Page 80 - Drumul_socialismului_1974_04
P. 80
EBS2S3E®s« BEB eebb
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 5 998 9 JOI 25 APRILIE 1974
î CEAUSESCU A LUAT BREVIAR INTERNAŢIONAL Jjgfegraiae • »ote •; informaţii;
Doamnei Margaretha Jonas
PARTE IER Lucrările Adunării Soţia mea şi eu mine am aflat din 1969 şi 1970, la Bucureşti
V I E N A
Generale
a O.N.U.
cu durere despre încetarea din
cu regretatul preşedinte şi cu
viaţă a preşedintelui federal al si Viena, cînd ne-am întilnit
domnia voastră, evenimente
NAŢIUNILE UNITE 23. - au loc vii dezbateri, reprezen Republicii Austria, dr. Franz importante în dezvoltarea bu
Corespondentul Agcrpres, C. A- tanţii ţărilor în curs de dez Jonas. Păstrăm vii în amintire nelor raporturi dintre România
lexandroaic, transmite : Comi voltare insistînd asupra recu convorbirile noastre prieteneşti şi Austria.
tetul ad-boc al Adunării Ge noaşterii universale a acestui
nerale a O.N.U.. însărcinat de drept, întrucît e! constituie una NICOLAE CEAUŞESCU,
(Urmare dtn pag. I) şedintele Comisiei Economice Ghcorghe Cioară, primarul ge pieşedintele Republicii Socialis plenară cu definitivarea pro din principalele pîrghii econo
O.N.U. pentru Europa, Jens neral al Capitalei, Constantin te România şi a rugat pe şeful iectelor de documente ale se mice ale dezvoltării, în timp re Preşedintele Republicii Socialiste România
Boyensen, vicepreşedinte al Co Băbălău, Mihai Dalea, Ion Pâ- statului român să ia cuvîntul. siunii extraordinare — „Decla şefii delegaţiilor unora dintre
agenda ei de lucru sînt înscri misiei, A. C. Kirca, preşedinte ţan, Ştefan Andrei, Gheorghe Urmărit cu deosebit interes, raţia asupra creării unei noi statele occidentale industriali
se teme de majoră importanţă le Comitetului sesional al Co Oprea, viceprim-ministru al gu tovarăşul Nicolae Ceauşescu a ordini economice internaţiona zate, resping introducerea unei Preşedintele federal al Republicii
pentru extinderea şi diversifi misiei, Erno Hars, vicepreşedin vernului, George Macovescu, rostit o cuvîntare, care a tost le" şi „Programul de acţiune", asemenea prevederi în docu
carea cooperării pe continentul te al Comitetului sesional al ministrul afacerilor externe şi subliniată cti vii aplauze. elaborate, în primă formă, de mentele sesiunii.
sostru, în domenii economice Comisiei, Janes Stanovnik, se alţi membri ai guvernului. In numele participanţilor, ..grupul celor 77“ — a reuşit, A fost unanim acceptată opi Austria, Prânz Jonas,
prioritare, pentru progresul ge cretar executiv al Comisiei, A- însoţit de reprezentanţii Co Miloslav Hruza, preşedintele piuă în prezent, să identific? nia de a se sublinia în proiec
neral al fiecărei naţiuni, pen lexander Alexandrov, secretar misiei Economice pentru Eu Comisiei Economice O.N.U. acele prevederi esenţiale ale tul de Declaraţie necesitatea
tru cauza colaborării, securităţii executiv adjunct al Comisiei, ropa care l-au întîmpinat, pre pentru Europa, a adresat căl documentelor asupra cărora nu dezvoltării unei largi cooperări a încetat din viaţă
fi păcii în lume. Yaclav Kostelcskv, asistent spe şedintele Nicolae Ceauşescu ia duroase mulţumiri preşedinte există obiecţiuni de fond. internaţionale, pe multiple pla
Este ora 10,00. Preşedintele cial al secretarului executiv al loc în prezidiul lucrărilor se lui Nicolae Ceauşescu pentru Dezbaterile au reliefat dorin nuri, în scopul accelerării pro 1 . VIENA 23 (Agcrpres). din tinereţe în mişcarea sindi
Republicii Socialiste Români*, C.E.E./O.N.U. siunii. cinstea ce le-a făcut de a lua ţa unanimă a reprezentanţilor gresului economic al statelor în Preşedintei? tederal al Republi cală şi în Partidul Social-De-
tovarăşul Nicolac Ceauşescu, Sînt de faţă tovarăşii Ştefan Preşedintele Comisiei O.N.U. parte la lucrările Comisiei, pen statelor membre ale organiza curs de dezvoltare şi al redu cii Austria, Franz Jonas, a în mocrat. După al doilea război
este salutat cu caldă cor Voitec, vicepreşedinte al Consi pentru Europa a exprimat sa tru interesanta cuvîntare ţinu ţiei de a vedea aşezate la baza cerii decalajelor care le sepa cetat din viaţă în noaptea de mondial, a deţinut diferite func
dialitate, la sosirea sa, liului de Stat, Manea Mănescu, tisfacţia tuturor celor, prezenţi tă în fata participanţilor la relaţiilor economice şi comer ră de statei? industrializate. In marţi spre miercuri, într-un ţii în administraţia municipală
de j Miloslav Hruza, pre prim-ministru al guvernului, de a avea în mijlocul lor pe dezbaterile sesiunii. ciale internaţionale principiile context, delegaţii ţărilor neali spital din Viena — a anunţat vienez.ă şi cea naţională. In
suveranităţii şi independenţei niate, sprijiniţi de cei ai sta în capitala austriacă un purtă anul 1951, a fost ales primar
naţionale, neagresiunii. r.ere- telor socialiste, au cerut, iar tor de cuvînt prezidenţial. Po al Capitalei, post pe care l-a
Cuvintarea tovarăşului curgcrii la forţă sau la amenin reprezentanţii ţărilor occiden trivit relatărilor presei austrie deţinut 13 ani. I.a 23 mai 1965,
tale au acceptat, înscrierea în
ţarea cu folosirea forţei, ne
ce, preşedintele Franz Jonas su
candidînd pe listele Partidului
documentele finale al? sesiunii
amestecului în treburile inter
a unei prevederi stipulînd ne ferea de cancer al stomacului. Socialist, a fost ales preşedinte
federal al Republicii Austria,
ne ale altor state şi avantaju cesitatea ca O.N.U. şi întreaga ★ iar în anul 1971 a fost înves
N I C O L A E C E A U Ş E S C U lui reciproc. cu problema corde un ajutor politic, mate la Viena, într-o familie de tit cu un nou mandat, de şase
Născut la 3 octombrie 1899,
comunitate a naţiunilor, să a-
legătură
In
complexă a dreptului statelor rial şi moral sporit popoare muncitori. Franz Jonas a ur ani. In această funcţie de înal
tă răspundere, Franz Jonas *
(Urmare din pag. I] ţific al umanităţii. avut atît de suferit în urma promova cu fermitate noile de a reintra — inclusiv prin lor care luptă pentru sfărîma- mat Şcoala profesională de ar adus o contribuţie de seamă la
te grafice, devenind tipograf
Considerăm că este de dato celor două războaie mondiale principii interstatale, popoarele naţionalizare — în posesia re rea lanţurilor robiei coloniale, Ulterior, a urinat cursurile Şco înfăptuirea politicii ţării sale
mai în această direcţie apreciem ria noastră, a tuturor, de a ce au pornit de pe acest conti au imperios nevoie de pace, surselor naturale concesionate pentru autodeterminare şi in lii superioare muncitoreşti din de pace şi neutralitate, de co
că Comisia Economică O.N.EL face totul ca întregul ansamblu nent, trebuie să facă totul de un climat de linişte şi secu dependenţă. Viena. A început să activeze operare cu toate statele lumii,
pentru Europa poate aduce o al relaţiilor de colaborare şi pentru a exclude în viitor un ritate internaţională. şi a mijloacelor de producţie. de promovare a relaţiilor în
contribuţie deosebit de preţioa cooperare între statele conti nou război, pentru a asigura Aceasta face necesară lichi temeiate pe egalitate şi respect
să, militînd mai activ pentru nentului european să servească pacea care constituie garanţia darea rapidă a- tuturor focare reciproc.
instaurarea în întregul ansam drept model pentru un nou sigură a procesului fiecărei lor de încordare şi conflict c- Kissinger, va pleca, duminică,
blu al relaţiilor intercuropene tip de conlucrare liberă, fruc naţiuni. xistente în lume, stingerea ori MOSCOVA. - In cea de-a intr-un nou turneu de nego
a principiilor egalităţii şi echi tuoasă şi reciproc avantajoasă In această ordine de idei căror surse de război, abţine doua zi a lucrărilor celui ■ ?■ MM M ■ ■ cieri in Orientul Mijlociu. VIENA 23 (Agerpres). —
W
a
tăţii, pentru înlăturarea orică între statele de pe toate con consider că ar fi necesar ca rea de la orice acte care ar de-al XVI-lea Congres al U- Preşedinţia Austriei, după de
ror discriminări ce mai Impie tinentele, între toate popoarele lările europene să acţioneze, putea genera animozitate şi ne niunii Tineretului Comunist WASHINGTON. - Comite cesul preşedintelui federal Franz
tează schimburile internaţio lumii, fără deosebire de orîn- prin intermediul Comisiei încrederea între naţiuni, înlo Leninist sovietic, participanţii un an la altul. Potrivit statis Jonas, va fi asigurată, ad-inte-
nale. înlăturarea măsurilor dis duire socială. O.N.U. pentru Europa, într- cuirea confruntărilor armate au fost salutaţi de reprezen ticilor oficiale, deficitul din tul pentru politica externă al rim, potrivit termenilor Con
criminatorii, a taxelor şi su Conştientă că progresul şi ci un mod organizat, mai ferm cu tratative politice — ca sin tanţii organizaţiilor de tine primele trei luni ale anului in Senatului a aprobat, marţi, in stituţiei, de cancelarul Bruno
prataxelor constituie o cerinţă vilizaţia contemporană sînt ne şi mai eficient, în soluţionarea gurul mijloc raţional de lichi ret de peste hotare. curs a fost de 436 milioane unanimitate, un proiect de re Kreisky, căruia îi revine misiu
obiectivă pentru realizarea u- mijlocit legate de participarea problemelor majore pe care le dare a litigiilor interstatale. In Tovarăşul Ion Traian Şte- dolari, faţă de 229 milioane zoluţie, propus de senatorul nea de a proceda la organiza
nei largi cooperări economice activă a fiecărui popor la divi dezbate în prezent Adunarea această lumină considerăm că fănescu, prim-secretar al înregistrat in perioada cores republican, Jacob K. Javits, in rea unui scrutin prezidenţial
între ţările europene. De ase ziunea internaţională a muncii, Generală a Organizaţiei Naţiu trebuie făcut totul pentru in C.C. al U.T.C., a transmis ti punzătoare a anului trecut. care se cere încetarea em cît mai curînd posibil.
menea, este necesar ca ţările la schimbul mondial de valori nilor Unite. staurarea unei păci drepte, du neretului sovietic mesajul bargoului comercial al S.U.A. Cabinetul austriac a hotă
continentului nostru să acţio materiale şi spirituale, la coo rabile în Orientul Mijlociu, în de prietenie al tineretu ISLAMABAD. - Adunarea împotriva Cubei şi restabilirea rît, miercuri, să convoace ale
neze mai unitar pentru reali perarea între toate ţările, Pornind de la necesitatea conformitate cu rezoluţiile lui român, adresînd urări Naţională pakistaneză a vali relaţiilor cu această ţară. gerile pentru desemnarea suc
zarea unui nou sistem monetar România este hotărîtă să acţio generalizării principiilor dreptă Consiliului de Securitate. A- de noi succese in înfăp dat actul recunoaşterii Repu cesorului preşedintelui Franz
care să asigure un raport echi neze şi în viitor pentru am ţii şi echităţii în viaţa inter ceasta cere tuturor ţărilor eu tuirea programului de edifica blicii Populare Bangladesh de MOSCOVA. - In Uniunea Jonas la data de 23 iunie. Ho-
tabil între monezile naţionale. plificarea relaţiilor cu toate naţională, considerăm că un re a comunismului in U.R.S.S. către guvernul Republicii Is Sovietică a fost lansată o se tărirea cabinetului urmează să
Progresul material, social şi statele Europei, ca şi cu ţă obiectiv crucial al prezentului ropene — interesate direct în lamice Pakistan, adoptind un rie de opt sateliţi artificiali ai fie supusă aprobării Parlamen
cultural al statelor de pe con rile de pe alte continente, a- este sprijinirea fermă a luptei lichidarea conflictului drn O- PHENIAN. - Miercuri, la amendament la Constituţie Pămîntului - numerotaţi de tului.
tinentul nostru cere să se ac dueîndu-şi în continuare con de eliberare a popoarelor care rientul Mijlociu, generator de Panmunjon, a avut loc cea prin care se redefineşte teri la „Cosmos-641" la „Cosmos-
mai gem sub dominaţia stră
pericole pentru securitatea zo
ţioneze cu toată fermitatea şi tribuţia activă la promovarea ină, întărirea colaborării cu nei, cît şi a Europei şi a între de-a Vl-a rundă de convor toriul suveran al ţării. 648" - a căror plasare pe
orbite a fost efectuată cu a-
consecvenţa împotriva împăr politicii de colaborare fructu popoarele care au păşit pe ca gii lumi — să acţioneze cu mai biri intre vicepreşedinţii Co jutorul unei singure rachete La sfîrşitul reuniunii, cance
mitetului
coordonare
de
ţirii Europei în blocuri econo oasă între naţiuni, la cauza pă lea dezvoltării de sine stătă multă perseverenţă şi energie Nord-Sud. in cursul intilnirii, SAIGON. - Administraţia purtătoare. Sateliţii evoluează larul Bruno Kreisky a anunţat
mice închise, pentru relaţii ne cii în Europa şi în întreaga toare, lichidarea fenomenului pentru reglementarea politică iniţiate de partea reprezen- de la Saigon a devalorizat, pe traiectorii apropiate de că funeraliile preşedintelui vor
stingherite între toate statele lume. subdezvoltării, asigurarea con a situaţiei din această regiune. miercuri, piastrul pentru a avea loc, luni, la Viena. Cere
continentului nostru. In solu Doamnelor şi domnilor, diţiilor ca fiecare naţiune să-şi Ţinînd scama de rolul relaţii tind R.P.D. Coreeană, a con cincea oară de la începutul cele prevăzute in calcule, în- monia de doliu se va desfăşura
ţionarea problemelor complexe Sîntem contemporanii ' unor poată pune pe deplin în v.a- lor economice ale Europei cu tinuat examinarea probleme anului. registrind la apogeu o dis in clădirea Parlamentului, unde
ale relaţiilor economice, ţări schimbări istorice de o amploa loarc potenţialul material şi ţările Orientului Mijlociu, Co lor legate de normalizarea Din ianuarie 1973, piastrul tanţă maximă de suprafaţa membrii celor două camere vor
le europene trebuie să acţioneze re fără precedent în societatea uman in scopul propăşirii cco- misia Economică O.N.U. pen activităţii comitetului. saigonez a suferit 13 devalo terestră de 1 508 kilometri, aduce ultimul omagiu preşe
nu de pe poziţii de concuren umană, în organizarea vieţii nomico-sociale. După părerea TEL AVIV. - Deficitul ba rizări. iar la perigeu o altitudine dintelui. defunct.
ţă, ci în mod unitar, pornind popoarelor şi a întregii ome noastră, ţările europene pot tru Europa poate face mult minimă de 1 385 kilometri. Corpul neînsufleţit al lui
de la necesitatea participării niri. Asistăm şi participăm în juca un rol deosebit în acce pentru a contribui ca ţările eu lanţei comerciale a Israelului WASHINGTON. - Secreta Durata parcurgerii orbitelor Franz Jonas va fi, apoi, depus
active la făurirea unei noi or acelaşi timp la un neîntrerupt lerarea acestor procese, arn- ropene să aducă o contribuţie aproape se dublează de la rul de Stat al S.U.A., Henry este de 114,5 minute. Ia Cavoul preşedinţilor din Ci
dini economice internaţionale, proces de transformări revolu pliticînd şi diversificând rela mult mai activă la realizarea mitirul central din Viena.
unei păci drepte şi juste în O-
bazată pe egalitate şi echitate, ţionare, . naţionale şi sociale pe ţiile cu ţările în curs de dez rientul . Mijlociu.
pe ^crearea unor raporturi jus toate meridianele globului, la voltare. sprijinindu-le în efor
te între preţurile materiilor pri profunde mutaţii în raportul turile' pentru valorificarea su In soluţionarea marilor pro
me şi ale produselor industriale. de forţe pe plan mondial. perioară a bogăţiilor naţionale, bleme care confruntă omenirea
Popoarele îşi alirmă tot mai contemporană. în dezvoltarea nai. Buletin meteorologic; a învăţămîntului liceal;
Ea stabilirea unor preţuri e- puternic voinţa de a fi stăpî- pentru dezvoltarea unei indus lo.lo Cintccele noastre: „fata Fizică: Unde electro
chitabile, după părerea noastră, ne pe destinele lor, de a par trii moderne proprii, pentru procesului de destindere şi coo iiRÂDi# mea" de Sa va Ilin; 16,25 Cla magnetice. (Ciclul de
trebuie să se pornească de la ticipa nemijlocit la soluţionarea formarea cadrelor necesare perare între state. în asigura sicii — contemporanii noştri. consultaţii in sprijinul
legităţi şi principii obiective marilor probleme care confrun progresului multilateral. rea cadrului propice de partici Anton Pann; 16,35 Un disc candidaţilor la concursul
care să permită comensurarea tă omenirea. Popoarele se ri Lichidarea subdezvoltării tre pare cu drepturi egale a tutu DEVA. Un comisar acuză PROGRAMUL I: 5,00 Bu cu Raisa Măgardician; 17.00 de admitere în învaţă-
justă a valorii diferitelor pro dică cu hotărîre împotriva ve buie să ducă la apropierea ni ror ţărilor — mari, mijlocii şi (..Patria") ; Coloana de la mie letin de ştiri; 5,05 Cintece şi Buletin de ştiri; 17,05 Radio- mintul superior);
duse, înlăturarea acţiunilor chii politici de dominaţie, ine velului de dezvoltare a diferi mici — la viaţa internaţională, zul nopţii („Arta") ; SIME- jocuri populare; 5,30 Jurnal publicitate; 17,15 Tribuna ra
speculative sau de conjunctură galitate şi dictat, de asuprire telor state, - la creşterea bună un rol de scamă îl au organis RIA : Aici zorile sînt din agrar; 6,00 Radioprogramul dio; 17,25 Glumă muzicală 17,50 Telex;
ce generează, în ultimă instan şi ingerinţă în treburile altor stării tuturor popoarelor. Tre mele internaţionale şi, în pri nou liniştite, seriile l-II („Mu dimineţii; S,00 Sumarul pre in Fa major KV 522 de Mo- 17,35 Teleglob: Itinerar maro
mul rînd. Organizaţia Naţiuni
ţă, dereglarea relaţiilor econo state, pentru instaurarea pe a- buie înţeles că prosperitatea lor Unite. reşul"); HUNEDOARA: Al sei; 8,08 L,a microfon, melo can;
mice, accentuează starea de îna rena mondială a unor relaţii nici unui popor nu se poate rea 7-lea cartuş („Siderurgistul") ; dia preferată; 9,00 Buletin de zart; 18,00 Orele serii; 20.00 17,55 Agrocncidopcdia. In cu
Noi înregistrări de muzică
poiere a ţărilor în curs de dez noi, bazate pe respectul inde liza în detrimentul altor po După părerea noastră. tre Ţara sălbatică („Constructo ştiri; 9,05 Prelucrări de mu prins: Cerealele (II); E-
voltare, creează condiţiuni tot pendenţei şi suveranităţii na poare. Relaţiile economice nu buie făcut totul pentru a creş rul") ;. Dosare de mult uitate zică populară; 9,35 Arii şi populară; 20,30 Itinerar la roziunea (II); Calul ro
mai grave pe plan internaţio ţionale, al dreptului fiecărui trebuie folosite în nici un fel te rolul' Organizaţiei Naţiu („Arta") : CALAN : Paradisul duete din opeietr interpretate harta ţării; 20,40 Muzică pe mânesc de şa; Apifar-
nal. Proccdînd astfel, Comisia popor de a-şi alege singur ca pentru presiuni economice sau nilor Unite în stimularea coo („11 Iunie)" ; GHEŢAR : de Constanţa C.impeanu, To adresa dumneavoastră. Buletin maceutica — folosirea
Economică O.N.U. pentru Eu ingerinţe în afacerile interne. perării economice, tehnico- Naufragiaţi în spaţiu, seriile de ştiri (ora 21,00). Consem produselor apicole pen
lea dezvoltării, pe egalitate şi ştiinţifice şi culturale — atit în ni ■ Buiacici şi George Hazgan; nări (ora 21,30); 22,00 Radio tru tratarea unor boli;
ropa va deveni un organism neamestec în treburile inte.rne, O însemnătate deosebită are, I-II („Minerul") ; PETRO 10,00 Buletin de ştiri. Curier jurnal. Buletin meteorologic.
de promovare a noilor rapor pe renunţarea la forţă şi la a- in momentul de faţă,, stabili Europa, cît şi pe celelalte con ŞANI : Proprietarii („7 No economic; 10,10 Tineri com Sport; 22,30 Bijuterii muzica Mozaic ;
turi economice, va determina meninţarca cu forţa. rea unor relaţii noi cu statele tinente — pentru asigurarea iembrie") ; Afecţiune („Repu pozitori; Vasilc V. Vasilache le; 23.00—5,00 Estrada noc 18,25 întrebări şi răspunsuri:
participării tuturor statelor la
progrese însemnate în făurirea Ca urmare, în lume are loc africane şi, în primă urgenţă, soluţionarea marilor probleme blica") : LUPEN1 : Luna fu şi Andrei Proşicanu; 10.30 turnă. (Buletine de ştiri la Recomandări metodice:
unor relaţii cu adevărat noi în un curs nou de destindere, de lichidarea definitivă a asupririi care confruntă astăzi omeni rioasă („Cultural"): I.ON’EA : Fişier editorial; 10.30 Din orele 23,00; 2,00 4,00). Seminariiic recapitulati
tre statele continentului nostru, apropiere şi colaborare între coloniale pe acest continent. rea. Pornind de la aceasta, con Drumurile bărbaţilor (..Mine cîntccele si dansurile popoa ve: Ce este „calitatea
în crearea unui climat de în popoare. Desigur, acest curs Este cunoscut că o ţară euro sideram că şi Comisia Econo rul") ; ANINOASA • Dragos relor; 11,00 Buletin de ştiri; vieţii" ?; Cultură şi re
credere şi apropiere între po nu a devenit încă ireversibil. peană, Portugalia, menţine îhea mică pentru Europa — orga te şi amenzi („Muncitoresc") : 11,05 Melodiile lanlarei; 11.20 ligie (II);
poare, în întărirea destinderii Mai sînt forţe reacţionare sub dominaţie colonialista un nism important al Organizaţiei PETRII.A : Fata bătrînă Avanpremieră Radio-TV; 11,35 18.55 Publicitate;
şi cooperării în Europa. De care încearcă să întoarcă îna număr dd ţări africane, impie- Naţiunilor Unite — poate să („Muncitoresc"); VULCAN ; Prezenţe solistice — Marina 19,00 Film serial pentru copii:
altfel, desfăşurarea lucrărilor poi roata istoriei, să frîneze dicîndu-lc să-şi afirme liber aducă o contribuţie de seamă 100 de lei („Muncitoresc") ; Voica şi Ludo Dalia; 12,00 „George". Reluarea epi
Conferinţei pentru securitate evoluţia spre colaborare şi prie fiinţa naţională, să se constituie la soluţionarea marilor pro URICANI : Efectele razelor Buletin de ştiri, I ( m i l sodului „George face o
europeană, apropiata încheie tenie între popoare. De aceea, în state independente, să-şi bleme care preocupă astăzi o- gamma asupra crăiţelor („7 uire cu melodia populară si In jurul orei 13.35 — excursie";
re a fazei a doua şi posibilita făurirea unei lumi mai bune şi clădească viaţa corespunzător menirea, la promovarea destin Noiembrie") ; ORÂŞTIE : Ma interpretul preferat; 12,30 Şti transmisiune directă — cere 19,25 1001 de seri. Povestea Iui
tea ţinerii în vara acestui an mai drepte pe planeta noastră aspiraţiilor lor vitale. Apare derii si păcii în lume. rele vals, seriile I-II („Patria"); inţa la zi; 12,35 Formaţii monia plecării preşedintelui Ru moaja;
a fazei a treia la nivel înalt, cere încă eforturi susţinute din normal ca toate ţările europe îmi exprim speranţa, stimaţi Fiul mecanicului de locomo participante la concursul co Republicii Costa Rica. Jose 19,30 Telejurnal. 1 Mai 1973
evidenţiază cu putere rolul im partea tuturor popoarelor. ne să acţioneze hotărît pentru oaspeţi, că participarea dum tivă („Flacăra"); GF.OAGIU- ral interjudeţean „Cîntare pa Figueres Ferrer care, la invi — sub semnul anului
portant pe care îl au schimbu Viaţa demonstrează că însă a determina Portugalia sa re neavoastră la această sesiune la BAi : Seceră vi rit ul sălbatic; triei"; 13,00 Radiojurnal. Bu taţia preşedintelui Republicii jubiliar;
rile economice, relaţiile econo nătoşirea climatului politic in nunţe la politica ei anacronică, Bucureşti vă oferă prilejul să HAŢEG : Joc Kidd („Popu letin meteo-rutier. Socialiste România, tovarăşul Scară pentru tineret;
mice în înfăptuirea unei adevă ternaţional, întărirea securită să dea curs Declaraţiei Organi cunoaşteţi mai îndeaproape lar") ; BRAD : Păcală, seriile 13,15 Revista şlagărelor: 13.00 Nicolae Ceauşescu, a între- 21,30 Steaua fără nume — e-
rate securităţi pe continentul ţii mondiale sînt ^condiţionate zaţiei Naţiunilor Unite care munca poporului român pe ca I-II („Steaua roşie") ; GURA- Buletin de ştiri; 13,05 Varie prins o vizită oficială de pric- ntisiune-conciirs pentru
nostru. de instaurarea fermă şi genera prevede desfiinţarea neîntîrzia- lea construcţiei socialiste, posi BARZA : Raportul agentului tăţi muzicale: 13,30 Album tenie în ţara noastră: tineri interpreţi de mu
Progresul economic şi social lizarea în întreaga lume a tă a oricăror relaţii colonia bilităţile dezvoltării largi a co 36 („Minerul") ; ILIA : Des cu vechi melodii populare; 16,00-—17.00 Teleşcoală; Liceu zică uşoară;
contemporan impune în mod relaţiilor noi, de egalitate de liste. Sprijinirea cauzei drepte laborării .dintre România şi ţă pre o anume fericire („Lumi 15,00 Buletin de ştiri; 15.05 ’74; măsurile privind ge 22,25 24 de orc;
tot mai acut schimbul ra plină în drepturi şi respect a popoarelor din Angola, Mo- rile dumneavoastră, precum şi na"). Meridian-cliib; 16,00 Radiojur- neralizarea primei etape 22,30 închiderea emisiunii.
pid al noutăţilor ştiinţifice, pre mutual. zambic. Guineea-Bissau co do.rinţa poporului român de a
cum şi unirea eforturilor spe Ţinînd seama de însemnăta respunde nu numai aspi trăi'în pace şi înţelegere cu
cialiştilor din diferite ţări în tea deosebită pe care continen raţiilor legitime ale acestor po toate naţiunile lumii, de a con
vederea rezolvării cu mijloace tul european o are în dezvol poare, ci şi năzuinţei poporului lucra activ cu celelalte popoa
comune a unor probleme com tarea civilizaţiei umane, este portughez de a-şi aşeza' relaţiile re pentru cauza progresului şi
plexe ale cercetării moderne. firesc ca ţările europene — cu celelalte naţiuni pe 'respect civilizaţiei pe continentul euro-
Militînd pentru accesul tuturor deci şi Comisia Economică mutual şi avantaj reciproc. Rea . pean şi în întreaga lume. A N U N J Grupul de şantiere
naţiunilor la cuceririle ştiinţei O.N.U. pentru Europa — să lizarea independenţei naţionale Cu această convingere, do
moderne, Comisia Economică aibă un cuvînt mai greu de de către aceste ţări constituie resc să vă adresez tuturor, şi Combinatul siderurgic
O.N.U. pentru Europa poate spus în procesul înnoirii re o necesitate şi pentru dezvol prin dumneavoastră, popoare electromontaj Sibiu, şantier
contribui la ridicarea gradului laţiilor interstatale, să contri tarea relaţiilor ţărilor europene lor pe care le reprezentaţi, u-
de civilizaţie al fiecărui popor buie în mod mai hotărît la cu ţările din Africa. rări de fericire, bunăstare şi Hunedoara
european, precum şi la creşte ' promovarea noii politici in Pentru a se putea consacra prosperitate. Vă doresc succes eiectromontaj Deva
rea contribuţiei fiecărei ţări la ternaţionale. Fără îndoială că plenar luptei pentru progres şi în continuare în activitatea
îmbogăţirea patrimoniului ştiin popoarele Europei, care au prosperitate, pentru a putea dumneavoastră. (Aplauze). A N G A J E A Z Ă
str. 16 Februarie, nr. 4, telefon 12280
— muncitori necalificaţi, cu posibilităţi de salari* A N G A J E A Z Â
ţara noastră a preşedintelui zare pe reţea siderurgică.
Se asigură cazare la căminele muncitoreşti, ma
să Ia cantină contra cost şi decontarea biletelor de pentru şantierul Deva un economist principal cu stu
dii superioare.
transport de la domiciliu la Hunedoara, precum şi
Costa Rica, Jose Figueres Ferrer calificare in diferite meserii specifice siderurgiei pen Angajarea se face în baza Legii nr. 12 1971. (133)
care
elementar
învâţâmintul
au
toţi
candidaţii
tru
terminat.
lui de conducere al întreprin In cursul după-amiezii, pre electrica, unitate eu o putere Candidaţii vor prezenta la compartimentul anga
derii. Adjunctul ministrului şedintele Jose Figuerez Ferrer de 220 Mw. Performanţele teh jări a! combinatului fişa medicală din care să rezulte
şedinţele Jose Figueres Ferrer. prezintă cîteva date privind a vizitat barajul şi hidrocentra nice ale acestei centrale, pre
La încheierea vizitei, oaspe extinderea culturilor în sere în la de pe Argeş. cum şi eficienţa economică a că sînt apţ. pentru a lucra în siderurgie.
tele felicită călduros colectivul tara noastră, preocupările spe Elicopterele aterizează în a- întregului complex hidroenerge Angajările se fac zilnic începînd de la orele
unităţii pentru succesele obţi cialiştilor români pentru creş propierea oraşului Curtea de tic stîrnesc admiraţia oaspeţilor. 6,45. Candidaţii fă aibă vîrsta de 18 ani împliniţi.
nute, semnînd' în cartea de o- terea producţiei şi obţinerea u- Argeş. Oaspeţii sînt întîmpinaţi Preşedintele Jose Figuerez Ferrer, Vînd II famiili ajbine „Da- Vind stupi cabană. utilaj.
noare a întreprinderii. La des nor produse de înaltă calitate. de Ion Dincă, preşedintele Co adresîndu-se energctidenilor a- flant" in lăzi. Minulescu Vasi- Crişan, Deva, Decebal, 2.
le, pensionar, Dobra — Hune
părţire, preşedintelui Figueres îi La invitaţia gazdelor, oaspe mitetului Executiv al Consiliu flaţi de faţă, le-a declarat la doara. Vînd motocicletă Jawa 175
este înmînată, în semn de înal ţii vizitează hala de sortare şi lui popular judeţean Argeş, de plecare : „Complexul hidroener cmc, motor nerodat. Deva, te
tă cinstire, macheta unei loco ambalare, sectoare în care acti alte oficialităţi locale. getic de pe Argeş este o lucra Vlnd Moskvicl 407, bună sta lefon 11917, Pop, între orele
12—13.
motive electrice de 5 100 kilo vitatea se caracterizează prin- La barajul marii hidrocentra re grandioasă, executată în con re de funcţionare. Brad, tele
fon 1086, orele 7—15.
waţi, unul dintre produsele de cr-un grad ridicat de mecani le, şeful statului costarican a diţii dificile datorită zonei mon Vînd ataş. Deva. Ciangăi, VI-
bază ce poartă inscripţia „E- zare, precum şi o parte din cele fost salutat de Gheorghe Co tane în care a fost amplasată. Vlnd urgent apartament 2 nătorilor, 34, orele 18,30—19,30.
lectroputcre"—Crai o va. 32 ferme ale întreprinderii. coş, adjunct al ministrului e- Soluţia construcţiei, întregul camere. Deva, Micro 15, bloc Cumpăr apartament 2-3 ca
Coloana oficială de maşini La amiază, preşedintele Co nergiei electrice. Directorul hi ansamblu, fac cinste geniului G. ap. 36. Informaţii, după o- mere in Deva. Informaţii: Uri-
traversează apoi .oraşul, îndrep- mitetului Executiv al Consiliu drocentralei, ing. Nicolae Ba tehnic românesc. Adresez feli rele 15. eani, telefon 117.
tindu-se spre Complexul de se- lui popular judeţean Dolj a o- dea, prezintă distinşilor oaspeţi citări pentru această realizare Vlnd apartament 3 camere şi Rusti l.ucia aduc pe această
.'re Işalniţa. Preşedintele Repu ferit un dejun oficial în onoa o serie de date despre această de talie mondială". curte. Deva. str. Alcx. Sahis. cale mulţumiri pentru opera
blicii Costa Rica este întîmpi rea preşedintelui Republicii construcţie în formă de arc, Seara, preşedintele Republicii U. Informaţii: Burcea Elisabe- tivitatea intervenţiei medicale
doctorilor Moza, Goia, Bretoiu,
ta, sau Arad, telefon 38504.
nat aici de Ion Ceauşescu, ad Costa Rica. In timpul dejunu care face parte dintr-un vast- Cost* Rica ei persoanele care-1 Martini. Nadă. Pepenaru. asis
tentelor Păstorii! şi Groza. Spi
Vlnd casă cu grădină. Băiţa,
junct al ministrului agricultu lui, Gheorghe Petrescu şi Jose program elaborat în veduea însoţesc în vizita pe care o i^ Piaţa nouă, 95, Groza Romulus. talul unificat Dev=.
folosirii complexe * resurseicr
rii, industriei alimentare şi a- Figueres Ferrer au rostit toas hidroenergetice. face în România s-au înapoiat
pelor, de membri ai colectivu turi. Este vizitată, apoi, centrala în Capitală. A
—
Redacţia şl administraţia darnici\ Deva, str, Dr. Fetru Groza, nr, 85, Telefonaşi 1158? (secretariat), f2138 (economic), 12917 (viaţa satului, culturi, sport), 12133 (soda!, audienţe, scrisori), 11588 (corectura telex). — Tiparul i Tipografia o va.
e