Page 83 - Drumul_socialismului_1974_04
P. 83
gagaMBMaaagasHasa
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 999 ® VINERI 26 APRILIE 1974
(Urmare din pag. 1)
s m
ANUL JUBILIAR Aspectul în discuţie pri
veşte deopotrivă climatul
lecţiei propriu-zise şi ra „AJUTIND STATUL NE A- ,
porturile dîn afara ei. La abatorul din Haţeg ganizează în aşa fel îneît In abator, 20 de tinere \ JUTĂM PE NOI" a Gheor- \
indiferent de activităţile lucrează aproape o sută de bună parte din el îl dedi salariate urmează la „Cer 1 ghe Faur, om trecut de 70 l
O lucrare dedicata sărbătorii pioniereşti prin care ele se materiali femei. „Greul" acestora îl că unei foarte bogate acti cul gospodinei" ; altele \ rec- ’ de ani, fost mulţi ani depu- /
zează. Dar dintre toate simte şi factorul poştal vităţi obşteşti. Din acest ventează cele 4 cercuri de J tat în Consiliul popular al 1
roadele educaţiei şcolare Gheorghe Calotă care, de punct de vedere obligaţiile educaţie socialistă, iar cină l comune-i Mia, ţine să fie în ^
alegerea drumului în viaţă două ori pe lună, intră pe sînt multiple, dar preşedin se organizează acţiuni de ? fiecare an primul dintre con- i
K m DE ACTIVITATE cîştigă, poate, cel mai mult, poartă cu cite 45-50 de re ta le face faţă. muncă voluntar-patriotică ţ pozitele şi taxele datorate i
j tribuabilii care îşi achită im- 1
numărul femeilor — dintre
viste „Femeia“ şi „Sătean-
de pe urma încrederii re
ciproce prin care se leagă ca . care Cristina Oroianu nu i statului. Mie — spune dînsul l
lipseşte — e foarte mare.
/ — să-mi daţi chitanţa nr. 1.
,
Şi între prezenţa factoru
P33EÎ1EASCÂ III JUDEŢUL HUNEDOARA elevii de profesorii lor. situat în imediata apropie cestea ?, am întrebat-o. 1 Şi de 7 ani la rînd el a 1
—
Cum reuşiţi toate a-
lui la. abator şi un panou
i primit chitanţa cu acest nu- ^
re a porţii există o strînsă — Nu-s singură. Primesc ? mâr. Işi onorează primul <
A ieşit de sub tipar, la gram, autorii cărţii realizea Corespunzător Directive legătură. Pe revistele „Fe un sprijin deosebit din par 1 obligaţiile către stat, este ’
Deva, lucrarea „25 de ani ză un tablou reprezentativ lor celui de-al IX-lea Con meia" şi „Sâteanca" sînt tea comitetului dc partid ^ un exemplu de cinste şi co- ţ
de activitate pionierească al mişcării pioniereşti hu gres al P.C.R., mişcarea consemnate cu creion chi şi a conducerii unităţii, iar l rectitudine pentru concetâţe. ^
în judeţul Hunedoara", e- nedorene în cei 25 de ani pionierească este aşezată 7 mic numele abonatelor ; la lingă mine — în munca / nii săi. „Statul ne aiută. \
ditată de Consiliul jude de activitate. Lucrarea de după 1906 pe baze noi, la panoul de onoare sugestiv obştească — am sprijinul ) Să ajutăm şi noi statul cu 1
ţean Hunedoara al Organi butează cu capitolul „Tra nivelul cerinţelor activităţii intitulat „Femeia zilelor unor tovarăşe cum sint: { ce putem. Ne aiutăm pe {
zaţiei pionierilor, în cinstea diţii progresiste ale mişcării educative în noua etapă noastre" se află expuse Elena Kovago, Zoriţa Popa, } noi", spune el. El a con- )
jubileului vieţii pioniereşti, de copii în judeţul Hune de dezvoltare social-econo- pregătim zece fotografii corespunză Maria Luchini, Violeta Al- r tractat un porc, o oaiie şi l
cît şi a importantelor eve doara", în care sînt rele mică a ţării. Urmînd in toare numelor : I\oana bulescu, Margareta Lazăr, \ 700 litri de lapte.
nimente din acest an — cea vate, pe baza documentelor dicaţiile tovarăşului Nicolae Buzgar, Dumitra Cîrlan. Olivia Petrcscu, M arida In comună sînt în prezent \
de-a XXX-a aniversare a da arhivă, tradiţiile de Ceauşescu cuprinse în cu- Ana Zepa, luliana horinez, Mîrmea, Florica Avrămcs- peste 400 de cetăţeni care \
Eliberării şi al Xl-lea Con luptă ale tineretului hune- vîntăiile la constituirea pe elevi Marcela Nistoroaie, Zoriţa cu şi multe altele. au achitat impozitele şi ta- I
gres al Partidului Comu dorean, educat de către Consiliului Naţional al Or Popa, Claudia Brădăţan, — Ce părere aveţi despre i xele datorate stat o lui pe
nist Român. Autorii mo partid în spiritul revoluţio ganizaţiei Pionierilor şi la Paraschiva Merian, Vasili- munca femeilor şi preşedin J 1974 din primele zilie ale ţ
nografiei — prof. Viorica nar care a caracterizat în cea de a Il-a Conferinţă ca Ştefan şi Aurica Ba- ta acestora ? Răspunsul la i anului, beneficiind conform »
Rişcuţia, preşedinta Consi treaga clasă muncitoare hu- Naţională a Organizaţiei cinschi. Zece nume ale tot întrebare ni la dat ing. ^ prevederilor legale, de boni- ?
liului judeţean al Organiza nedoreană. Deosebit de gră Pionierilor, întreaga activi prin ei atîtor femei — de cele mai Petru Aida. directorul aba ( ficaţii de 5 pînă la 7 ia sută. )
ţiei pionierilor, profesorii itoare sînt în acest sens do tate pionierească este în diferite profesii — fruntaşe torului :
Emilian Boldor, Vasile Bo cumentele privind activita dreptată spre sădirea în la locurile lor de muncă; — Ca salariată, tovarăşa \ RISIPA © Deşi se ştie că
ta, Eugen Burza, Ioan Ca- tea organizaţiei „Tineretul inimile tinerilor a respec U zece deoarece panoul e ne Cristina (>n<;«.. a este ex 1 trifoiul este o cultură care \
ba, Mariana Turcinschi, in Comunist" din Vulcan, care tului şi dragostei faţă de înşişi încăpător pentru mai multe, cepţională. .. preşedintă l nu se dă in stare verde în ţ
structori la Consiliul jude în 1929 avea 40 de mem muncă, spre sporirea con deşi in realitate ele exis Deseori între ea şi res a iMiB.wd .j* >eniel o ca- ' hrana animalelor si că acest t
ţean al Organizaţiei pionie bri între vîrsta de 11-15 tribuţiei purtătorilor crava tă. ponsabila bibliotecii orăşe riiCii'ri?., .iz l rezulta:ele ■ in , furaj nu se consrumă vara '
rilor — au reunit în pagi ani, toţi elevi la şcoala telor roşii cu tricolor la Şi legătura între pre neşti. Emilia Ch irită. se u rna manei educative des- ^ decît în cazuri cu totul ex- ţ
nile cărţii cele mai semni primară din localitate, cît creşterea frumuseţii şi bo zenţa factorului poştal şi a- discută telefonic şl se per jăşurate de membrele co- cepfionale, la cooperativa (j
ficative momente din via şi persecuţiile la care erau găţiei ţării. mintitul panou de onoare fectează amănuntele mt.'iei, ”i ultimii doi ani
ţa organizaţiei pioniereşti de supuşi elevii şi profesorii Monografia ne oferă o Cîţi dintre noi nu da se realizează prin persoana festărtior la care salariate n-a mai existat în dezbate ,' agricolă din Măirtinesti se i
\ practică pe scară larqă pă- 1
la înfiinţare pînă în pre care simpatizau cu ideile largă panoramă a activită torăm onoarea şi bucuri celei care poartă numele de le abatorului au V n<-1. re nici -o acar un singur l şunatul acestei cufturi. De ţ
zent, integrînd mişcarea comuniste. Sînt evocate a- ţilor pioniereşti, a iniţiati ile meseriei unui pro Cristina Oroianu, comunis biUtat.ea "ă partid ne. Me caz de sustrageri — sâvir- i pildă, în ziua de marţi, 23 1
pionierească în bogatele tra poi preocupările existente velor pionierilor hunedo- fesor sau diriginte din ta căreia de doi ani con dalionul Htera.r V'edae şit de femei — nici pe li 1 aprilie, am văzut păscînd 8 /
diţii ale mişcării muncito după Eliberare pentru aju reni, a succeselor obţinute perioada şcolii de care secutiv i s-a încredinţat P.SlcP''cn”' rpeitelvl de nna- nie de miliţie şi nici la co \ cai pe o tarla cu trifoi. în )
reşti hunedorene, in entu torarea copiilor şi organiza în confruntările cu pionierii ne-am legat sufleteşte? răspunderea de-a fi pre zle „Unim." ""ort -i-n misia de fudecată. Înain i văzul tuturor. Nimeni nu s-a ţ
ziasmul constructiv cu care rea lor într-o mişcare pio celorlalte Judeţe. Un capi Transformarea aptitudini şedinta comisiei de fon ei simţiri" : crom teren ..Unirea te vreme erau foarte mul
întregul judeţ se conectea nierească. tol special, Întitulat „Tot lor în profesiune şi a. pe abator ţărilor rom tine" sînt doar te ! \ încumetat să-î spună înqriii- \
ză la procesul Istoric al Capitolele „începuturile înainte", cuprinde rezulta acesteia în adevărată vo Profesional, de aproape cîteva din rnad° le eo’atm- ...Aşadar, Cristina O o- i torului care-i păzea să le
făuririi societăţii socialiste şi avîntul pionieriei după tele obţinute de pionierii caţie depi'nde în mare un deceniu, lucrează ca o- rărtt dintre comisia de fe : anu. preşedinta comis’ei } găsească un alt loc de păs- ^
1 cut. Oare acest procedeu t
multilateral dezvoltate. proclamarea Republicii“ şi hunedoreni în anul 1973 sub măsură de competenţa, peratoare telefonistă şl mei de la abator si biblio de femei de la abatorul din ij nu se numeşte risipă ? '
Aşa cum se subliniază în „Sub conducerea nemijlo deviza „In fiecare zi din pasiunea şi sinceritatea nimeni n-are motiv să se teca. tar reuşita deplină in Haţeg se recomandă prin
cuvîntul introductiv, cartea cită a partidului" cuprind viaţa de pionier, cît mai îndrumării elevilor către plingă de conştiinciozitatea fiecare nti a sărbătorilor de înseşi, rezultatele activităţii ^ STRADA © Mai mulţi lo-
se vrea „un tprijin util ample relatări, evocări ale multe fapte demne de vii un domeniu sau altul de ei. In ce priveşte timp: Ia 8 Marti» şi i lun’e este. sole obşteşti. ţ catari de pe bulevadul Dr.
pentru activitatea educativă vieţii pioniereşti hunedore tori comunişti", cît şi obiec muncă. Legat de aceasta, său liber, Cristina Oroianu tot rezultatul preocupării l Petru Groza ne.au sesizat că
a celor ce muncesc cu ne, de la înfiinţarea prime tivele principale ale activi dezbaterile simpozionului — soţie şi mamă — şl-l or preşedintei PETRE FARCASIU J dimineaţa, începînd de la
pionierii", oferind cititori lor detaşamente de pionieri tăţii organizaţiei în anul au evidenţiat un adevăr 1 ora 5,00, liniştea lor este
lor „o lucrare despre di din Judeţul nostru pînă la 1974 — anul jubileului or de mare valoare prac ^ conturbată de zqomotu! ca- >
mensiunile istorice ale pio- preocupările actuale ale or ganizaţiei pioniereşti, al ce tică, acela că alegerea i re-1 fac autobuzele I.T. A, J
nleriei hunedorene, surprin- ganizaţiei pionierilor, aflată lei de-a XXX-a aniversări mmM 1 şi I.J.G.C.L, care nu au puse i
zînd tradiţiile de bogate sub conducerea şl îndruma a actului de la 23 August profesiunii este decisivă \ la punct tobele de esopa- ?
valenţe educative ale miş rea nemijlocită a partidului. 1944 şi al celui de-al XI- în procesul de formare a i ment. Detonatiile, zqcvmotul >
cării de copii premergătoare Cititorul parcurge cu e- lea Congres al P.C.R. oricărei individualităţi. Diverse in lor maţii cerute redacţiei I asurzitof al maşinilor deran- i
anului 1949 şi ale Organi moţie această etapă densă Sub genericul „File din Pentru că elevii trebuie ) jează odihna locatarilor din i
zaţiei pionierilor, îndrumată din istoria vieţii pionie biografia unui sfert de veac" să-şi aleagă nu orice me Teodor Ciontuţ — Călan. Romului Muşa — Baia dc 3 la sută se acordă celor care
şi condusă de partid". Lu reşti. Pe baza articolelor a- sînt reunite, în capitolul serie pe care o pot face, Persoana încadrată în mun Criş. Prin org..neie de pensii au o vechime neîntreruptă in ^ numeroasele blocuri do pe /
T această arteră principală a )
crarea îşi mai propune părute în presă şi docu final al cărţii, amintiri e- ci profesiunea la care pot că cu un salariu tarifar lunar nu >e .i atribuie hileie pentru aceeaşi unitate intre 1 şi 5
scopul de a oferi date „de mentelor de arhivă este re moţionante din viaţa unor renunţa cel mai greu. A- între 1 501 şi 2 0C0 lei, cu sanatorii .• f.B.C. Mangalia. ani dacă lucrează în subteran oraşului, lată de ce noi |
spre structura organizaţiei constituit drumul parcurs foşti pionieri şi comandanţi domiciliu stabil în mediul ur Acestea pot fi obţiruc prin şi 2 la suta Ia o vechime ne tragem un semnal pentru ^
şi despre domeniile ei de spre perfecţionarea stilului de detaşamente şi unităţi, ceasta se poate obţine ban, beneficiază de alocaţie unităţile sanitare de specia întreruptă în aceeaşi unitate s .
conducerile celor două uni- ,
activitate, de a fixa coor şi metodelor de muncă ale cît şi declaraţii ale unor numai aplicînd cerinţa de stat pentru doi copii în litate. între 1 şi 5 ani, dacă lucrea tăţi care au în dotare auto-
donatele muncii pline de celei mal tinere organizaţii pionieri şi comandanţi de fundamentală a pedagogi stimă de 270 lei lunar (130 + Rozalia Cordoş — Călan. ză la suprafaţă. ţ buze, dar şi pentrn aqentii
abnegaţie a pionierilor în revoluţionare, prin insera astăzi, ce trăiesc zilele fe ei noastre: să-i învăţăm 140 Ici). In cazul relatat, s-a procedat Dumitru Panatie — Pctros. l de circulaţie de la Miliţia >
anul jubiliar 1914". rea celor mai semnificative ricite ale Jubileului pio şi să-i educăm pe elevi Gh. Hubalî — Silvaşu de legal. . Din momentul în care vi s-au i munlclpulul Deva, care tre- ţ
Consecvenţi acestui pro fapte şi acţiuni pioniereşti. nieresc. T. ISTRATE prin ei înşişi. Sus. Luaţi legătura cu ser Treja lanc — Stănija. Da compensat în bani drepturile i buie să pună „stop" acestor ^
viciul personal al unităţii un că dovediţi cu acte oficiale de concediu de odihnă cu o_ 1 nereauli. ţ
de sînteţi angajat. o vechime efectivă în muncă cazia încetării raporturilor do © Consiliul J
de cel puţin 5 ani şi aveţi muncă cu unitatea, nu mai J LOCUINŢA
vîrsta de 57 ani, puteţi soli puteţi pretinde ca după re I popular municipal Deva a )
venirea în cadrul aceleiaşi u-
cita ajutor social Oficiului dc
.. Acţiuni permanente, asigurări sociale şi pensii De nităţi să vi se acorde şi în \ făcut eforturi pentru a crea |
^ asociaţiilor de locatari şpatiu i
natură concediul dc odihnă
va.
ivlaria Dragomir — Valea respectiv. î pentru birouri. După toate ,
de la i
1 astea, iată că cuiva
Ioan Coveşan — Mintia.
conjugate spre un ţel Dîljii. Luaţi legătura cu Ofi Durata concediului de odihnă \ asociaţia C.T. 9 nu i-a con. ^
ciul de asigurări sociale si
^ venit să se mute din Goldu ţ
se stabileşte în raport cu ve
pensii Deva.
chimea în muncă. In scrisoa 1 în Bariţlu şl asociaţia ocupă, i
Moise Magda —• Stănccşti- re nu arătaţi ce vechime în I cu destinaţia de birou, o 1
comun-mai lina Ohaba. Prezentaţi Oficiului muncă aveţi. Dacă aveţi o ve 1 uscătorle de la blocul 9 de ţ
de asigurări sociale şi pensii
Deva procesul verbal de cla chime în muncă de pînă Ia ^ care locatarii au mare ne. (j
5 ani, durata concediului anu
^ voie.
ţ
servire a consumatorilor sare sau foia de observaţie al dc odihnă este de 15 zile i TRANSPORTUL © — No, \
clinică emisă de către comi
lucrătoare. In ceea ce priveş
sia medico-militară centrală.
te calculul indemnizaţiei pen \ oare de ce nu pleacă, că-i (j
D. I. — Teliuc. Angajaţii tru concediu, el se face pe ba
Convorbiră cu tovarăşul POMPILIU TRIFAN care au o vechime în muncă za salariului mediu zilnic pe i vremea ? — se întreba o i
T mătuşă în autobuzul Simeria 1
directorul I.C.S.A.P. Hunedoara pînă la 5 ani au dreptul la ultimele 12 luni.
un concediu anual de odihnă Ioan Vieru — Hunedoara. ^ —. Orăştie, în ziua de 24
ilătit cu durată de 15 zile
— Ştim ci reţeaua de ali ceaun” ; la „Gambrinus" — fucrătoare. La aceste zile se Potrivit legii, în cazul în ca t aprilie a. c. la ora 10 (au.
mentaţie publică a Hunedoa mult căutata „Tochitură mol- re, după ce angajatul a efec J tobuzul trebuia să fie ple-
rei se întinde pe o arie lar dovcnească"şi „Antricotul hu mai pot adăuga, dacă este ca tuat concediu! dc odihnă, con i cat de vreo 7 minute). Am
gă, că este chemată să ser nedorean" ; „Frigărui haid'u zul, drepturile de concediu su tractul său dc munca a înce ţ privit şi noi prin qeamul
vească zilnic mii dc consu ceşti" se pregătesc la cramă . plimentar, în cazul în care vă tat la cererea acestuia, cl va l autobuzului. Şoferul Gheor- \
matori. Ce întreprindeţi pen „Tocăniţă ca la mama acasă' desfăşuraţi activitatea în locuri fi obligat să restituie unităţii ■ ghe Iar nu-şi terminase încă ^
de muncă cu condiţii deose
tru ca 'nivelul acestei serviri — la „Retezatul" — Călan şi partea din indemnizaţia de ... discuţia cu impiegatul de i
să cunoască creşteri constan altele. bite prevăzute în H.C.M. nr. concediu corespunzătoare pe , serviciu. O fi $i asta ceva /
1149/1968. In ceea ce priveşte
te ? — O întrebare pe o temă sporul pentru vechimea neîn rioadei nelucrate din anul \ dar respectarea programului 1
— Intr-adevăr, avem 102 despre care se discută rnult treruptă în aceeaşi unitate, se pentru care i s-a acordat acel nimic ? ţ
unităţi, înşirate de la Batiz dar roadele nu se văd în concediu.
pînă la Lunca Cernii de totdeauna l ce preocupări acordă în procent de 3 la s
Sus. Ele au diverse profiluri, există pentru ridicarea nive sută acelora care au o vechi IOAN VASIL1E ţ SANCŢIUNI © Salariatele ,
me neîntreruptă în aceeaşi u-
în funcţie dc cerinţele şi so lului de conştiinţă al lucră nitate între 5 şi 10 ani. Pen VASILE AVRAM 1 depozitului de butelii din \
licitările zilnice ale consuma torilor din alimentaţia publi tru angajaţii unităţilor din de la Direcţia judeţeană l Brad, Valeria Stehan, Melexi. ţ
torilor : bufete, bodegi, bra că, comportarea lor amabilă, pentru probleme de muncă / na Androne si Mariana Eno- i
serii, birturi, bufete, exprese, cinstită faţă de cei pe care-i industria minieră, sporul de şi ocrotiri sociale 1 iu, care se ocupă cu primi-
lacto-vcgetariene, cramă, gos servesc ? l rea comenzilor de butelii de 1
podina, cofetării, patiserii, — Vreau să subliniez cu în legătură cu reluarea cursurilor l aragaz, si distribuitorul Ni- \
centre de răcoritoare, cantine- toată tăria că la noi se ac ■ colae Marcu au fost sanefio. t
restaurant, bufete dc incintă, ţionează cu fermitate şl în universitare după vacanţă I naţi cu avertisment pentru i
microcantine, restaurante. Con această direcţie. Organizaţia Medicul Ioan Cuniac, de la Spitalul din Hunedoara, consultă şl tratează cu multă grilă Ministerul Educaţiei şi Invă ţămîntului anunţă că reluarea mai multe abateri avute si '
ştienţi de îndatoririle pe de partid, cele de sindicat şi pe micuţii Iul pacienţi.
)
In fotografie : Lucrlnd cn un aparat Rdntgen „TUR-700" pentru fixarea diagnosticului.
necores-
pentru
atitudine
care le avem faţă de clien tineret au în atenţie perma Foto ! N. STOICAN cursurilor universitare după vacanţă se va face luni, 6 mai / punzătoare fată de soliei- i
a. c.
tela noastră ne străduim să nentă ridicarea gradului de
îmbunătăţim în permanenţă conştiinţă politică fi profesio ' tanti. i
activitatea, clienţii să fie mai nală a salariaţilor, întrona
bine primiţi şi serviţi în fie rea unii discipline responsa REFLECTOR q Păşunea de \
care unitate. Ne obligă la a- bile în muncă, a unui com lingă satul Chimindia, a i
ccasta prestigiul dobîndit, mai portament civilizat, apărarea CAP. Banpotoc, este zilnic T
cu scamă dacă ne gîndim că cu sfinţenie a averii obşteşti J asaltată de orătăniile cetă- \
anul trecut am fost clasaţi ce o avem în grijă. Pagubele Alimentaţia raţională - condiţie a sănătăţii \ ţenilor din această localita. I
pe un loc de frunte pe ţară, aduse avuţiei naţionale s-au ^ te. Situaţia este privită însă ?
în cadrul întrecerii socialiste, redus considerabil, fiind, aş i cu seninătate, deşi factorii )
desfăşurată între întreprin putea spune, neînsemnate, be ' de răspundere din conduce- \
derile de alimentaţie publică, neficiile realizate peste plan, Statisticile mondiale arata vitoare la compoziţia chimi rol de a furniza energia, ne zente în zarzavaturi şi fruc cantităţii de grăsimi de origi
iar anul acesta cantina-restau- în primul trimestru sînt de ca în ţările cu nivel de via că şi rolul regimului de ali cesară organismului (rol e-i te. ne animală si a colesterolului \ t Qre rea unităţii invocă sus şi (
lipsa de păşune pentru i
rant „Siderurgistul" a fost peste 400 000 lei, numărul re- ţă ridicat, bolile care ocupă mentaţie, care se cere a fi nergetic) — prin arderea lor Acceptarea unei alimenta din alimentaţie; limitarea consu l animalele proprietate ob- >
premiată, tot la nivel do clamaţiilor consumatorilor a locul îritîi în clasamentul ge concordant cu interesele u- se degajă un mare număr de ţii neraţionalc are unele re mului de glucide, în special 1 Sţească. Nu poate face oare \
ţară. scăzut mult. De fapt, aş vrea neral al morbidităţii şi mor nui organism bolnav. Mai cu calorii. Grăsimile comestibile percusiuni deosebit de gra sub formă uşor asimilabilă, ţ nimeni ordine în privinţa qos- l
— Aţi vrea să vă opriţi să precizez că lucrători ca i talităţii sînt cele ale aparatu scamă că timpul rezervat u- îşi au originea în mediul a- ve asupra organismului. Foar dulciuri, zahăr, ciocolată etc. ţ podăririi păşunii în cauză ?
şi la cîteva acţiuni de mo Miron Guleş, Lucreţia Bog lui cardio-vascular — inimă nei consultaţii medicale, deo nimal şi vegetal. In prima te multe experimente şi cer Singura formă ştiinţifică,
dernizare a reţelei ? dan, Emilia Popel, Ana Si- şi vase. Esenţa acestor boli sebit de scurt, în condiţiile categorie intră: untul, untu cetări au dovedit rolul ali inofensivă pentru organism, ) PROCESE © Alexandru Ră- l
— Numai în ultima vreme nescu şi alţii, care au doved't o constituie relaţia între in aglomeraţiilor permanente, nu ra, iar în cea de a doua u- mentaţiei, în special al con ţ ţoi, Oscar Faur si Constantin /
am modernizat cofetăria şi dezinteres în muncă, au fost divid şi mediul înconjurător, permite totdeauna răgaz pen leiurile de măsline, floarea sumului mare de grăsimi ani de a reveni la greutatea idea i Botezatu au atacat şi je- )
lă este regimul hipocaloric,
cafe-barul din Călan, am in- schimbaţi, înlocuiţi cu oa prin aceasta înţelegîndu-se tru lămuriri şi instruiri am. soarelui, porumb, in. male, în producerea celei mai diversificat, regim care tre 1 fuit pe G. T. de la mina l
timizat, prin schimbare de meni corespunzători. tot ce vine în legătură cu ple privind modul de ali Avînd în vedere rolul con ucigătoare boli a secolului buie menţinut permanent, per ţ Dilja. Pentru tilhărie, au fost ' i
, cimu Limurie, au tost
mobilier, cofetăriile „Ileana” — ...In acelaşi timp, desi omul, indiferent de natura mentaţie. firmat pe care îl au grăsimi nostru : arteroscleroza. Consu condamnaţi, în cadrul unui '
si „Garofiţa", din Hunedoara, gur că aveţi şi lucrători care sa : biologică, fizică, socială. mul crescut de grăsimi duce severent, gradat în funcţie ( proces public, primul — l
„Victoria", "din Călan. Tot merită laude pentru munca Alimentaţia, munca, odihnh, la creşterea concentraţiei de dc starea biologică. încercările I iniţiatorul — la 6 ani 1
aici putem adăuga lucrările ce o desfăşoară. relaţiile sociale, mijloacele de substanţe, grase din sînge (co de a slabi în salturi, prin închisoare, iar ceilalţi doi — ]
de modernizare şi intimizarc — Fără îndoială. Vă rog informare culturală, viaţa de Marea varietate de alimen le animale în producerea ar- lesterol şi altele) care în „posturi negre", prin medi ) complicii, la cite 4 ani. \
efectuate la restaurantele să-i notaţi pe Eduard Ştefă- familie alcătuiesc mediul am te întîlnite în viaţa de toate terosclerozei, se recomandă exces se depun pe pereţii camente sînt sortite dc la în ţ © Matei Luca din Uricani a j
„Corvinul", „Gambrinus”, „In n'escu, Susana Fulca, Viorica biant în care trăim. Pentru zilele, prezentate într-o şi folosirea cu precădere a gră vasculari, ducînd la îngroşa- ceput eşecului şi, în acelaşi i fost condamnat la un an i
tim", „Retezatul" — Călan, Fechete, Maria Hirgiliu, Vio ca viaţa noastră să se des mai mare varietate de prepa similor vegetale. rea şi apoi la astuparea com timp, sînt dăunătoare orga 1 închisoare pentru abandon J
„Ciuperca" şi altele. rica Pitican, Avram Puiuleţ, făşoare în limitele unor pa rate, pentru diferite gusturi, Glucidele sau zaharurilc, pletă a vaselor. nismului. ^ familial : si-a părăsit: sofia '
— Dar pe linia extinderii "Zukcrberger Andrei şi mulţi rametri de confort fizic şi se rezumă, în fapt, din punct asemănător lipidelor, au un In concepţia generală, „re Dorinţa de a mînca Ia I şi pe cei 4 copii, lăsindu-i \
reţelei, ce ar fi de consemnat? alţii. Faptul că primul tri moral, care ar defini starea de vedere chimic, la cîteva rol energetic, însă cantitatea gimul" este etichetat ca ceva unii indivizi, de obicei graşi, l < *' " i
— In microraionul 6 al mestru al anului l-am înche de sănătate, trebuie păstrate, categorii de substanţe cunos de energie este mai mică, dar deosebit de sever, care de o- este brutală, chinuitoare. Nc- 1 de multă vreme fără nici un
Hunedoarei a fost deschis iat cu o depăşire Ia volumul cu acest mediu, relaţii armo cute sub numele de principii eliberată într-un timp mai bicei, nu se respectă decit satisfacerea acestei dorinţe se ^ sprijin. \
restaurantul „Păltiniş” şi co desfacere în sumă de peste nioase şi echilibrate. alimentare. Acestea sînt : rapid. Cantitatea de glucide foarte puţin timp. In accep poate totuşi impune, e drept,
fetăria „Amandina", Ia par 1 200 000 lei, din care la pro Bolile cardio-vasculare şi proteinele, lipidele isi gluci consumată în plus se depune ţiunea clasică, corectă, prin cu eforturi, dar şi cu preţul ) ULTIMA ORA ® Odată !
terul cantinci-restaurant „Si- ducţia proprie mai bine de mai ales cele cu ponderea dele. La aceste 3 principii se sub formă dc grăsime, şi în regim se înţelege un com J cu venirea primăverii, micuţii \
derurgistul" s-au pus la dis 100 000 lei, demonstrează că cea mai mare în rîndul popu mai adaugă apa, vitaminele acest fel consumul necontro plex de măsuri — dc ordin altor satisfacţii. Impulsul a- ţ cetăţeni ai Orăştiei — a 1
fcctiv,
plăcut,
de
produs
C
poziţia consumatorilor 4 uni şi lucrătorii întreprinderi' laţiei (arteroscleroza şi hiper şi sărurile minerale. lat de produse făinoase, dul alimentar, mişcare, respiraţie aliment trebuie canalizat spre < toţi copiii — îsi cer dreptul ţ
tăţi noi — patiserie, gospo noastre, în frunte cu comu tensiunea arterială) sînt ex Proteinele sînt substanţe ciuri, prăjituri, duce la în- în aer liber, viaţa spirituală ) Io joacă. Dar în frumosul t
dina, cafea şi rotiserie. niştii, sînt hotărîţi să mun presia „stricării" echilibrului chimice organice cu cea mai grăşare, . mai ales la persoa ordonată etc. In acest fel, alte canale ca : plimbări, ) parc din oraş unde este a- ?
— Ce loc ocupă pe listele cească cu răspundere şi ab din relaţia omului cu mediul complexă structură dintre nele sedentare. regimul este o concepţie pusă jocuri în societate, vizionări
zilnice de meniu „specialita negaţie pentru a cinsti cum înconjurător. toate substanţele nutritive, Pentru a fi raţională, o în serviciul „artei de a trăi". de spectacole , alte activităţi. ^ menajat un loc de Joacă, ’
tea casei”, care ştim că are se cuvine cele două mari e- Legătura strînsă dintre bo constituind baza vieţii. Surse alimentaţie trebuie să cuprin Aşadar, alimentaţia în bo Niciodată nu trebuie sa t aceştia qăsesc numai băl. \
o bună tradiţie la Hunedoara? venimente politice din acest lile inimii, în general, şi le cele mai importante de dă, echilibrat, toate principi lile de inimă, şi îndeosebi în uităm că nu trăim ca sa / toace de apă, hinte rupte, l
— Voi aminti doar cîteva, an, din viaţa ţării, a XXX-a alimentaţie, legătură deosebit proteine sînt alimentele de ile alimentare,’ în concordan arteroscleroza confirmată, ur 1 balansoare „sinistrate". ,
lăsînd la latitudinea consu aniversare a Eliberării patriei de importantă pentru evolu origine animală: carnea, lap ţă cu greutatea ideală, efor măreşte : combaterea obezită mîncăm, ci mîncăm ca sa REPORTER
matorilor a-şi alege dună şi cel de-al Xl-lca Congres ţia bolii şi vieţii persoanelor tele, brînzeturile, ouăle, mai tul fizic şi starea de sănătate ţii, deci reducerea greutăţii trăim.
gusturile şi preferinţele lor. a! partidului nostru ! care suferă de inimă, obligă puţin cele din regimul ve La aceste principii alimentare corporale, chiar cînd este
Astfel, la „Corvinul" se poa la tratarea, măcar în linii getal — fasolea, soia. de bază se adaugă vitamine vorba numai de simple de Dr. EMIL GOIA \ ■
te consuma „Muşchi de vită Convorbire realizată de generale, a cîtorva date pri Lipidele sau grăsimile an le şi sărurile minerale, pre-. păşiri ponderale; reducerea medic specialist cardiolog
i L Corvinul" Şi „Pui GH. I. NEGREA
(_____________