Page 83 - Drumul_socialismului_1974_04
P. 83

gagaMBMaaagasHasa

           DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 999 ® VINERI 26 APRILIE 1974





                                                                                                          (Urmare din pag. 1)
                                                                                                                                                                                                                                      s m
                                 ANUL JUBILIAR                                                           Aspectul  în  discuţie  pri­
                                                                                                       veşte   deopotrivă   climatul
                                                                                                       lecţiei  propriu-zise  şi  ra­                                                                                                 „AJUTIND STATUL NE A- ,
                                                                                                       porturile   dîn   afara   ei.     La  abatorul  din  Haţeg   ganizează  în  aşa  fel  îneît   In  abator,  20  de  tinere     \ JUTĂM PE NOI" a Gheor- \
                                                                                                       indiferent   de   activităţile   lucrează  aproape  o  sută  de   bună  parte  din  el  îl  dedi­  salariate  urmează  la  „Cer­  1  ghe  Faur,  om  trecut  de  70  l
                   O lucrare dedicata sărbătorii pioniereşti                                           prin  care  ele  se  materiali­  femei.  „Greul"  acestora  îl   că  unei  foarte  bogate  acti­  cul  gospodinei"  ;  altele  \  rec-   ’  de  ani,  fost  mulţi  ani  depu-  /
                                                                                                       zează.   Dar   dintre   toate   simte   şi   factorul   poştal   vităţi   obşteşti.   Din   acest   ventează  cele  4  cercuri  de   J  tat  în  Consiliul  popular  al  1
                                                                                                       roadele   educaţiei   şcolare   Gheorghe  Calotă  care,  de   punct  de  vedere  obligaţiile   educaţie  socialistă,  iar  cină   l  comune-i  Mia,  ţine  să  fie  în  ^
                                                                                                       alegerea  drumului  în  viaţă   două  ori  pe  lună,  intră  pe   sînt  multiple,  dar  preşedin­  se  organizează  acţiuni  de   ?  fiecare  an  primul  dintre  con-  i
                                  K m DE ACTIVITATE                                                    cîştigă,  poate,  cel  mai  mult,   poartă  cu  cite  45-50  de  re­  ta le face faţă.  muncă     voluntar-patriotică   ţ  pozitele  şi  taxele  datorate  i
                                                                                                                                                                                                                              j  tribuabilii  care  îşi  achită  im-  1
                                                                                                                                                                                               numărul  femeilor  —  dintre
                                                                                                                                       viste  „Femeia“  şi  „Sătean-
                                                                                                       de  pe  urma  încrederii  re­
                                                                                                       ciproce  prin  care  se  leagă   ca .                                                   care  Cristina  Oroianu  nu    i  statului.  Mie  —  spune  dînsul  l
                                                                                                                                                                                               lipseşte — e foarte mare.
                                                                                                                                                                                                                              /  — să-mi daţi chitanţa nr. 1.
                                                                                                                                                                                                                                                         ,
                                                                                                                                         Şi  între  prezenţa  factoru­
             P33EÎ1EASCÂ III JUDEŢUL HUNEDOARA                                                         elevii de profesorii lor.       situat  în  imediata  apropie­                          cestea ?, am întrebat-o.       1  Şi  de  7  ani  la  rînd  el  a  1
                                                                                                                                                                                                 —
                                                                                                                                                                                                     Cum  reuşiţi  toate  a-
                                                                                                                                       lui  la.  abator  şi  un  panou
                                                                                                                                                                                                                              i  primit  chitanţa  cu  acest  nu-  ^
                                                                                                                                       re  a  porţii  există  o  strînsă                         —  Nu-s singură. Primesc     ?  mâr.  Işi  onorează  primul  <
               A  ieşit  de  sub  tipar,  la   gram,  autorii  cărţii  realizea­  Corespunzător   Directive­                           legătură.  Pe  revistele  „Fe­                          un  sprijin  deosebit  din  par­  1  obligaţiile  către  stat,  este  ’
             Deva,  lucrarea  „25  de  ani   ză  un  tablou  reprezentativ   lor  celui  de-al  IX-lea  Con­                           meia"   şi   „Sâteanca"   sînt                          tea   comitetului   dc   partid   ^  un  exemplu  de  cinste  şi  co-  ţ
             de   activitate   pionierească   al  mişcării  pioniereşti  hu­  gres   al   P.C.R.,   mişcarea                           consemnate  cu  creion  chi­                            şi  a  conducerii  unităţii,  iar   l  rectitudine  pentru  concetâţe.  ^
             în  judeţul  Hunedoara",  e-   nedorene  în  cei  25  de  ani   pionierească   este   aşezată             7               mic  numele  abonatelor  ;  la                          lingă  mine  —  în  munca      /  nii  săi.  „Statul  ne  aiută.  \
             ditată   de   Consiliul   jude­  de  activitate.  Lucrarea  de­  după  1906  pe  baze  noi,  la                           panoul  de  onoare  sugestiv                            obştească  —  am  sprijinul    )  Să  ajutăm  şi  noi  statul  cu  1
             ţean  Hunedoara  al  Organi­  butează  cu  capitolul  „Tra­  nivelul   cerinţelor   activităţii                           intitulat   „Femeia   zilelor                           unor   tovarăşe   cum   sint:   {  ce  putem.  Ne  aiutăm  pe  {
             zaţiei  pionierilor,  în  cinstea   diţii  progresiste  ale  mişcării   educative   în   noua   etapă                     noastre"   se   află   expuse                           Elena  Kovago,  Zoriţa  Popa,   }  noi",  spune  el.  El  a  con-  )
             jubileului   vieţii   pioniereşti,   de  copii  în  judeţul  Hune­  de   dezvoltare   social-econo-   pregătim            zece  fotografii  corespunză­                           Maria  Luchini,  Violeta  Al-   r  tractat  un  porc,  o  oaiie  şi  l
             cît  şi  a  importantelor  eve­  doara",  în  care  sînt  rele­  mică  a  ţării.  Urmînd  in­                             toare numelor :    I\oana                               bulescu,   Margareta   Lazăr,   \  700 litri de lapte.
             nimente  din  acest  an  —  cea   vate,  pe  baza  documentelor   dicaţiile  tovarăşului  Nicolae                         Buzgar,   Dumitra   Cîrlan.                             Olivia Petrcscu,   M arida          In  comună  sînt  în  prezent  \
             de-a   XXX-a   aniversare   a   da   arhivă,   tradiţiile   de   Ceauşescu  cuprinse  în  cu-                             Ana  Zepa,  luliana  horinez,                           Mîrmea,   Florica   Avrămcs-      peste  400  de  cetăţeni  care  \
             Eliberării  şi  al  Xl-lea  Con­  luptă  ale  tineretului  hune-   vîntăiile   la   constituirea   pe  elevi              Marcela  Nistoroaie,  Zoriţa                            cu şi multe altele.               au  achitat  impozitele  şi  ta-  I
             gres   al   Partidului   Comu­  dorean,   educat   de   către   Consiliului  Naţional  al  Or­                            Popa,   Claudia   Brădăţan,                               —  Ce  părere  aveţi  despre   i  xele  datorate  stat  o  lui  pe
             nist   Român.   Autorii   mo­  partid  în  spiritul  revoluţio­  ganizaţiei  Pionierilor  şi  la                          Paraschiva   Merian,  Vasili-                           munca  femeilor  şi  preşedin­  J  1974  din  primele  zilie  ale  ţ
             nografiei  —  prof.  Viorica   nar  care  a  caracterizat  în­  cea  de  a  Il-a  Conferinţă                              ca  Ştefan  şi  Aurica  Ba-                             ta  acestora  ?  Răspunsul  la   i  anului,  beneficiind  conform  »
             Rişcuţia,   preşedinta   Consi­  treaga  clasă  muncitoare  hu-   Naţională   a   Organizaţiei                            cinschi.  Zece  nume  ale  tot                          întrebare  ni  la  dat  ing.   ^  prevederilor  legale,  de  boni-  ?
             liului  judeţean  al  Organiza­  nedoreană.  Deosebit  de  gră­  Pionierilor,   întreaga   activi­  prin ei               atîtor  femei  —  de  cele  mai                         Petru  Aida.  directorul  aba­  ( ficaţii de 5 pînă la 7 ia sută. )
             ţiei   pionierilor,   profesorii   itoare  sînt  în  acest  sens  do­  tate  pionierească  este  în­                      diferite  profesii  —  fruntaşe                         torului :
             Emilian  Boldor,  Vasile  Bo­  cumentele   privind   activita­  dreptată   spre   sădirea   în                            la  locurile  lor  de  muncă;                             —   Ca  salariată,  tovarăşa   \  RISIPA  ©  Deşi  se  ştie  că
             ta,  Eugen  Burza,  Ioan  Ca-   tea   organizaţiei   „Tineretul   inimile  tinerilor  a  respec­          U               zece  deoarece  panoul  e  ne­                          Cristina  (>n<;«..  a  este  ex­  1  trifoiul  este  o  cultură  care   \
             ba,  Mariana  Turcinschi,  in­  Comunist"  din  Vulcan,  care   tului  şi  dragostei  faţă  de   înşişi                   încăpător  pentru  mai  multe,                          cepţională.   ..   preşedintă   l  nu  se  dă  in  stare  verde  în  ţ
             structori  la  Consiliul  jude­  în  1929  avea  40  de  mem­  muncă,  spre  sporirea  con­                               deşi  in  realitate  ele  exis­  Deseori  între  ea  şi  res­  a  iMiB.wd  .j*  >eniel  o  ca-   '  hrana  animalelor  si  că  acest  t
             ţean  al  Organizaţiei  pionie­  bri  între  vîrsta  de   11-15   tribuţiei   purtătorilor   crava­                       tă.                         ponsabila  bibliotecii  orăşe­  riiCii'ri?.,  .iz  l  rezulta:ele  ■  in   ,  furaj  nu  se  consrumă  vara  '
             rilor  —  au  reunit  în  pagi­  ani,   toţi   elevi   la   şcoala   telor  roşii  cu  tricolor  la                         Şi   legătura   între   pre­  neşti.  Emilia  Ch  irită.  se   u  rna  manei  educative  des-   ^  decît  în  cazuri  cu  totul  ex-  ţ
             nile  cărţii  cele  mai  semni­  primară  din  localitate,  cît   creşterea  frumuseţii  şi  bo­                          zenţa  factorului  poştal  şi  a-   discută  telefonic  şl  se  per­  jăşurate  de   membrele  co-   cepfionale,  la  cooperativa  (j
             ficative  momente  din  via­  şi  persecuţiile  la  care  erau   găţiei ţării.                                            mintitul  panou  de  onoare   fectează   amănuntele      mt.'iei,  ”i  ultimii  doi  ani
             ţa  organizaţiei  pioniereşti  de   supuşi   elevii   şi  profesorii   Monografia   ne   oferă   o   Cîţi  dintre  noi  nu  da­  se  realizează  prin  persoana   festărtior  la  care  salariate­  n-a  mai  existat  în  dezbate­  ,'  agricolă  din  Măirtinesti  se  i
                                                                                                                                                                                                                              \  practică  pe  scară  larqă  pă-  1
             la  înfiinţare  pînă  în  pre­  care  simpatizau  cu  ideile   largă  panoramă  a  activită­  torăm  onoarea  şi  bucuri­  celei  care  poartă  numele  de   le abatorului au   V n<-1.  re  nici  -o  acar  un  singur   l  şunatul  acestei  cufturi.  De  ţ
             zent,   integrînd   mişcarea   comuniste.  Sînt  evocate  a-   ţilor  pioniereşti,  a  iniţiati­  ile   meseriei   unui   pro­  Cristina  Oroianu,  comunis­  biUtat.ea  "ă  partid  ne.  Me­  caz  de  sustrageri  —  sâvir-   i pildă, în ziua de marţi, 23   1
             pionierească  în  bogatele  tra­  poi   preocupările   existente   velor   pionierilor   hunedo-   fesor   sau   diriginte   din   ta  căreia  de  doi  ani  con­  dalionul   Htera.r   V'edae   şit  de  femei  —  nici  pe  li­  1 aprilie, am văzut păscînd 8   /
             diţii  ale  mişcării  muncito­  după  Eliberare  pentru  aju­  reni,  a  succeselor  obţinute   perioada   şcolii   de   care   secutiv   i   s-a   încredinţat   P.SlcP''cn”'  rpeitelvl  de  nna-   nie  de  miliţie  şi  nici  la  co­  \ cai pe o tarla cu trifoi. în )
             reşti  hunedorene,  in  entu­  torarea  copiilor  şi  organiza­  în  confruntările  cu  pionierii   ne-am   legat  sufleteşte?  răspunderea  de-a  fi  pre­  zle   „Unim."   ""ort   -i-n   misia  de  fudecată.  Înain­  i văzul tuturor. Nimeni nu s-a ţ
             ziasmul  constructiv  cu  care   rea  lor  într-o  mişcare  pio­  celorlalte  Judeţe.  Un  capi­  Transformarea aptitudini­  şedinta  comisiei  de  fon  ei   simţiri"  :  crom  teren  ..Unirea   te  vreme  erau  foarte  mul­
             întregul  judeţ  se  conectea­  nierească.              tol   special,   Întitulat   „Tot   lor în profesiune şi a.       pe abator                   ţărilor  rom  tine"  sînt  doar   te !                     \ încumetat să-î spună înqriii-   \
             ză  la  procesul  Istoric  al   Capitolele   „începuturile   înainte",   cuprinde   rezulta­  acesteia în adevărată vo­     Profesional,  de  aproape   cîteva  din  rnad°  le  eo’atm-   ...Aşadar,  Cristina  O  o-   i torului care-i păzea să le
             făuririi   societăţii   socialiste   şi  avîntul  pionieriei  după   tele   obţinute   de   pionierii   caţie depi'nde în mare   un  deceniu,  lucrează  ca  o-   rărtt  dintre  comisia  de  fe­  : anu.   preşedinta   comis’ei   } găsească un alt loc de păs- ^
                                                                                                                                                                                                                              1 cut. Oare acest procedeu t
             multilateral dezvoltate.    proclamarea   Republicii“   şi   hunedoreni  în  anul  1973  sub   măsură   de   competenţa,  peratoare   telefonistă   şl   mei  de  la  abator  si  biblio­  de  femei  de  la  abatorul  din   ij nu se numeşte risipă ?   '
               Aşa  cum  se  subliniază  în   „Sub   conducerea   nemijlo­  deviza  „In  fiecare  zi  din   pasiunea   şi   sinceritatea   nimeni  n-are  motiv  să  se   teca.  tar  reuşita  deplină  in   Haţeg  se  recomandă  prin
             cuvîntul   introductiv,   cartea   cită  a  partidului"  cuprind   viaţa  de  pionier,  cît  mai   îndrumării   elevilor   către   plingă   de   conştiinciozitatea   fiecare  nti  a  sărbătorilor  de   înseşi,   rezultatele   activităţii   ^  STRADA  ©  Mai  mulţi  lo-
             se   vrea   „un   tprijin   util   ample  relatări,  evocări  ale   multe  fapte  demne  de  vii­  un  domeniu  sau  altul  de   ei.  In  ce  priveşte  timp:   Ia  8  Marti»  şi  i  lun’e  este.   sole obşteşti.  ţ  catari  de  pe  bulevadul  Dr.
             pentru  activitatea  educativă   vieţii   pioniereşti   hunedore­  tori  comunişti",  cît  şi  obiec­  muncă.  Legat  de  aceasta,   său  liber,  Cristina  Oroianu   tot   rezultatul   preocupării             l  Petru  Groza  ne.au  sesizat  că
             a   celor   ce   muncesc   cu   ne,  de  la  înfiinţarea  prime­  tivele  principale  ale  activi­  dezbaterile   simpozionului   — soţie şi mamă — şl-l or­  preşedintei                 PETRE FARCASIU         J  dimineaţa,  începînd  de  la
             pionierii",   oferind   cititori­  lor  detaşamente  de  pionieri   tăţii   organizaţiei   în   anul   au   evidenţiat   un   adevăr                                                                             1  ora  5,00,  liniştea  lor  este
             lor  „o  lucrare  despre  di­  din  Judeţul  nostru  pînă  la   1974  —  anul  jubileului  or­  de   mare   valoare   prac­                                                                                      ^  conturbată  de  zqomotu!  ca-  >
             mensiunile  istorice  ale  pio-   preocupările  actuale  ale  or­  ganizaţiei  pioniereşti,  al  ce­  tică,   acela   că   alegerea                                                                              i  re-1  fac  autobuzele  I.T.  A,  J
             nleriei  hunedorene,  surprin-   ganizaţiei   pionierilor,   aflată   lei  de-a  XXX-a  aniversări                                                                                                    mmM        1  şi  I.J.G.C.L,  care  nu  au  puse  i
             zînd   tradiţiile   de   bogate   sub  conducerea  şl  îndruma­  a  actului  de  la  23  August   profesiunii   este   decisivă                                                                                  \  la  punct  tobele  de  esopa-  ?
             valenţe  educative  ale  miş­  rea nemijlocită a partidului.  1944  şi  al  celui  de-al  XI-   în  procesul  de  formare  a                                                                                     i  ment.  Detonatiile,  zqcvmotul  >
             cării  de  copii  premergătoare   Cititorul  parcurge  cu  e-   lea Congres al P.C.R.     oricărei     individualităţi.       Diverse in lor maţii cerute redacţiei                                              I  asurzitof  al  maşinilor  deran-  i
             anului  1949  şi  ale  Organi­  moţie  această  etapă  densă   Sub  genericul  „File  din   Pentru   că   elevii   trebuie                                                                                       )  jează  odihna  locatarilor  din  i
             zaţiei  pionierilor,  îndrumată   din   istoria   vieţii   pionie­  biografia  unui  sfert  de  veac"   să-şi  aleagă  nu  orice  me­  Teodor  Ciontuţ  —  Călan.   Romului  Muşa  —  Baia  dc   3  la  sută  se  acordă  celor  care
             şi  condusă  de  partid".  Lu­  reşti.  Pe  baza  articolelor  a-   sînt   reunite,   în   capitolul   serie  pe  care  o  pot  face,   Persoana  încadrată  în  mun­  Criş.  Prin  org..neie  de  pensii   au  o  vechime  neîntreruptă  in   ^  numeroasele  blocuri  do  pe  /
                                                                                                                                                                                                                              T  această  arteră  principală  a  )
             crarea   îşi   mai   propune   părute  în  presă  şi  docu­  final  al  cărţii,  amintiri  e-   ci  profesiunea  la  care  pot   că  cu  un  salariu  tarifar  lunar   nu  >e  .i  atribuie  hileie  pentru   aceeaşi  unitate  intre  1  şi  5
             scopul  de  a  oferi  date  „de­  mentelor  de  arhivă  este  re­  moţionante  din  viaţa  unor   renunţa  cel  mai  greu.  A-   între  1  501  şi  2  0C0  lei,  cu   sanatorii  .•  f.B.C.  Mangalia.   ani  dacă  lucrează  în  subteran   oraşului,  lată  de  ce  noi  |
             spre   structura   organizaţiei   constituit   drumul   parcurs   foşti  pionieri  şi  comandanţi                       domiciliu  stabil  în  mediul  ur­  Acestea  pot  fi  obţiruc  prin   şi  2  la  suta  Ia  o  vechime  ne­  tragem  un  semnal  pentru  ^
             şi  despre  domeniile  ei  de   spre   perfecţionarea   stilului   de  detaşamente  şi  unităţi,   ceasta   se   poate   obţine   ban,  beneficiază  de  alocaţie   unităţile  sanitare  de  specia­  întreruptă  în  aceeaşi  unitate   s .
                                                                                                                                                                                                                                 conducerile  celor  două  uni-  ,
             activitate,  de  a  fixa  coor­  şi  metodelor  de  muncă  ale   cît  şi  declaraţii  ale  unor   numai   aplicînd   cerinţa   de  stat  pentru  doi  copii  în   litate.            între  1  şi  5  ani,  dacă  lucrea­  tăţi care au în dotare auto-
             donatele   muncii   pline   de   celei  mal  tinere  organizaţii   pionieri  şi  comandanţi  de   fundamentală  a  pedagogi­  stimă  de  270  lei  lunar  (130  +   Rozalia  Cordoş  —  Călan.   ză la suprafaţă.  ţ  buze, dar   şi pentrn  aqentii
             abnegaţie  a  pionierilor  în   revoluţionare,   prin   insera­  astăzi,  ce  trăiesc  zilele  fe­  ei   noastre:   să-i   învăţăm   140 Ici).        In  cazul  relatat,  s-a  procedat   Dumitru  Panatie  —  Pctros.   l  de  circulaţie  de  la  Miliţia  >
             anul jubiliar 1914".        rea  celor  mai  semnificative   ricite   ale   Jubileului   pio­  şi  să-i  educăm  pe  elevi   Gh.  Hubalî  —  Silvaşu  de   legal. .                  Din  momentul  în  care  vi  s-au   i  munlclpulul  Deva,  care  tre-  ţ
               Consecvenţi acestui pro­  fapte şi acţiuni pioniereşti.  nieresc.     T. ISTRATE        prin ei înşişi.               Sus.  Luaţi  legătura  cu  ser­  Treja  lanc  —  Stănija.  Da­  compensat  în  bani  drepturile   i  buie  să  pună  „stop"  acestor  ^
                                                                                                                                     viciul  personal  al  unităţii  un­  că  dovediţi  cu  acte  oficiale   de  concediu  de  odihnă  cu  o_   1  nereauli.   ţ
                                                                                                                                     de sînteţi angajat.           o  vechime  efectivă  în  muncă   cazia  încetării  raporturilor  do       © Consiliul J
                                                                                                                                                                   de  cel  puţin  5  ani  şi  aveţi   muncă  cu  unitatea,  nu  mai  J LOCUINŢA
                                                                                                                                                                   vîrsta  de  57  ani,  puteţi  soli­  puteţi  pretinde  ca  după  re­  I  popular  municipal  Deva  a  )
                                                                                                                                                                                                  venirea  în  cadrul  aceleiaşi  u-
                                                                                                                                                                   cita  ajutor  social  Oficiului  dc
                .. Acţiuni permanente,                                                                                                                             asigurări  sociale  şi  pensii  De­  nităţi  să  vi  se  acorde  şi  în   \  făcut  eforturi  pentru  a  crea  |
                                                                                                                                                                                                                              ^  asociaţiilor  de  locatari  şpatiu  i
                                                                                                                                                                                                  natură  concediul  dc  odihnă
                                                                                                                                                                   va.
                                                                                                                                                                     ivlaria  Dragomir  —  Valea   respectiv.                 î  pentru  birouri.  După  toate  ,
                                                                                                                                                                                                                                                     de la i
                                                                                                                                                                                                                               1  astea, iată  că  cuiva
                                                                                                                                                                                                    Ioan  Coveşan  —  Mintia.
                   conjugate spre un ţel                                                                                                                           Dîljii.  Luaţi  legătura  cu  Ofi­  Durata  concediului  de  odihnă   \  asociaţia  C.T.  9  nu  i-a  con.  ^
                                                                                                                                                                   ciul  de  asigurări  sociale  si
                                                                                                                                                                                                                              ^  venit  să  se  mute  din  Goldu  ţ
                                                                                                                                                                                                  se  stabileşte  în  raport  cu  ve­
                                                                                                                                                                   pensii Deva.
                                                                                                                                                                                                  chimea  în  muncă.  In  scrisoa­  1  în  Bariţlu  şl  asociaţia  ocupă,  i
                                                                                                                                                                     Moise  Magda  —•  Stănccşti-   re  nu  arătaţi  ce  vechime  în   I  cu  destinaţia  de  birou,  o  1
                   comun-mai lina                                                                                                                                  Ohaba.   Prezentaţi   Oficiului   muncă  aveţi.  Dacă  aveţi  o  ve­  1  uscătorle  de  la  blocul  9  de  ţ
                                                                                                                                                                   de  asigurări  sociale  şi  pensii
                                                                                                                                                                   Deva  procesul  verbal  de  cla­  chime  în  muncă  de  pînă  Ia   ^  care  locatarii  au  mare  ne.  (j
                                                                                                                                                                                                  5  ani,  durata  concediului  anu­
                                                                                                                                                                                                                              ^ voie.
                                                                                                                                                                                                                                                          ţ
             servire a consumatorilor                                                                                                                              sare  sau  foia  de  observaţie   al  dc  odihnă  este  de  15  zile   i   TRANSPORTUL © — No, \
                                                                                                                                                                   clinică  emisă  de  către  comi­
                                                                                                                                                                                                  lucrătoare.  In  ceea  ce  priveş­
                                                                                                                                                                   sia medico-militară centrală.
                                                                                                                                                                                                  te  calculul  indemnizaţiei  pen­  \  oare  de  ce  nu  pleacă,  că-i  (j
                                                                                                                                                                     D.  I.  —  Teliuc.  Angajaţii   tru  concediu,  el  se  face  pe  ba­
                 Convorbiră cu tovarăşul POMPILIU TRIFAN                                                                                                           care  au  o  vechime  în  muncă   za  salariului  mediu  zilnic  pe   i  vremea  ?  —  se  întreba  o  i
                                                                                                                                                                                                                              T  mătuşă  în  autobuzul  Simeria  1
                         directorul I.C.S.A.P. Hunedoara                                                                                                           pînă  la  5  ani  au  dreptul  la   ultimele 12 luni.
                                                                                                                                                                   un concediu anual de odihnă      Ioan  Vieru  —  Hunedoara.   ^  —. Orăştie, în ziua de 24
                                                                                                                                                                     ilătit  cu  durată  de  15  zile
              —  Ştim  ci  reţeaua  de  ali­  ceaun” ; la „Gambrinus" —                                                                                            fucrătoare.  La  aceste  zile  se   Potrivit  legii,  în  cazul  în  ca­  t aprilie a. c. la ora 10 (au.
            mentaţie  publică  a  Hunedoa­  mult căutata „Tochitură mol-                                                                                                                          re,  după  ce  angajatul  a  efec­  J tobuzul trebuia să fie ple-
            rei  se  întinde  pe  o  arie  lar­  dovcnească"şi „Antricotul hu                                                                                      mai  pot  adăuga,  dacă  este  ca­  tuat  concediu!  dc  odihnă,  con­  i cat de vreo 7 minute). Am
            gă,  că  este  chemată  să  ser­  nedorean" ; „Frigărui haid'u                                                                                         zul,  drepturile  de  concediu  su­  tractul  său  dc  munca  a  înce­  ţ privit şi noi prin qeamul
            vească  zilnic  mii  dc  consu­  ceşti" se pregătesc la cramă .                                                                                        plimentar,  în  cazul  în  care  vă   tat  la  cererea  acestuia,  cl  va   l autobuzului. Şoferul Gheor- \
            matori.  Ce  întreprindeţi  pen­  „Tocăniţă ca la mama acasă'                                                                                          desfăşuraţi  activitatea  în  locuri   fi  obligat  să  restituie  unităţii   ■ ghe Iar nu-şi terminase încă ^
                                                                                                                                                                   de  muncă  cu  condiţii  deose­
            tru  ca  'nivelul  acestei  serviri   — la „Retezatul" — Călan şi                                                                                                                     partea  din  indemnizaţia  de   ... discuţia cu impiegatul de i
            să  cunoască  creşteri  constan­  altele.                                                                                                              bite  prevăzute  în  H.C.M.  nr.   concediu  corespunzătoare  pe­  , serviciu. O fi $i asta ceva /
                                                                                                                                                                   1149/1968.  In  ceea  ce  priveşte
            te ?                          —  O  întrebare  pe  o  temă                                                                                             sporul  pentru  vechimea  neîn­  rioadei  nelucrate  din  anul   \ dar respectarea programului 1
              —   Intr-adevăr,  avem  102   despre  care  se  discută  rnult                                                                                       treruptă  în  aceeaşi  unitate,  se   pentru  care  i  s-a  acordat  acel   nimic ?    ţ
            unităţi,  înşirate  de  la  Batiz   dar  roadele  nu  se  văd  în­                                                                                                                    concediu.
            pînă  la  Lunca  Cernii  de   totdeauna  l  ce  preocupări                                                                                             acordă  în  procent  de  3  la                                                         s
            Sus.  Ele  au  diverse  profiluri,   există  pentru  ridicarea  nive­                                                                                  sută  acelora  care  au  o  vechi­    IOAN VASIL1E         ţ   SANCŢIUNI   ©   Salariatele   ,
                                                                                                                                                                   me  neîntreruptă  în  aceeaşi  u-
            în  funcţie  dc  cerinţele  şi  so­  lului  de  conştiinţă  al  lucră­                                                                                 nitate  între  5  şi  10  ani.  Pen­  VASILE AVRAM         1  depozitului  de  butelii  din  \
            licitările  zilnice  ale  consuma­  torilor  din  alimentaţia  publi­                                                                                  tru  angajaţii  unităţilor  din    de la Direcţia judeţeană   l  Brad,  Valeria  Stehan,  Melexi.  ţ
            torilor  :  bufete,  bodegi,  bra­  că,  comportarea  lor  amabilă,                                                                                                                      pentru probleme de muncă   /  na  Androne  si  Mariana  Eno-  i
            serii,  birturi,  bufete,  exprese,   cinstită  faţă  de  cei  pe  care-i                                                                              industria minieră, sporul de          şi ocrotiri sociale  1  iu,  care  se  ocupă  cu  primi-
            lacto-vcgetariene,  cramă,  gos­  servesc ?                                                                                                                                                                       l  rea  comenzilor  de  butelii  de  1
            podina,   cofetării,   patiserii,   —  Vreau  să  subliniez  cu                                                                                                      în legătură cu reluarea cursurilor           l  aragaz,  si  distribuitorul  Ni-  \
            centre  de  răcoritoare,  cantine-   toată  tăria  că  la  noi  se  ac­                                                                                                                                           ■  colae  Marcu  au  fost  sanefio.  t
            restaurant,  bufete  dc  incintă,   ţionează  cu  fermitate  şl  în                                                                                                    universitare după vacanţă                  I  naţi  cu  avertisment  pentru  i
            microcantine,  restaurante. Con­  această  direcţie.  Organizaţia   Medicul Ioan Cuniac, de la Spitalul din Hunedoara, consultă şl tratează cu multă grilă   Ministerul  Educaţiei  şi  Invă  ţămîntului  anunţă  că  reluarea   mai  multe  abateri  avute  si  '
            ştienţi   de   îndatoririle   pe   de  partid,  cele  de  sindicat  şi   pe micuţii Iul pacienţi.
                                                                                                                                                                                                                                                          )
                                                                               In fotografie : Lucrlnd cn un aparat Rdntgen „TUR-700" pentru fixarea diagnosticului.
                                                                                                                                                                                                                                                 necores-
                                                                                                                                                                                                                                 pentru
                                                                                                                                                                                                                                        atitudine
            care  le  avem  faţă  de  clien­  tineret  au  în  atenţie  perma­                                                           Foto ! N. STOICAN          cursurilor  universitare  după  vacanţă  se  va  face  luni,  6  mai   /  punzătoare  fată  de  soliei-  i
                                                                                                                                                                    a. c.
            tela  noastră  ne  străduim  să   nentă  ridicarea  gradului  de
            îmbunătăţim   în   permanenţă   conştiinţă  politică  fi  profesio­                                                                                                                                               ' tanti.                    i
            activitatea,  clienţii  să  fie  mai   nală  a  salariaţilor,  întrona­
            bine  primiţi  şi  serviţi  în  fie­  rea  unii  discipline  responsa­                                                                                                                                                 REFLECTOR  q  Păşunea  de  \
            care  unitate.  Ne  obligă  la  a-   bile  în  muncă,  a  unui  com­                                                                                                                                                 lingă   satul   Chimindia,   a   i
            ccasta  prestigiul  dobîndit,  mai   portament  civilizat,  apărarea                                                                                                                                                 CAP.  Banpotoc,  este  zilnic  T
            cu  scamă  dacă  ne  gîndim  că   cu  sfinţenie  a  averii  obşteşti                                                                                                                                              J  asaltată  de  orătăniile  cetă-  \
            anul  trecut  am  fost  clasaţi   ce  o  avem  în  grijă.  Pagubele     Alimentaţia raţională - condiţie a sănătăţii                                                                                              \  ţenilor  din  această  localita.  I
            pe  un  loc  de  frunte  pe  ţară,   aduse  avuţiei  naţionale  s-au                                                                                                                                              ^  te.  Situaţia  este  privită  însă  ?
            în  cadrul  întrecerii  socialiste,   redus  considerabil,  fiind,  aş                                                                                                                                            i  cu  seninătate,  deşi  factorii  )
            desfăşurată   între   întreprin­  putea  spune,  neînsemnate,  be­                                                                                                                                                ' de răspundere din conduce- \
            derile  de  alimentaţie  publică,   neficiile  realizate  peste  plan,   Statisticile  mondiale  arata   vitoare  la  compoziţia  chimi­  rol  de  a  furniza  energia,  ne­  zente  în  zarzavaturi  şi  fruc­  cantităţii  de  grăsimi  de  origi­
            iar  anul  acesta  cantina-restau-   în  primul  trimestru  sînt  de   ca  în  ţările  cu  nivel  de  via­  că  şi  rolul  regimului  de  ali­  cesară  organismului  (rol  e-i   te.  ne  animală  si  a  colesterolului   \ t Qre rea unităţii invocă sus şi (
                                                                                                                                                                                                                                         lipsa de păşune pentru i
            rant  „Siderurgistul"  a  fost   peste  400  000  lei,  numărul  re-   ţă  ridicat,  bolile  care  ocupă   mentaţie,  care  se  cere  a  fi   nergetic)  —  prin  arderea  lor   Acceptarea  unei  alimenta­  din alimentaţie; limitarea consu­  l   animalele   proprietate   ob-   >
            premiată,  tot  la  nivel  do   clamaţiilor  consumatorilor  a   locul  îritîi  în  clasamentul  ge­  concordant  cu  interesele  u-   se  degajă  un  mare  număr  de   ţii  neraţionalc  are  unele  re­  mului  de  glucide,  în  special   1  Sţească.  Nu  poate  face  oare  \
            ţară.                       scăzut  mult.  De  fapt,  aş  vrea   neral  al  morbidităţii  şi  mor­  nui  organism  bolnav.  Mai  cu   calorii.  Grăsimile  comestibile   percusiuni  deosebit  de  gra­  sub  formă  uşor  asimilabilă,   ţ  nimeni  ordine  în  privinţa  qos-  l
              —  Aţi vrea să vă opriţi  să  precizez  că  lucrători  ca  i   talităţii  sînt  cele  ale  aparatu­  scamă  că  timpul  rezervat  u-   îşi  au  originea  în  mediul  a-   ve  asupra  organismului.  Foar­  dulciuri, zahăr, ciocolată etc.  ţ podăririi păşunii în cauză ?
            şi  la  cîteva  acţiuni  de  mo­  Miron  Guleş,  Lucreţia  Bog­  lui  cardio-vascular  —  inimă   nei  consultaţii  medicale,  deo­  nimal  şi  vegetal.  In  prima   te  multe  experimente  şi  cer­  Singura   formă   ştiinţifică,
            dernizare a reţelei ?       dan,  Emilia  Popel,  Ana  Si-   şi  vase.  Esenţa  acestor  boli   sebit  de  scurt,  în  condiţiile   categorie  intră:  untul,  untu­  cetări  au  dovedit  rolul  ali­  inofensivă  pentru  organism,   )  PROCESE  ©  Alexandru  Ră-  l
              —  Numai  în  ultima  vreme   nescu  şi  alţii,  care  au  doved't   o  constituie  relaţia  între  in­  aglomeraţiilor  permanente,  nu   ra,  iar  în  cea  de  a  doua  u-   mentaţiei,  în  special  al  con­  ţ  ţoi,  Oscar  Faur  si  Constantin  /
            am  modernizat  cofetăria  şi   dezinteres  în  muncă,  au  fost   divid  şi  mediul  înconjurător,   permite  totdeauna  răgaz  pen­  leiurile  de  măsline,  floarea   sumului  mare  de  grăsimi  ani­  de  a  reveni  la  greutatea  idea­  i  Botezatu  au  atacat  şi  je-  )
                                                                                                                                                                                              lă  este  regimul  hipocaloric,
             cafe-barul  din  Călan,  am  in-   schimbaţi,  înlocuiţi  cu  oa­  prin   aceasta   înţelegîndu-se   tru  lămuriri  şi  instruiri  am.   soarelui, porumb, in.  male,  în  producerea  celei  mai   diversificat,  regim  care  tre­  1  fuit  pe  G.  T.  de  la  mina  l
             timizat,  prin  schimbare  de   meni corespunzători.        tot  ce  vine  în  legătură  cu   ple  privind  modul  de  ali­  Avînd în vedere rolul con­  ucigătoare  boli  a  secolului   buie  menţinut  permanent,  per­  ţ Dilja. Pentru tilhărie, au fost '  i
                                                                                                                                                                                                                                      , cimu Limurie, au tost
             mobilier,  cofetăriile  „Ileana”   —  ...In  acelaşi  timp,  desi­  omul,  indiferent  de  natura   mentaţie.             firmat pe care îl au grăsimi­  nostru  :  arteroscleroza.  Consu­                        condamnaţi, în cadrul unui   '
            si  „Garofiţa",  din  Hunedoara,   gur  că  aveţi  şi  lucrători  care   sa  :  biologică,  fizică,  socială.                                        mul  crescut  de  grăsimi  duce   severent,  gradat  în  funcţie   (  proces public, primul —   l
             „Victoria",  "din  Călan.  Tot   merită  laude  pentru  munca   Alimentaţia,  munca,  odihnh,                                                       la  creşterea  concentraţiei  de   dc  starea  biologică.  încercările   I  iniţiatorul — la 6 ani   1
             aici  putem  adăuga  lucrările   ce o desfăşoară.           relaţiile  sociale,  mijloacele  de                                                     substanţe,  grase  din  sînge  (co­  de  a  slabi  în  salturi,  prin   închisoare, iar ceilalţi doi —   ]
             de  modernizare  şi  intimizarc   —   Fără  îndoială.  Vă  rog   informare  culturală,  viaţa  de   Marea  varietate  de  alimen­  le  animale  în  producerea  ar-   lesterol  şi  altele)  care  în   „posturi  negre",  prin  medi­  ) complicii, la cite 4 ani.   \
             efectuate   la   restaurantele   să-i  notaţi  pe  Eduard  Ştefă-   familie  alcătuiesc  mediul  am­  te  întîlnite  în  viaţa  de  toate   terosclerozei,  se  recomandă   exces  se  depun  pe  pereţii   camente  sînt  sortite  dc  la  în­  ţ  © Matei Luca din Uricani a   j
             „Corvinul",  „Gambrinus”,  „In­  n'escu,  Susana  Fulca,  Viorica   biant  în  care  trăim.  Pentru   zilele, prezentate într-o   şi  folosirea  cu  precădere  a  gră­  vasculari,  ducînd  la  îngroşa-   ceput  eşecului  şi,  în  acelaşi   i  fost condamnat la un an   i
             tim",  „Retezatul"  —  Călan,   Fechete,  Maria  Hirgiliu,  Vio­  ca  viaţa  noastră  să  se  des­  mai  mare  varietate  de  prepa­  similor vegetale.  rea  şi  apoi  la  astuparea  com­  timp,  sînt  dăunătoare  orga­  1  închisoare  pentru  abandon  J
             „Ciuperca" şi altele.       rica  Pitican,  Avram  Puiuleţ,   făşoare  în  limitele  unor  pa­  rate,  pentru  diferite  gusturi,   Glucidele   sau   zaharurilc,   pletă a vaselor.  nismului.                  ^  familial  :  si-a  părăsit:  sofia  '
              —  Dar  pe  linia  extinderii   "Zukcrberger  Andrei  şi  mulţi   rametri  de  confort  fizic  şi   se  rezumă,  în  fapt,  din  punct   asemănător  lipidelor,  au  un   In  concepţia  generală,  „re­  Dorinţa  de  a  mînca  Ia   I  şi  pe  cei  4  copii,  lăsindu-i  \
             reţelei, ce ar fi de consemnat?  alţii.  Faptul  că  primul  tri­  moral,  care  ar  defini  starea   de  vedere  chimic,  la  cîteva   rol  energetic,  însă  cantitatea   gimul"  este  etichetat  ca  ceva   unii  indivizi,  de  obicei  graşi,   l <   *' "   i
              —  In microraionul 6 al    mestru  al  anului  l-am  înche­  de  sănătate,  trebuie  păstrate,   categorii  de  substanţe  cunos­  de  energie  este  mai  mică,  dar   deosebit  de  sever,  care  de  o-   este  brutală,  chinuitoare.  Nc-   1 de multă vreme fără nici un
             Hunedoarei a fost deschis   iat  cu  o  depăşire  Ia  volumul   cu  acest  mediu,  relaţii  armo­  cute  sub  numele  de  principii   eliberată  într-un  timp  mai   bicei,  nu  se  respectă  decit   satisfacerea  acestei  dorinţe  se   ^ sprijin.   \
             restaurantul „Păltiniş” şi co­  desfacere  în  sumă  de  peste   nioase şi echilibrate.  alimentare.  Acestea  sînt  :   rapid.  Cantitatea  de  glucide   foarte  puţin  timp.  In  accep­  poate  totuşi  impune,  e  drept,
             fetăria „Amandina", Ia par­  1 200 000 lei, din care la pro­  Bolile  cardio-vasculare  şi   proteinele,  lipidele  isi  gluci­  consumată  în  plus  se  depune   ţiunea  clasică,  corectă,  prin   cu  eforturi,  dar  şi  cu  preţul   )   ULTIMA   ORA   ®   Odată   !
             terul cantinci-restaurant „Si-   ducţia  proprie  mai  bine  de   mai  ales  cele  cu  ponderea   dele.  La  aceste  3  principii  se   sub  formă  dc  grăsime,  şi  în   regim  se  înţelege  un  com­         J  cu  venirea  primăverii,  micuţii  \
             derurgistul" s-au pus la dis­  100  000  lei,  demonstrează  că   cea  mai  mare  în  rîndul  popu­  mai  adaugă  apa,  vitaminele   acest  fel  consumul  necontro­  plex  de  măsuri  —  dc  ordin   altor  satisfacţii.  Impulsul  a-   ţ  cetăţeni  ai  Orăştiei  —   a  1
                                                                                                                                                                                              fcctiv,
                                                                                                                                                                                                      plăcut,
                                                                                                                                                                                                                     de
                                                                                                                                                                                                             produs
                                                                                                                                                                                                                                                      C
             poziţia consumatorilor 4 uni­  şi   lucrătorii   întreprinderi'   laţiei  (arteroscleroza  şi  hiper­  şi sărurile minerale.  lat  de  produse  făinoase,  dul­  alimentar,  mişcare,  respiraţie   aliment  trebuie  canalizat  spre   <  toţi  copiii  —  îsi  cer  dreptul  ţ
             tăţi noi — patiserie, gospo­  noastre,  în  frunte  cu  comu­  tensiunea  arterială)  sînt  ex­  Proteinele   sînt   substanţe   ciuri,  prăjituri,  duce  la  în-   în  aer  liber,  viaţa  spirituală          )  Io  joacă.  Dar  în  frumosul  t
             dina, cafea şi rotiserie.   niştii,  sînt  hotărîţi  să  mun­  presia  „stricării"  echilibrului   chimice  organice  cu  cea  mai   grăşare,  .  mai  ales  la  persoa­  ordonată  etc.  In  acest  fel,   alte canale ca :   plimbări,  )  parc  din  oraş  unde  este  a-  ?
               —  Ce  loc  ocupă  pe  listele   cească  cu  răspundere  şi  ab­  din  relaţia  omului  cu  mediul   complexă   structură   dintre   nele sedentare.  regimul  este  o  concepţie  pusă   jocuri în societate, vizionări
             zilnice  de  meniu  „specialita­  negaţie  pentru  a  cinsti  cum   înconjurător.         toate   substanţele   nutritive,   Pentru  a  fi  raţională,  o   în serviciul „artei de a trăi".  de spectacole , alte activităţi.  ^  menajat  un  loc  de  Joacă,  ’
             tea  casei”,  care  ştim  că  are   se  cuvine  cele  două  mari  e-   Legătura  strînsă  dintre  bo­  constituind  baza  vieţii.  Surse­  alimentaţie  trebuie  să  cuprin­  Aşadar,  alimentaţia  în  bo­  Niciodată nu trebuie  sa  t aceştia qăsesc numai băl. \
             o bună tradiţie la Hunedoara?  venimente  politice  din  acest   lile  inimii,  în  general,  şi   le cele mai importante   de  dă,  echilibrat,  toate  principi­  lile  de  inimă,  şi  îndeosebi  în   uităm că nu  trăim ca  sa  /  toace  de  apă,  hinte  rupte,  l
               —  Voi  aminti  doar  cîteva,   an,  din  viaţa  ţării,  a  XXX-a   alimentaţie,  legătură  deosebit   proteine sînt alimentele   de  ile  alimentare,’  în  concordan­  arteroscleroza  confirmată,  ur­     1 balansoare „sinistrate".   ,
             lăsînd  la  latitudinea  consu­  aniversare  a  Eliberării  patriei   de  importantă  pentru  evolu­  origine  animală:  carnea,  lap­  ţă  cu  greutatea  ideală,  efor­  măreşte  :  combaterea  obezită­  mîncăm, ci  mîncăm ca  sa  REPORTER
             matorilor  a-şi  alege  dună   şi  cel  de-al  Xl-lca  Congres   ţia  bolii  şi  vieţii  persoanelor   tele,  brînzeturile,  ouăle,  mai   tul  fizic  şi  starea  de  sănătate   ţii,  deci  reducerea  greutăţii   trăim.
             gusturile  şi  preferinţele  lor.   a! partidului nostru !  care  suferă  de  inimă,  obligă   puţin  cele  din  regimul  ve­  La  aceste  principii  alimentare   corporale,  chiar  cînd  este
             Astfel,  la  „Corvinul"  se  poa­                            la  tratarea,  măcar  în  linii   getal — fasolea, soia.  de  bază  se  adaugă  vitamine­  vorba  numai  de  simple  de­  Dr. EMIL GOIA            \  ■
             te consuma „Muşchi de vită        Convorbire realizată de   generale, a cîtorva date pri­  Lipidele sau grăsimile   an  le şi sărurile minerale, pre-.  păşiri ponderale; reducerea  medic specialist cardiolog
             i L Corvinul"  Şi „Pui                GH. I. NEGREA
                                                                                                                                                                                                                             (_____________
   78   79   80   81   82   83   84   85   86   87   88