Page 78 - Drumul_socialismului_1974_04

8 - DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 998 © JO! 25 APRILIE 1974
aatnmanBnnMRa) rar? şnraams» •mummaim

©riunde t«-ai afla în incinta metodelor de realizare a sarci­ 1942 absenţe nemotivat*, ceea panouri înfăţişează şi pierderile lariile obţinute de tinerii nou
minei Petrila — în sala de a- nilor de creştere a extracţiei de ce pentru colectiv reprezintă o directe pe care le înregistrează angajaţi care au reuşit să se
pel, în spaţiosul hol al clădi­ cărbune, dc sporire a producti­ pierdere de 654 000 lei. Vă pre­ cei care absentează nemotivat integreze în activitatea colecti­
rii administrative, pe căile de vităţii muncii, de îmbunătăţire zentăm pe cîţiva din aceştia..." de la lucru, greutăţile pe care vului. Astfel, Anghel Andrei,
intensă circulaţie de la supra­ a calităţii cărbunelui şi de re­ După ce înfăţişează numele res­ le fac propriilor lor familii. Ia­ Dumitru Mocanu, Mihai Gavri- IN ANUL JUBILI#
faţă — privirea îţi este reţinu­ ducere a cheltuielilor de pro­ pective, panoul se încheie cu tă conţinutul unui text expus lă, Constantin Făcăleţ, Carol
tă, fi* şi din mers, de panou­ ducţie, combaterea manifestări­ îndemnul adresat minerilor de în holul de 1a intrarea în clă­ Belei, Adam Tiba ş.a., angajaţi
rile, chemările şi lozincile su­ lor negative din comportamen­ a crea o puternică opinie de direa administrativă, prin faţa dc 2-3 luni, au realizat în ul­
gestive executate simplu, dar cu tul unor salariaţi, respectarea masă împotriva celor oare ab­ căruia trec zilnic toţi salaria­ tima lună salarii . între 2 600 şi
talent. E-ste aceasta o pavoa­ normelor de etică şi echitate sentează nejustificat de la ser­ ţii : „Tovarăşi ! Cei care ab­ 3 000 lei.
zare iau un decor ? Nicidecum ! socialistă — iată numai cîteva viciu. sentează nemotivat de la servi­ Formele prin care agitaţia Valenţe ale conducerii ie citre pârlii
Partea decorativă, de aspect — din temele care ilustrează cu O calitate importantă, care ciu sint dezorganizatori ai pro- vizuală de la mina Petrila mi­
lă recunoaştem : simplă, intere­ litează pentru întărirea disci-
santă, vie, atractivă — serveşte linei nu se limitează la mij-
doar ea suport material pen­ foacele arătate. Gazeta dc pere­
tru a. transmite an mesaj edu­ te şi gazeta satirică, despre a a activităţilor pioniereşti din şcoală
cativ bogat şi actual. In discu­ Pe teme ale muncii poiitice-educative de masă căror activitate s-a mai scris în
ţiile despre activitatea politică ziarul „Drumul socialismului",
desfăşurată în scopul mobiliză­ panoul calităţii cărbunelui, pa­
Dirijarea
îndrumarea
şi
programele serbărilor şcolare,
noul „Faptul zilei" expus în
rii colectivului la îndeplinirea sala de apel şi alte mijloace principalelor acţiuni şi acti­ efortul general. Cinstirea alegerea tematicii pentru bri­
fruntaşilor în producţie, a
mină şi Tiberiu Svoboda, mem­ AGITAŢIA SI ale agitaţiei critică în forme vităţi din şcoală de către bi­ celor care lucrează bine şi cu gada artistică de agitaţie, ori
larcinilor economice, purtate cu
tovarăşii Gheorghe Pavel, secre­
roul organizaţiei dc bază re­
lolos, a minerilor ce-şi de­
a expoziţiilor de desene şi
ascuţite pe acei salariaţi care
tarul comitetului de partid pe
păşesc sarcinile de plan pen­
rolului
afirmarea
prezintă
în general întreaga activitate
în muncă aduc prejudicii co­
bru fe* biroul aceluiaşi organ prin manifestările lor negative conducător al organizaţiei de tru progresul întregii socie­ culturală din şcoală a urmă­
de partid, cu tovarăşul Petru lectivului, determinând o opinie partid în orientarea preocu­ tăţi — au constituit teme de rit, dincolo de intenţia de a
facob, preşedintele comitetului dezaprobatoare faţă de faptele părilor şi efortului colectiv dezbatere legate de năzuin­ dezvolta şi valorifica talen­
sindicatului, cu secretarii or­ criticate. pentru înfăptuirea sarcinilor ţa de perfecţionare spre o tul şi preocupările artistice
ganizaţiilor de bază sau cu şe­ prezenţ* lor conţinutul bogat sporeşte eficienţa agitaţiei vi­ ducţiei, creează greutăţi colec­ Eficienţa acestor acţiuni ? puse în faţa învăţămîntului tot mai înaltă măiestrie pro­ ale copiilor, să posede şi să
fii de aectoare, agitaţia vizuală al agitaţiei vizuale de la mina zuale la Petrila, o constituie tivului, dar şi familiilor pro­ Desigur, rezultatele activităţii nostru. fesională. determine o bogată încărcă­
«e împleteşte ca un laitmotiv Petrila. Pentru a putea explica marea operativitate cu care se prii. Ştiţi cit pierde un munci­ polkice-educative nu pot fi re­ Organizaţia dc partid de A fost îndrumată activita­ tură educativă, sa realizeze
printre explicaţiile amănunţite mai bine modul în care este acţionează. In dimineaţa zilei tor calificat din subteran înca­ date în unităţi metrice. Ele se la şcoala noastră s-a preocu­ tea gazetelor de perete „Toc sentimente şi trăiri morale.
Pe aceeaşi linie am mani­
cu privire la modul în care es­ folosit acest instrument educa­ de 16 aprilie, pe unul din pa­ drat în categoria a IlI-a, treap­ reflectă în creşterea nivelului pat de asigurarea unei con­ înainte" şi „Semafor", care festat interes şi atenţie şi
te antrenat întregul colectiv la tiv, am ales un singur domeniu nouri expus chiar la intrarea ta a Il-a, pentru o absenţă ne­ conştiinţei socialiste, în îmbu­ lucrări rodnice între toţi fac­ satirizează, ritică şi iau ati­ pentru conţinutul şi forma
c
îndeplinirea exemplară a sarci­ de acţiune : disciplina. principală tn incinta minei se motivată de la serviciu ?“ Se nătăţirea climatului de muncă, torii educaţionali, o atenţie tudine faţă de neajunsuri, dar
nilor de plan. Acest instru­ Acest obiectiv al muncii po­ putea citi : „In ziua de 15 IV dă apoi un calcul amănunţit, în participarea tot mai entuzi­ deosebită fiind îndreptată spre trebuie să aprecieze, să activităţilor sportive. Am
ment de influenţare şi mobili­ iitice-educative de masă este a- 1974 au lipsit nemotivat de la din care rezultă că salariul astă a muncitorilor, inginerilor conducerea activităţii pionie­ cinstească faptele bune, să dorit ca acestea să nu consti­
zare, car* se bucură de multă a- bordat, prin mijloacele agita­ lucru următorii salariaţi ai mi­ pierdut în ziua nelucrată, îm­ şi tehnicienilor la îndeplinirea reşti. Am socotit încă de la determine implicit un auto­ tuie numai o modalitate a-
tenţie la mina Petrila, ocupă ţiei vizuale, din cele mai di­ nei. Din cauza aceasta, colecti­ preună cu sporul de vechime sarcinilor construcţiei socialiste. început că a îndruma şi control, o permanentă ra­ greabilă de umplere a timpu­
un loc deosebit fn munca poli- ferite unghiuri. In prim-planul vul a pierdut..." (se dă produc­ şi raţia de cărbune, care sînt Sub acest aspect este semnifi­ sprijini nu înseamnă doar a portare la „cum e bine". lui liber, ci să asigure în
tică-educativă de masă, în în­ preocupărilor se află folosirea ţia pierdută). Grupaţi pe sec­ anulate, precum şi sporul ce cativ faptul că în primul tri­ controla programele de acti­ Nu credem că s-ar putea primul rînd o veritabilă şcoa­
treaga activitate a minei. cît mai deplină a timpului dc toare şi brigăzi, toţi aceştia e- s-ar fi cuvenit pentru o treap­ mestru al anului 1974 colectivul vitate proprii ale consiliului realiza o eficientă educaţie lă a relaţiilor de colectiv, a
lucru. In cuvinte puţine dar raoi menţionaţi cu numele, ca tă de salarizare care se retra­ minei Petrila a realizat o pro­ curajului şi ordinei, pentru
Aria problematicii din conţi­ să-i ştie toată lumea. Şi textul ge pe timp de o lună celui ca­ ductivitate cu 33 kg/post mai pionieresc pe şcoală, cît mai ateistă fără a se ilustra con­ învingerea sistematică a greu­
nutul agitaţiei vizuale de la concrete, pline dc substanţă, u- se încheie : „Să luăm atitudine re absentează nemotivat totali­ mare dccît cea planificată, a ales a crea condiţii optime cret rezultatele uimitoare ob­ tăţilor şi mobilizarea întregu­
mina Petrila este diversificată, nul din panouri se adresează combativă împotriva acestor zează 525 lei. depăşit planul lucrărilor de pentru ca acest organism să ţinute de om prin folosirea
ca şi însăşi paleta preocupări­ minerilor în felul acesta î „To­ salariaţi care periclitează pro­ In contrast cu aceasta, prin pregătiri cu peste 500 mc şi de îşi afirme cîţ mai deplin plenară a cuceririlor ştiinţei, lui arsenal de resurse fizice,
lor colectivului. Popularizarea varăşi mineri ! Cu toate rezul­ ducţia şi cîştigurile mijloacele sale specifice, agita­ investiţii cu aproape 1 200 mc, capacitatea dc-a gîndi şi ela­ în activitatea de cercetare şi intelectuale şi morale, subor­
sarcinilor de plan şi a angaja­ tatele bune obţinute, avem sa­ Demascînd astfel de stări dc ţia vizuală reflectă şi cîştigu­ iar acum, în preajma zilei de bora măsuri concrete de stăpînire a naturii. In această donate unui scop de întrecere
mentelor luate în întrecerea so­ lariaţi care ne creează greutăţi, lucruri şi urmările lor negati­ rile sporite realizate dc către 1 Mai, a ridicat şi mai sus şta­ optică au fost gîndite şi momentană, dar şi cu multi­
cialistă, redarea operativă a re­ dezorganizează producţia ab- ve asupra activităţii economice cei care muncesc . conştiincios. cheta realizărilor. sprijinire a procesului dc în- pentru activitatea ateistă sim­ ple implicaţii formative de
văţămînt, de-a contribui activ
viitor.
zultatelor obţinute de brigăzi sentînd nemotivat de la lucru. a minei şi a cîştigurilor pe an­ Unul din materialele expuse ! la realizarea educaţiei comu­ pozioane şi acţiuni practice Importante valenţe educa­
şi sectoare, indicarea căilor şi In trimestrul I s-au înregistrat samblul colectivului, unele din evidenţiază, spre exemplu, sa­ i M. CRISTESCU niste a pionierilor. ca : „Minuni... care nu sînt) tive asigură, de asemenea, şi
Legat de viaţa de organiza­ minuni", „Originea omului şi grija pentru avutul obştesc,
ţie, s-a recomandat a fi aleşi a vieţii pe părnînt", „De la pentru preţuirea frumosului
în comandamentele la deta­ aripi de şindrilă, la progra­ şi ordinei din preajma elevi­
mul Apollo", „Originea mi­
şamente şi unitate pionieri turilor şi credinţelor religioa­ lor, atît în ambianţa şcolară
destoinici, activi şi energici, se" şi altele. Acestea au rea­ cît şi în afara ei (activitatea
cu autoritate în rîndul co­ de membri ai colectivităţii
lectivului. Membrii B.O.B. lizat' determinări importante de bloc şi din cartier). An-
în concepţia şi conştiinţa
au participat periodic la in­ pionierilor noştri, care se do­ tienarea ia acţiunile patrioti­
ce de genul celor „Clasa
f E * j j j ^ | struirea acestora şi la ana­ însemnele epocii, în sensul în­ noastră ca o floare", „Şcoala
vedesc tot mai receptivi la
săptămînale
conduse
lizele
cu care ne mîndrim", „Fie­
de comandantul unităţii, sub­
liniind ori de cîte ori a fost ţelegerii şi acceptării noului care pionier — un pom, o
ca o realitate obiectivă.
lloare", atic cele periodice sau
cazul
importanţa
asigurării
CU INTERESELE MIE unui conţinut accesibil şl a- materialiste despre lume şi din săptămîna primăverii, ca
Formarea
unor
concepţii
şi cele permanente, au făcut
acţiunilor,
realizarea
decvat
caracterului de continuitate, viaţă a fost pe plan superior din pionierii noştri mici gos­
continuată şi prin asigurarea
durată şi perspectivă, urmă- la elevi a unor cunoştinţe podari activi şi pricepuţi, par­
ticipanţi de nădejde la toate
ALE SOCIETĂŢII rindu-se a se antrena un per­ politico-idcologice prin dez­ acţiunile de înfrumuseţare a
bateri pe teme ca : „Româ­
manent schimb de opinii şi
oraşului.
nia — file de cronică —
spirit combativ din partea
Cu toate că au fost obţi­
fiecărui membru din coman­ 1944-1974" — clasa a IV-a nute unele rezultate îmbucu­
Dezvoltare* impetuoasă * Ia construcţia termocentralei dament. A ; „Pe coordonatele socia­ rătoare, ce ne îndreptăţesc
forţelor de producţie şi re­ de la Mintia, şantierul „E- Pornind de la faptul că lismului" — clasa a Vll-a A; într-un fel convingerea că
partizarea raţională a acesto­ nergoconstrucţia" precum şi între obiectivele de bază ale „Republică — măreaţă va­ s-a pornit de fapt pe un
ra pe teritoriul ţării consti­ beneficiarul, I.E.C. Deva, au pionieriei la loc de frunte se tră" — clasa a V-a A ; „So­ drum bun, sîntem conştienţi
tuie o preocupare permanentă ocupat pentru diverse lucrări află acela de sprijinire a lia dc pace şi prietenie a că printr-o preocupare mai
« statului nostru. de organizare, depozitare şi pregătirii şcolare a acestora, poporului nostru" — clasa a stăruitoare se puteau realiza
Conform larcinilor stabilite drumuri de acces suprafeţe a- de asigurare a unor temeini­ Vl-a A; „Mai mult, mai lucruri cu mult mai bune.
de conducere* partidului, cre­ preciabile de teren arabil, ca­ ce cunoştinţe şi pregătirea repede şi mai bine, sau ce Desigur, un stil de muncă
area de soi unităţi economice re n-a fost redat agriculturii lor pentru viaţă, am fo­ înseamnă realizarea cin/cina- perfect sistematic şi organi­
şi construcţia îs ritm susţinut decît după numeroase şi in­ losit şi pentru aceasta for­ 1 ului înainte de termen" — zat este greu să afirmăm că
a obiectivelor trebuie să se sistente intervenţii. La fel [ t a p a d e masă a me active de lucru. Astfel, clasa a Vll-a B. Toate au l-am realizat, toţi membrii
realizeze în concordanţă cu procedează acum constructorii cercurile pe materii, ca cele căutat ca încă de la început, biroului fiind destul de noi
interesele majore ale societă­ de Ia Fabrica de mătase De­ de matematică, fizică, dc ro­ prin denumiri sugestive, să în munca de conducere. Am
ţii. Dintre aceste interese, se va şi S.FJ.T. Chişcădaga, care 'formaţiilor teatrale şi muzical- mână şi creaţii literare,, sau trezească interesul acestora şi, căutat totuşi să determinăm
degajă, ca o îndatorire de pri­ încalcă sub felurite moduri cel de istorie, au avut în desigur, printr-un mod dc tra­ alegerea unor mijloace şi mo­
mă importanţă, grija deosebită perimetrele afectate construc­ vedere nu doar compictarea tare pe măsura înţelegerii lor, dalităţi interesante şi atrac­
pentru ocrotirea pămînrului, ţiilor, sau îşi creează drumuri cunoştinţelor dobîndite în să fie desprinse semnificaţiile tive, care să ajute la forma­
preocuparea de a nu risipi sub de acces pe locuri interzise. coregrafice-prilej de afirmare a unor orele de clasă, cît mai ales politice ale unor evenimente, rea şi înţelegerea unor con­
să le dezvolte pionierilor in­ sensul social al înfăptuirilor vingeri şi priceperi de com­
din anii socialismului.
teresul pentru studiu dincolo portament.
Informările politice săptă­
in dezbatere publică—prorectid remarcabile potente cultural-artistice de coperţile manualului, să mînale Ia staţia de râdiofica- găsim forme eficiente de in­
Vom urmări şi în viitor să
le insufle preocuparea pen­
re, panourile „Cadran poli­
Legii privind sistematizarea (Urmare din pag. 1) Incepînd din luna mai se va menilor şi, în acelaşi timp, dc tru activitatea de căutare, de tic" şi „In pas cu evenimen­ fluenţă, care să contribuie
mai activ la formarea la pio­
capacităţii de
dobîndire
a
sprezece gonguri" de Paul Eve- desfăşura etapa judeţeană a con­ ridicarea calităţii spectacolelor. generalizare. tele", cu decupaje şi materia­ nieri a unor personalităţi ro­
teritorkiku şi a localităţilor rac, „Vaccin contra lenei" de cursului. In conlornutate cu Oamenii vor să vadă spec­ Fiecare comandant, fiecare le din presa locală, centrală buste şi ferme, armonios e-
Ion Băicşu, „Seara în faţa ce­ indicaţiile Consiliului Culturii tacole în care să se recunoas­ comunist a căutat să-i facă şi cea pionierească, ca şi lec­ chilib rate fizic, intelectual şi
tura parţială a unor docu­
urbane si ruraie rului" de George Genoiu, „O şi Educaţiei Socialiste, C.C. al că, cu frămîntările şi idealuri­ pe pionieri să înţeleagă că mente de partid şi de stat au moral.
U.G.S.R., C.C. al U.T.C. şi
le lor, vor să se instruiască şi
poveste adevărată" de Lucia
Demetrius ş. a. U.C.E.C.O.M., pentru a putea să se destindă, iar cei care lu­ pentru edificarea noii socie­ constituit mijloace importante Prof. DAN COCOR
tăţii sînt necsare nu numai
In ce priveşte repertoriul for­ participa la spectacolele aces­ crează in acest domeniu de ac­ cunoştinţe multilaterale şi ct au stat în atenţia noastră secretar al biroului
nici o formă această preţioasă Aspecte negative găsim şi în maţiilor corale remarcăm, de tei etape, în cadrul căreia ac­ tivitate au datoria să facă to­ ţi permanent urmărite de organizaţiei de bază
avuţie naţională. ce priveşte gospodărirea su­ asemenea, creşterea ponderii centul sc va pune pe caracterul tul pentru atingerea acestor temeinice, ci şi o totală pre­ fiecare comunist în parte. Ir de la Şcoala generală
Pornind de la aceste consi­ prafeţelor destinate construc­ cintecelor de masă, a celor în­ competitiv, iormaţiilc artistice ţeluri. ocupare pentru integrare în Stabilirea punctelor pentru nr. 1 Petrila
derente, socotesc că proiectul ţiilor. Dacă Ia unele obiecti­ chinate patriei şi partidului şi trebuie să realizeze, în preala­
Legii privind sistematizarea ve de la C.S. Hunedoara, C.C. promovarea pe scară mai largă bil, un număr dc spectacole şi
teritoriului şi localităţilor ur­ Petroşani, Fabrica de ipsos a cîntecului revoluţionar : concerte publice. Astfel, echi­
bane şi rurale are menirea de Călan şi altele, s-a avut în „Mîndră zi a libertăţii" de pele dc teatru vor trebui sa
Cei care fac ca pămîntui
a da putere de lege directive­ vedere realizarea unei densi­ Radu Paladi, „Partid erou, realizeze 1-2 piese într-un ace Perimetrul hărniciei şi
lor Congresului al X-lea şi tăţi optime a construcţiilor partid victorios" de Dumitru în premieră, susţinînd cu fie­
Conferinţei Naţionale ale pe unitatea de suprafaţă, la D. Botez, „Glorie ţie, partid" care piesă cel puţin 3-4 spec­
P.C.R. privind amplasarea alte obiective este evidentă de Mircea Neagu, „Privesc din tacole, brigăzile artistice de
capacităţilor de producţie, de tendinţa spre extindere pe Doftana" ş. a. agitaţie vor prezenta 3-4 spec­ spiritului de iniţiativă si rodească mas boia!
a pune capăt manifestărilor de suprafeţe cît mai mari. O su­ Şi brigăzile artistice de agi­ tacole pe lună, iar formaţiile
arbitraj, in aşezarea obiecti­ mară privire asupra studiilor taţie, mai ales cele din între­ muzicale şi coregrafice vor
velor industriale, agrozooteh­ tchnicc-cconomicc şi proiecte­ prinderile industriale, sînt în trebui să participe la mini­
nice, de transporturi şi comu­ lor de execuţie Ia construcţia general mai „pe fază", abor­ mum 5 spectacole pe scenele (Urmare din pag. 0 ncle zile a înregistrat randa­ (Urmars din pag. 1) agricultură — reprezintă un
de staţii electrice, de baze şi proprii, în unităţile socialiste
nicaţii, tendinţelor nejustifica­ depozite, complexele agrozoo­ dează probleme majore ale vie­ sau în localităţile învecinate. mente de 13,7 tone dc cărbune bun al întregii naţiuni şi el
te ale proiectanţilor, benefi­ tehnice de la Mintia, Bălata, ţii şi muncii oamenilor pe brigăzile de la abatajele fron­ pe post. Văzîndu-i cită preocupare şi trebuie lucrat astfel îneît să
ciarilor de investiţii şi con­ Orăştie şi altele indică ten­ care-i reprezintă. Dacă aşezăminte culturale tale şi cameră, în întrecerea Maistrul principal Pavel interes manifestă pentru exe­ satisiacă necesităţile poporului.
structorilor de scoatere din dinţa spre exagerarea supra­ Pe linia aceloraşi aprecieri po­ cum sint casele de cultură din pentru cele mai bune rezulta­ Blaj, secretarul comitetului de cutarea lucrărilor agricole de Sporirea continuă a producţiei
circuitul agricol a unor su­ feţei incintelor, spre ocu­ zitive se cuvine să menţionăm Orăştie, Hunedoara şi Haţeg, te, obţin de la o zi la alta partid din sector, apreciază ! sezon cu care sînt confrun­ agricole impune ca fiecare pal­
prafeţe mari de teren. parea unor terenuri cu grad şi faptul că acolo unde a exis­ căminele culturale din Uia, randamente şi depăşiri tot mai — Toate formaţiile din sec­ taţi, la timp şi în condiţii a- mă de părnînt să fie mai bine
Deşi instituţia noastră nu ridicat de fertilitate, dovedesc tat preocupare pentru asigura­ Geoagiu, Cristur şi altele pre­ frumoase. tor se achită fru-mos de sar­ grotehnice cît mai bune, că gospodărită pentru a produce
zintă cu regularitate spectaco­
este legată nemijlocit de lua­ o slabă preocupare pentru rea permanenţei şi continuită­ le la sediu şi în deplasare, nu Intr-adevăr, atît realizările cinile de plan. De fapt, nici înţeleg că aceste lucrări nu mai mult. Şi aici, ca şi în alte
rea şi aprobarea deciziilor de amplasarea obiectivelor pe te­ ţii activităţii formaţiilor, re­ efective cît şi depăşirile de •nu-i de mirare. Avem cea mai suferă amînare, că nu-şi pot colectivităţi de muncă, comu­
amplasare a obiectivelor, dc renuri degradate sau impro­ zultatele nu s-au lăsat aştep­ acelaşi lucru se poate spune plan înregistrează în sectorul I puternică organizaţie de partid permite ei înşişi odihnă, atîta niştii sînt cei care unesc şi
elaborarea şi avizarea studiilor prii practicării agriculturii. tate. Ni sc pare deosebit de despre altele, care se menţin o dinamică accentuată. Acest din exploatare. Cei 180 de co­ timp cît mai sînt multe munci canalizează eforturile şi forţele
telmico-economice a acestora, Neîndoielnic că, prin apli­ valoroasă iniţiativa forurilor şi în prezent tot la stadiul lucru se vădeşte cel mai bine munişti — şi aici îi am în ve­ de făcut, că nu-şi permit să colectivului pentru înfăptuirea
sîntem în măsură ca, pe baza carea prevederilor actualei culturale din municipiul Hune­ de... pregătire a formaţiilor. în abatajul lui Aurel Cristca : dere nu numai pc brigadierii amine lucrul dc azi pc mîinc, neabătută a sarcinilor pc care
cunoaşterii procesului de ma­ Legi privind sistematizarea te­ doara care, la indicaţia şi sub Paralel cu desfăşurarea con­ — La mine, fiecare lună din fruntaşi ci şi pe maiştrii Ro- ai dovada concludentă, grăitoa­ partidul şi stalul le- pus în
a
terializare a programului dc ritoriului şi localităţilor urba­ conducerea biroului comitetului cursului, sau în cadrul aces­ acest an a fost tot mai bună mulus Cornel Midca, Ion Su- re, concretizată în muncă, a laţa oamenilor muncii de la
investiţii din judeţ, să for­ ne şi rurale, asemenea feno­ municipal de partid, au or­ tuia, în perioada următoare — afirmă vestitul şef de bri­ larca, Iosif Petreanu, Alexan­ conştiinciozităţii şi hărniciei sate : creytcrea continuă a
mulăm cîteva opinii legate dc mene negative vor fi înlătu­ ganizat în cadrul etapei de ma­ judeţul Hunedoara va găzdui dru Dobre, Nicolae Mojnai, lor. Dar nu în orice fel de producţiei agricole, vegetale şi
prevederile proiectului de le­ rate cu desăvîrşire, iar am­ să a concursului un interesant cîteva manifestări cultural-artis- gadă. In ianuarie, de pildă, am Vasile Florea — sînt anima­ muncă, ci într-o muncă res­ animale. Şi mecanizatorii sint
ge. Aşa cum pe bună drepta­ plasarea noilor obiective eco­ „dialog pe aceeaşi scenă" între ticc de amploare, care vor mers cu an randament de 7,5 torii întrecerii, se zbat în ponsabilă, conştientă. peste tot în primele rînduri.
te, în cuvîntarea rostită la nomice va fi pusă în mod formaţiile tuturor aşezăminte­ prilejui o şi mai deplină afir­ tone pe post şi am dat în plus fiecare schimb ca munca să se Oamenii aceştia care, înfrun- Avîntul în muncă, grija, preo­
270 de tone de cărbune. N-a
plenara C.C. al P.C.R. din ferm pe baze de raţionalitate lor culturale, după modelul’ con­ mare a potenţialului artistic al fost prea mult dar rezultatul desfăşoare în cele mai bune tînd cu bărbăţie şi curaj in­ cuparea şi răspunderea acestui
şi
oraşelor
noastre.
satelor
25—26 martie a.c., tovarăşul şi riguros spirit gospodăresc cursurilor de anvergură cu care ne-a încurajat. Aşa că în fe­ condiţii. Cu această forţă nici temperiile naturii, fac zilnic harnic colectiv de mecanizatori
Nicolae Ceauşescu aducea as­ faţă de părnînt. în deplină am început să facem tot mai Spicuim doar cîteva, din ca­ bruarie am sporit randamentul nu încape îndoială că vom dovada (aptului că ei privesc sc concretizează în realizarea
pre critici la adresa folosirii concordanţă cu interesele ma­ des cunoştinţă în ultimii ani. • lendarul destul de bogat al pe­ la aproape 8 tone, iar plusul fi în fruntea întrecerii la 1 dincolo de sarcinile lor strict planului de venituri pe tri­
rioadei care urmează :
Fes­
abuzive a pămîntului pentru jore ale societăţii. Evident, s-au înregistrat re­ tivalul cultural-artistic „Mureş, la 380 tone. Martie a fos» o Mai, apoi la marea sărbătoare profesionale, că înţeleg necesi­ mestrul I înainte de termen
construcţia obiectivelor. pu­ ec. TOMA CAZACU zultate şi la nivelul unor ora­ pe marginea ta" (Ilia, 21—28 lună şi mai bună. Am trecut a aniversării celor trei decenţi tatea, utilitatea şi importanta şi depăşirea sarcinilor valoriie
şe şi comune, chiar acolo un­
tem spune că si în judeţul directorul sucursalei de în urmă cu cîţiva ani dc aprilie), Festivalul „Vine Streiul de 8,5 tone pe post şi am ur­ de la Eliberare. socială a muncii pe care o cu 30 000 lei. Toate aceste
nostru avem de-a face cu ast­ judeţene a Băncii de zile „nu se întîmpla nimic". de la munte" (Simeria, 5—12 cat depăşirea Ia 460 tone. Sîn­ — De bună seamă că cei de prestează. De ei, de mecaniza­ realizări, ei le închină apropia­
fel de manifestări. Bunăoară, investiţii In satele aparţinătoare comu­ mai), cea de-a V-a „Intîlnire tem deci la un plus faţă de la „unu" sînt cei mai buni, au tori, de aceşti oameni, care fac tei sărbători a muncii — ziua
parte din unul dintre cele mai
nei Zam, dc pildă, îşi desfă­ a tineretului cu istoria" si plan dc 1 100 tone. Luna asta, cea mai mare contribuţie la tinere detaşamente ale clasei de 1 Mai, celor două mari e-
realizarea planului de produc­
şoară în prezent activitatea 5 concursul de muzică populară în cinstea lui 1 Mai, ne-am ţie pe exploatare în proporţie noastre muncitoare, depinde venimente din viaţa partidului
Semănatul porumbului grupuri folclorice. La Almaş „Voci tinere", dotat cu tro­ gem la randament de 9,5 tone de peste 103 la sută — con rodnicia pămîntului, asigurarea şi poporului nostru — Con­
propus şi am reuşit să ajunr
gresul al Xl-lca al partidului
feul „Costeşti” (19 mai), „Con­
Godincşti
Sălişte
(dubaşii),
(„Clacă la furcă"), Micăneşti cursul de interpretare a poeziei şi cred că închei primele 4 chide tovarăşul ican Dumitraş. pîinii poporului. şi a 30-a aniversare a Eliberă­
Am înţeles astfel de ce Par-
(„Strigarea peste sat" şi „Mă- patriotice" 30 de roşii tran­ luni cu aproape 2 000 tone în inginerul şef al E.M. Aninot- tenie Popa, şeful secţiei de me­ rii patriei. Bilanţul acelei zi­
sa. Aceasta nu înseamnă că
în I, Â. S. („Obiceiuri de nuntă"). Deci, dafiri". plus. celelalte sectoare stau pe loc canizare şi Francisc Vlădoane, le arăta astfel : 25 ha arături
măruţa"), Sălciva şi Pojoga
şi teren pregătit, 10 ha însT-
— Brigada lui Aurel Cristea
Căminele culturale, casele dc
iată că se poate ! cultură, cluburile muncitoreşti merge foarte bine, ca-ntotdeau- Dimpotrivă, toate au realizări preşedintele cooperativei agri­ mînţate cu trifoi.
cole de producţie din Pui,
Trebuie spus că pe parcursul vor trebui ca şi în continuare na — spune tehnicianul Gheor­ frumoase, mai ales sectoarele Aici, în mijlocul celor arc,
c
(Urmare din pag. I) lanurile de cereale păioase de desfăşurării etapei de masă au ghe Hoţea. Dar nu numai el IV şi II. Din întrecerea dintre vorbeau cu atîta stimă şi res­ ncprecupeţindu-şi eforturile, e-
toamnă, precum şi de bilona- să se preocupe cu interes spo­ ci şi ceilalţi frontalişti din aceste sectoare şi dintre forma­ pect despre aceşti oameni ca­ nergia şi timpul, fac ca pă­
rit de asigurarea continuităţii
cl a cel puţin 240 de hectare rca şi aplicarea ierbicidelor la existat şi situaţii cînd de pe şi permanenţei activităţii for­ sector — Mihai Podaru şi ţiile de lucru ritmul depăşiri­ re s-au cununat cu glia stră­ mîntui să rodească mai bogat,
raza unei comune nu a parti­
cu porumb, ceea ce ne va per­ cultura dc cartofi. De aseme­ cipat la concurs nici măcar maţiilor, de asigurarea unui lor de plan pe exploatare se bună, legîndu-se cu trup şi su­ ai imaginea măreţiei faptelor
mite să terminăm lucrarea in nea, sc finalizează pregătirile un artist amator, iar altă dată înalt conţinut de idei reperto­ Ilie Nicolae. Şi ei realizează amplifică tot mai mult. In flet de acest părnînt atiţ de lor de muncă, dimensiunea
primele zile ale lunii mai — pentru trecerea la recoltarea prezenţa la întrecere a fost riului ce urmează a fi promo­ randamente cu 0,6-1,0 tone pe ianuarie, de pildă, am dat un generos şi bun cu noi toţi.
reală a activităţii pe care o
mai devreme cu circa 3 săp- iurajelor masă-verde. pur şi simplu formală: comu­ vat pe scenă, de legarea mai post în plus şi acumulează mari plus de 1 941 tone, pe februa­ Lucrînd pe ogoarele a două depun în slujba intereselor ma­
depăşiri. Apoi, vin la rînd
tămîni dccît în anul trecut. Folosind judicios, cu randa­ nele Balşa, Beriu, Orăstioara strînsă a acestuia de viaţă, de cei de la abatajele cameră — rie l-am ridicat cu încă 2 587 cooperative agricole, mecaniza­ jore ale oamenilor muncii.
Concomitent cu semănatul sc ment maxim, fiecare zi şi oră de Sus, Baru. preocupările şi năzuinţele oa­ Petru Roman, Eugen Bodnar, tone, ca pe martie plusul să torii Cornel Ceuţă, Iosif Flo- Aici, mecanizatorii, oameni
face şi ierbicidarea după siste­ prielnică pentru lucru în cîmp, Iuliu Dcmian. Aceste brigăzi atingă 3 338 tone. Trebuie no­ rănescu, Vasile Popa, Nicolae căliţi l şcoala tnuncii şi a
mul clasic, pe benzi, a cultu­ avem certitudinea că viitoarea sînt în permanentă întrecere tat că totalul de 7 901 tone da­ Brcteanu, Vaier Rîpaci, Vaier a
rii, în acest scop avînd procu­ recoltă de porumb are asigura­ cu cei de la frontale şi cu te peste plan de la începutul Golea, întreg colectivul, s-au înaltelor responsabilităţi mun-i-
rată întreaga cantitate de ier­ tă o temelie trainică, că astfel în Editura politică a apărut lucrarea: greu poţi stabili cine lucrează anului pînă acum s-a realizat integrat tot mai mult în viaţa toreşti, dovedesc zi de zi înalta
bi cid necesară. ne vom putea îndeplini exem­ „Eveniment de importanţă istorică în relaţiile româno-lati- mai bine. Toţi au randamente exclusiv pc seama creşterii acestor unităţi, conştienţi fiind lor conştiinţă cetăţenească şi
patriotică. Aceşti oameni e-
plar planul şi angajamentul a-
Fireşte, semănatul porumbu­ sumat în întrecere, cinstind no-americane". şi producţii superioare. Luna productivităţii muncii. Acesta că ei poartă răspunderea pen­ nergici, dîrji, hotărîţi si neîn­
tru întreaga activitate de pro
lui deţine locul prioritar pe a- prin aceasta ziua de 1 Mai şi Vizita oficială a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar asta, cînd întrecerea are mai este principalul nostru atu în ducţie din C.A.P. fricaţi sint zi de zi prezenţi
genda. Nu neglijăm însă nici cele două mari evenimente po­ multă vigoare, dată fiind a- întrecere, factorul pe care ne Pămîntui — aşa cum spunea la muncă pe ogoare şi îşi fac
celelalte lucrări de sezon care general al Partidului Comunist Român, in unele ţări din Ame­ propierea sărbătorii de la t
litice — a XXX-a aniversare a bazăm în succesul bătăliei ce tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu onoare datoria, ridicînd tot
reclamă maximă urgenţă. Este Eliberării patriei şi Congresul rica Latină. Mai, apar în frunte şi alte bri­ o ducem în acest an jubiFar secretarul general al partidului mai sus prestigiul lor de re­
vorba despre combaterea pe al Xl-lea al partidului — cu 29 august - 20 septembrie 1973. găzi, cum este cea condusă de pentru o mai mare şi mai e- la recenta Conferinţă pe tară prezentanţi i clasei muncitor*
5-8 martie 1974.
a
cale chimică a buruienilor din succese tot mai de seamă. Constantin Broască, care în u- ficicntă producţie de cărbune. a cadrelor de conducere din la sate.