
              văţămîntului.               rea  diverselor  specii  de  pomi   unii  mai  păstrează  legături   tatea  de  pregătire  tehnico-   reneşti   din   Ciulpăz,   care   de... organizare.  ţiilor  de  teatru,  montaje  şi   sumatorilor.  Invităm  pe  şeful
                In  acest  an  şcolar,  în  judeţ   fructiferi'  la  Geoagiu,  Băcia,   directe  sau  prin  coresponden­  productivă   desfăşurată   de   au  înclinat  publicul  atît  prin   Prezentînd  în  deschidere  pie­  recitatori  de  pe  raza  comunei   localului,   Grigore   Roman,
              funcţionează  peste  400  cercuri   Vaţa  de  Jos,  refacerea  fondu­  ţă cu acesta.                                bogăţia  şi  coloritul  costumaţiei,   sa „Pasiune plus raţiune", de  Orăştioara de Sus (?!).  să  asigure  orchestrei  pro­
              tehnico-aplicative  şi  ştiinţifice   lui  pomicol  de  nuci  la  Roş-   Sarcinile  şcolii  în  etapa  ac­  şcoală.  cît  şi  prin  autenticitatea  jocu­                                                         gram  de  repetiţie  în  orele
              (145  în  şcoli  urbane,  185  în   cani,  legumicultură  la  Dobra,   tuală  impun  orientarea  viitoa­  Hotărîrea  pionierilor  hune-   rilor  „Drîul"  şi  „spicul".  Pre­                                     în care localul este închis.
              şcoli  rurale,  72  în  casele  pio­  Baia  de  Criş,  Sălaşu  de  Sus,   re  a  activităţii  cercurilor  în   doreni  de  a  întâmpina  eveni­  zenţe  notabile  au  avut  şi  so­                                AŞTEPTĂRI  0  In  comuna
              nierilor),  care  cuprind  în  ac­  Ilia şi Orăştioara de Sus). Mo­  direcţii  care  vizează  în  prin­  mentele  anului  jubiliar  1974   listele  Letiţia  Băneasa,  Maria­                                    Gurasada  nu  există  medic
              tivitatea  lor  peste  15  000  pio­  dalitate  de  finalizare  a  activi­  cipal :  cu  rezultate  deosebite  în  în­  na  Adrian,  Violeta  Străjan,  Ma-   Nu sînt fapte mari..                               uman   de   aproape   două
              nieri  şi  şcolari.  Dintre  aces­  tăţii  din  cercurile  tehnico-a­  —  prefigurarea  clară  a  pro­  treaga  lor  activitate  va  con­  ri.nela  Pogea  şi  Nicoleta  Miho-                                   luni.  Asistenta  medicală  şi
              tea,  100  (cuprinzând  peste   plicative,  concursul  „Miniteh-   filului  şi  conţinutului  activi­  tribui  şi  la  ridicarea  activită­  nesc.    Lucrătorii  de  la  districtul   care  a  cuprins  toată  ţara.  Noi   moaşa  nu  pot  prescrie  şi  e-
              3  500  membri)  au  profil  in-   nicus",  la  care  în  acest  an  au   tăţii  cercurilor  în  funcţie  de          Căminul  cultural  Deva  a     de  linii  Zam  muncesc  într-un   ne  depăşim  întotdeauna  sar­  libera   medicamente.   Asta
              dustrial-meşteşugăresc  —  e-   participat  cu  lucrări  peste                      ţii  cercurilor  pioniereşti  la   prezentat   dansuri   ceangăieşti   anonimat  dcsăvîrşit.  Activita­  cinile  de  plan.  In  cinstea  zi­  i trebuie s-o facă medicul.
              lectronică,  radio,  electrotehni­  1  500  pionieri  din  judeţ,  ilus­  specificul  economic  local,  de   nivelul  cerinţelor  reieşite  din   la  un  nivel  apreciabil,  cores­  tea  lor  de  întreţinere  a  căii   lei  de  1  Mai  am  înlocuit  în   I  Dar  medic  nu-i.  Joi,  19  a-
              că,  mecanică,  auto-moto,  lăcă-   trează  şi  eficienţa  acestora,   cerinţele  viitoare  de  forţă  de   documentele de partid.  punzător  aşteptărilor,  după  ca­  ferate,  de  veghe  la  siguranţa   plus  cîte  5  traverse,  iar  în   )  prilie  a.c.,  la  dispensar  nu
              ‘tuşerie,  artizanat,  construcţii   contribuţia  lor  la  formarea   muncă,  îndeosebi  în  domeniile              re  publicul  din  Cristur  aplau­  circulaţiei  trece  nebăgată  în   timpul  liber  am  curăţat  200  m   se  afla  decît  infirmiera  Ma-
              miniere,   turnătorie,   croito­  profilului  multilateral  al  per­  deficitare în prezent;  Prof. IOAN CABA       dă  cu  simpatie  evoluţia  solişti­  seamă  sau  e  privită...  din   de  şanţ  pe  terenurile  C.A.P.   ria  Brîznican,  care  se  ocu­
              rie  etc.,  —  iar  45,  cu   sonalităţii  copiilor,  la  educa­  —  eliminarea  formelor  ver-   instructor la Consiliul   lor  Ştefan  Kasszian,  Pallo  Lu­  goana  trenului.  „Ştim  acest   Zam".  Cele  relatate  nu  sînt   pa  de  deratizări.  Oamenii,
              peste  1  500  membri,  au  profil   rea  atitudinii  înaintate  faţă   baliste  şi  accentuarea  ele­  judeţean Hunedoara al   dovic  şi  a  solistei  Borloth   lucru  —  ne  scrie  şeful  de  e-   ^ Pf e   mar i>  dar  dau  măsura   cînd  au  nevoie  de  un  medi­
                                                                                                                                                                                                a
              agro-biologic (legumicultură,  de muncă.                mentelor de muncă concretă       Organizaţiei pionierilor   Klara.                          chipă  Vasile  Topor.  Dar  vrem   strădaniilor  unui  mic  colectiv   cament,  trebuie  să  meargă
                                                                                                                                                                  să  arătăm  că  nici  noi  nu  sîn­  de  feroviari,  animaţi  de  no-   la  Ilia  sau  la  Deva.  Direcţia
                                                                                                                                    Gazdele s-au prezentat  cu    tem în afara marii întreceri  Idlc sentimente muncitoreşti.  sanitară  a  judeţului  -  spu­
                                                                                                                                                                                                                               ne  Emil  Brînda,  primarul  co­
                                                                                                                                                                                                                               munei  -  a  promis  că  va  tri­
                                                                                                                     >!■" wtA                                                                                                  mite  o  brigadă  care  să  a-
                                                                                                                                                                                                                               nalizeze  situaţia  şi  apoi  se
             BBcîelHiM Bcfflinîii?                            r«.fsTSi i TSţîTim                                                            •MAflrjI                                                      . ,                  vor lua măsuri.   Dar cînd
                                                                                                                                                                                                                               vine  brigada  ?  -  asta-i  în­
                                                                                                                                                                                                                               trebarea !
                                                                                                                                                                                                                                   CONTRAVENŢII O Şoferi
                                                                                    Campionatul judeţean                                                                Divizia naţională a juniorilor                       ^  Cornel  Urs,  de  la  I.J.G.C.L.
                                                                                                                                                                                                                                   prinşi în flagrante abateri :
                 Mureşul—Jiul..,                                                                                                                                                                                             i  Deva,  cu  4  călători  fraudu-
                                                                                                                                                                                                                             )  loşi  ;  llie  Stolojan,  de  la
                                                                       Minerul Vulcan —              porterilor,  nu  a  reuşit  să  câş­  şi-a  făcut  pe  deplin  datoria,                                                 ^ I.C.R.T.I. ■— cu maşina între­
                                                                                                     tige  întîlnirea  disputată  pe  te­  şi  au  reuşit  să  respingă  multe      şi şcolarilor                              prinderii  folosită  în  scopuri
                     rezultatul contează                               Minerul Uricani 4—1           ren  propriu,  deşi  în  majorita­  din  atacurile  haţeganilor.  Ei                                                   .- mai mult decît personale.
                                                                                                     tea  celor  90  minute  de  joc
                                                                                                                                   nu  au  contraatacat  decît  ds
                                                                                                                                                                                                                             1  Fiecare  a  achitat  cîte  o  a-
                                                  i ■; i • '   ii-.'.,'' .  (1-0)                    gazdele  au  dominat,  avînd  nu­  cîteva  ori.  Seria  ratărilor  ha­                                                    mendă  de  250  lei.  Spre  în­
              Nu  dăm,  momentan,  rezul­  atace  piscurile  promovării  !n                          meroase  ocazii  de  a  marca,   ţeganilor  este  deschisă  în  min.   C.F.R. Simeria—Liceul                              văţătură  de  minte  !  ©  Că­
             tatul  acestui  meci  amical  des­  divizia B.             Pe  un  teren  moale  şi  lu­  dar  au  ratat,  trăgînd  imprecis   3,  Purice  scăpînd  singur  si                                                    lători  în  neregulă  :  Ana
                                          Şi  duminică,  după  adevăra­                              sau  slab  la  poarta  adversă.  La                                                                                       Poenar, din satul Podele,
             făşurat  duminică  la  Deva,                              necos,  elevii  antrenorului  Ni­                           trăgînd pe lîngă poartă.
            pentru  că  rîndurile  de  faţă  nu   tul  amical  desfăşurat  la  De­  colae  Chiceanu  au  reuşit  să   acestea  s-a  mai  adăugat  şi  ne­  A arbitrat bine Moraru Ion   nr. 2 Deva 2-5 (1-3)                ^  folosea  autobuzul,  dar  bilet
                                        va,  schimburi  directe  de  opi­  obţină  o  frumoasă,  dar  greu                                                                                                                     nu  luase.  A  costat-o  100  lei;
             se  vor  a  fi  o  cronică  a  întâl­  nii  între  conducătorii  admi­                  şansa,  deoarece  de  cîteva  ori   — Simcria.                                                                            Axente Bărboni, din Densuş,
             nirii,  cu  relatarea  fazelor  pal­  nistrativi  ai  echipelor,  între   muncită,  victorie.  Scorul  este   balonul  a  întîlnit  barele  por­      Duminică,  echipa  de  fotbal   vin,  pun  stăpînire  pe  joc,  pe   \  asemenea  ;  Gheorghe  Vinar­
             pitante,  a  ocaziilor  de  joc,   antrenori,  între  căpitanii  for­  deschis  în  min.  11  de  Maioş,   ţii  orăştienilor.  Oaspeţii  şi-au   N. SBUCHEA   a  Liceului  nr.  2  Deva  a  evo­  care  ^  nu  o  mai  cedează  pînă   ii  se,  din  Haţeg,  tot  ca  primii
                                                                       care  şutează  prin  surprindere
             descrierea   evoluţiilor   celor   maţiilor  şi  între  jucători  au   din  marginea  careului  de  6  m   organizat bine apărarea, care  corespondent  luat  destul  de  convingător  la   la sfîrşitul partidei.  J doi ; Nicolae Gavrilă la fel.
            două  formaţii  şi  alte  mărunţi­  consolidat temeliile acestui în­  şi înscrie.                                                                    Simeria  în  compania  echipei   Dominarea  echipei  oaspete   ) Ce înseamnă un bilet de
                                                                                                                                                                 C.F.R. din localitate.
            şuri  care  fac  deliciul  chibiţi­  ceput  bun.  Notăm  cu  satisfac­  Repriza  a  doua  debutează   REZULTATE:  Gloria  Haţeg  —  FILOR  Orăştie  0—0  ;   La  început  se  credea  că  In-   devine  tot  mai  insistentă,  fapt   i cîţiva lei, neluat ? O fap-
             lor.  Vrem  însă  să  evidenţiem   ţie  că  întîlnirea  fair-play-ului   cu  atacuri  prelungite  şi  dese   Parîngul  Lonea  —  Preparatorul  Petrila  2—0  ;  Sp.  studenţeso   tîlnirea  va  aparţine  gazdelor,   care  duce  şi  la  înscrierea  go­  ■ tă necinstită cotată la jus- .
             în  primul  rînd  că  Jiul  şi  Mu­  dintre  Mureşul  şi  Jiul  poate   ale  minerilor  vulcăneni.  Apăra­  Hunedoara  —  Dacia  Deva  3—0  ;  Minerul  Vulcan  —  Minerul   care  au  început  să-şi  domine   lurilor.  Au  înscris  pentru  echi­  ta ei intenţie şi sancţionată I   1
                                                                                                                                                                                                                               pe măsură...
                                                                                                                                                                                               pa  deveană  Petre  Grigore  (3),
             reşul  vor  deschide,  în  sfîrşit,   şi  se  chiar  anunţă  deschiză­  rea  oaspeţilor  reuşeşte  însă  să   Uricani  4—1  ;  Viitorul  V.  Brad  —  E.G.C.L.  Hunedoara  0—2  ;   adversara  de  întrecere,  încă   Eşu  şi  Dumitrcasă,  iar  pentru   STRADA  0  Bifurcaţia  de  ^
             acea  cale  bătătorită  (în  vorbe)   toarea  colaborării  generale,  în   oprească  aceste  atacuri  prin-   Constructorul  Flunedoara  —  Minerul  Aninoasa  1—3  ;  E.G.C.   de  la  primul  schimb  de  mingi,   gazde Chiciu şi Dămăcuş.  la  intrarea  in  Şoimuş.  Arte-  I
             dar...  neumblată  a  înţelegerii   acest  spirit  principial,  a  for­  tr-un  joc  foarte  bun  al  funda­  Petrila  —  Aurul  Ccrtej  1—1  ;  Prefabricate  Cristur  —  Ener­  punînd  într-o  oarecare  dificul­  întreaga  echipă  liceană'  şi-a   ră rutieră de mare circula- *
             şi  colaborării  dintre  echipele   maţiilor  hunedorene.  In  acest   şilor.  Cu  toate  acestea,  în  min.   gia Paroşeni 7—0.                    tate apărarea liceană.        adus  contribuţia  la  obţinerea   •  ţie.  Aici,  la  această  inter-   S
             divizionare  hunedorene.  Cele   mod  se  anunţă  colaborarea   67,  Voicu  II  reuşeşte  să  în­           CLASAMENTUL                              Pe   parcurs,   lucrurile   se   victorilei  din  această  plăcută   ţ  secţie,  se  află  o  gospodărie
             două  formaţii,  mai  precis  con­  Mureşul  —  Dacia  Orăştie  şi   scrie  cu  capul  după  o  frumoa­                                             schimbă,  aproape  radical,  li­  întîlnire de fotbal.     1  — se spune că este proprie-
             ducerile  clubului  Jiul  şi  aso­  sperăm  că  şi  celelalte  formaţii   să  centrare  a  lui  Bălan.  Pentru   i.  Sportul stud. Huned. 22  17 3 2 59—12 37  ceenii,  bine  îndrumaţi  de  pe                )  tatea  lui  llie  Caşlarov  —
                                                                                                                                                                                                                            ţ  care  dă  un  aspect  mai  mult
             ciaţiei  Mureşul,  conducerile   vor adera la această iniţiativă.  localnici,  mai  înscrie  de  două   2. Constr. Huned.  22 12 5 5 54—21 29       margine   de   antrenorul   lor,      VIOREL NICULA        I  decît  nedorit  înfăţişării  u-
                                                                                                                                                                 prof. Petre Dăscăliţă, îşi re­
                                                                       ori,  în  min.  70  si  84,  Stoe-
             secţiilor  lor  de  fotbal  au  a-   Revenind  la  meciul  pro-   neScu.  Golul  de  onoare  al   3. Gloria Haţeg        22 12 2 8 54—28 26                                             elev, Liceul nr. 2 Deva  i  nui  sat  de  oameni  gospo-
             juns  după  ani  de  schimburi  şi   priu-zis  nu  putem  spune  de-   oaspeţilor  a  fost  înscris  în  min.   4. E.G.C.L. Hunedoara  22 11 3 8 39—33 25                                                      I  dari.  Casa  lui  Caşlarov  este
             înţelegeri  la  bună  şi_  utilă,  în   cît  că  s-a  desfăşurat  în  spiri­  80  de  Venţer.  De  la  localnici,   5. Parîngul Lonea  22 10 3 9 45—34 23                                                        „spoită" toată... cu noroi.
                                                                                                       6. Dacia Deva
                                                                                                                                      22 10 3 9 39—34 23
             folosul  ambelor  părţi,  colabo­  tul  celor  de  mai  suri  ncurmă-   s-au  evidenţiat  în  mod  deose­  7. Minerul Vulcan  22 10 2 10 41—34 22                                                                Poate  ostentativ,  ca  să  atra­
             rare.                      rindu-se  decît  efec’  irea  unui   bit  Boroş,  Ungureanu,  Bălan   8. Prefabricate Cristur  22 10 1 11 43—41 21               Cupa tineretului                                     gă    „atenţia".   „Semnalul"
              Cu  efortul  şi  interesul  ne­  binevenit  antrenau-  t  pentru   şi  Stoenescu,  iar  de  la  oaspeţi   9. Minerul Uricani  22 10 1 11 38—42 21                                                               atrage   atenţia   Consiliului
             cesare  consolidării  ambelor   ambele  formaţii,  u  deplin   Zenter, Jianu şi Suciu.    10. FILOR Orăştie              22  8 5 9 30—45 21                                                                      popular   comunal   Şoimuş
                                                                                                                                                                                                                              să-şi  exercite  atribuţiile  în
             formaţii,  cu  convingerea  că  •  înfăptuit. Ne-au,   irat ce­  A  arbitrat  foarte  bine  la   11. Viitorul V. Brad    22  9 2 11 39—56 20         Duminică,   în   localitatea   turul"  Zdrapţi.  Cu  acest  pri­  legătură  cu  aspectul  locuin­
             este  în  sprijinul  dezvoltării   le 20 de minut;   fotbal  centru  Ştefan  Mareş  din  Pe­  12. Preparatorul Petrila   22  S 3 11 28—39 19        Zdrapţi  din  comuna  Crişcior,   lej,  s-a  făcut  o  amplă  analiză   ţelor  de  pe  traseele  de  ma-  ,
                                                                                                                                                                 s-au  desfăşurat  întreceri  spor­
             fotbalului  hunedorean  în  an­  foarte frumos .   ureşului  troşani.                     13. E.G.C. Petrila             22  8 2 12 28—47 18        tive  în  cadrul  competiţiei  re­  a  activităţii  sportive  desfăşura­  re  circulaţie,  precum  şi  fo-  l
             samblu,  cele  două  organizaţii   Deva, ca şi g;   - cat de                              14. Minerul Aninoasa           22  6 4 12 36—90 16        publicane  de  masă  „Cupa  ti­  te  şi  a  fost  ales  noul  consiliu   rurilor   sanitare   (respectiv   ,*
                                                                                                                                          6 4 12 36—60 16
                                                                                                                                      22
             sportive  au  conlucrat  foarte   Szucs, dintr-o   tm de­          ŞT. NEMECEK            15. Aurul Ccrtej               22  6 3 13 32—69 15        neretului".  Cu  acest  prilej,  s-au   de conducere al asociaţiei.  circumscripţiei),  de  a  exa-  \
                                                                                                       16. Energia Paroşeni
                                                                                                                                                                                                Formaţia  artistică  a  căminu­
             bine  ;  Mureşul  a  ajutat  pe  Ji­  venii regretă cr   văzut      corespondent                                                                    desfăşurat  întreceri  la  fotbal,   lui  cultural  a  prezentat  un   mina  —  din  punctul  lor  de  l
                                                                                                          ETAPA VIITOARE : Prefabricate Cristur
                                                                                                                                               Gloria Haţeg ;
             ul  cu  jucători  de  care  echipa   cînd juca la M   r sînt                              Energia Paroşeni — E.G.C. Petrila ;  Aurul Ccrtej — - Construc-  atletism  şi  volei  fiind  antre­  frumos   spectacol   în   cadrul   vedere - cazul în sine... i
             din  Petroşani  avea  nevoie   bucuroşi că şi   n loc     Gloria Haţeg      FILOR         torul  Hunedoara  ;  Minerul  Aninoasa  —  Viitorul  Valea  Brad  ;   naţi  la  aceste  manifestări  peste   „Balului  sportivilor",  care  s-a   REPORTER
             (Szabadoş,  Szucs);  Jiul  a   foarte bun la                                              E.G.C.L.  Hunedoara  —  Minerul  Vulcan  ;  Dacia  Deva  —  Mine­  80 de tineri şi tinere.  desfăşurat în continuare.
             contribuit  la  consolidarea  tn       (                  Orăstie 0—0                     rul  Uricani  ;  Parîngul  Lonea  —  S;>.  studenţesc  Hunedoara  j   Seara,  la  căminul  cultural   VALER IGA
             Deva a unei echipe apte »ă                      IU                                        Preparatorul Petrila — FILOR.                            din  Zdrapţi,  a  avut  loc  aduna­   activist al Comitetului
                                                                               Echipa haţegani, spre ae-                                                        re»  de  dare  de  seamă  şi  ale­    judeţean Hunedoara               £2
                                                                            mulţumire* îndreptăţită • m-                                                        geri « Asociaţiei sportive ..Vul­          ol U.T.C.
   70   71   72   73   74   75   76   77   78   79   80