Page 77 - Drumul_socialismului_1974_04
P. 77
Proletari din toate firile, unlfl-vă
Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU
a luat parte ieri ia lucrările
Comisiei Economice O.N.U.
pentru Europa
Lucrările celei de-a XXIX-a tajoase, în procesul de edil i- respectului independenţei şi su
sesiuni a Comisiei Economice care a unor raporturi noi de veranităţii naţionale, neameste
O.N.U. pentru Europa au lost pace, securitate şi colaborare cului în treburile interne, a-
onorate, miercuri dimineaţa, fructuoasă intre naţiuni. La vantajului reciproc, nerecurgerii
prin participarea preşedintelui ilustrează, în acelaşi timp. in la forţă sau la ameninţarea cu
Republicii Socialiste România, chip marcant, hotărî rea Româ forţa, asigurării dreptului fiecă
Bwwfewqw! tovarăşul Nicolae Ceauşescu. niei socialiste dc a-şi aduce şi rui popor de a-şi organiza
Prezenţa ţelului statului ro in viitor o contribuţie activă viaţa conform năzuinţelor şi
ANUL XXVI Nr. 5 998 JOI 25 APRILIE 1974 4 PAGINI - 30 BANI mân la această importantă re la diviziunea internaţională a aspiraţiilor proprii.
uniune internaţională releva, muncii, la amplificarea schim Sesiunea de la Bucureşti —
încă o data, cu pregnanţă, in bului de valori materiale şi cea dinţii organizată în afara
teresul viu pe care ţara noas spirituale, la transformarea Eu sediului Comisiei — reprezintă,
tră îl manifestă faţă de acti ropei într-o zonă de largă şi prin nivelul participării şi în
vitatea acestui organism al rodnică conlucrare, in care re semnătatea problemelor aborda
O.N.U., faţă de rolul său în laţiile dintre state, indiferent te, un eveniment cu profunde
IN INTIMPINAREA semnat in promovarea spiritu de orinduirca lor social-polit - semnificaţii în planul colaboră
1
rii economice europene, al vie
lui de cooperare intie ţările
că, de mărimea sau nivelul de
membre ale Comisiei. între dezvoltare, să fie aşezate con ţii internaţionale actuale. Pe
toate statele lumii, pe baze e- stant şi temeinic pe principiile
gali, durabile şi reciproc avan deplinei egalităţi in drepturi, (Continuare in pag. a IV-a)
Perimetru/ hărniciei şi Cuviutarea tovarăşului Cuvintul preşedintelui
«
* * *
*
* - f «
_ *» vr
»
spiritului de iniţiativa Cei care fac
ca pămîntul Comisiei Economice O.N.U.
Se spune despre sectorul 1 întrecerea din acest an ju- decadă de 1 Mai, avem un MAE CEAISESCU
de la Aninoasa ca este — bdiar, intensificată acum in plus de 4 650 tone cărbune ex să rodească
dincolo de locul unde se reali cinstea zilei de 1 Mai, ridică tras, ceea ce reprezintă mai pentru Europa
zează cel mai mare volum de la noi cote calităţile minerilor mult de 56 la sută din reali Doamnelor şi domnilor,
producţie din exploatare — de la „unu", care îţi susţin zările pe întreaga exploatare. mai bogat Stimaţi oaspeţii, Domnule preşedinte,
Creaţie tehnică un perimetru subteran deose deschis hotărîrca ca la sărbă Cu toate că în prezent avem îmi face o deosebită plăcere să vă adresez un Va mulţumesc pentru cuvîntarea pe care aţi
toarea muncii să ocupe primul
unele greutăţi, oamenii noştri
bit de fertil pentru afirmarea
hărniciei, priceperii ţi spiritu loc pe exploatare ţi să se nu sînt h oţărî ţi să se apropie de O zi obişnuită de primă călduros salut dumneavoastră, participanţilor la adresat-o sesiunii noastre şi, prin intermediul
şi eficienţă lui de iniţiativă. Acest califi mere printre sectoarele frun- 5 CCO tone pină la încheierea vară. Bolta cerească iţi ri cea de-a 29-a sesiune a Comisiei Economice delegaţilor prezenţi, guvernelor tuturor ţărilor
cativ n-a venit de la sine ci taţe din Valea Jiului. celor patru. luni. Sîntem si dică pleoapa ţi lasă să se O.N.U. pentru Europa, caic de 7 zile îşi des membre ale Comisiei Economice a O.N.U. pen
HUNEDOARA. Creaţia l-au impus oamenii care lu — Avansul de piuă acum guri că vom reuţl, pentru că strecoare o geană subţire dî făşoară lucrările in Capitala patriei noastre. tru Europa.
Cea dc-a XXIX-a sesiune a Comisiei noastre
tehnicii a siderurgicilor hu- crează aici, graţie calităţilor lor ne permite să îndrăznim spre lumină. La orizont apare un Această reuniune are loc în împrejurări cind va rămine puternic înscrisă în istoria ei. Este
nedoreni se afirmă cu tot deosebite, de atîtea ori ţi atit ocuparea primului loc — spu AL. VALERIU segment din discul de foc popoarele europene, ca dealtfel toate naţiunile pentru prima oară cind noi ne-am întrunit în
mai multă pregnanţă în de puternic afirmate în bătă ne inginerul Aurelian Grosu, al soarelui. , întunericul fuge lumii, sînt confruntate cu probleme deosebit de afara sediului de la Geneva al Comisiei Econo
perfecţionarea producţiei de lia pentru cărbune. ţeful sectorului. înainte cu o (Continuare in pag. o ll-a) alungat de lumina zilei ca grave determinate de perpetuarea unor relaţii mice a O.N.U. pentru Europa şi, dc asemenea,
metal, in ridicarea calităţii re devine tot mai puternică. inechitabile între state, a unor forme şi prac pentru prima oară în decursul întregii perioade
ţi eficienţei acesteia. Dova In acest timp, cind primele tici colonialiste şi neocolonialiste, de prelungirea de existenţă a Comisiei, cind în plenul acesteia
da o constituie faptul că raze de soare prevestesc' o crizei monetare şi accentuate in ultima vreme ia cuvintul preşedintele unuia dintre statele
de la începutul cincinalului o zi de duminică frumoasă, de criza energiei, de dificultăţile asigurării ma membre.
ţi pina acum în Combina mecanizatorii ţi-au pregătit teriilor prime, dc alte aspecte ale vieţii econo Am urmărit cu deosebită atenţie cuvintarea
tul siderurgic Hunedoara ţi pornit tractoarele. Se în mice. In aceste împrejurări, sesiunea Comisiei dumneavoastră. Problemele pe care le-aţi abor
s-au aplicat peste 350 de dreaptă spre locurile de Economice O.N.U., pe agenda căreia sînt în dat şi ideile exprimate îşi vor găsi, fără îndo
invenţii, inovaţii ţi raţiona muncă —• ogoarele coopera scrise cooperarea in sfera producţiei şi ială, ecoul în ţările pe care le reprezentăm.
lizări, care au avut ca efect tivelor agricole de producţie schimburile de bunuri materiale, cola Prezenta dumneavoastră în mijlocul nostru şi,
creşterea indicilor de utili din Pui ţi Livadca. borarea în domeniul ştiinţei şi tehnolo in special, cuvintarea dumneavoastră, nu numai
zare a agregatelor, moderni — Mecanizatorii noştri — giei, este chemată să contribuie la enunţai ca că au subliniat importanţa pe care guvernul ro
zarea tehnologiilor ţi optimi sublinia Partenic Popa, ţeful unor soluţii în vederea unirii eforturilor ţărilor mân o acordă acestei organizaţii şi participării
zarea organizării producţiei, secţiei de mecanizare — au [ europene pentru rezolvarea, cu forţe comune, Republicii Socialiste România la activitatea ei,
sporirea productivităţii mun răspuns toţi ca unul prezent. [ a problemelor economice de importanţă majoră dar au subliniat, totodată, marea însemnătate
cii, diminuarea consumuri In acest Ici demonstrăm j ale continentului, ale întregii omeniri. . pe care Comisia Economică a O.N.U. pentru
lor de materii prime, ma practic, cu lapte, că îndem- 1 Fără îndoială, încă este necesar să pornim Europa, în calitate de unică organizaţie regio
teriale, combustibili ţi ener nul cuprins în chemarea [ neîncetat de la taptul că cooperarea economica nală, o are în dezvoltarea colaborării econo
gie, reducerea cheltuielilor de Conferinţei pe ţară a ca- | şi tehnico-ştiinţifică, schimbul de valori mate mice şi tchnico-ştiinţificc, precum şi în procesul
fabricare a metalului. drelor de conducere din a- ţ riale, de bunuri spirituale, de informaţii şi de general de reducere a încordării şi de promo
Noul tip de praf exotcrm gricultură, de a face din ca- £ experienţă reprezintă în lumea modernă o ne vare consecventă a principiilor coexistenţei paş
utilizat la turnarea oţelului, litatca ţi executarea la timp 1 cesitate obiectivă a evoluţiei fiecărei ţări în pas nice între state cu sisteme sociale diferite, in
optimizarea calibrării cilin a lucrărilor o chestiune de l cu cuceririle progresului universal şi, în ace viaţa popoarelor regiunii noastre.
drilor la trenul I al lami prestigiu, de onoare munci- t laşi timp, o condiţie a mersului înainte al în Domnule preşedinte,
norului „750", modificarea torească, ne-a mobilizat ţi J tregii umanităţi. Analizînd realitatea în această
constructis'ă a podului de mai mult forţele ţi energiile. E lumini, putem aprecia că în ultimii ani a că Dc peste un sfert de veac noi urmărim, în
turnare cu S canale ţi alte Acum nu-i vreme de odih- j pătat o amploare tot mai mare colaborarea eco cadrul Comisiei Economice a O.N.U. pentru
inovaţii valoroase realizate nă. Să terminăm ce avem de I nomică, tehnico-ştiinţifică şi culturală intre sta Europa, dezvoltarea economică a patriei dum
de specialiţti ţi muncitori ... .5 tele dc pe continentul european. Viaţa demon neavoastră. Acum, ia Bucureşti, am avut posi
din combinat, au determinat lucrat st apoi vom avea şi strează insă că mai există mari rezerve nelolo- bilitatea să ne convingem, cu propriii ochi —
în acest cincinal o eficien ceva timp pentru odihnă. site în acest domeniu, că mai persistă anacro fie şi numai parţial — de progresele Republicii
ţă deosebită, soldată cn eco nisme care frînează desfăşurarea plenară a cola Socialiste România.
nomii in valoare de peste Echipa comunistului Toadrr lom. tle ta secţia mecanică I din cadrul C.S.H., cară întreţin* NICOLAE BÂDIU borării. Statele europene dispun, după părerea Pcrmiteţi-mi ca, în numele tuturor celor pre
56 milioane lei, din care maşlnile-unelte, execută lucrări de bună calitate. noastră, de largi posibilităţi pentru a intensifica zenţi, să vă felicit pe dumneavoastră şi poporul
22 milioane lei numai in a- De fiecare dată avfnd lucrări mai dificile. $pfu! de echipă dă Indicaţiile necesare celor din (Continuare in pag. a 2-a) c66p«rar<!a pe tărimul asigurării, folosirii şi gos minunatei dumneavoastră ţări pentru realiză
nul trecut. echipa sa, pentru ca In cel mal scurt timp să se remedieze de fectele. podăririi raţionale a materiilor prime, al sur rile obţinute şi să vă urez în mod sincer înfăp
Foto: N. NEGRU selor de energic, al producţiei industriale, al a- tuirea cu succes a planurilor al căror scop este
meliorării mediului ambiant, al perfecţionării asigurarea creşterii neîntrerupte a nivelului de
mijloacelor de comunicaţii şi telecomunicaţii, viaţă al poporului român, în condiţiile unei co
precum şi în alte domenii economice. Un rol laborări paşnice, egale în drepturi şi reciproc
La E. M. Vulcan stimulator deosebit de important ar avea în a- avantajoase cu celelalte popoare.
atelier electric in stadiu de finalizare cest sens aşezarea raporturilor dintre naţiuni pe mesc cordial pentru cuvîntarea rostită la reu
încă o dată, domnule preşedinte, vă mulţu
principii noi de egalitate şi democratice. Toc-
tone cărbune peste plan (Continuare in pag. a IV-a) niunea noastră.
PETROŞANI. Colectivul al ţării. întreprinderea iţi zine electrice din Petroţani,
întreprinderii de utilaj mini extinde continuu ptlprafaţa noul atelier este realizat în VULCAN. Ieri dimineaţă, de E.M. Vulcan prin chema
er Petroşani depune eforturi productivă, îţi diversifica regie proprie de către I.U.M. de la E.M. Vulcan ni s-a rea la întrecere adresată tu Vizita în ţara noastră a
stăruitoare pentru realizarea Petroşani, fiind necesare comunicat un succes re turor colectivelor din indus
sarcinilor de plan aferente producţia de utilaj minier, o rea menajări ale unor spa marcabil dobindit de mine tria carboniferă a ţării.
lunii aprilie ţi întîmpinarea atenţie principală acordînd-o ţii de peste 1 000 mp. rii de aici în marea între Constituie un fapt de pres
zilei de 1 Mai ou rezultate ridicării calităţii produselor. După cum nc-a comuni cere — extragerea peste sar tigiu ca cele 20 000 ton*
deosebite în muncă. Pentru In aceste zile se lucrează de cat tovarăşul ing. Gheorgbe cinile de plan la zi a 20 000 cărbune s-au extras supli preşedintelui Republicii Costa
mentar in condiţiile creşte
tone cărbune energetic ţi
a face faţă sarcinilor de zor la finalizarea noului a- Olariu, directorul întreprin cocsificabil. rii productivităţii muncii în
plan, tot mai mari ţi mai telier de reparaţii electrice derii. se dă zor mare pen Această cifră rotundă, în abataje cu peste 6 Ia sută
complexe, exigenţelor me — pentru echipament elec tru darea în folosinţă a a- scrisă pe graficul hărniciei faţă de plan, reducerii pre Rica, Jose Figueres Ferrer
ţi dăruirii minereşti acum.
reu crescînde ale mineritului tric minier antigrizutuos. telierului in cinstea zilei de in preajma zilei de 1 Mai. ţului de cost cu 0,03 lei pe
tona de cărbune extras ţi
di« marele bazin carbonifer Amplasat în hala fostei u- 1 Mai. echivalează cu îndeplinirea depăşirii producţiei marfă
cu 2,65 milioane lei.
angajamentului anual asumat cu 2,65 milioane lei. Preşedintele Republicii Costa Petrcscu, preşedintele Comite tehnicii, precum şi de ingine
Rica, Jose Figueres Ferrer, îm tului Executiv al Consiliului rul Liviu Tănăsescu, directorul
preună cu tovarăşul Emil popular judeţean Dolj, de mem întreprinderii. Sînt vizitate fa
Bodnaraş, vicepreşedinte al Con bri ai Comitetelor executive bricile de locomotive, de mo
siliului de Stat, a plecat judeţean Dolj şi municipal Cra toare electrice şi de aparataj.
Campania agricolă de primăvară miercuri într-o călătorie în iova, de conducători de între Oaspetele se informează asupra
judeţele Dolj şi Argeş.
prinderi şi instituţii.
calităţii şi parametrilor tchnico-
[tapa de masă a concursului menea, persoanele oficiale costa- Primul obiectiv al călătoriei il cconomici şi funcţionali âi pro
La vizită participă, de ase
ricane care îl însoţesc pe dis constituie cunoscuta întreprin duselor, se întreţine cordial cu
muncitori, ingineri şi tehnicieni,
dere „Electroputere", ale cărei
tinsul oaspete.
care îşi exprimă sentimentele
formaţiilor teatrale şi Semănatul porumbului în I.A.S. - Craiova, pavoazat cu drapelele produse sînt exportate şi pc de satisfacţie faţă de bunele re
municipiului
aeroportul
Pe
continentul sud-amcrican. La
laţii statornicite intre România
sosirea în unitate, distinsul oas
lucrare de maximă urgenţă de stat ale Republicii Socialiste pete este întîmpinat dc Ion şi Costa Rica, bucuria de a-1
avea în mijlocul lor pe pre-
Constantincscu, adjunct al mi
România şi Republicii Costa
muzicaî-coregraîice — prilej a fost întîmpinat de Gheorgbe lor de maşini-unelte şi electro (Continuare in pag. a IV-a)
nistrului industriei construcţii
Rica, şeful starului costaricax
Decada a treia a lunii apri respectare a vitezelor zilnice cu sînt cunoscute toate detaliile
lie a.o. este o etapă decisivă prinse în programul de lucru. privind desfăşurarea semănatu Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România
lui şi încadrarea lui în epoca
Semănatul s-a oprit pină ce a
pentru soarta recoltei de po
de afirmare a unor remarcabile derile agricole dc stat. Dc a- încetat căderea precipitaţiilor, optimă. Specialiştii au în ve
rumb în fermele şi întreprin
iar acum s-au creat condiţii op
ceea, realizarea semănatului cu time pentru ca în decada a dere — acesta este un lucru D E C R E T
foarte important pentru reuşita
maximă operativitate şi la un treia a lunii aprilie să mobili deplină —, ca fiecare utilaj
potente cuitural-artistice nivel agrotehnic corespunzător zăm întreg potenţialul de for să-şi realizeze norma zilnică de privind programul de lucru în zilele de 1 şl 2 mal 1974
este acţiunea căreia trebuie
să-i fie subordonate toate e- ţe şi mijloace existente la fi lucru. Cu cele 20 de semănă
tori S.P.C.-6 aflate în dotare
forturile mecanizatorilor şi nalizarea acţiunii potrivit teh vom asigura însămînţares zilni- şl stabilirea ca nelucrătoare a zilei de 4 mai 1974
nologiei stabilite. In fiecare u-
specialiştilor. In legătură cu
Ne aflăm in plină desfă pecetea celor două evenimente măsurile întreprinse în scopul nitate şi fermă, în urma in Ţinind seama de dorinţa ex ART. 1. — Zilele de 1 şi 2 precum şi unităţilor agricole
şurare a etapei de masă din memorabile ale anului —• cea desfăşurării în bune condiţii şi structajului organizat de trust, (Continuare in pag. a 2-a) primată de numeroase colective mai 1974 sînt zile lucrătoare, de stat şi cooperatiste.
cadrul concursului formaţiilor de-a XXX-a aniversare a Eli încadrării în grafic a semăna de oameni ai muncii din uni ART. 3. — Ministerele, ce
teatrale şi muzical-coregral ice, berării patriei şi Congresul al tului, tovarăşul ing. Carol Kos- potrivit programului dc lucru lelalte organe centrale, comite
manifestare amplă, dedicată XT-lea al Partidului Comunist ka, directorul Trustului jude tăţile socialiste de a lucra în stabilit pentru fiecare unitate. tele exe cutive ale consiliilor
celei de a XXX-a aniversări a Român. ţean pentru I.A.S., ne-a rela Astăzi, în jurul orei 14,45, Rica, Jose Figueres Ferrer, zilele de 1 şi 2 mai, în scopul ARI. 2. — Ziua de 4 mai populare vor stabili programe
Eliberării patriei. Piese inspirate din trecutul tat : care, la invitaţia preşedinte asigurării ritmului neîntrerupt 1974 se declară zi nclucrâtoare. speciale pentru unităţile comer
Chiar dacă pină la consuma dc luptă al poporului, al cla posturii* noastre de radio şi lui Republicii Socialiste al activităţii economice, şi de Prevederile alineatului prece ciale, de transporturi publice si
rea acestei prime laze vor mai sei muncitoare, sub conducerea — Lucrarea a fost demarată televiziune vor transmite di România, Nicolae Ceauşescu, a avea ca zi nelucrătoare sim- dent nu se aplică unităţilor alte asemenea unităţi, care să
fi evidenţiate noi aspecte can partidului, sau care evocă actul înainte de începerea ploilor în rect, de la Aeroportul Oto- a întreprins o vizită oficia productive în care se desfăşoa asigure servirea populaţiei în
toate fermele şi unităţile, pina
titative şi calitative ale mişcă insurecţiei naţionale antifasciste acum semănatul fiind făcut pe peni, ceremonia plecării pre lă de prietenie in tot» bătă 4 mai, ră proces continuu de muncă, r ua de 4 mai 1975.
:
rii artistice dc masă din judeţul armate deţin o pondere în mai mult de 250 hectare. Cu şedintelui Republicii Costa noastră. Consiliul de Stat al Republicii
nostru, citeva concluzii po fi, semnată în repertoriul stagiunii acest prilej s-a putut face o Socialiste România d e c r e- NICOLAE CEAUŞESCU,
t
totuşi, de pe acum relevate. teatrale a amatorilor. Instruc
primă verificare a modului de 8 e a z ă : Preşedintele Republicii Socialiste România
Este semnificativ faptul că la torii, dar şi artiştii înşişi s-au
concurs au fost înscrise peste aplecat cu mai mult interes
650 de formaţii aparţinînd clu şi dăruire asupra unor texte r
burilor, caselor de cultură, că generoase 'cum sînt: „Podul CONSFĂTUIRE anii »oclallsmuIui“. La „COMORILE SATULUI" SPECTACOL minat Intr-o singură zi,
minelor culturale, în care sînt sau Curierul special" de S. reuşita acţiunii şi-au a- S&SÎ8 PENTRU CONSTRUCTORI au participat peste 30 de de divizie B şi respectiv
A. Corvinu) Hunedoara şi
cuprinşi circa 10 000 dc artişti Andrcescu şi Th. Mănescu, Timp de două zile, la dus contribuţia profesorii La căminul cultural din membri cooperatori din A.S.A. Tg. Mureş.
Gavrilă,
Maria
Maria
localitate.
desfăşurat
amatori. Se realizează, astfel, „Porumb crud" de D. lăr- Petroşani, s-a lucrătorilor Grumeza, Roman Noja şi satul Valea Lungă, din txw T A Marţi seara, 200 de con
consfătuirea
comuna Ilia, a avnt ioc
unul din dezideratele majore chilă, „Pasiune plus raţiune. din cadrul unităţilor mi Nicolae Gavrilă. directo o seară folclorică intitu structori, de la şantierele RETROSPECTIVA VREMEA
1 şi 2 ale T.C.H., au fost
ale concursului — imprimarea Temă de luptă" de Al Mirodan, niere şi constructoare de rul căminului cultural. lată „Comorile satului'’ prezenţi în sala clubului UMORISTICA Pentru 24 ore
unui larg caracter dc masă „Tunelul" de M. Davidoglu şi utilaj minier, aparţinînd l.a această acţiune cultu ■ lor, din cartierul Gojdu
rală au participat ca invi
Pe
cărbunelui
Centralei
Evenimentul a fost pri
culturii si artei în orînduirea altele. Alături de acestea se troşani, privind calitatea ATELIER MECANIC taţi şi şi-au adus aportul lejuit de prezenţa pe sce Duminică. 28 aprilie a.c., Vreme in general fru
noastră socialistă. Cu prile joacă piese cu subiecte din rea producţiei. a permis Constandin Clemente, Va- s, 1 o ZI nă a brigăzii artistice a — ne informează N. Gas- moasă. cu şi cerul senin
schimbător
noaptea
tonc, secretar literar —,
Consfătuirea
jul declanşării concursului, au litatea imediată, cu o problema realizarea unui rodnic PENTRU TRACTOARE sile Bota şl Petrişor Cio- Liceului nr. 2 Deva. Pro Teatrul de estradă Deva ziua, cind izolat vor că
gramul alcătuit din mu
fost constituite noi colective tică diversă, specifică anilor schimb de experienţă in robea, din partea Centru zică populară, uşoară şi prezintă în sala „Arta" dea averse slabe de
lui de îndrumare a crea
insisttn-
tre
In satul Dîncu Mic, din
participanţi,
de artişti amatori, îndeosebi construcţei socialismului. Din du-sc în mod deosebit a- comuna Mărtineştl, s-a ţiei populare şl a mişcării versuri, s-a bucurat rir retrospectiva umoristică ploaie. Vîntul va sufla
moderai din sud. Tempe
„Unul pe faţă, unul pe
echipe de teatru ţi brigăzi ar tre acestea, cele mai solicitate suppa generalizării expe început construcţia unui artistice de masă a Jude A Y A succes, constituind o ma dos". ratura va oscila ziua în
celor
dedicată
nifestare
tistice de agitaţie, care îţi aduc de către interpreţi sînt „Rica rienţei hune dobindite de atelier mecanic necesar ţului Hunedoara. După ce muncesc pe schelele tre 16 şi 21 grade, iar
prezentarea
amplu
unul
contribuţia, într-o măsură din Ermia în şase reprize şi două- unele colective. reparării pe plan local a şi Interesant material do Devei. CORVINUL noaptea între 2 şi 7 grade.
ce în ce mai mare, la opera de SIMPOZION tractoarelor de la secţia cumentar, un grup vocal HUNEDOARA - A.S.A.
de mecanizare ce deser
educare socialistă a oamenilor Prof. CLEMENTE CONSTANDIN veşte cooperativa agricolă feminin din sat, de In BUCĂTĂRIE FURAJERA TG. MUREŞ Pentru următoarele
In localităţile Balşa şl
muncii. directorul Centrului judeţean Poiana, zilele trecute a de producţie din localita struirea căruia s-a ocu La C.A.P. Jeledinţl s-a Azi, cu începere de la două zile
te. La lucrarea respecti
pat
învăţă
pasiune
cu
I7n alt aspect care merită de îndrumare a creaţiei avut loc un simpozion cu vă participă, pe ltngă toarea Viorica Munteanu, început construcţia ce unei ora 16,30. pe stadionul
bucătării
va
furajere
„Corvimil" din Hunedoa
Vremea se încălzeşte n-
să fie subliniat se referă la populare şi a mişcării artistice tema «Aspecte din dez mecanizatori, şi cetăţenii a Interpretat cîteva din deservi sectorul zootehnic ra. va avea loc un atrac şor. Cerul va fi schimbă
vo-
prin
muncă
satului,
conţinutul tematico-ideologic de masă voltarea economico-socială luntar-patrlotleă. cîntecele considerate „co al acestei unităţi agricole. tiv meci de fotbal. Pro tor şl, izolat, va ploua
a Judeţului Hunedoara în
mori" ale «atulul.
al repertoriului. Se poate a- L* fundaţia care s-a ter- tagonistele sint echipele slab.
ftrma că aeesta poartă pregnant (Continuare în pag. a H-o) «M