Page 81 - Drumul_socialismului_1974_04

Proletari d!n toate firile, unlfj-va încheierea wiEitei in ţara noastră

a preşedinteluiRepublicii

Costa Rica, Jose Figueres Ferrer

încheierea convorbirilor oficiale

Joi la amiază, s-au înche­ guvernului. Emil Drăgănes- Din partea costarioană au
iat convorbirile oficiale în­ cu. viceprim-ministru al gu­ participat : dr. Manuel Agui-
tre preşedintele Republicii vernului. preşedintele Comi­ lar Bonilla, prim-vicepreşe-
Socialiste România. Nicolae tetului de Stat al Planifică­ dinte al Republicii, dr. Jose
Ceauşescu. şi preşedintele rii, Ştefan Andrei, secretar Luis Orlich Bolmarcich, mî-r
Republicii Costa Rica, Jose al C.C. al P.C.R., George Ma- nistrul sănătăţii publice, Os-
Figueres Ferrer. covescu, ministrul afacerilor car- Arias Sanchez, ministrul
planificării, Franklin Agui-
Din partea română au par­ externe. Vasile Pungan, con­ lar, ambasador.
ticipat Emil Bodnaraş şi Şte­ silier al preşedintelui Repu­ Convorbirile dintre cei doi
ANUL XXVI Nr. 5 999 VINERI 26 APRILIE 1974 4 PAGINI - 30 BANI fan Voitec. vicepreşedinţi ai blicii. Constantin Stănescu, şefi de stat s-au desfăşurat
Consiliului de Stat, Manea ambasadorul României la intr-o atmosferă cordială,
Mănescu, prim-ministru al San Jose. prietenească.

Semnarea Comunicatului comun
IN INTIMPINAREA ZILEI DE 1 MAI loc, joi la amiază, ceremonia Lupu, Manea Mănescu, Paul şedinte al Republicii Costa Rica,
Li Palatul Republicii a avut
dr. Jose Luis Orlich Bolmar­
Nicuiescu-Mizil, Dumitru Po-
semnării Comunicatului comun pescu, Leonte Răutu, Gheorghe cich, ministrul sănătăţii publice.
româno-costarican. Stoica, Ştefan Voitec, Constan­ Oscar Arias Sanchez, ministrul
Comunicatul comun a fost tin Băbălău, Miron Constanti- planificării, Franklin Aguilar,
semnat de preşedintele Re­ nescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, ambasador.
După semnarea comunicatului
întregiri spor de producţie — CU PLANUL PE 4 LUNI ÎNDEPLINIT publicii Socialiste Roman ia, Vasile Patilincţ, Ion Păţan, Şte­ comun, în aplauzele celor pre­
fan Andrei, George Macovescu,
Nicolae Ceauşescu, şi preşedin­
preşedintele
zenţi,
Nicolae
ministrul afacerilor externe, alţi
cu energie electrică economisită tele Republicii Costa Rica, jose membri ai guvernului, precum Ceauşescu si preşedintele Jose
Figueres Ferrer.
I.a ceremonie au fost de Fa­ si Constantin Stănescu, amba­ Figuercz Ferrer îşi strîng miini-
Angajamentul anual al laminatorilor de la bluming-je. LAMINORUL DE SlRMÂ Succesul constructorilor de maşini de la Criş- ţă tovarăşii : Emil Bodnaraş. Ma­ sadorul ţării noastre in Repu­ le îndelung, se îmbrăţişează cu
milabricate este de a realiza suplimentar sarcinilor de DE LA HUNEDOARA cior are la baza preocupările muncitorilor şi xim Berghianu. Gheorghe Cioa­ blica Costa Rica. căldură. Cei doi şefi de stat
plan 24 000 tone laminate. Iar ca o completare : întregul specialiştilor pentru creşterea productivităţii ră. Florian Dănălache. Emil Dra- Au fost prezenţi dr. Manuel s-au întreţinut apoi cu cordia­
spor de producţie va fi obţinut cu energie electrică eco. HUN) DOARA. Colectivul laminorului de muncii, indicator la care se înregistrează un găneseu, Janos Fazekas, Petre Aguilar Bonilla, prim-vicepre­ litate. ,
nomisită. „Angajamentul nostru este nu numai posibil jirmă din marele combinat hunedorean Înscrie
de realizat, dar chiar de depăşit — aprecia tovarăşul pe graficul entuziastei întreceri in cinstea lui spor faţă dc plan de 2 150 lei pe salariat.
Gheorghe Şerban, secretarul comitetului de partid pe sec­ 1 Mai o realizare de prestigiu — îndeplinirea Plecarea din Capitală
ţie. Cele peste S 500 tone de blumuri plus ţagle laminate planului pe primele 4 luni ale anului eu 6 E.M. CERTEJ
in plus de la începutul anului ne dau garanţia că ne vom zile mai devreme. Preşedintele Republicii stat, convorbirile care au a- Jose Figueres Ferrer a fost
ţine de cuvint ; adică, vom realiza sporul de poducţie Prin hărnicia laminatorilor Ovidiu Paşcu, CF.RTEJ, Tn zorii zilei de ieri, colectivul Costa Rica, Jose Figueres vut loc cu acest prilej au mar­ c o n d u s de preşedintele
preconizat, şl in întregime cu energie electrică economi­ Gheorghe Nasodi, Ton Sfetcu, Petru Petraru Exploatării miniere Certej a raportat in cinstea Ferrer, şi-a încheiat joi du- cat un nou moment important Nicolae Ceauşescu.
sită. şi aitor muncitori şi specialişti din secţie, pînă vilei dc 1 Mai un nou şi remarcabil succes : pă-amiază vizita oficială de în relaţiile dintre România şi Pe aeroportul Otopeni erau
la sărbătorirea muncii se vor da în plus aproa­ realizaiea sarcinilor aferente primelor patru prietenie pe care a făcut-o Costa Rica, în dezvoltarea arborate drapelele de stat
pe 3 500 tone laminate. De menţionat că, prin luni şt obţinerea unui avans de 14 luni tn în­ în ţara noastră, la invitaţia pe multiple planuri a cola­ ale Republicii Socialiste
depăşirea planului şi îmbunătăţirea calităţii pro­ deplinirea actualului cincinal. preşedintelui Republicii So­ borării şi conlucrării dintre România şi Republicii Costa
F.I.L. Orăştle ducţiei, colectivul şi-a îndeplinit sarcinile de cedat de un altul. In ziua de 24 aprilie în cialiste România. tovarăşul cele două ţări, reprezintă e Rica, care încadrează por­
De notat faptul că evenimentul a fost pre­
export aferente perioadei cu 15 zile înainte
contribuţie de seamă la cau­
tretele celor doi şefi de stat.
de termen. cadrul exploatării s-au organizat schimburi cu Nicolae Ceauşescu. za păcii şi cooperării inter Pe mari pancarte 6Înt scri­
Desfăşurate sub semnul
se, în limbile română şi s-pa-
AVAIS DE 350 SE ZILE U.U.M.R. CRIŞCIOR producţie mărită, fapt care a determinat în­ prieteniei şi înţelegerii din­ naţionale. (Continuare in pag. a IV-a)
De la reşedinţa oficială pî­
deplinirea sarcinii zilnice la nivelul exploatării
tre popoarele noastre, întil-
nă la aeroport, preşedintele
in procent de 110 la sută. Dintre colectivele
nirea dintre cei doi şefi de
CRIŞCIOR. Colectivul de la U.U.M.R. Criş- de mineri care s-au remarcat in ziua „produc­
IN REALIZAREA «IMULUI cior intimpiuă sărbătoarea muncii de la 1 Mai ţiei mărite , enumerăm brigăzile conduse de
1-
Petru Suciu, loan Pitic şi Petru Căsileanu
cu un succes de seamă •— îndeplinirea cu 5
zile mai devreme a planului pe primele 4 luni (sectorul Vor ţa), Viorel Neagu, loan Gheţa,
Angrenat in marea întrecere de a îndeplini cincinalul ale anului. Se estimează că piuă la 1 Mai uzina Petru Straja şi Ferenţ Martori (sectorul T), Preşedintele Nicolae Ceauşescu
înainte de termen, colectivul Fabricii de Industria locală va acumula in plus o producţie de peste 2,3 Cornel Ştefan şi Alexandru Incău (sectorul Ti),
Orâştie şi-a îmbunătăţit de mal multe ori angajamentele. milioane lei, concretizată în 145 tone maşini toan Bălţatu şi loan Covaci (sectorul Bocşa).
Ultimul cuvint este : 3 ani şl 7 luni. Avansul deja obţi. şi utilaje pentru lucrări miniere, de 2 ori mai Un merit deosebit revine colectivului sectoru­
nut — un an şl două luni — dă certitudinea că el va fi multe piese de schimb şi cu 4 la sută mai lui Vorţa, care şi-a depăşit planul la extracţie a primit pe secretarul general
respectat în mod exemplar. multe piese forjate şi matriţate. cu pesie 24 la sută.
— Principalii factori care au condus la acest devans —
ne spunea Inginerul loan Cindea, directorul fabricii —
sint sectorizarea unităţii pe ateliere specializate, dezvol­
tarea acţiunii de autodotare şl crearea unor noi mijloace al Uniunii Interparlamentare
de producţie, creşterea productivităţii muncii. Sint factori
care ne-au Impus o serie de cerinţe, să calificăm oameni,
să lărgim cooperarea cu uzinele mecanice din ţară. Numai nifestat faţă de lucrările se­ ce a contribuit în mare mă­
Preşedintele Republicii So­
aşa am reuşit ca intr-un Interval de timp scurt producţia cialiste România, tovarăşul siunii de la Bucureşti a U- sură la succesul reuniunii rle
noastră de serie să atingă 80 la sută. Nicolae Ceauşescu, a primit, piunii, pentru cuvîntarea ros­ la Bucureşti.
Trecerea pe scară largă, după un plan riguros, la
autodotare, a contribuit la obţinerea in acest cincinal a joi dimineaţa, pe secretarul tită la şedinţa inaugurală, pri­ In timpul convorbirii, abor-
general al Uniunii Interpar­
unor utilaje ce depăşesc valoric 10 milioane lei. O preo­ lamentare, Pio-Carlo Teren- mită cu satisfacţie şi interes dîndu-se unele probleme ale
actualităţii internaţionale a
cupare continuă s-a manifestat in direcţia calificării oame. de toţi parlamentarii prezenţi fost subliniat rolul însemnat
nilor. Numai in acest an sint incluşi in diferite forme de zio. şi apreciată ca o contribuţie
şcolarizare aproape 100 de muncitori, din care 13 urmează La primire a luat parte to­ de mare insemnălate la crista­ al parlamentarilor, al Uniunii
Interparlamentare în edifica­
cursurile şcolilor tehnice de maiştri, iar 14 sint la institute­ varăşul Miron Constantinescu, lizarea unor probleme ce au rea unei lumi drepte, mai bune,
le de subingineri din Hunedoara şi Cugir. preşedintele Marii Adunări stat în centrul atenţiei dezba­ in dezvoltarea relaţiilor eco­
Datorită acestor factori, am reuşit ca on de an sâ Naţionale'. terilor. El a relevat, de -ase­
nomice internaţionale şi in
mărim poductivitaten muncii. De pildă, tn 1973 aceasta Secretarul general al Uniunii statornicirea unui climat de
a crescut cu 4 la sută, Iar in primul trimestru al acestui Interparlamentare a ţinut să menea, condiţiile optime ce pace, înţelegere şi cooperare
au fost asigurate bunei desfă­
an cu 0,2 la sută faţă de prevederi. exprime preşedintelui Nicolae intre popoare,
Mişcarea de inovaţii şl raţionalizări cunoaşte şl ea e şurări a reuniunii, ospitalita­
largă dezvoltare. In anul trecut, spre exemplu, eficienţa Ceauşescu calde mulţumiri tea deosebită cu care au fost întrevederea s-a desfăşurat
acestora s-a ridicat pe fabrică Io aproape 600 000 lei pentru interesul deosebit ma­ înconjuraţi parlamentarii, ceea intr-o atmosferă cordială.
— In centrul preocupări! organizaţiei noastre de par­
tid. tineret şi sindicat — ne spunea Nicolae Andrei, secre­
tarul comitetului de partid pe fabrică — stă în momentul
de faţă îndeplinirea angajamentului luat, de a realiza
Oraşul Brad' Rezerve de folosire
M. FILCEA Iniţiativa muncitorilor (le Ia oţelăria electrică de la C.S. Hunedoara „Fiecare echipă să
realizeze lunar o şarjă de otel in plus cu energie electrică economisită" se apltcă cu succes.
De la începutul anului şl plnă In preajma zilei de 1 Mai. aici s-au dat peste plan mal bine de
(Continuare In pag. a ll-aj
5 001) tone oţeluri aliate şl s-au economisit peste 1 milion kWh energie electrică.
Foto : M. NEGRU intensivă a terenului construibil, care
Campania agricolă de primăvară Un valoros simpozion pe tema vor trebui vaiorificate
De la bun început, celui zare şi dezvoltare care tre­ Or, cînd trebuie construite
buie să găsească in cadrul
raporturilor dintre profesori şi elevi care parcurge textul proiec­ viitoarei legi o rezolvare op­ separat o fîntînă şi un grup
sanitar în spaţiul rămas li­
tului legii în discuţie i se
le insămîntarea porumbului sâ se folosească „Bă i pregătim pe relevă caracterul său unitar, timă şi cărora, prin actualul sanitare nu permit aceasta.
ber din cei 100 mp, normele
proiect, nu li se întrevede
tendinţa de a da o linie cla­
ră acţiunii de sistematizare.
particularitate. Are 16 aşa-
In această direcţie am avut soluţionarea. Bradul mai prezintă şi o altă
De pildă, actualul perime­
şi pînă acum o legislaţie. î'n-
zis-e străzi, foste localităţi a-
tru construibil al oraşului o-
din plin fiecare ori bună de lucru! elevi prin ei înşişi” * să, de multe ori. prevederi­ feră condiţii optime pentru cotite mediu urban numai cu
parţinătoare. Acestea sînt so­
JL
»
a se construi în cadrul lui
le diferitelor legi. decrete şi
acte normative privitoare la numele, pentru că principala
De curând S~f. desfăşurat ceasta, ea trebuie să-i sistematizare se aflau fie în ocupaţie a locuitorilor lor a
la Deva simpozionul „Re­ elibereze pe elevi din contradicţie unele cu altele, fost şi rămîne creşterea vi­
Marţi am vizitat cooperati­ la el am reţinut că pînă acum fie o lucrare lipsită de impor­ considerarea raporturilor strînsoarea tipului de re­ fie că nu dădeau posibilita­ In dezbatere publică: telor şi nu fără folos pentru
vele agricole de producţie de s au însămânţat cu porumb 38 tanţă pentru membrii consiliu­ profesori-elevi, condiţie a laţii în care autoritatea tea rezolvării în cele mai bu­ economie. A-i încadra pe
pe raz.a comunei Mărtineşti, ha din 206. Pe aceeaşi suprafa­ lui de conducere din această modernizării procesului de profesorului, hotărăşte sin­ ne condiţii unor probleme locuitorii acestor străzi în
pentru a urmări modul în care ţă de teren înaintea semănăto­ unitate agricolă, de nu vor să învăţământ." gură • şi exclusiv asupra ale localităţilor. Proiectul Legii privind regimul urban de folosire a
membrii cooperatori dc aici rii discuiau mecanizatorii Cor­ părăsească birourile nici în a- Satisiăcind pe deplin aş­ direcţiilor şi consecinţelor Proiectul Legii privind sis­ terenului înseamnă a-i face
acţionează in vederea termi­ nel Dudaş şi Ion Baciu. „Pă- cestc zile hotărîtoare pentru teptările celor prezenţi, in munca educativă. Se ştie tematizarea teritoriului şi a să renunţe la ocupaţia lor.
nării grabnice a însămînţării mîntul şi-a format o crustă, ca insămînţatul cerealelor ?! manifestarea a prilejuit un prea bine că educatorul e- localităţilor urbane şi rura­ sistematizarea Iată deci nişte particularităţi
porumbului. In raidul nostru urmare a ploilor căzute în ul­ la C.A.P. Jeledinţi am vă­ larg schimb de vederi şi xercită, de cele mai multe le. prin concepţia sa unitară, ale oraşului nostru şi poate
am fost însoţiţi dc inginerul timele zile. De aceea, ne-am zut la lucru o semănătoare. I.a experienţe, în jurul uneia ori, o influenţă hotărîtoa­ oferă un cadru propice de şi ale altor oraşe la care vii­
Alexandru Roşu, directorul propus să mai discuim o dată însămînţat se găseau inginerul dintre problemele funda­ re asupra elevilor. In a- dezvoltare urbanistică şi edi­ teritoriului, a toarea lege va trebui Să dea
S.M.A. Orăştic. Dc la însoţitor terenul destinat culturii porum­ şef al cooperativei. Petre Sas ti. mentale cu care se con­ ceste condiţii este nşor să o rezolvare în conformitate
am aflat ca în toate cele pa­ bului" — ne-a informat ingi­ şeful secţiei de mecanizare, Ion fruntă învăţământul nostru: înţelegem că drumul a- litară a localităţilor patriei localităţilor urbane cu nevoia folosirii mai bune
tru unităţi agricole c î te fiin­ nerul Roşu. Ne aşteptam ca la Niculescu, mecanizatorii Remus aşezarea ,pe baze şi prin­ firmării şi dezvoltării per­ noastre în conformitate cu
ţează pe raza comunei : Măr­ lucrarea de însămînţare a po­ Jerban şi Anton Fechete, coo­ cipii noi a raporturilor sonalităţii elevului rămîne prevederile Conferinţei Na­ a spaţiului construibil dar ţj
gineşti, Jelcdinţi, Dineu Mic rumbului să întîlnim şi mem­ peratoarele Edita Zudor şi Iri- mereu echivoc. De aceea ţionale a partidului din 1972. si rurale cu realitatea.
şi Dineu Mare, terenul destinat brii din consiliul de conduce­ na Vereş. Ce am constatat nou dintre educatori şi elevi. toate comunicările şi re­ O parte dintre schiţele de In legătură cu proiectele
Unanim a fost exprimată
însămînţării porumbului este re al cooperativei, cum este şi la însămînţatul porumbului în feratele simpozionului s-au sistematizare, detaliile şi pro­ tip dc case individuale aş a-
■in întregime pregătit pentru a normal. Dar nu s-a întîmplat această unitate este că îngrăşă- părerea că această mu­ meinţinut în consensul iectele de execuţie întocmi­ vea de asemenea o propu­
primi sămînţa. „S-au făcut lu­ aşa. Alături de tractorişti era minteie chimice se administrea­ taţie calitativă survenită te şi aplicate pînă acum. sau întregul volum de locuinţe şi nere. Ele să reprezinte mai
crări de bună calitate în a- doar membrul cooperator Efli­ ză printr-un dispozitiv specia! în gândirea şi practica di­ ideii că disciplina liber în curs de aplicare, sint con­ dotări necesare creşterii popu­ mult rodul consultării cu
ceastâ primăvară" — afirma di­ mfe Bodea. Singur alimenta se­ numai pe rîndurile de porumb, dactică izvorăşte din relaţiile consimţită şi conştientă, pe forme cu cerinţele proiectu­ laţiei prevăzută pînă în arhitecţi şi meşteri locali, cu
rectorul Roşu. mănătoarea şi tot singur urmă­ nu se mai dă şi la buruieni, a- oare guvernează societatea care se sprijină activita­ lui noii legi. Aş exemplifica 1990. In această privinţă e- populaţia în ultimă instanţă,
De acest lucru ne-am con­ rea dacă se înfundă sau nu. dică printre rîriduri, cum se noastră socialistă. relaţii tea şcolii, trebuie să aibă, în această direcţie, cu deta­ xistă deci rezerve pentru fo­ pentru a nu se ajunge la u-
vins şi noi. I.a U.A.P. Măr- Specialistul unităţii, inginerul proceda pînă acum. Inginerul ce se întemeiază pe o ca premisă şi urinare, a- liul de sistematizare a cen­ losirea intensivă a terenuluL niformitate în stil. Noi am
1 i ne >ti am iiililnit in cimp o şef Petre Dumitru, brigadiera Roşu ne spunea că 13 semă­ .largă democraţie colectivă, tragerea tuturor elevilor la trului oraşului Brad. Prin a- Avem însă în perimetrul res­ mai aplicat asemenea oro-
semănătoare dc tipul SPC-6, dc la cultura mare, Maria Mi­ ! dar şi pe o tot mai con­ acţiunea de influenţare co­ cesla se urmăreşte îmbina­ pectiv şi mult spaţiu pro­ iecte tip de locuinţe indivi­
tractată de tractorul condus dc nim, se găseau la sediul unită­ nători din 14, cîte are în do­ ştientă răspundere perso­ lectivă şi individuală, la rea perfectă a cerinţelor ur­ prietate personală insuficient duale fără a putea evita u-
mecanizatorul F.mil Trosan. Dc ţii. Insămînţatul porumbului să tare S.M.A. Orăştie, au fost e- nală. Astăzi, cînd idealul rezolvarea oricărei sarcini banisticii moderne cu folosi­ folosit. Parcelarea lui în niformitatea şi monotonia in
chi.pate cu astfel de dispozitive. omului este omul însuşii care stă în faţa şcolii. rea judicioasă a spaţiului con- condiţiile proiectului legii e stil, tocmai pentru că proiec­
şi cînd menirea societăţii struibil a construcţiilor însă îngreunată. Acest spa­ tele tip n-au fost rodul u-
Pe terenurile destinate însă- constă în afirmarea multi­ Prof. SABIN SELAGEA ţiu există în zone unde imo­
minţării porumbului la C.A.P. Şcoala generală din mai vechi folosibile şi •nor asemenea consultări.
laterală a personalităţii — care dau o notă de persona­ bilele nu pot fi racordate la
şcolii ii revin sarcini de comuna Vaţa de Jo* litate centrului oraşulu'. reţele de apă şi canal, şi din VOICU STAN
N. PANAITESCU
mare şi 'nobilă însemnă­ Bradul, ca oraş în continuă punct de vedere al investi­ vicepreşedinte al
tate politică. Pentru a- (Continuare in pag, a llJ-a) dezvoltare, prezintă însă cî- ţiilor nu se întrevede prea Consiliului popular
(Continuare in pag. o ll-a) ^^*Tai_________mmm ~.r ■ >—e»™.■■■ teva probleme de sistemati­ curînd această posibilitate. orăşenesc Brad
poşte)
SFATUL curtndu-s* de mult* apre­ prilej, e-au prezentat mon­ Je, textile, Îmbrăcăminte din preajma pesie so din xislenţă a combinatului
Hunedoara,
lie
literar-muzicale,
re­
taje
şi alte produse. Magazi­
BIBLIOTECARILOR ciere. citări, piese de teatru şi nul funcţionează In clădi­ lucrători de la această u- siderurgic.
Etapa a doua, care a
ÎN RECEPŢIE spectacole artistice. Au rea complexului meşteşu­ nltate au efectuat ieri avut loc in data de. 22 a-
La clubul „Slderurglstul" participat formaţii ale că­ T A găresc, In locul fostei sec­ 130 ore muncă patriotică. prilie a.c., a desemnat pe
din Hunedoara, a. avut loc Incepînd de ieri, a Înce­ minelor culturale din sa­ ţii de coafură. La fel ca şi în activita­ cei mal buni mecanici de
un amplu schimb de ex­ put recepţia fermei nr. 1 tele Voia, Galbena, A'AU - tea de deservire a uni­ locomotivă : loan Drâgu-
perienţa intre biblioteca­ a complexului de creşte­ şoara, Almaş, Techereu, PRIMII 100 MIEI tăţilor economice şi popu­ şan, loan Berariu şl Tra-
rii municipiului. Acest rea puilor de la Leşnic — Poieniţa, Poiana şi Balşa. LIVRAŢI LA COMPLEX laţiei, animatorii acestei ian Ranta.
„stat. al bibliotecarilor" a fermă ce deţine un nu­ Concursul se înscrie fn lăudabile acţiuni au fost
fost organizat din iniţia­ măr de 6 hale. In acest suita manifestărilor prl'e- In aceste zile, s-a înce­ lucrătorii Petru Ure lie,
tiva consiliului municipal fel, noua capacitate a în­ jnite de intîmpinarea celei O Z I put popularea complexu­ Blisabela Moldovan, Ion VREMEA
al sindicatelor. Tema dez­ treprinderii de stat „A- de-a XXX-a aniversări a lui de cieşteve şl mgrâ- Mlcin. Gavrllă Bănuţ. F- Pentru 24 ore
baterilor a constitult-o : vicola" Mintia va intra In Eliberării patriei, Congre­ şare a nucilor Simerla. llsabeta Şipoş şt alţii. Vreme relativ călduroa­
„Cartea — factor princi­ producţie cu fiS zile mal sului partidului şl zilei Datorită bunei tngrijl.l ce să, cu cerul variabil, mai
pal în dezvoltarea multi­ devreme. St cuvine a a- de 1 Mal. 11 s-a acordat, toii miei „CEL MA! BUN mult noros. Vor cădea
laterală a personalităţii". mtnti şt constructorul ca­ de la C.A.P. Deva au a- ploi locale. Vîntul va su­
re a reuşit performanţa juns la greutalea stabili­ MECANIC" fla moderat din sud.
MASA ROTUNDA finalizării lucrării înainte MAGAZIN DE tă pentru livrare. (a.pt ce Temperatura va ri cuprin­
de termen : şantierul nr. PREZENTARE $1 A fost ţinta ?) genericul
La Iii* a avut ioc zi­ a permis ca el să fie pre­ concursului „Cine ştie să noaptea între 5 şl *
lele trecute o interesantă s al T.C. Deva. DESFACERE luaţi la complex. unde cîştigă", organizat de că­ grade. Iar ziua Intre 17
masă rotundă cu tema : CONCURS AL Cooperativa „Drum neu" sint crescuţi după lehno- tre comitetele U.T.C. şi de fi 21 grade.
„Comuna lila pe drumul din Hunedoara a deschis logli Industriale. sindicat din uzina de
urbanizării". Au participat FORMAŢIILOR ARTISTICE zilele trecute In localita­ LA MUNCA transport uri feroviare 'C.S. Pentru următoarele
cadre din organizaţii de I.a Balşa, zilele trecute, tea Teliuc un magazin Hunedoara). Acţiunea sp două zile
partid, din instituţii de a avut Ioc un concurs al de prezentare şi desface­ PATRIOTICA înscrie în manifestările
rămîne
căldu­
Vremea
PriuAtirea terenului pentru insămînţaica porumbului este o stat şi numeroşi locuitori formaţiilor artistice de pe re care pune la dispozi­ Pentru Înfrumuseţarea consacrate apropiatei ^.ir- roasă. cu cerul schimbă­
lucrare căreia i se acordă maxi mă grijă la C.A.P. Banpotoe. al comunei, acţiunea bti- raz* comunei. Cu acest ţia cumpărătorilor trtcota- parcului »i zonelor verzi hă.tor!.rl a de ani de e- tor. Vor cădea ploi locale.