Page 85 - Drumul_socialismului_1974_04
P. 85
Proletari din toate ţările, unlfi-văi
In întîmpinarea zilei de 1 Mai
Cooperativa „Viaţă nouă“ din Orăştie evidenţiată pe ţară
Cooperatorii meşteşugari de la „Viaţă nouă" cii. preocupărilor pentru diversificare in spe
Orăştie au trăit ieri un moment sărbătoresc. cial în ramura confecţii şi blănărie, unei bune
Pentru rezultatele obţinute in întrecerea socia aprovizionări şi depăşirii, în final, cu 14 la sută
listă pe anul trecut, UCECOM a acordat aces a productivităţii muncii.
tei unităţi titlul de evidenţiată pc ţară în ra Intensificind întrecerea socialistă în cinstea
mura cooperaţiei meşteşugăreşti. Cooperativa Zilei muncii şi a celorlalte două măreţe eveni
s-a remarcat în anul 1973 prin depăşirea cu 4,8 mente aie anului — cea de-a XXX-a aniversare
la sută a producţiei marfă, cu 2,1 la sută a a Eliberării patriei şi cel de-al Xl-lca Congres
prestărilor de servicii către populaţie, cu 11.9 al partidului — ei au obţinut şi pe primul tri
ia sulă a livrărilor către fondul pieţei, cu 33 la mestru din acest an rezultate foarte bune : de
sută a desfacerilor cu amănuntul şi cu bll uCO păşirea cu 4,2 la sută a producţiei marfă, cu
lei a beneficiilor. 1,5 la sută a volumului de prestări planificat şi
Toate aceste rezultate le-au obţinut coopera cu 8,9 Ia sută pe cel al livrărilor către fondul
torii in condiţiile unei bune organizări a mun pieţei.
FORESTIERII SE MIMA IA PRifLE RIKRURi
ANUL XXVI Nr. 6 000 SÎMBATĂ 27 APRILIE 1974 4 PAGINI - 30 BANI
In efortul susţinut al colectivelor de celuloză fag, 893 mc buşteni şi altele.
muncă ale judeţului de a întâmpina ziua — Care sint factorii de succes pe care
de 1 Mai şi marile evenimente istorice se bazează colectivul ?
— Prin crearea de
stocuri de mate
aie anului cu rezultate deosebite, se în rial lemnos in faza de scos şi, mai ales,
scriu cu realizări de seamă şi lucrătorii
ŞEDINŢA COMITETULUI EXECUTIV din cadrul unităţii forestiere de exploa în cea de apropiat, încă din trimestrul
IV aleanului trecut
am putut să ne
tare şi transport Orăştie. Care sint aces
te realizări ? — l-am întrebat pe ing. realizăm şi să depăşim planul de pro
Nicolae Todor, directorul unităţii : ducţie, chiar din primele zile ale lunii
— Pe primul trimestru al anului noi ianuarie.
Al C . C . A l P . C . R . am realizat producţia globală în procent rea necesarului de forţă de muncă pen
O problemă deosebită a fost asigura
de 107,67 la sută, iar productivitatea
muncii a crescut cu 0,7 la sută. tru parchetele în lucru. Utilizarea in
— Concret, cum se exprimă procen tensivă a remorcilor, transportul cu a-
tele ’’ jutorul lor a 40 la sută din masa lem
In ziua de 26 aprilie a.c., o avut loc şedinţa Comite lizat raportul Curţii Superioare de Control Financiar cu De asemenea, Comitetul Executiv atrage atenţia mi — Înseamnă că am produs peste pre noasa de fag şi in totalitate la răşinoa-
tului Executiv al C.C. al P.C.R., prezidată de tovarăşul privire la activitatea de control financiar-bancar in nisterelor, comitetelor judeţene de partid şi consiliilor vederi 638 mc buşteni de gater fag. 803 M. FILCEA
Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Co economie pe anul 1973. Comitetul Executiv a apreciat populare judeţene, tuturor instituţiilor şi intrepftnderiior, mc buşteni derulaj fag, 1 444 mc lemn
munist Român. ca pozitive măsurile întreprinse pină in prezent, stabi să aplice cu consecvenţă şi fermitate Hotăriiea Plena (Continuare in pag. a 3-a)
In cadrul şedinţei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a lind ca in această activitate să se urmărească cu con rei comune a C.C. al P.C.R. şi Consiliului Suprem al
prezentat o informare cu privire la lucrările Consfătui secvenţă transpunerea întocmai in viaţă a orientărilor Dezvoltării Economice şi Sociale cu privire Io măsurile
rii Comitetului Politic Consultativ al statelor participante şi sarcinilor stabilite de conducerea partidului şi stalu de economisire a combustibilului şi energiei, să se ac
Io Tratatul de la Varşovia, care a avut loc in zilele lui, de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae ţioneze pentru folosirea raţională şi valorificarea supe
de 17-18 aprilie a.c. Aprobind în unanimitate şi dînd Ceauşescu, in ce priveşte respectarea disciplinei'finan
o înaltă apreciere activităţii constructive desfăşurate de ciare in utilizarea mijloacelor materiale şi băneşti, creş rioară a materiilor prime, pentru evitarea risipei.
delegaţia română la Consfătuire, poziţiei exprimate de terea eficienţei folosirii acestora, introducerea unui cli Comitetul Executiv a aprobat propunerile Consiliului
tovarăşul Nicolae Ceauşescu - in deplină conformitate mat de ordine şi disciplină riguroasă în administrarea de Miniştri privind reaşezarea preţurilor de producţie şi
cu linia politică generală a partidului şi statului nostru fondurilor, de prevenire şi eliminare a oricăror forme de livrare la produsele din ramurile silviculturii, exploa
stabilită de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională
ale partidului — Comitetul Executiv a adoptat in acest de risipă, sporirea simţului de răspundere al tuturor tării-şi industrializării lemnului. Fiecare
sens o hotărire specială, care se dă publicităţii. factorilor care decid folosirea de valori materiale şi bă Totodată, Comitetul Exe'utiv a rezolvat unele proble
In cadrul aceleiaşi şedinţe, Comitetul Executiv a ana neşti. me ale activităţii curente. grădină şi
H O T A R Î R E A livadă §ă dea
maximum
Cemifetului Executiv a! C.C. ai P.C.R. privind Consfătuirea Comitetului Politic
producţie /
Consultativ al statelor participante ia Tratatul de la Varşovia şi activitatea nal în meseria tn care mă voi specializa pentru a fi util pa
„Fiind elev, caut. să-mi ridic cit mai mult nivelul profesio
triei" — îşi spun toţi elevii Şco Iii energetice din Deva.
desfăşurată la Consfătuire de delegaţia de partid şi guvernamentală română, A
In industria locala a judeţului
condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu
1. Comitetul Executiv al C.C. de celelalte ţări socialiste, pen eumenide adoptate, necesitatea mele importante pentru pacea subliniază necesitatea de a se i mucii
al P.C.R. a ascultat informa tru promovarea cauzei secu completării destinderii politice in Europa şi în lume. acţiona cu consecvenţă pentru
rea prezentată de secretarul rităţii şi colaborării pe conti pe continent cu destinderea mi 4. Comitelui Executiv al C.C. respectarea şi consolidarea su
general al partidului, preşedin nent. Aportul bogat şi multi litară. O mare însemnătate are al P.C.R. dă o înaltă apreciere veranităţii popoarelor asupra
tele Republicii Socialiste Româ lateral al ţării noastre s-a. ma in acest sens reafirmarea pozi modului in care a fost expri bogăţiilor lor naţionale, aşeza WIINCAM SI DMUSIFICM
nia, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, terializat prin numeroasele ini ţiilor exprimate in Declaraţia mată de către tovarăşul Nicolae rea relaţiilor economice inter
conducătorul delegaţiei de ţiative, demersuri şi acţiuni Consfătuirii dc la Praga a Co Ceauşescu poziţia României a- naţionale pe o bază nouă, c-
partid şi guvernamentale româ mitetului Politic Consultativ, supra celorlalte probleme care chitabilă. de deplină egalitate,
pentru propagarea şi înrădăci
ne la lucrările Consfătuirii Co narea principiilor securităţii in din ianuarie 1972, care a re au lormal, dc asemenea, obiec realizarea unor raporturi juste
mitetului Politic Consultativ al practica vieţii internaţionale, levat obligaţia statelor europe tul unor schimburi de vederi la intre preţurile materiilor pri D i
statelor participante Ia Tratatul prin normalizarea relaţiilor, dez ne de a contribui, pe toate căi Consfătuire. me şi ale produselor industria
de la Varşovia, care a avut le, la înfăptuirea măsurilor de In legătură cu Orientul A- le, asigurarea tuturor condiţii
voltarea şi diversificarea cola
loc ir, zilele de 17 şi 18 apri borării României cu celelalte dezarmare şi a subliniat cu cla propiat, România şi-a reafirmat lor ca schimburile comerciale cităţi, un sortiment minim o-
lie a.c. in capitala Republicii state europene, prin activitatea ritate că examinarea şi defini- poziţia constantă privind solu să fie reciproc avantajoase, să VICHENTE BĂLAN bligatoriu de realizat pe fie
Populare Polone. vastă şi neobosită de contacte - rea căilor de rezolvare, a aces ţionarea politică a conflictului, stimuleze progresul mai rapid prini-vicepreşedinle al Comitetului executiv care an, ir.dicîndu-se totodată
tei probleme nu trebuie să fie
Comitetul Executiv aprobă şi xntilniri ale preşedintelui prerogativa alianţelor militar retragerea Israelului din terito al ţărilor slab dezvoltate. al Consiliului popular judeţean măsurile ce trebuie luate şi
in unanimitate şi dă o înaltă României, tovarăşul Nicolae politice existente în Europa. riile arabe ocupate in urma Comitetul Executiv relevă a- responsabilităţile în scopul în
apreciere activităţii rodnice şi Ceauşescu, cu şefii a numeroa războiului din 1967, crearea prccierca înscrisă in documen făptuirii lor.
Ca urmare a preocupării
în această privinţă o mare
constructive desfăşurate de de se state şi guverne europene, însemnătate are desfăşurarea u- condiţiilor care să asigure in tele Consfătuirii că grija faţă Integrată organic în com cincinalului cu un ritm me pentru dezvoltarea în mod
legaţia română, poziţiei expri personalităţi politice şi repre nor eforturi susţinute pentru a dependenţa şi integritatea tutu de menţinerea păcii şi contribu plexul economiei judeţului diu anual de 11.6 la sută, in- armonios pe întregul cuprins
mate la Consfătuire de tovară zentanţi ai diferitelor organi se obţine ca Ia Conferinţa de la ror statelor din zonă, rezolva ţia activă la soluţionarea pro Hunedoara, industria locală, registrînd pini in prezent o al judeţului a unor ramuri şi
rea problemei poporului pales
şul Nicolae Ceauşescu — in zaţii sociale, prin înscrierea o- Vicna — care a fost apreciată tinian, pornindu-se de la drep blemelor vieţii internaţionale creată cu peste două decenii creştere de 46,6 la sută faţă activităţi specifice, producţia
deplină conformitate cu linia biectivelor securităţii în Decla de la început, dc comun acord, tul său de a se organiza de si sint o datorie a tuturor state in urmă, - se afirmi tot mai de nivelul anului 1970. In a- bunurilor de larg consum şi
politică generală a partidului raţiile solemne, Comunicatele ca o treaptă pentru trecerea la ne stătător, inclusiv dreptul de lor, indiferent de mărimea sau puternic in contextul general ceşti ani ai cincinalului s-au de uz casnic şi gospodăresc
apartenenţa lor la un sistem
şi statului nostru stabilită de comune şi în celelalte documen abordarea problemei dezarmării a-şi constitui un stat indepen social-politic sau altul. în legă de dezvoltare a întregii eco obţinut depăşiri ale sarcini in prezent reprezintă o pon
Congresul al X-lea şi Conferin te Încheiate cu aceste prilejuri, în Europa — să se obţină re dent. Apreciind pozitiv reali nomii naţionale. Specializată lor de plan care îndreptăţesc dere de 48,6 la sută din tota
tură cu aceasta, Comitetul E-
n
ţa Naţională ale partidului. A- prin rolul constructiv desfăşu zultate cit mai bune pe calea zarea dezangajării dintre Egipt xecutiv apreciază reafirmarea cu precădere în fabricarea p convingerea că angajamentul lul producţiei.
precierile şi considerentele ex rat de reprezentanţii României reducerii intr-o proporţie ac şi Israel, ca un prim pas spre in cadrul Consfătuirii a impor scară industrială a unei game asumat de oamenii muncii Pentru a ilustra amploarea
largi de articole de larg con
puse. întreaga activitate a de in toate fazele lucrărilor Con centuată a trupelor şi arma retragerea Israelului din terito tanţei creşterii rolului şi efi suni pentru piaţa internă şi din industria locală de a rea pe care industria locală a ju
legaţiei la Consfătuire reprezintă ferinţei. mentelor, atit străine, cit şi na riile arabe ocupate, România cienţei activităţii O.N.U. in externă, industria locală hu- liza planul cincinal in 4 ani deţului a cunoscut-o în ulti
o nouă contribuţie sie seamă Comitetul Executiv al C.C. ţionale, asigurlndu-se ca măsu consideră că ar fi deosebit de sprijinirea procesului de destin nedoreană şi-a câştigat in de şi 5 luni, va fi înfăptuit în mii ani şi mai ales în perioa
a Partidului Comunist Român, a al P.C.R. reafirmă necesitatea rile ce se vor adopta să nu a- utilă dezangajarea şi in celelal dere internaţionala, inclusiv pe cursul anilor un binemeritat tocmai. da actualului cincinal, este su
O preocupare permanentă
ficient să arătăm că unităţile
tovarăşului Nicolae Ceauşescu ca in cadrul Conferinţei gene- fecteze in nici un fel securita te zone ale conflictului. continentul european, in solu prestigiu. Bazate pe valorifi a Comitetului executiv al sale produc anual peste
tea, atit a statelor participante
personal, la cauza prieteniei, ral-europene să se elaboreze la conferinţă, cit şi a celor ca In legătură cu examinarea si ţionarea marilor probleme aie carea resurselor locale ale ju Consiliului popular al jude 4C0 000 mc de agregate de
alianţei şi colaborării cu ţările documente clare — care să sta tuaţiei din Vietnam, Comitetul omenirii contemporane, in con deţului, cele opt fabrici cu ţului a constituit-o creşterea carieră şi balastieră, peste 13
socialiste participante, la dez tornicească noile principii ale re nu sint părţi la acordurile Executiv subliniază necesitatea solidarea păcii şi dezvoltarea 106 unităţi productive reali şi diversificarea producţiei de milioane de cărămizi, 3 800
relaţiilor pe continent bazate re se vor realiza. în acest sens,
voltarea conlucrării şi solida Comitetul Executiv apreciază unor eforturi susţinute în ve colaborării intre toate naţiu zează în acest an un volum bunuri de uz personal şi cas- tone var gras, 33 500 mc- pre
rităţii tuturor ţărilor socialiste, pe respectul independenţei şi că problema dezarmării in Eu derea înfăptuirii Acordurilor nile. de producţie de circa 660 mi nic-gospodăresc. Sarcinile mo fabricate din beton armat,
la înfăptuirea securităţii euro suveranităţii naţionale, să ex ropa — care priveşte in mod de la Paris, a instaurării păcii ★ lioane lei, concretizate în pe bilizatoare din acest dome 9,3 milioane sticle de apă mi
pene şi dezvoltarea colaborării cludă folosirea forţei sau ame nemijlocit toate popoarele con in întreaga indochină, asigurîn- Comitetul Executiv constată ste 1 400 de sortimente, rea niu au făcut obiectul u- nerală, răcoritoare, sucuri şi
şi încrederii între toate naţiu ninţării cu forţa, să ofere tu tinentului—impune ca, la anumi du-se astfel condiţiile necesare că, in lumina dezbaterilor şi lizate intr-o gamă ‘variată, nor aprofundate analize în 2,7 milioane litri sifon.
nile continentului, un aport turor popoarelor garanţia de ca popoarele vietnamez, khmer documentelor Consfătuirii, s-a care se regăsesc aproape în sesiunile Consiliului popular In acest an producţia de
însemnat la promovarea noilor plină că vor fi ferite de orice te faze ale conferinţei, să-şi poată şi laoţian să-şi soluţioneze sin confirmat încă o dată, cu pute toate ramurile economiei na judeţean şi în dezbateri ale mobilă şi alte articole din
spune părerea în cadrul aceste
principii de relaţii internaţio act de agresiune şi se vor pu- gure problemele, fără amestec re, justeţea orientărilor funda ţionale, la care se adaugă'" in comitetului executiv, adoprîn- lemn însumează impresionan
nale. fc°a dezvolta liber, potrivit pro ia şi celelalte state europene in din afară, să se consacre dez mentale stabilite dc Congresul fiecare an alte 40—50 de du-se hotărîri şi programe de ta valoare de 75,5 milioane
teresate.
produse noi şi modernizate.
2. Comitetul Executiv îşi ex priei voinţe, intr-un climat de Comitetul Executiv sublinia voltării lor economico-sociale al X-lca şi Conferinţa Naţiona Astfel, este edificator de sub perspectivă, ce stabilesc con lei. Este semnificativ şi fap
tul că producţia realizată de
cret ritmurile de dezvoltare
primă aprobarea faţă de docu prietenie şi înţelegere — pre- ză marca însemnătate politică independente. lă ale partidului cu privire la liniat Faptul că producţia a a capacităţilor existente, pre
mentele Consfătuirii, consideră vazînd măsuri concrete de apli şi practică a faptului că sta Comitetul Executiv reafirmă evoluţia vieţii internaţionale, a crescut in primii trei ani ai cum şi crearea de noi capa (Continuare in pag. o 3-a)
că intilnirea de la Varşovia a care a acestor principii şi de tele socialiste participante la deplina solidaritate a P.C.R. şi liniei generale urmată cu con
dezbătut probleme majore ale creştere a încrederii şi stabili Consfătuire şi-au reafirmat in a poporului român cu lupta secvenţă de partidul şi statul
luptei pentru destindere, secu tăţii. Comitetul Executiv al C.C. mod public si deschis, in Co dreaptă a popoarelor din ţările nostru în domeniul politicii ex
ritate şi colaborare pe conti al P.C.R, relevă, de asemenea, municatul adoptat, poziţia că Asiei, Africii şi Americii Latine terne.
nentul european, pentru conso importanţa faptului că in do sint gata să desfiinţeze orga Împotriva imperialismului, co Pornind de Ia faptul ci In
lidarea păcii in întreaga lume. cumentele Consfătuirii a fost nizaţia Tratatului de ia Varşo lonialismului şi neocolonialismu- tre politica internă şi externă
3. In legătură cu problemele reafirmată necesitatea instituirii via simultan cu dizolvarea lui, pentru eliberarea naţională, există o strinsă legătura, că 8 0 0 0
înscrise la ordinea de zi a Con unui organism permanent al pentru consolidarea indepen succesele obţinute în edificarea
sfătuirii, Comitetul Executiv N.A.T.O., sau, drept prim pas, „Drumul socialismului" numără astăzi
statelor participante Ia confe denţei lor politice şi economice, noii orînduiri, in ridicarea bu Cuvine-se deci ca în acest moment şi Is
releva cu satisfacţie cursul ge rinţă. să lichideze organizaţiile lor pentru progres social. Este ne năstării maselor reprezintă tot 6 000 de apariţii. Şase mii de prezenţe in împlinirea rotundei cifre de 6 000 de apa
miezul tumultuoasei vieţi politice, economice
neral al destinderii in Europa, Pronunţindu-se in mod ferm militare. Fireşte, atit timp cit cesar să se acţioneze mai ferm odată o contribuţie internaţio- şi social-culturale hunedorene. Şase mii de riţii, ziarul „Drumul socialismului" să-şi rea
care a dus ia convocarea Con pentru accelerarea lucrărilor şl continuă să existe N.A.T.O. şi „ pentru a se pune cu desăvirşi- naiistă la întărirea forţelor şi numere ale unui ziar care, de un pătrar de firme credinţa ce-l călăuzeşte de la primul
număr : aceea de a sluji cu devotament
ferinţei general-curopene pentru ţinerea in acest an a fazei a nu sc înfăptuiesc măsuri efec re capăt dominaţiei colonialis prestigiului socialismului, Comi veac, duce prin slova sa cuvintul partidului partidul, patria, idealurile oamenilor cărora
securitate şi cooperare, confir- treia a Conferinţei, România tive de dezarmare. România, mului portughez., pentru a se tetul Executiv cheamă clasa in adîncurile minelor, pe platformele de foc li se adresează, interesele majo're ale edifi
niindu-sc astfel justeţea şi ca consideră că ar fi util şi nece alături de celelalte state socia lichida politica de discriminare muncitoare, ţărănimea, intelec ale cuptoarelor, pe marile şantiere, pe cării multilaterale a socialismului pe pămîn-
ogoare in toate locurile unde oamenii mun
racterul realist al chemării Ia sar ca aceasta să aibă loc la ni liste participante Ia Tratatul de rasială din Africa de Sud şi tualitatea, întregul nostru po cii hunedoreni, în frunte cu comuniştii, îşi tul românesc.
Şi tot cu acest prilej „Drumul socialis
înfăptuirea securităţii europene velul cel mai înalt. la Varşovia, se pronunţă pen Rhodesia. por să desfăşoare o activitate mobilizează energiile creatoare la înfăptui mului" trimite un gind de mulţumire şi sti
lansate de Consfătuirea de la Comitetul Executiv acordă o tru întărirea capacităţii de a- Pornind de la faptul că una susţinută pentru noi şi cit mai rea politicii Partidului Comunist Român de mă muncitorilor tipografi, celor care au mun
Bucureşti din 1966 a Comite mare importanţă concluziei ex părare şi a colaborării recipro din problemele internaţionale de importante realizări in toate continuă înălţare şi multilaterală înflorirea cit şase mii de zile şi şase mii de nopţi la
României socialiste.
tului Politic Consultativ. primate de statele participante ce în această direcţie. cea mai mare actualitate şi domeniile construcţiei socialis „Drumul socialismului" cu nr. 6 000 iese editarea ziarului. Adresăm, de asemenea,
zecilor de mii de cititori, tuturor corespon
Comitetul Executiv subliniază la Consfătuirea Comitetului Po In condiţiile marilor schim complexitate este lichidarea de te, întimpinind astfel cu cinste din rotativa tipografiei intr-un moment de denţilor voluntari şi colaboratorilor ziarului
consecvenţa cu care a militat litic Consultativ, care au con bări petrecute in cele aproape calajului dintre ţările în curs de marile evenimente ale anului înălţătoare angajare a tot ce are mai bun nostru, sincere şi călduroase urări de suc
două decenii de la înfiinţarea
şi militează România, alături semnat, in mod unanim, in do- Tratatului de la Varşovia, este dezvoltare şi statele avansate c- 1974 — împlinirea a trei de judeţul Hunedoara in marea întrecere pen cese în munca ce o desfăşoară spre binele
tru cinstirea glorioasei aniversări a celor
necesară şi se impune accentua conomic — a cărui sursă se a- cenii de la Eliberare şi Con trei decenii de la Eliberare şi Congresului al şi propăşirea meleagurilor Hunedorene, a so
rea tot mai mult, prioritară, a tlă in politica şi practicile im gresul al Xl-lea al Partidului Xl-lea al P.C.R., cu noi şi remarcabile contri cietăţii româneşti.
caracterului şi laturii sale poli perialismului, colonialismului şi Comunist Român — pentru noi buţii la accelerarea progresului economic
tice, inclusiv perfecţionarea sis
victorii pe calea făuririi socie
Plenara temului de informări şi consul tul Executiv al C.C. al P.C.R. tăţii socialiste multilateral dez şi social al patriei. REDACJIA
neocolonialismului — Comite
tări reciproce in toate problc-
voltate in patria noastră.
National al Femeilor AUTOBUZE NOI Înainte de termen", ur ACJIUNI DE ţie din Orăştie, rare fun sigură o aprovizionare o-
mat de un frumos spec
tacol susţinut de Teatrul ÎNFRUMUSEŢARE cţionează în sectorul avi perativă şi civiliz.ată a VREMEA
col al fermei zootehnice,
consumatorilor cu produ
rentru desfăşurarea tn de estradă din Deva. Locatarii blocurilor CI TXTP T A au produs primele „şar- se de panificaţie proas Pentru 24 ore
Vineri dttpă-amiază a început La lucrări participă tovarăşa bune condiţii a transpor şi A3, din Haţeg, mun JUJcLt JjIL je“ de pui. Pină în pre pete.
Plenara Consiliului Naţional al Elena Ceauşescu, membru al tului In comun în muni IN FINISAJ, VIITOAREA cesc cu multă hărnicie la zent s-au vîndut popu
Femeilor din Republica Socia Comitetului Executiv al C.C. cipiul Petroşani, - E.G.C. POLICLINICA DIN DEVA amenajarea zonelor şi laţiei peste 3 t00 de pui, CONSTRUCTORII Vreme instabilă, cu ce
iar in prezent se. mai a-
a primii in dotare încă 5
listă România, ale cărei lucrări al P.C.R., tovarăşa Lina Cioba noi autobuze, care deja spaţiilor verzi din Jurul flă la incubat încă l 000 IN LEGENDE Şl IN rul mal mult noros. A r nr
o
pc
blocurilor,
supra
sint consacrate analizării muncii nii, membru al Comitetului E- au şi fost repartizate pe faţă de peste 1 (ion metri bucăţi ouă. PREZENTUL SOCIALIST cădea ploi locale, Iar în
muncă
Prin
desfăşurate de această mişcare, xecutiv al C.C. al P.C.R., to diferite trasee de circula constructorilor asiduă a pătraţi. Pe toată supra O ZI munţi va ninge. Vîntul
ţie. Pină la finele anului
şantierului
faţa au semănat iarbă, In
de comitetele şi comisiile feme varăşul Miron Constantinescu, vor mai fi primite în do nr. 1 al T.C. Deva, noul fruntea acţiunii situln- MAGAZIN PENTRU Aceasta a fost tema ţi va sufla moderat din
ilor în anul 1973 şi sarcinilor membru supleant al Comitetu tare încă 7 noi autobuze „spaţiu" de sănătate al du-se Marin Garoafă, Ion DESFACEREA nui montaj literar-muzi- sud-est. Temperatura va.
cal organizat de comite
destinate
in
transportului
ce lc revin în mobilizarea ma lui Executiv, secretar al C.C. al comun. municipiului — prevăzut Savu, familia Birta, Di- PRODUSELOR tul U.T.C. ai întreprinde fi cuprinsă, ziua, intre 11
a fi finalizat In septem
mitrie Vasiu şi alţii. In
selor de femei la realizarea P.C.R. brie a.c. — a ajuns la acelaşi timp, locatarii au LA DE PANIFICAŢIE rii de construcţii siderur Şi 16 grade, iar noaptea
gice Hunedoara, în cola
planului naţional unic dc dez_ Iau parte — ca invitaţi — SIMPOZION nivelul II, paralel desfă- amenajat rondourile cu In clădirea noii şi mo borare cu clubul „Con intre 4 şi 9 grade.
voltare economico-socială a ţă reprezentanţi ai unor ministere şurîndu-se intens şi lucră flori, au plantat 40 de dernei brutării date in structorul".
interior.
rile
de
tencult
peste
şl
pomi
fructiferi
Spectacolul a avut loc
rii noastre pe 1974. In dezba In cadrul festivalului Aici, pe 3 300 ,mp au 50 de arbuşti ornamen folosinţă în Dobra, care la şantierul nr. 4 al În Pentru următoarele
are o capacitate de pro
teri se acordă o atenţie deose şi instituţii centrale, ai Gfniunii cultural-artîstic „Mureş, prins deja contur viitoa tali. ducţie de 5 tone în 24 treprinderii, în faţa unui
bită participării femeilor ^ la Generale a Sindicatelor din Ro Pe marginea ta“, la că rele cabinete medicale şi PUI DE O ZI ALTA de orc, a fost amenajat, număr mare de construc două zile
cultural
Ilia
din
minul
anexele
necesare
absolut
intr-o
destinată
încăpere
muncesc
la
tori,
care
viaţa politică şi socială a ţării, mânia, D.T.C., tU.N.C.A.P., ai s-a desfăşurat zilele tre unei astfel de instituţii. LIVRAŢI POPULAŢIEI special acestui scop, un înălţarea blocurilor de lo
la activitatea dc producţie. To altor organizaţii de masă, acti cute simpozionul „Tine Policlinica va permite ‘. \‘v ; >.: mm ţ magazin pentru desface cuinţe şi a altor obiecti Vremea se menţine In
retul — factor activ In
consultarea a 1 300 de pa
Incubatoarele
coopera
todată, în cadrul plenarei, este Îndeplinirea 'cincinalului cienţi pe zi. tivei agricole de produc- rea produselor de panifi ve social-culturale din stabilă. cu cerul noros.
caţie. In acest fel, se a-
municipiul Hunedoara.
examinat programul de activi viste obşteşti ale mişcării de Vor cădea ploi locale.
tate al Consiliului pe acest an. femei,