Page 86 - Drumul_socialismului_1974_04

BâSaiS&'SâU^SSag&gg^
DRUMUL SOCIALISMULUI @ Nr. 6 000 © SIMBATĂ 27 APRILIE 1974
rTs^^asssosassBE gsOTasssjsnss^irisîSEaisaff^s^a!^

FIECARE i

SA DEA MAXIMUM

23322SK2SE32 ?r&aglJ&3&aaE£3g«g^
La coi 63 de ani ai săi, Va-, re. In grădină se cultivă car­
sile Fiiiip, din satul Banpotoc, tofi, varză şi alte legume atît
„Pămîntul constituie o inestimabilă avuţie naţionaiă a României so­ se dovedeşte a fi un meşter de pentru nevoile gospodăriei, cit
cialiste — principalul mijloc de producţie în agricultură. De aceea, fie neîntrecut în lucrarea şi gospo­ şi pentru a fi valorificate pe
că aparţine întreprindeiilor agricole de stat, fie că este al cooperativelor dărirea pămîntului. De cum piaţă. Anul trecut, spunea pri­
sau al producătorilor individuali, el trebuie păstrat şi folosit cu cea mai intri în incinta gospodăriei, ră- marul comunei, numai prin
mîi impresionat de grija cu valorificarea castraveţilor aceas­
mare răspundere. Conştienţi de roiul primordial pe care îl are pămîntul care cultivă s-ar putea spune, tă familie a obţinut aproape
în creşterea producţiei agricole, vă adresăm vibranta chemare de a lua nu fiecare mp oi fiecare cm 7 000 lei. Aici, captînd un iz­
toate măsurile pentru a cultiva întreaga suprafaţă arabilă, pentru a nu de pămînt. vor, cetăţeanul şi-a amenajat
a
lăsa nici o palmă de pămînt neînsămînţată l . — Ce produceţi ? — l-am în­ un 'eleşteu pe care l-a populat
trebat pe interlocutor. cu 10 000 puieţi de crap, aduşi
„Bărbaţi şi femei, tineri şi vîrstnici, români, maghiari, germani şi de — Tot ce are nevoie o gos­ de la Ineu. Acum peştele —
alte naţionalităţi I Fie că lucraţi in sectorul de stat, în cel cooperatist podărie, începînd cu legumele care atinge în greutate pînă
sau în gospodării personale, vă revine tuturor răspunderea şi înalta în­ din toate sortimentele, fructe la 500 g fiecare — este bun
din toate speciile, struguri, po-
datorire patriotică de a spori continuu producţia agricolă, vegetală şi pentru saramură. Aceste exem­
ple demonstrează că omul
animală, în ritmul cerut de însăşi dezvoltarea generală a ţării, de exi­
sfinţeşte locul. Astfel că, re­
genţele satisfacerii la un nivel tot mai înalt a cerinţelor unei bune apro­ zultatele sînt pe măsura . mun­
vizionări a populaţiei cu produse agroalimentare şi a industriei cu materii cii, a eforturilor făcute de
prime. Ne vom putea achita cu cinste de această îndatorire numai printr-o fiecare. Nimic nu vine de Ia Pomii din grădina preşedinte Iul C.A.P. Banpotoc, Nlcolae
#
sine. Totul se obţine numai şi
muncă neobosită, desfăşurată cu hărnicie şi pricepere, pe ogoare, deplin numai prin muncă. Eenţa, promit un rod bogat.
conştienţi de faptul că munca, eforturile noastre sînt un factor determi­
nant al progresului agriculturii, al însăşi bunăstării noastre şi a întregului
popor".
(Din chemarea Conferinţei pe ţară ESTE OGRADA Cele aproape 400 hectare pot
a cadrelor de conducere din agri­
cultură.).
şi trebuie să producă mai mult
rumb, cartofi. Nu ducem lip­ ...Rezultatele atnt pe măsu­
să de nimic. Avem, cum vedeţi, ra muncii, a eforturilor fă­ Conferinţa pe ţară a cadre­ care pot fi luate drept model.
Conferinţa pe ţară a cadre- economic al comunei. De aceea, care pot fi luate drept meconomic al comunei. De aceea,
cute de flecare. Nimic nu vi­
căpşuni, zmeură. ne de la alhe. Totul se ob­ lor de conducere din agricul nc preocupă îndeaproape şi Secretarii organizaţiilor de
k'a^ror<i - h
^1 a a-, ^
^
» m
. -
__ __ ....__ . .. .1
.1
r ■
„ a - a -1 M
— Vedem că aţi scos unele ţine numai şl numai prin tură a adresat tuturor oame­ modul cum sînt gospodărite partid de la sate, preşedinţii
răsaduri de roşii din răsadniţe muncă. nilor muncii din agricultură cele aproape 400 ha aflate ca dc C.A.P. şi brigadierii fac
şi le-aţi plantat. Nu e prea vibranta chemare de a acţiona loturi în folosinţă personală a o bună propagandă în privin­
devreme ? Omul cu toate forţele pentru a asi­ cooperatorilor si ca terenuri o- ţa grijii ce trebuie acordată va­
— Vreau să fac o încercare. gura îndeplinirea cu succes a lorificării depline a rezervelor
Le protejez de îngheţ şi cred că cupatc de curţi. S-a şi întoc­ de creştere a producţiei agri­
reuşesc să obţin producţie. sfinţeşte sarcinilor stabilite de Congresul mit o statistică din care reie­ cole prin folosirea intensivă a
Cînd ai grijă de fiecare fir, e al X-lea şi de Conferinţa Na­ se că anual se cultivă circa fiecărei parcele de teren din
imposibil să nu dea rod. ţională a partidului în vederea 125 ha cu porumb, 55 ha cu curţi şi a loturilor atribuite în
—- Cum este posibil ca pe locul dezvoltării agriculturii, apelul cărtofi şi legume, 7 ha cu folosinţă personală.
300 mp să faci viticultură, po­ de * face totul pentru depăşi­ plante "tehnice, 10 ha sînt o-
micultură şi legumicultură ? La Hărău am trecut pragul rea producţiilor planificate în cupate de livezi şi vii, iar Acum, la consiliul popular
— Nu este ceva neobişnuit gospodăriei familiei lui Ion unităţile agricole şi sporirea a- restul suprafeţelor sînt desti­ a fost încadrat şi un tehnician
dacă ai dragoste de muncă, da­ Ocolişan. Este o familie de portului gospodăriilor populaţiei nate producerii furajelor şi pen­ care se ocupă îndeaproape de
că ai deprins bine cunoştinţele oameni calculaţi şi buni gos­ la formarea fondului centrali­ tru alte culturi. Nu am putea problemele aflate în discuţie.
de agricultură şi te ocupi să podari. Tot ce au, au obţinut zat de produse agroalimentare spune că am reuşit să facem Comitetul comunal de partid
faci lucrările la timp. prin munca lor, spunea prima­ al statului. tot ce era posibil în privinţa şi consiliu! popular vor avea,
— Aţi întîmpinat şi dificul­ rul comunei, £i cele spuse de „Cu îndeplinirea exemplară a gospodăririi cu maximă efici­ fireşte, mai mult ca pînă a-
tăţi ? primar au corespondent în acestui obiectiv sînt confrun­ enţă a fiecărei palme dc pă- ctim în atenţie sprijinirea gos­
— Am avut ceva necazuri cu fapte. taţi şi locuitorii comunei Hă­ mînt. Nu toate gospodăriile a- podăriilor populaţiei în scopul
germinaţia seminţelor de roşii — Acum am picat de la o- rău — nc-a declarat primarul plică tehnologiile înaintate dc dc a produce mai mult şi a
procurate. O să-mi produc insa raş — zice tovarăşa Ana Oco- comunei, tovarăşul Titus Ma- producţie, aşa cum dealtfel valorifica mai multe produse
eu şi seminţele, să am garan­ Iisan —, ieşindu-ne în întîmpi- rinoiu. Dacă este vorba dc prevede legea. Ne străduim în­ Ia fondul de stat, înţelcgînd
ţia că tot ce voi semăna ră­ nare. Am fost la piaţă, la De­ gospodăriile populaţiei, ţin să să să facem ordine şi în acest că cu cît fiecare gospodărie
sare. arăt ca ele deţin o pondere sector de activitate. Avem to­ este mai prosperă cu atît nive­
va, cu ceapă verde şi spanac. r lul dc trai al întregului popor
Cei peste 40 de pomi fructi­ — Cîţi bani aţi încasat î însemnată în realizarea planului tuşi şi oameni cu gospodării este mai ridicat".
feri din gospodăria lui Vasile — Peste 100 de lei.
...C&utim *ă avem de toate. Să ne îndestulăm gospodăriile personale şl valoriflctnd surplu­ Filip sînt plantaţi în ultimii
surile de produse, pe bază de contracte cu statul şl pe piaţă, să obţinem venituri cit mal Am venit la dumneavoastră
mari. 4-5 ani. La fel ca şi viţa de să vedem cum vă gospodăriţi,
vie, sînt îngrijiţi ca la carte, curtea, grădina.
ceea ce oferă certitudinea că — Cum putem mai bine.
vor rodi din plin si vor asi­ Dar poftiţi în grădină să ve­
Deputatul sa fie mereu în frunte; gura disponibilităţi de valorifi­ deţi.
cat. Pentru felul în care se
Peste tot domneşte o ordi­
ocupă de mersul treburilor în ne desăvîrşită. Pomii sînt bine
un exemplu viu pentru concetăţenii săi gospodăria proprie şi în cadrul îngrijiţi. Straturile cu ceapă
acest
agricole,
cooperativei
gospodar merită toată lauda. şi usturoi, spanacul, salata, sun
o mîndreţe nu alta, De fapt,
După ce am dat bineţe, te ; exemple vii pentru conce­ Din curte am trecut în gră­
ne-am adresat gazdelor : tăţenii lor. Aici, la Chimindia, dină, unde Petru Jeler, depu­ toate culturile de cartofi, le­
— Am venit să vedem cum deputaţii sînt gospodari ,_de tat’ îp consiliul popular . comu-, gume şi zarzavaturi, întreaga
"t'ă gospodăriţi curtea, grădina frunte în toate privinţele. Am nai, împreună . cu soţia sa, Ilea­ grădină, sîilt în bună rînduia-
şi ce rezultate obţineţi. Tova­ venit la dumneavoastră să ne na, cu, fiica sa,_ Voichiţa, şi lăi Răsadurile de' care au nc-~
răşul Votca Sever, vicepreşedin­ convingem. nepoata Ana, ne-au demonstrat voie le produc în gospodărie.
tele consiliului popular comu­ — Bucuroşi. Poftiţi să ve­ practic cum se întreţine viţa de Urmează să se planteze peste
nal, aici do faţă, ne-a spus că deţi ce avem, cum muncim, vie. Tot terenul din grădină 100 fire de varză. Lotul perso­
nal şi culturile angajate în
deputaţii trebuie să fie în frun­ cum ne gospodărim. este bine lucrat şi cu chibzu­ acord global de la C.A.P. sînt
ială folosit pentru * * se ob­ tot aşa de bine lucrate iar
ţine roade cît mai bogate.
producţiile sînt pe măsura stră­
— Avem aici în grădină, daniilor depuse.
spunea gazda — 3 ari cu vie,
iar în această primăvară am Am trecut pragul şi altei
plantat 23 meri altoiţi, care vin gospodării : cea a familiei lui
să întregească livada, de pe lîn- Petru Josan şi Silvia. Livada
gă casă. In grădină mai culti­ — cum ne spune* un coope­ In gospodăria Iul Vichente PItaru, sectorul zootehnic este bine reprezentat
văm : cartofi, sfeclă furajeră, rator — rîdea şi aici în soa-
legume şi zarzavaturi. $i în
lotul personal, primit de la
C.A.P., cultivăm roşii, ardei,
varză, morcovi, pătrunjel şi al­ Acum această coastă
tele. O parte din producţie o
valorificăm pe piaţa. Am trei
stupi, păsări de curte şi mai Cine munceşte, nu
multe animale. Cu statul am devenit teren productiv
contractat un porc şi 400 1
lapte.
Ce să vă spun eu ? Dacă duce lipsă de nimic Gospodăria lui Vichente Pi- oricărui gospodar ie poate
munceşti ai. Dacă stai cu mîi- taru, din satul Banpotoc, este precia după animalele pe ca
nile în sîn n-ai pe ce pune aşezată pe un deal. In spatele le creşte. Nu vrem lă ne lă
mina. La noi în sat avem oa­ Straturile de legume „vor­ Evidenţele cooperativei tgri- • Intr-adevăr, este de apreciat casei este o coastă care a fost dăm, dar avem 4 viţei de tc
meni gospodari. Terenurile din besc" concret despre hărni­ cole din Bîrsău indică printre transformată într-o „grădină ţă frumuseţea. Ii vom valo
curţi şi grădini nu sînt lăsate cia şl priceperea Iul Vasile cei mai harnici cooperatori şi la gospodăria lui Petru Gabor suspendată". Merii, perii şi pru­ fica pe bază de contract. Sl
FUlp.
în paragină. Dimpotrivă, fieca­ familia Iui Petru Gabor. Iulia modul cum sînt îngrijiţi pomii nii dau roade îndestulătoare. In tul îi stimulează puternic
re vrea să scoată cît mai mult Gabor — soţia — are reali­ şi dezvoltarea viguroasă a cul­ acest an gospodarul a mai plan­ crescătorii şi contractanţii
de pe fiecare palmă de pămînt. zate pînă acum peste 40 de tat 10 pomi, numărul total al animale".
Exemplele sînt la vedere. Cău­ Urmaţi-!© norme la lucrările din cadrul turii de legume. acestora trecînd de 100. Pomii, Făcînd un calcul sumar, i
tăm să avem de toate. Să ne cooperativei. „Locuim împreu­ Am reţinut şi faptul că la fel ca şi furajele cultivate, zultă că Vichente Pitar val
îndestulăm gospodăriile perso­ familia s-a angajat să lucreze ajuta la stabilizarea solului, la rifică din gospodăria personr
nale şi valo'rificînd surplusuri- exemplul I nă cu cele două fiice căsătorite în cadrul cooperativei agrico­ combaterea fenomenului de e- produse a căror valoare dep
le de produse pe — ne-au spus gazdele. Acum roziunc. Aceeaşi grijă o mani­ şeşte 12 000 lei anual. Imprc
" ,ise pe b bază de con­
tracte cu statul şi pe piaţă, să ne-am apucat să facem o casă le, în baza acordului global, festa şi pentru cultivarea lotu­ nă cu soţia şl fiul, care du
tatul şi
...Pomii dacă-i Îngrijeşti }1 sapi pe lingă el, dau şl rod. In comuna Hărău sînt, fi­
obţinem venituri cît mai mari. reşte, numeroase gospodării ale nouă. Veniturile realizate în 0,80 ha cu porumb, 0,14 ha lui aflat în folosinţă personală, orele de serviciu ajută la cx
ţăranilor cooperatori care pot gospodărie proprie, de la C.A.P cu cartofi, 0,04 ha cu legume, unde produce porumb, cartofi cutarea lucrărilor agricole, s
.servi ca exemplu în privinţa şi cîştigul celor doi gineri sa­ plivitul a 0,92 ha cu grîu si şi sfeclă furajeră. cretarul organizaţiei de pari
Faptele—unitate de măsură gospodăririi terenurilor din lariaţi ne permit să spunem recoltatul fînului de pe 1,75 dine — ne spuneau gazdele. demn de urmat de către cel
de la C.A.P. oferă un exernp
„Facem zootehnie la altitu­
curţi şi a loturilor atribuite în
folosinţă personală. Numai din că avem o viaţă îndestulata. ha. Secretarul organizaţiei dc Pămîntul este o avuţie de ne­ lalte gospodării din sat. Fa
tele concrete, realitatea vie
a hărniciei oamenilor satul Bîrsău am notat pe cele Din grădină obţinem toate le­ partid de la C.A.P., tovarăşul preţuit şi produce nebănuit de exemplul personal constituie
ale lui Laura Susan, Maria Lu-
mult dacă este lucrat cu pa­
Aron Cornea, făcea precizarea
gojan, Lucreţia Gavrilă — să gumele necesare consumului, iar că aceşti cooperatori lucrează siune. Cultivăm şi legumele de acest caz un imbold pent
— La noi în sat, oamenii în fapte, în gospodăriile oa­ C.A.P. In grădină am plantat amintim doar cîteva. pomii cultivaţi ne dau posibi­ care avem nevoie. Hărnicia fiecare posesor de teren
sînt foarte harnici şi lucrează menilor. 4 ari cu cartofi, diferite legu­ Sugerăm organelor locale de litatea să valorificăm o însem­ suprafeţele angajate (n acord producător agricol.
şi ultima bucăţică de pămînt. Intrăm în curtea familiei lui me şi zarzavaturi, atît pentru partid şi de stat să aibă în ve­ nată cantitate de fructe. In global ca şi pe propria grădină,
Aceste aprecieri lc-am auzit Gheorghe Bordca. Peste tot se nevoile personale, cît şi pentru dere popularizarea largă — această primăvară am mai plan­ că nu este solicitare la care să
din gura mai multor ţărani vede mînă dc om gospodar. a le vinde pe piaţă. Avem prin panouri sau la gazetele de nu răspundă. Cu prilejul adu­
cooperatori din Banpotoc, în­ Totul este ordonat şi curat. plantaţi diferiţi pomi fructi­ perete — a cooperatorilor care tat 4 meri în unele goluri, ast­ 5? Pădure fără uscături nu există"
tre care : Otilia Irimie, briga­ Grădina, ca o floare. Gazda — feri. Unii sînt pe rod, alţii vor se preocupă cu întreaga răspun­ fel că în viitor disponibilităţile nărilor generaje ale cooperato­
dier de cîmp, şi Vichente Pi- Emilia Bordea — spunea : face fructe peste cîţiva ani. Ob­ dere patriotică şi cetăţeneas­ vor fi mai mari. Creştem ani­ rilor s-a insistat ca fiecare co­ Această zicală îşi găseşte ex­ a.c. (?). Ni s-a „explicat"
laru, secretarul organizaţiei dc — Căutăm să folosim cu cît ţinem pînă la 3 500 kg dc car­ că de sporirea producţiei a- male, de la care valorificăm operator şi locuitor al satului presia şi prin fotografia de terenul respectiv a fost lot
partid. mai mult folos pămîntul din tofi şi 300—400 kg fructe. gricole în cadrul cooperativelor laptele la stat, şi păsări. Este să acorde maximă grijă respec­ faţă, care ilustrează un exem­ folosinţă personală, dar în
Le-am căutat şi le-am găsit grădină şi cel din lotul perso­ Aşa cum vedeţi, creştem foarte agricole şi în gospodăriile per­ plu de felul cum nu trebuie cest an nu se ştie cui îi
acestor aprecieri concretizarea nal pe care-1 primim de la multe păsări. Cam 200 anual. sonale, să-i evidenţieze pe oa­ o întrecere între gospodarii tării prevederilor legale privind să fie un gospodar. Terenul fi atribuit. Conducerea C.A
Oamenii sînt harnici şi mun­ menii care prin faptele lor fiecărui sat şi noi nu vrem să gospodărirea raţională şi fo­ respectiv se află în vatra satu­ nu are nici un cuvînt de sp
ca le este răsplătită din plin transpun în viaţă sarcinile des­ ne facem de ruşine". losirea pămîntului, lui Hărău, unde dealtfel mai în legătură cu clarificarea
de roadele pămîntului. prinse din Chemarea Consfă­ puteau fi găsite terenuri neara­ tuaţiei respective, cu folosir
tuirii pe ţară a cadrelor de eficientă a fiecărei palme
Intrăm şi la familia Emiliei conducere din agricultură. te şi după data de 20 aprilie
Bembea. fii aici se vede mînă pămînt ? Aşteptăm !
de om harnic, priceput. Pen­
tru folosirea mai raţională a
pămîntului s-au plantat mulţi
pomi pitici (40 piersici şi 60
meri). Un număr de 12 meri
sînt puşi pe şpalieri. Pe lingă
gardul care împrejmuieşte
curtea, s-a plantat viţă de vie.
Tot terenul din grădina este
parcelat şi cultivat ou ceapă,
dovlecei, cartofi, salată, mor­
covi, pătrunjel, castraveţi, ro­
şii şi altele. Folosindu-se me­
toda culturilor succesive, se ob­
ţin producţii şi venituri bogate.
Pomii fructiferi dau bune re­
zultate, răsplătind din plin,
cum ne spunea gazda, străda­
niile depuse. De la un păr s-a
obţinut o producţie record de
SCO kg. De la ceilalţi pomi pe
rod se obţin 60—80 kg fructe
de la fiecare. Via produce a-
proape 1 000 kg struguri. Li­
vada s-a mărit, plantîndu-se in
anul trecut 21 de meri si anul Cine a cule* ştluleţl! nu pu tea sâ recolteze şl cocenii ?
acesta alţi 20. Pomii dacă-i în­ Familia iul Petru Gabor tn grijeşte ea U carta culturii* da leguma
Dacâ munceşti al şi casa îndestulată. In grădină avem de
toate : pomi, cartofi, legume şi zarzavaturi, Iar curtea e plină grijeşti şi sapi pe lîngă ei, dau
de păsări şi rod.