Page 87 - Drumul_socialismului_1974_04

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 6 000 © SIMBĂTĂ 27 APRILIE 1974

în industria locală a judeţului

In dezbatere publică: Proiectul legii privind

Eforturi fructuoase pentru amplificarea şi \ HĂRNICIE © ioan Şindea ,
sistematizarea teritoriului şi a localităţilor lj este unul din gospodarii de )
1 frunte din satul Stretea - i
1 afirma Adrian Costa, pri- :
urbane şi rurale diversificarea producţiei de bunuri de consum \ mărul comunei Dobra. La )
cei 67 de ani ai săi, el con-
tinuă să constituie un exem­
prins în ultimul timp o serie
care scop va introduce şi extin­
(Urmare din pag. 1) de pe piaţă, alături de alte pro­ ţiei de bunuri de larg consum de măsuri şi acţiuni menite să t ._ „ ____
plu de hărnicie, de om
r
Gospodărirea cu maximă fabricile de industrie locală duse, foile de plăcintă, hiaturi­ la nivelul cerinţelor din jude­ a tehnicii şi tehnologiei noi în ^ tractat patru capete de ti-
^ chibzuit. Anul acesta a con
accelereze ritmul de promovare
ţul nostru, mai avem încă
este realizată în procent de
multe de făcut dacă ne compa­
le de tort, sărăţelele, ruladele
neret bovin şi 400 litri lap­
24 la sută din resursele lo­
ie. M şi preaai uui luumşi
te. A şi predat doi tăuraşi
cale, ceea ce reprezintă 158 cu fructe, produse, de aseme­ răm cu alte judeţe. De exem­ unităţile industriei locale, acor- i 1 ţ pentru care a încasat 14 000 , ‘
dînd prioritate dezvoltării la un
plu, ritmul de înnoire a pro­
nea, mult solicitate dc gospo-
milioane lei.
eficienţă a pămîntului— tinuă pentru diversificarea a- dine. ducţiei este încă lent, iar în nivel superior a producţiei bu­ lei. Este o contribuţie con- ^
Existînd o preocupare con­
nurilor de consum casnic-gos-
Pentru activizarea acţiunii dc
nomenclatorul produselor pre­
cretă la fondul de stat, o
podărcsc, tocmai pornind dc la
cestei producţii, se oferă în asimilare de produse noi şi de domină cele cu o valorificare in­ premisa că în acest domeniu i J dovadă elocventă că itiun- t /
suficientă a materiilor prime şi
modernizare a producţiei, este
prezent fondului pieţei o ga­
obiectiv de primă mă largă de produse şi sorti­ locale un atelier de proiectare grad de prelucrare tehnică mai inginerii, tehnicienii, muncito­ ţ ca aduce satisfacţii omului 1 \
materialelor, respectiv cu un
Organizat ,în cadrul industriei
^ şi cîştiguri frumoase.
rii din industria locală pot şi
mente
mult
de
apreciate
populaţie ca : produse alimen­ propriu, care îşi aduce contri­ simplă. Ne referim la unele din trebuie să-şi aducă o contri­ \ CE SE INT1MPLÂ CU DI­
buţie cu mult mai mare.
tare, garnituri diverse de mo­ buţia de concepţie şi de pregă­ produsele noastre din metal, Se poate afirma cu convinge­ FUZAREA ZIARULUI LA STA-
cauciuc, mase plastice, textile
însemnătate bilă şi obiecte de mic mobi­ se printr-un program bogat de şi din industria panificaţiei. re că în prezent ceea ce ca­ NIJA ? © „Nu primesc zia­
tire a asimilării de noi produ­
lier, în peste 90 de sorti­
rul
socialismului'
„Drumul
mente, bunuri de larg consum elaborare a documentaţiilor de Uneori, însăşi produsele noi racterizează colectivele din in­
la timp şi pentru fiecare zi
din metal, lemn şi mase plas­ execuţie şi a tehnologiilor de asimilate nu corespund în în­ dustria locală a judeţului este i Ultima dată nu am primit 1
tregime din punct de vedere
preocuparea în continuare şi
Se cunoaşte că obiectivele lităţile judeţului nostru s-a sînt executate sau sînt posibi­ tice, covoare şi alte confecţii fabricaţie. calitativ, al prezentării şi as­ intcnsilicarea eforturilor dc a J ziarele din zilele de 16 şi ţ
şi direcţiile principale ale sis­ făcut o atenta delimitare a lităţi de executare a lucrări­ textile, produse de panifica­ Necesitatea dezvoltării gamei pectului comercial, se fabrică diversifica producţia bunurilor 1 17 aprilie. N-am putut afla, ^
tematizării teritoriului fi lo­ perimetrelor construibile fi a lor de îmbunătăţiri funciare. ţie şi altele, care totalizează sortimentelor, bunurilor de larg la preţuri necompetitive. Ase­ de consum, accentul punîndu-se
calităţilor, urmărindu-se prin vetrelor satelor. Acţiunea a Preocuparea pentru gospo­ un număr de peste 200 sorti­ consum este în strînsă concor­ menea exemple se pot da în ce pe produse cu nivel tehnic ri­ \ din cauza aceasta, multe
l chestiuni care mă interesau
acestea organizarea armonioa­ avut o eficienţă deosebită, dărirea eficientă şi conserva­ mente. danţă cu cerinţele consumato­ priveşte producerea bătătoarelor dicat, cerut nu numai pe pia­
să a teritoriului ţării, a tutu­ conducînd la depistarea şi rea pămîntului s-a manifestat In anul curent este progra­ rilor şi aprecierile popu­ de spumă, a grătarelor pentru ţa internă, ci şi pe cea exter- / şi pe care le afldm prin
mată, de asemenea, asimilarea
ror unităţilor administrativ- scoaterea din perimetrul con­ fi pe linia crefterii gradului în fabricaţie a 25 produse şi laţiei. In acest scop, pe fript carne, a minibutcliilor de ternă. i ziar" — spune Visalon Flo-
teritoriale fi repartizarea ra­ struibil a unei suprafeţe tota­ de ocupare a terenului, în ca­ sortimente noi, printre care lîngă participarea la expoziţiile aragaz pentru voiaj, precum şi Acestui scop îi este subordo­ \ ruţa, din Stănija-Buceş. Şi
ţ unde se împotmoleşte difu-
ţională ri echilibrată a for­ le de 1 190 hectare, din care re sens s-a urmărit ca obiecti­ se pot aminti garniturile de periodice dc bunuri dc consum a unor modele de mobilier. In nată întreaga sa activitate, iar l zarea corectă a ziarului la
ţelor de producţie, au fost 51 ha la municipii, 115 ha la vele proiectate să se încadreze, camere combinate de tipul organizate de comerţ, s-a luat unele cazuri, s-a manifestat o programul stabilit şi aprobat de Stănija ?
stabilite de Congresul al X-lea oraşe şi peste 1 000 ha la co­ pentru fiecare beneficiar, în „Mirela" şi „Deva". La pro­ iniţiativa înfiinţării unui maga­ oarecare lipsă de interes şi pre­ comitetul executiv este axat
zin propriu de prezentare şi
al P.C.R. fi Conferinţa Na­ mune, comparativ ou delimi­ prevederile normativelor în iectarea acestor tipuri de mo­ desfacere, care s-a deschis în ocupare din partea unor cadre tocmai pe nevoile reale ale „RECOMANDARE" o Ce­
ţională din 1972. Legiferarea tarea realizată anterior, ime­ vigoare. De asemenea, s-a a- bilă s-a avut în vedere să se oraşul Deva în luna martie a tehnice şi economice din fa­ populaţiei şi cerinţele de per­
diat după apariţia Legii nr. cordat atenţie amplasării obi­ introducă modularea pentru brici, secţii şi ateliere pentru spectivă. In atenţia noastră stă tăţenii din blocul 18, din
unitară a activităţilor com­ acestui an. Prin acest magazin introducerea noului. S-a căutat în continuare preocuparea pen­ cartierul Dacia al Devei, au
plexe din acest domeniu, în 12 din 1968. Suprafeţe mai ectivelor în primul rînd pe a crea posibilitatea schimbă­ se asigură o sortimentaţie mai să se argumenteze că unele tru crcştcica calităţii produc­ ţ sesizat : datorită faptului că
vederea îndeplinirii directive­ mari au fost scoase din peri­ terenurile libere existente în rii în compartimentare, utili­ largă de bunuri dc consum noi, produse sînt de prea înaltă teh­ la cofetăria „Garofiţa" din
metrele construibile ale muni­ zarea produselor noi ca plă­ ţiei, ca ocupind un loc deosebit
lor fi sarcinilor referitoare la cipiului Deva (30 hectare), o- interior, în spaţiile libere din­ cile melaminate şi emailate la oferite populaţiei, avînd în ve­ nicitate pentru industria locală, în ansamblul măsurilor adop­ cartier se permite consumul
sistematizarea teritoriului şi a raşelor Brad (25 hectare) şi tre construcţii, începînd cu interior, simplificarea tehno­ dere că, alături dc produsele in­ că nu există suficientă dotare tate. In acest sens a fost întoc­ > de bere, ei au mari neplă- .
localităţilor, este cerută de Simeria (15 hectare), comune­ cel din centrul localităţilor. logici de execuţie precum şi dustriei locale din cadrul jude­ tehnică, că produsele vor fi ne- mit un program pentru diver­ \ ceri privind igiena în jurul )
însăşi progresul societăţii noas­ Dacă nu s-a realizat peste supleţea reperelor, astfel ca să ţului nostru, se desfac şi pro­ rcntabile etc. Se cheltuia măi sificarea produselor şi îmbu­ blocului. Am trimis sesiza- i
tre socialiste. lor Gurasada (15 hectare), Ba­ toc acest deziderat, aplicarea se realizeze consumuri raţio­ duse ale industriei locale din multă energie cu justificări, în nătăţirea calităţii bunurilor de rea, pentru luarea de mă- -
alte judeţe, iar pe de altă par­
Din proiectul legii se des­ ia de Criş şi Dobra (cîte 6 prevederilor proiectului Legii nale de material lemnos. te se sondează gustul şi prefe­ loc să se găsească cele mai bu­ consum nealimentare şi alimen­ suri împotriva celor ce se
prinde cu pregnanţă grija hectare). Demn de menţionat privind sistematizarea terito­ Caracteristicile de mai sus rinţele publicului asupra pro­ ne soluţii tehnice şi economice tare, destinate atît fondului fac vinovaţi de nerespecta-
de organizare a producţiei şi
pentru utilizarea raţională a este faptul că reducerea su­ riului fi a localităţilor urba­ le vor avea şi camerele de ti­ totipurilor dc produse noi în a muncii pentru o serie de pro­ pieţei cît şi exportului. Se are , rea profilului unei unităţi
în vedere introducerea în pro­
fondului funciar. Reducerea prafeţelor de teren agricol din ne fi rurale este menită să neret „Intim" şi „Complex", vederea omologării şi introdu­ duse mult solicitate pe piaţă. ducţie a unor sortimente supe­ 1 comerciale, Centrului seni­
suprafeţelor cuprinse în peri­ perimetrele construibile s-a înlăture neajunsurile ce s-au precum şi bibliotecile de mo­ cerii în fabricaţie. Comitetul executiv al Consi­ rioare, care să asigure obţine­ li taro-antiepidemic. Ni se
Tot în scopul activizării ac­
del „Mirela II" şi tip „Com­
răspunde : „Am recomandat
metrul construibil al oraşelor făcut pe seama obiectivelor manifestat. Aprobarea prin plex". Dintre noile modele de ţiunii de dezvoltare şi moder­ liului popular a! judeţului, con­ rea dc preţuri ridicate pe piaţa . sistarea consumului pe loc
fi a verrelor de sate, ca fi prevăzute a fi amplasate în- lege a perimetrelor construi­ mic mobilier putem aminti : nizare a producţiei bunurilor secvent in a traduce neabătut externă şi creşterea eficienţei \ al berii". Mersi de recoman­
în viaţă indicaţiile conducerii
activităţii dc comerţ exterior,
mărirea densităţii construcţii­ tr-o largă perspectivă, pentru bile pentru localităţile urba­ măsuţa pe hol „Intim", mă­ de larg consum şi pentru asi­ partidului şi statului în ce pri­ o mai distinctă profilare a u- dare. Cetăţenii vor măsuri
lor în toate localităţile, a fost care însă nu există o certitu­ ne şi rurale va da posibili­ suţa pentru telefon „Deva", gurarea în condiţii mai bune a veşte diversificarea şi creşterea nor secţii şi sectoare de fabri­ concrete care să înlăture
cerinţelor populaţiei, există pre­
etajera pentru flori model 74.
caţie pe produse destinate pie­
o preocupare permanentă a dine a realizării, cît fi pe tatea cunoaşterii cu exactita­ Industria locală va fi prezen­ ocupare pentru înfiinţarea, în eficienţei economiei locale, a ţei externe. sursa neplăcerilor lor.
trecut
hotărît
la
eliminarea
organelor de sistematizare ju­ baza reducerii unor suprafeţe te a cadrului de dezvoltare a tă pe piaţă cu produse noi, anul 1974, a unui atelier spe­ lipsurilor şi atitudinilor de ge­
In cinstea măreţelor eveni­
Crearea
COMERŢUL
©
cial de prototipuri şi dc pro­
deţene şi a celor agricole, ca­ la o serie de obiective pentru tuturor localităţilor, precum cum sînt umbrelele pliante, duse de seric mică, unde să fie nul celor arătate mai sus din mente pe care le vom întîmpi- de stocuri din anumite pro­
foarfecele electric pentru croi­
re poartă o deosebită răspun­ care iniţial se solicitaseră te­ şi protecţiei terenului agricol, torie, garnituri de presărătoa- materializate fără întîrziere activitatea unităţilor industriei na în acest an, cea dc-a XXX-a duse pentru anumite peri­
dere pentru asigurarea utili­ renuri mai extinse. care trebuie apărat, conservat re pentru condimente, suport proiectele de produse noi con­ locale. Desigur, în promovarea aniversare a Eliberării patriei oade de aprovizionare a
zării complete şi raţionale a O altă idee care a stat la şi folosit cu maximă grijă pen­ pentru uscat rufe, rochii de cepute de atelierul propriu dc tehnicii şi tehnologiei noi am şi Congresul al Xl-lca al Parti­ populaţiei e o măsură de
întîmpinat şi mai întîmpinăm
dului Comunist Român, oame­
prevedere. Cînd însă sto­
întregii suprafeţe de teren, in­ baza stabilirii perimetrelor tru a asigura hrana necesară plajă pentru copii, mănuşi creaţie. Totodată, se urmăreşte încă unele greutăţi legate de nii muncii din industria locală chezi de anul trecut 3 900
pentru spălat vase, garnituri
ca în cazul lansării din partea
diferent ^e proprietar, pămîn- localităţilor a fost aceea a fi ridicarea nivelului de trai de cauciuc pentru instalaţii cumpărătorilor a unor comenzi dotarea tehnică a unora dintre a judeţului sînt hotărîţi să-şi J sticle cu apă minerală la
tul constituind avuţia naţio­ cuprinderii în cadrul delimi­ al întregului nostru popor. sanitare casnice, garnituri şi directe de serie mică din pro­ fabrici cu maşini-unelte şi uti­ sporească eforturile pentru con­ 1 bufetul 68, aşa cum a făcut
nală cea mai de preţ. Pentru tărilor făcute a terenurilor Ing. NICOLAE IORDAN semeringuri pentru autoturis­ totipurile expuse, aceste solici­ laje, scule din oţeluri superioa­ tinua diversificare a produc­ ţ I.C.S. mixtă Brad, şi nu te
re, în calificarea muncitorilor
me, specialităţi de panificaţie
a crea cadru favorabil împli­ neproductive, aflate la cate­ directorul Oficiului de ctc. In acest an, industria lo­ tări să poată fi satisfăcute în­ în meserii de înaltă tehnicita­ ţiei, întărirea exigenţei faţă de i mai interesezi de soarta lor,
tr-un termen mult mai scurt
muncă, îmbunătăţirea organi­
nirii unui asemenea deziderat, gorii inferioare de folosinţă, cadastru şi organizarea cală şi-a propus să facă mai decît s-a făcut pînă acum. te, ca de exemplu matriţeri şi zării producţiei şi a muncii ca i „prevederea" se numeşte
în anul trecut, în toate loca- evitîndu-se terenurile pe care teritoriului Deva mult pentru uşurarea efortu­ Trebuie să subliniem totoda­ executanţi de scule, dispozitive premise sigure dc ridicare a pagubă. Apa minerală a
lui femeii în gospodărie, în tă că în ce priveşte amplifi­ şi verificatoare etc. producţiei pe o treaptă supe­ început să se deprecieze.
carea şi diversificarea produc­ Comitetul executiv a între­ rioară în economia judeţului. Cine va „bea" paguba ?,
căci ne gindim că n-ar fi
drept să fie „băgată pe
Campania agricolă de primăvară gît" consumatorilor.
(Urmore din pag. 1) De ce „munceau" maşinile pentru
se, a fost un alt factor. STRADA © Am „bătut"
Revizuirea şi repararea u- buzunarul unor şoferi incorecţi ? pe o zi ploioasă străzile Si-
tilajelor in termenele pre­ 0 cerinţă imperioasi—intensificarea meriei - pe cele cgntţale, ţ
scrise, calificarea de mun­ dar şi pe cele periferice, i
citori pentru meseriile a- Economisirea carburanţilor a nu scria nimic. N-avea ce să s-a oprit în satul Zdrapţi, O plăcută Impresie lasă /
decvate unităţii noastre, devenit o problemă la rezol­ scrie pentru două motive. Au­ chefuit pînă noaptea tLrziu curăţenia tuturor acestor \
extinderea drumurilor de ritmului de lucru la semănatul porumbului! varea căreia statul cere con­ toduba 21-HD-1225 proprieta­ îneît a doua zi vedea două străzi. „Adunată" la cele ce l
tractoare pentru exploatare, cursul fiecărui salariat, al fie­ te a I.C.L.S. Mixtă Brad şosele în loc de una şi în con­ au făcut cetăţenii oraşului ?
introducerea unor maşini Intrucît vremea s-a încăl­ cărui cetăţean. Chemarea a gă­ nu prea avea ce căuta pe secinţă a intrat, în dimineaţa în această primăvară pen- )
pentru încărcarea mate­ zit si timpul este prielnic, se Cornel Ungur şi Visalon Po- ha, care se ierbicidează, este sit un larg ecou şi, ca un rezul­ drumul Brad — Blăjeni, a- zilei controlului, cu maşina tru înfrumuseţarea străzilor, ţ
rialului lemnos în vagoa­ impune ca în toate unităţile povici la pregătirea terenului angajată de mecanizatori în tat concret, zilnic ajung la proape de satul Zdrapţi. Apoi, într-un gard, apoi după 50 curăţenia dă impresia că
ne, dotarea cu noi utilaje agricole socialiste să se inten­ şi la semănat, precum şi co­ acord global şi execută me­ cunoştinţa noastră ştiri de în autoduba respectivă se de metri în alt gard. Fără anul acesta simerienil aspi­
— 3 tractoare, 2 funicu- sifice ritmul de lucru la se­ operatorii care au asigurat canizat întreaga gamă de lu­ genul cutare colectiv de mun­ aflau Zece saci de ciment ai discuţie, şi în cazul şoferului ră mai mult ca în anul tre­
lare, 23 fierăstraie meca­ mănatul porumbului, folosin- transportul seminţei în cîrnp crări pînă la recoltat, inclu­ că a reuşit să economisească Rafilei Pătrui din Mihăileni. Gheorghe Simedrea organele
nice şi un boldozer pen­ du-se în acest scop cu maxi­ si alimentarea maşinilor. siv. în timp de ... atîta energie Transportul era clandestin şi de miliţie şi cele de control cut la un titlu în întrecerea
tru construcţia de drumuri mum de randament timpul De luni, ne spuneau interlo­ electrică sau atîţia litri de se făcea în paguba statului ale I.T.A. au luat măsuri de pentru gospodărire şi înfru- l
— au cîntărit mult în ba­ de lucru şi capacitatea maşi­ cutorii, începem lucrările de Primii pe comună carburant. pentru a-i aduce un cîştig recuperare a pagubelor pro­ museţare. ţ
lanţa realizărilor. nilor. Semănatul porumbului întreţinere pe cele 15 ha cul­ Concreteţea exprimată în fraudulos şoferului amintit. duse prin cursa clandestină şi
— Cum evoluează pro­ trebuie să se încheie într-un tivate cu sfeclă de zahăr, e- Avînd un front larg de cifre a acestor preocupări Evident, paguba a fost recu­ avarierea maşinii cît şi pen­ PIAŢA © Unitatea „Agro- \
ducţia in aceste zile pre­ timp cît mai scurt. Acestui xecutînd prima praşilă manu­ lucru, mecanizatorii noştri — responsabile implică combate­ perată. Dar se pune între­ tru abaterile de la legea cir­ coop" din piaţa Dunărea- \
mergătoare lui 1 Mai ? deziderat major, lucrătorii o- ală. ne relata tovarăşul Cornel rea pe toate căile a risipei. barea : folosirea mijloacelor culaţiei. Hunedoara a fost aprovi- t
Iată deci două cazuri care,
goarelor îi dedică în aceste Folosind din plin Tărăpoancă, inginer sef la Intensitatea traficului rutier de transport ale întreprinderii într-o singură zi, pe acelaşi zionată cu trufandale — )
locale
comerciale
stat
de
zile care au mai rămas pînă C.A.P. Hărău — termină în de la noi din judeţ impune mixte Brad controlată de spanac, ceapă verde, cas- \
e
'la sărbătoarea muncii — fiecare oră cursul zilei de azi semănatul un control amănunţit pentru cineva ? Se pare că nu, de traseu, ilustrează că în zona traveţi. Asta e bine. Cas­
respectivă mai sînt proprie­
Forestierii se ziua de 1 Mai — toată ca­ bună de lucru în cîmp porumbului pe întreaga su­ depistarea oricăror posibilităţi vreme ce şoferul poate pleca tari de mijloace auto care încă traveţii care s-au vîndut în
de risipă, oricăror abuzuri în
prafaţă
Sîntem
planificată.
ziua de 19
pacitatea şi puterea lor de
aprilie, însă, a-
îndată ce timpul a permis,
muncă. mecanizatorii care lucrează astfel primii pe comună care folosirea mijloacelor de trans­ cu foaie „în alb“, fără să ştie n-au strîns la maximum ven- veau două calităţi, se vin­
tilul risipei printr-un control
nimeni de el. Sau poate a
port
auto
ale
statului.
Şi
aliniază în C.A.P. Bretea pe ogoarele C.A.P. Deva au am încheiat semănatul şi la sînt tot mai rare cazurile cînd ştiut cineva ? Asta ar fi şi riguros al activităţii maşinilor deau din două lăzi distinc­
această cultură. Aceasta se
te, în schimb se vindeau la
mai grav.
din parcul propriu. De ase­
trecut cu toate forţele la
organele de control se întîl-
acelaşi preţ, de-a-ntîla.
Gheorghe Simedrea are în
Mureşană a încheiat pregătirea terenului şi semă­ datoreşte hărniciei întregului nesc cu abuzul, iar atunci primire autocamionul 31 — menea, că mai sînt şoferi sa­ ^ Asta nu-i bine I
colectiv de mecanizatori, bu­
primele rînduri semănatul porumbului sind din plin fiecare oră, fie­ nei organizări a muncii şi cînd se întîlnesc îl tratează HD. — 3092 proprietate a lariaţi în unităţi socialiste
natul porumbului. Şi, folo­
care, în condiţiile cînd marea
cu toată exigenţa, în lumina
care zi bună de lucru în folosirii cu randament ma­ legii. autobazei t. a. Brad, coloana majoritate a colegilor lor se J AŞTEPTĂRI © De fapt,
xim a timpului de lucru,
Angajaţi în întrecerea ce cîmp, ei au reuşit să însă- tractoarelor şi maşinilor. Se- Ea întîlnirea cu organele de Chişcădaga. A părăsit frau­ străduiesc să economisească ţ Fabrica de conserve din
se desfăşoară pe ogoare pen­ mînţeze peste 120 ha din cele dulos sediul autobazei şi a benzina, îşi permit s-o consu­ ^ Haţeg nu aşteaptă de o
— Dorind să intîmpinăm 223 planificate. .vastian Pădurean, lucrînd la control ale I.T.A., şoferul Ion plecat cu camionul în co­ me pentru transporturi ilicite,
sărbătoarea muncii cu re­ tru sporirea rodniciei pămîn­ — Lucrăm — ne spuneau semănat, a realizat o lucrare Păşcălău a început să facă adugătoare de venituri pentru i lună, de două să i se fina-
zultate cît mai bune, pină tului, ţăranii cooperatori şi '.tovarăşii Ioan Barbu, ingi­ de bună calitate, aşa cum feţe feţe. In foaia lui de par­ muna Blăjeni. La întoar­ ei. , 7, / lizeze lucrările de investiţii,
ţ ci de prin ’70. Fabrica a
in prezent am realizat su­ mecanizatorii din unitatea ner şef, şi Iulian Păcurar, bri­ prevede tehnologia. curs cu numărul 976012 cere, în aceeaşi seară,' ION CIOCLEI
plimentar peste planul pe noastră — ne-au informat to­ gadier de cîmp — cu două ţ fost în situaţia copilului cu
aprilie mai mult de 150 varăşii Ioana Hui, preşedinte, maşini S.P.C. 6 echipate cu i mai multe mame, dar „gri-
mc buşteni, 100 mc lemn şi Valentin Ciobanu, inginer dispozitive pentru administra­ 1 ja“ constructorului — şan- ,
şef al cooperativei — au ob­
celuloză răşinoasă şi alte rea, concomitent cu semăna­ Am . intrat, zilele trecute, pionierilor în cadrul căreia ) tierul din Haţeg al T. C. J
importante cantităţi de ţinut în cinstea zilei de 1 tul, a îngrăşămintelor azo- în biroul tovarăşului Tibe- copiii au găsit noi şi variate ţ Deva - e mai presus decît \
masă lemnoasă. Mai un nou şi important toase şi a ierbicidului, reali- riu Frankfurt, consilier la pion - ŞCOALA posibilităţi de instruire şi de i toate. Doi, trei oameni, un l
— Care sînt brigăzile succes în muncă: încheierea zîndu-se o viteză zilnică de Combinatul siderurgic Hu­ petrecere plăcută şi utilă a * ciocan şi-o mistrie. Să se '
fruntaşe ? semănatului la cultura porum­ 30 ha. La semănat lucrează nedoara, cu intenţia de a-i timpului liber. ţ realizeze oare cu această
— Toate brigăzile noas­ bului pe întreaga suprafaţă mecanizatorii Nicolae Lupuţ. propune o convorbire despre — Anii au trecut şi, iată, 1 „capacitate" încă 2,7 mili-
tre au depăşiri de produc­ planificată de 100 ha. Aceas­ şi Florea Petru, oameni cu un subiect care — eram si­ pionieria românească a îm­ , oane lei, din planul aces-
tă nouă realizare se datoreşte
ţie. Dar se remarcă în multă experienţă şi conştiin­ gur — ii va trezi amintiri 01 plinit 25 de ani. Cum vi se i tui an ? Vom reveni.
mod deosebit cele ale fra­ hărniciei şi răspunderii cu cioşi. O suprafaţă de 100 dintre cele mai plăcute : pare în momentul de faţă a-
care au muncit mecanizatorii
ţilor Napoleon şi Stelian pionieria. Intr-adevăr, nu mă ceastă mişcare ? ţ REFLECTOR © Cu ce pro- ^
Negru, ale lui Gavrilă înşelasem. Seara, în faţa u- partea partidului nu ne-a gă­ tît de frumos al pionieriei. — Putem aprecia acum, , bleme de acută actualitate ţ
Şteţcu şi Vasile Şteţcu. A- nei ceşti de cafea, interlocu­ sit nepregătiţi, deoarece cu Dacă nu mă înşel, te aflai 1 sînt confruntaţi cooperatorii t
vind sectoarele de lucru torul meu a rememorat în ani înainte ne preocupasem, şi dumneata acolo, în curtea după scurgerea timpului, că ţ din Bîrsău ? Răspunsul la
la începuturile sale pionieria
în Valea Neamţului, Voia Visalon Crăciun — Deva. o vechime efectivă în muncă cuvinte emoţionante anii de cu bune rezultate, de cuprin­ liceului teoretic din Petro­ era nu numai o mişcare re­ t întrebare am căutat să-l a- '
Frumoasă, Tisa, Frasin şi Ca să beneficiaţi de pensie de 20 ani, din care 12 ani şi început ai mişcării pionie­ derea copiilkrr de mineri din şani printre zecile de viitori zervată copiilor, ci mult mai / flăm prin intermediul gaze- ^
Valea Bogdănescului, a- trebuie să dovediţi cu acte 7 luni lucraţi în grupa I de reşti din Valea Jiului, la a Valea Jiului la diverse ac­ pionieri... 1 tei de perete aflate la se- i
ceste brigăzi şi-au organi­ oficiale o vechime în mun­ muncă, aveţi dreptul la pen­ cărei naştere a contribuit din ţiuni şi activităţi specifice — Adevărat, aveam vre-o mult decît atît; ea era de ^ diul unităţii. Investigaţia a ?
zat munca în aşa fel încât că de cel puţin 10 ani. sie pentru limită de vîrstă la plin, după cum se va vedea vîrstei lor. Totuşi, pionieria zece ani şi ţin minte cum fapt însăşi emblema acelei / fost zadarnică, deoarece 1
epoci de pionierat pentru în­
au dat peste plan 530 mc Anonim — Baia de Crîş. împlinirea vîrstei de 54 ani. mai jos. era cu totul altceva decît treaga societate românească, / aici ne-a „întîmpinat" doar i
de buşteni gater fag, 80 Dacă persoana la care vă re­ Ioan Bărboane — Livadia. — După cum ştiţi, în aces­ ştiam noi pinâ atunci. De am rostit cu glasul tremurînd angrenată în marele iureş ) panoul gol. Surprinde fap- ,
mc buşteni derulaj fag, feriţi în scrisoare nu este re­ Perioada la care vă referiţi în te zile mişcarea pionierească aceea, ne-am pus neîntîrziat de emoţie cuvintele de pe i tul că, deşi pe aici trec zii- 1
220 mc lemn celuloză fag căsătorită, are dreptul la pen­ scrisoare nu constituie vechi­ din ţara noastră împlineşte înnoitor al socialismului. As­ / nic tovarăşii din conduce- \
me în muncă valabilă la sta­
tăzi, ne aflăm pe o altă treap­
sie de urmaş după soţul care
şi mai mult de 600 mc de a decedat. bilirea pensiei de asigurări un sfert de secol de existen­ tă de dezvoltare a societăţii rea cooperativei şi a comu
lobde P.F.L. ţă. Ce vă evocă această ani­
Pavel Popa — Brad. Avînd sociale ae stat. versare ? „ fUtmieAMlducâ, wi / şi mişcarea pionierească a nei, nimeni nu vrea să va­
— Multe şi calde amintiri IN ANUL JUBILIAR XaV evoluat şi ea foarte mult în dă cum „funcţionează" a-
ceea ce priveşte formele şi
din anii tinereţii mele. In metodele de activitate, iar gitaţia vizuală.
Ştafeta aniversării la Teliuc anul 1949, în perioada cînd rezultatele sale sînt de-a ULTIMA ORA © Sub ti­
11
la iniţiativa partidului nos­
33 pe treabă, am ales pe cei angajamentul pe care îl scri­ dreptul impresionante. A- tlul „Poluare", am sesizat la
tru se înfiinţa organizaţia mai destoinici şi mai disci­ sesem cît am putut de fru­ ceastă afirmaţie poate fi sus­ Semnal că din cauza ar-
» w-v* *«11 ■ i
UNI LU UiU Uf
„Petru gloria poporului şi Ţara mea de glorii.../". Cu gurile hunedorene, cu dorinţa pionierilor, mă aflam în plinaţi copii şi am început mos, pe o coală de hîrtie de ţinută prin nenumărate ar­ ţ derii deşeurilor rezultate de J
înflorirea României socialiste, glasul uşor tremurînd dc e- ca, prin întreaga voastră ac­ Valea Jiului, unde fusesem să-i pregătim pentru mo­ desen, avînd pe margine un gumente pe car-e le putem l la prelucrarea plantelor me- ţ
pentru cauza partidului îna­ moţie, cu privirea ridicată spre tivitate, prin tot ceea ce fa­ trimis cu vreo doi ani îna­ mentul în care vor primi chenar înflorat la care - mi­ desprinde din ceea ce vedem / dicinale de către I.P.M. O- l
inte !“. Din zeci de piepturi stindardul ţării, o pionieră ceţi, uniţi sub culoarea pur­ inte în calitate de activist al cravatele purpurii, arâtîn- gălisem ore întregi. noi înşine că realizează pio­ 1 răştie, oraşul e poluat cu '
a izbucnit un singur glas : deschide programul manifes­ purie a steagului comuniştildr, Comitetului Central al Uniu­ du-le care este semnificaţia — Festivităţi similare s-au nierii din judeţul nostru, din \ fum dimineaţa. Ni se răs-
„înainte !“. tărilor artistice şi sportive să înnobilaţi anii copilăriei cu nii Tineretului Muncitor. E- cravatei, care sînt îndatoriri­ desfăşurat apoi la Lupeni, relatările presei, radioului, t punde că în acelaşi loc se
— Tovarăşe comandant, de­ prilejuite de această întîlnire. respectul pentru virtuţile po­ ram şeful secţiei de propa- le lor in calitate de pionieri, Vulcan, Aninoasa, Petrila, Lo- televiziunii. Mă întîlnesc de
taşamentul pionierilor de la Au adus cu ei, pionierii din porului român, cu dragostea ■ gandă, membru al biroului în ce va consta ceremonialul nea şi în curînd pe străzile multe ori cu foşti pionieri / aruncă şi resturile de prelu-
1 crare de la „Vidra" şi gu-
Şcoala generală Teliuc este a- Ghelar, din ţinutul Pădureni- de ţară şi devotamentul pro­ comitetului judeţean Valea primirii ş.a.m.d. Văii Jiului pionierii aveau din generaţia de început —
liniat în careu şi e gata să lor, verdeaţa frunzei de ma- fund faţa de gloriosul şi în­ Jiului al U.T.M. şi în aceas­ — După cîte îmi amintesc, să constituie o prezenţă fa­ aşa cum eşti şi dumneata — | noiul menajer colectat de
primească ştafeta. gheran a cîntecului popular, cercatul nostru conducător — tă calitate mi-a revenit sar­ în ziua aceea de primăvară, miliară. Ii întilneai la mun­ şi toţi îmi evocă emoţionaţi t E.G.C.L. Se măreşte deci
— Tovarăşe comandant, de­ împreună, ne-au purtat gîn- Partidul Comunist Român". cina de a mă preocupa di­ de la sfîrşitul lunii mai a că patriotică, în excursii la acei ani cînd au deprins pri­ J numărul vinovaţilor pentru l
taşamentul pionierilor dc la durilc înapoi, la vremuri de Fiii minerilor de la Teliuc rect de înfiinţarea primelor anului 1949, dumneavoastră cabanele din împrejurimi, în mele lor cunoştinţe politice \ poluarea oraşului. La con- /
Şcoala generală Ghelar este grele încercări, atunci cînd şi Ghelar, dintre cei mai ti­ detaşamente şi unităţi de aţi fost acela care a legat acţiuni de difuzare a presei care le-au permis apoi să l siliul popular nu se ştie e- '
prezent şi vă înmînează „Şta­ sabia vestiţilor voevozi Mir- neri comunişti ai ţării, âu fă­ pionieri din această parte a primele cravate la gîtul pri­ şi, in general, peste lot unde devină „soldaţi" destoinici în i xact cine sînt ? Dacă se
feta aniversării". cea, Ştefan, Mihai şi crezul cut din ştafetă prilej de nouă {ării. Pe atunci organizaţia milor pionieri... era nevoie de entuziasmul marea armată a partidului. > ştie, să se acţioneze în li-
Din zeci de piepturi se poporului nu s-au aplecat. chemare la rezultate mai bu­ de tineret răspundea de ac­ — Intr-adevăr, aşa s-a în- şi aportul lor. De activitatea Pentru că, să nu uităm, pio­ ^ tera legii.
înalţă solemn, odată cu dra­ Versuri pentru partid şi ţară, ne la învăţătură, de neînce­ tîmplat, şi trebuie să-ţi spun lor se ocupa secţia de şcoli nieria este prima şcoală de REPORTER
pelul de stat al României pe versuri de vremuri noi şi trai­ tată pregătire pentru mîine, tivitatea pionierească. Tre­ că eram foarte emoţionat, şi pionieri, special înfiinţată educaţie comunistă.
nică credinţă în viitorul co­ cînd vor fi oameni mari. Vor buie să .arăt, că pe noi, ac­ poate mai emoţionat decît
Catarg, emoţionantele slove ale pe lîngă comitetul nostru.
munist. ţine minte acea după-amiază tiviştii comitetului amintit, copiii care în acea zi făceau Peste cîţiva ani, în Petroşani, Convorbire consemnată de
cîntului atît de drag „Trei „Ne adresăm, vcuă, tutu­ dc aprilie a lui 74. această sarcină primită din primii lor paşi pe drumul a- s-a înfiinţat prima Casă a I CONSTANTIN PASCU
culori cunosc pe lume". „Ce-ţi ror purtătorilor cravatelor
doresc eu ţie, dulce Românie/ roşii cu tricolor de pe melea­ IOAN GABOR U-