Page 89 - Drumul_socialismului_1974_04
P. 89
Proletari din toate tarile, unliLvă! Plenara Consiliului Naţional
pentru Ştiinţa şi Tehnologie
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tinţă fată de secretarul general viu şi fructuos dialog de lu catedre de învăţămînt superior,
secretar general al Partidului al partidului, care, personal, a- cru în probleme deosebit de secţii şi ateliere din întreprin
Comunist Român, preşedintele cordă o atenţie permanentă o- importante privind măsurile ce derile industriale, ilustrează ca
Republicii Socialiste România, rientării şi progresului rapid al trebuie luate în vederea parti pacitatea de creaţie ştiinţifica
a vizitat, sîmbălă dimineaţa. activităţii dc cercetare ştiinţi cipării mai hotărîte şi mai efi şi tehnologică a colectivelor de
Expoziţia de aparate şi insta fică şi dezvoltare tehnologică, ciente a ştiinţei şi tehnologiei muncă din aceste unităţi.
laţii pentru activitatea de cer ridicării ei pe un plan supe la soluţionarea obiectivelor In acelaşi timp, ea eviden
cetare ştiinţifică si dezvoltare rior, în concordanţă cu cerin complexe cu care este con'run- ţiază potenţialul important de
tehnologică, organizată cu pri ţele majore ale etapei actuale lată înfăptuirea programului care dispun ramurile indus
lejul Plenarei Consiliului Na de edificare a societăţii socia de dezvoltare economică şt so triei noastre pentru a-şi înnoi
tional pentru Ştiinţă si Teh liste .multilateral dezvoltate. cială a ţării. continuu baza tehnologică în
nologie. In întîmpinarea secretarului Sutele de creaţii reunite în scopul creşterii nivelului cali
In această vizită, secretarul general al partidului au venit expoziţie concretizează o parte tativ şi randamentului produc
general al partidului a fost în Ioan Ursu, preşedintele Consi din rezultatele primei etape a ţiei, eficienţei întregii activităţi.
soţit d: lovară'a Elena liului .Naţional pentru Ştiinţă acţiunii de transpunere în via Apreciind rezultatele bun*
ANUL XXVI Nr. 6 001 DUMINICĂ 28 APRILIE 1974 4 PAGINI - 30 BANI obţinute pînă în prezent, se
Ceausescu. tovarăşii Manea şi Tehnologie, miniştri, pre ţă a indicaţiilor pe care se
Mănesc-u, Cornel Burtică, şedinţii academiilor de ştiinţe, cretarul genera! al partidului cretarul general al partidului a
Gheorghc Oprea, viceprim-mi- directori generali ai institutelor lc-a dat, cu un an în urmă, in remarcat în mod critic faptul
nistru al guvernului. centrale de cercetare, recrori ai vederea dezvoltării micropro- că nu întreaga gamă expusă di
unor institute de învăţămînt ducţiei in unităţile de cerce aparatură şi instalaţii pentru
La sosirea la Institutul de superior, precum şi membri ai tare .şi proiectare, pentru anto- activitatea de cercetare Ştiinţi
1INTIMPINAREA ZILEI DE 1 MAI Biroului Executiv a) C.X.S.T. dotarea acestora şi înzestrarea fică şi dezvoltarea tehnologică,
cercetări chimice — puternică
şi prestigioasă unitate de. cer
prezintă un caracter de nouta
laboratoarelor uzinale şi a al
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
cetare. care a găzduit dezbate
te, că lipsesc încă o serie de
rile plenarei si expoziţia, —
paratură şi instalaţii de mare
ziţia.
tovarăşul Nicolae Ceauşescu a este invitat să viziteze expo tor unităţi din economie cu a- produse de acest gen, care con
fost salutat cu deosebit entu In acest cadru, secretarul ge tehnicitate, cu echipamente de tinuă să fie importate, deşi e-
ziasm, cu multă căldură de neral al partidului s-a întilnit măsură şi control de înalt ni xistă capacitatea de creaţie, ba
za materială necesară pentru
Cu planul pe 4 luni îndeplinit dre didactice, specialişti, care prinde realizări reprezentative producerea lor in ţară.
vel tehnic. Expoziţia, care cu
cu cercetători, proiectanţi, ca
specialiştii care lucrează aici, în
manifestarea lor însufleţită gă-
ale unui număr dc 35 de uni
au participat la lucrările ple
sindu-şi expresia sentimentele
de adîncă dragoste şi recunoş narei C.N.S.T., purtîndii-se un tăţi de cercetare şi proiectare, (Continuare in pag. a IV-a)
Cuvîntarea tovarăşului
Oţelărfa Martin nr. 2 Fabricile de aglomerare
de la Hunedoara de la C.S. Hunedoara
N I C O L A E C E A U Ş E S C U
HUNEDOARA, Alături de celelalte colective
HUNEDOARA. Hotărirea colectivului oţelâ- fruntaşe de la C. S. Hunedoara, muncitorii,
riei Martin nr. 2 de la C.S, Hunedoara de a tehnicienii şi inginerii de la cele 2 fabrici de aceste rezultate. După cum ve ceea ce înfăptuim cele mai noi nologie vor înţelege că trebuie
cinsti măreţele evenimente ale anului cu rea aglomerare muncesc cu rodnicie pentru înfăp Stimaţi tovarăşi. deţi, încep cu o critică. (Ani cuceriri ale ştiinţei şi tehnolo să ne aşezăm şi să desfăşuram
lizări de inalt prestigiu in îndeplinirea cincina tuirea exemplară a planului şi angajamentelor Aş dori să încep prin a vă maţie in sală). giei contemporane. o muncă mai temeinica, mai
asumate in întrecere. Expresia acestei angajări bine organizată.
lului înainte de termen se materializează cu adresa dumneavoastră, şi prin Pe plan mai general sper că, Programul de dezvoltare
1 850 tone succes. De la Începutul anului şl pînă acum entuziaste o constituie realizarea de către cele dumneavoastră, tuturor cerce în cadrul lucrărilor pe care pentru cincinalul viitor va fi, Am creat un număr destul
două colective a prevederilor de plan pe pri
oţelarii de aici au elaborat suplimentar mai mele patru luni ale anului cu 4 zile mai de tătorilor din România, un sa le-aţi avut ieri şi astăzi dimi de asemenea, destul de vast. A- de mare de institute ; am creat
lut călduros din partea mea si
vem în vedere să continuăm
neaţă, aţi abordat problemele
deja institutele centrale. Am
combustibil mult de 20 000 tone de metal, îndeplinind cu 3 vreme. a Comitetului Central al parti dc bază ale dezvoltării cerce într-un ritm intens dezvolta clădit foarte mult şi ar fi nor
Pină la sărbătoarea munciii de la 1 Mai, la
zile mai devreme planul primelor 4 luni. cele două fabrici se vor produce suplimentar şi dului. (Aplauze puternice). tării în România. Avem rezul rea forţelor dc producţie, să mal acum, ca după tot ceea ce
economisit Acest succes, raportat in cinstea zilei de 1 furniza furnalelor peste 26 000 tone aglomerat Am vizitat cu interes expo tate bune. Nu cred că aveţi dăm o atenţie mai mare ramu am făcut pe linia organizării,
rilor moderne ale economiei.
însă pretenţia să fac acum un
să pretindem să obţinem rezul
Mai, se datorează fructuoaselor preocupări ale autofondant. ziţia dumneavoastră şi, cu a-
cest prilej, am fost invitat să bilanţ. $tiu că l-aţi făcut dum Se înţelege că aceasta necesi tate mai bune în cercetare. Eu
oţelarilor pentru perfecţionarea tehnică şi orga neavoastră. Sintem. în general, tă o participare mai activă a sper că toţi oamenii de ştiinţă,
Apropiata sărbătoare a iau cuvîntul. Aş dori si felicit satisfăcuţi de ceea ce s-a rea cercetării. toţi cercetătorii — atît cei din
muncii găseşte harnicul co nizatorică a producţiei. Pe această cale, indicii pe acei care au realizat in ulti lizat în ultimul timp în dome institutele departamentale, cît
lectiv dc muncă dc la De Intensivi de utilizare a cuptoarelor au sporit ma perioadă aparatele de mă niul cercetării, mai cu seamă Vom dezbate, dealtfel, în şi cei din învăţămînt — vor
poul de locomotive din Si- cu 0,26 tone pe mp de vatră şi zi calendaris I.P.E.6. Deva sură, de control pentru cerce de orientarea spre care se mer cursul lunilor mai—iunie, pro lucra într-o strînsă unitate,
meria intr-o angajare plena tică, iar productivitatea muncii cu 1,71 la sută. tare, care au fost prezentate în ge de a se soluţiona acele pro gramul de dezvoltare în cadru! aşa cum este şi forma organiza
ră pentru realizarea sarcini expoziţie. Ele reprezintă în- bleme care sînt legate de dez Consiliului Suprem al Dezvol torică actuală, pentru a soluţio
DEVA. Colectivele de muncă din cadrul în
lor de plan şi a angajamente In paralel cu acestea, acţiunile întreprinse pen treprinderii de prospecţiuni şi explorări geo tr-adevăr, un început bun şi voltarea economică şi socială, tării Economice şi Sociale, în na mai rapid problemele pe
lor asumate. tru utilizarea eficientă a resurselor materiale ale logice Deva anunţă realizarea planului pe sper că ceea ce am reuşit să în ritm intens, a patriei noas care mulţi dintre dumneavoas care le are flecare de rezolvat.
realizăm pe această cale va
Intre altele, pînă în pre producţiei din oţelărie s-au soldat cu impor primele 4 luni ale anului in ziua de 23 apri tre. tră participaţi. Oricum, toate Sînt încă şi în această privinţă
zent mecanicii şi fochiştii tante reduceri ale consumului specific de mate lie. După cum am fost informaţi, la secţiile constitui o bază pentru a lărgi institutele centrale, precum şi lucruri de îmbunătăţit. Nu, în
producţia în acest sector atit
Avem aici multe lucrări rea
depoului au economisit peste rii prime, materiale şi combustibili, care au dc important, inclusiv pentru lizate în diverse institute, care institutele de cercetare vor tre suficientă măsură forţa de cer
bui să cunoască cel puţin pla
1 850 tone combustibil con intreprinderii vor fi realizaţi suplimentar pină cercetare, dar şi pentru solu se aplică în producţie şi dau nul de dezvoltare a ramurii cetare de care dispunem în în-
venţional, ceea ce, cu alte influenţat pozitiv realizarea in acest an de că la 1 Mai 1 000 metri lucrări de foraj. ţionarea unor probleme necesa deja rezultate bune. Rezultate respective şi. pe această bază, văţămîntul superior, îndeosebi,
cuvinte, înseamnă că in 3 tre colectiv a aproape 13 milioane lei economii La loc de cinste se situează in întreceri re producţiei noastre. le pe care le-am obţinut în a- să-şi elaboreze planul de cerce participă la soluţionarea mari
zile din fiecare lună tre la preţul de cost. sondorii şi minerii din Poiana Ruscăi, Abrud ceastă direcţie în ultimii ani tare propriu. Deci, cei care lor probleme de cercetare.
nurile de pe raza de activi şi Brad, care şi-au onorat in mod exemplar Am ascultat multe explica sper să constiruie — şi as dori Încă nu cunosc lucrările ce C.N.S.T.-ul, împreună cu mi
tate a depoului au fost re ţii. Unele din aparatele expuse să constituie — o bază pentru s-au desfăşurat pînă acum, vor nisterele, cu institutele centra
le-am mai văzut de vreo cinci
morcate cu combustibil eco sarcinile de plan, realiiînd şi importante eco a inter»ifica legarea mai strin- avea posibilitatea de a lua cu le, trebuie să asigure integra
ori pînă acum. Sper însă că a
nomisit. I.V. Călan nomii la preţul de cost. şasea oară nu vor mai fi pre să a cercetării cu necesităţile noştinţă şi de a contribui la rea activă a tuturor oameni
Iniţiativa ceferiştilor sime- dezvoltării ţării noastre. Con elaborarea programului de dez lor din învăţămînt în activita
rieni „In fiecare lună tre zentate tot ca noutăţi. (Anima ducerea partidului nostru apre voltare economică şi mai cu tea de cercetare legată de pro
ţie in sală). Am ascultat, de a-
nurile din programul unei semenea, explicaţiile cu privire ciază in mod deosebit efortu seama a programului de cerce blemele puse în planul de dez
zile — remorcate cu combus CALAM. Muncitorii şi specialiştii din secţiile Unităţi din Haţeg la eficienţa economică. Desi rile şi rezultatele pe care le tare ştiinţifică, menit să solu voltare a economiei noastre na
tibil economisit" a găsit, de bază ale I.V. Călan acţionează energic in gur, n-am avut un aparat care obţin cercetătorii noştri. ' ţioneze problemele pe care do ţionale.
aşadar, un teren fertil de an marea întrecere din acest an pentru folosirea să înregistreze rapid şi să fa Aşa cum am mai discutat si rim să le rezolvăm pentru dez Sînt un şir de probleme care
gajare şi responsabilitate — intensivă a capacităţilor de producţie, a forţei HAJEG. Lucrătorii din unităţile economice că calcule, dar din ceea ce am in alte împrejurări, pină la voltarea şi modernizarea pro privesc o mai bună legare a
din marchiza locomotivei şi de muncă şi a timpului de lucru, in scopul a- din Haţeg, antrenaţi în marea întrecere de a reţinut, fiecare a arătat că se urmă, cercetarea trebuie să răs ducţiei în cincinalul următor, invăţămîntului cu cercetarea,
pînă in atelierul de între intimpina ziua de 1 Mai cu succese deosebite realizează economii la import pundă necesităţilor societăţii în- precum şi pentru pregătirea cît şi a cercetării cu învăţă-
ţinere şi reparaţii. cumulării unui cit mai mare volum de produc in muncă, anunţă îndeplinirea cu 6 zile mai de milioane şi zeci de milioane tr-o etapă dată — şi România producţiei pe cave o vom rea mîntul, cu producţia, pregăti
devreme a
ale a-
planului pe primele 4 luni
Tovarăşul Paul Erdei, se ţie suplimentară. nului. lei valută. Numai că pe anul se găseşte într-o etapă a dez liza după 1980. rea studenţilor pentru a răs
cretarul comitetului dc partid, Eforturile şi preocupările furnaliştilor, cocsari- Cu realizări de seamă se prezintă la sărbă 1974 a trebuit să prevedem la voltării sale rapide. Dorim să Am dori — şi insist asupra punde mai bine cerinţelor puse
ne-a spus şi cîţiva dintre lor şi turnătorilor sint încununate de succes. In toarea muncii fabrica de conserve, care are buget un import mai mare de- lichidam cit mai repede rămî- faptului — ca cercetarea să a- de economia noastră. Desigur,
„eroii" ce au contribuit la cinstea zilei de 1 Mai s-au acumulat peste 460 000 lei depăşire la producţia marfă şi un cit in 1973. Deci, încă nu am nerea în urmă de la care am ducă o contribuţie mai mare nu dezbatem aici problemele
această performanţă : meca plus de 53 000 lei valută la export, fabrico simţit eficienţa economică în pornit, să ridicăm nivelul gene la înfăptuirea programului de învăţămîn.tuliti, dar chiar pen
nicii Rcmus Ralomîreanu, prevederi 950 tone fontă, 200 tone semicocs şi de industrie locală cu 91 000 lei valută mai reducerea işerinţelor de salută ral de dezvoltare a ţării noas dezvoltare a ţării noastre. Nu tru cercetare nu putem asigu
Erou al Muncii Socialiste, cocs brichete, 115 tone utilaj de turnare şi olte mult faţă de planul de export, cooperativa pentru importuri. Sper că a- tre. din punct de vedere ma doresc să mă refer acum la nici ra cadre corespunzătoare din
Petru Stanciu, Mircea Simo- produse, evaluate intr-o producţie suplimentară „Haţegana”, care şi-a depăşit planul la pres ceste. calcule sint reale şi, cel terial şi spiţitual, dar mai c.i o ramură, deşi eram tentat să învăţămîntul superior, dacă nu
de. Aurel Carola şi Vasile in valoare de peste 3 milioane lei. Aceste re tări de servicii cu 204 000 lei. De asemenea, puţin îacepînd din 1975. se vor seamă din punct de vedere al fac aceasta, şi mai ales voiam vom lua măsuri ca, în cei 4-5
Bota — cu ajutoarele lor. la centrul do legume şi fructe, depăşirile de reflecta în bugetul ţării, in sen bazei materiale — să ajungem să fac multe critici ; însă re ani de învăţămînt, studenţii să-şi
zultate au permis colectivului I.V. Călan să ra
plan trec de 150 000 lei. Rezultate bune s-au sul de a reduce necesarul de într-un timp cît mai scurt la nunţ. Sper însă că miniştrii însuşească nu 'numai cunoştinţe
V. HQTĂRIŞ porteze îndeplinirea planului primelor 4 luni cu înregistrat şi Io 5.M.A., secţiile de gospodărie valută la import, producând a- nivelul ţărilor dezvoltate. A- prezenţi aici, conducătorii in le teoretice cele mai moderne
corespondent 4 zile mai devreme. comunală şi locativă şi de transporturi auto. ceastă aparatură în ţară — asa ceasta nu se poate realiza însă stitutelor centrale şi Consiliul
cum a spus fiecare din tova fără a aşeza la temelia a tot Naţional pentru Ştiinţă şi Teh (Continuări In pag. a IV-a)
răşii care au prezentat astăzi
Campania agricolă de primăvară 251)1 Ml 01 IA CUREA
încheierea plenarei Consiliului
Naţional ai Femeilor d i n PRIMII OR D1IASAM1M 01 PIONIER
Au încheiat
Republica Socialistă România
semănatul
Simbătă s-a încheiat plenara cinste şi responsabilitate sar Adunarea festivă din municipiul lleva
! C.A.P. BRANIŞCA. Pre- Consiliului Naţional al Fe cinile ce le revin, că vor mi
! şedinţele cooperativei agrico- meilor din Republica Socialis lita cu hotărîre pentru în
ţ le de producţie din Brănişca, tă România, care a dezbătut făptuirea politicii interne şi
■ tovarăşul Petru Moţ, ne-a activitatea desfăşurată în toa externe a partidului, întîm-
: comunicat telefonic că au te domeniile vieţii sociale, pinînd cu noi şi importante Ieri dupa-amiază, în sala de masă şi obşteşti, oameni ai dul o acordă celor mai tinere
j încheiat ini tminţarea po- contribuţia milioanelor de realizări cea de-a 30-a ani „Arta" din municipiul Deva muncii, tineri, elevi şi pio vlăstare ale patriei.
; rumbului pe întreaga supra- femei din ţara noastră la versare a Eliberării patriei şi a avut loc adunarea festivă nieri. Se apropie dc tribuna vorbi
\ faţă planificată — 40 ha. toate marile realizări obţinute Congresul al Xl-lca al parti consacrată aniversării unui Oaspeţii vizitează expoziţia torilor tînărul minier Ni
j La pregătirea terenului şi la de poporul nostru sub condu dului, evenimente de impor sfert de veac de la crearea de atişe şi compoziţii dedi colae Rad, care adresează, în
{ semănat s-au evidenţiat prin cerea partidului în economie, tanţă istorică în viaţa popo primelor detaşamente de pio cată aniversării Organizaţiei numele organizaţiei judeţene a
; contribuţia adusă mecaniza- ştiinţă, cultură. rului nostru. nieri din Republica Socialistă pionierilor, realizată dc pio Uniunii Tineretului Comunist
I torii : Axente Negrilă, Valen- In cuvîntul lor, partici Plenara a adoptat unele România, manifestare sărbăto nieri şi elevi din judeţul nos cele mai calde felicitări orga
rească aflată sub semnul ma
; tin Cârje, Ion Cosma şi co- pantele la dezbateri au subli măsuri organizatorice în ve rilor evenimente ce aureolea tru, apreciind calitatea lucră nizaţiei sărbătorite, tuturor
; operatorii Sabin Căta. Au- niat că, împreună cu toţi derea unei munci mai inten ză anul 1974: cea de-a XXX-a rilor, bogata imaginaţie şi in pionierilor hunedoreni, viitori
j gustin Ţie, Serafim Ncamţu oamenii muncii, femeile din se, a unei îndrumări mai o- aniversare a Eliberării patin spiraţie cu care tinerii ar membri ai organizaţiei jude
Folo: VIRGII. ONOIU j ş. a. patria noastră sînt stăpinite perative şi a unei legături ei şi Congresul al Xl-lea al tişti au transpus în lucrări ţene dc tineret.
sentimentele lor cu prilejul
j C.A.P. LUNCA, CARAS- de adîncă satisfacţie şi mîn- mai strînse şi directe cu or P.C.R. In aplauzele asistenţei a lu
j TAU şi RIŞCULIŢA. Aceste drie patriotică faţă de im ganizaţiile de „masă ca sindica In mijlocul pionierilor ce-şi jubileului pionieresc. at apoi cuvîntul tovarăşul
In sala în care are loc fes
î trei cooperative agricole de portantul act istoric de înves tele, U.T.C., U.N.C.A.P., cu sărbătoresc jubileul organiza tivitatea, oaspeţii sînt îritîm- loachim Moga care a adresat
C i f f l S E ttŢlSEAZA tire cu înalta funcţie de pre cut recomandarea de a se tre ţiei lor revoluţionare de ma pinaţi cu urale şi ovaţii adre — în numele biroului Comi
j producţie clin cadrul comunei
instituţii importante, s-a fă
tetului judeţean de partid şi
i Baia dc Criş —■ ne infor-
şedinte al Republicii Socialis
să
sînt
prezenţi
tovarăşii
! mea/.ă tovarăşul Gherasint te România a tovarăşului ce de la actuala formă de Ioachint Moga, membru al sate conducerii partidului, to al Comitetului executiv al
• Trifa, vicepreşedinte al con- Nicolae Ceauşescu, patriot în conducere, şi anume Comite C.C. al P.C.R., prim-secretar varăşului Nicolae Ceauşescu, Consiliului popular judeţean
j siliului popular — au termi flăcărat, militant «eobosk pen tul Executiv, la Biroul Con al Comitetului judeţean Hu exprimînd recunoştinţa pentru — un călduros salut, cu pri
CU FORTE SPORITE— nat însămînţarea porumbului tru triumful cauzei păcii, so siliului Naţional al Femeilor, nedoara al P.C.R., preşedinte viaţa fericită de astăzi co- lejul aniversării a 25 de ani
f ne întreaga suprafaţă plani- cialismului şi comunismului. alcătuit din 15 membri. le Comitetului executiv al piilor patriei. de la crearea primelor deta-
REZULTATELE Sie • ficată de 146 ha. Şi-au adus de activitate al Consiliului roului Consiliului Naţional, Consiliului popular judeţean, petişti, care pătrund in tront- şamente de pionieri, Orga
In sunetul pionieriloi
Plenara a ales membrii Bi
Referindu4se la programul
ţ contribuţia la obţinerea aces-
sală
nizaţiei iudeţene a pionie
Constantin Dumitrescu, David
j tei realizări frumoase roecani-
I zatorii : Vasile Groza, Ni- Naţional al Femeilor pe anul care reprezintă femei din Lăzii-, Ştefan Almăşan, se pe două flancuri, ad lina- rilor, comanda nţilor-insiruc-
ani-
rea festivă consacrată
cretari ai Comitetului jude
tori, consiliilor şi comanda
toate domenile de activitate.
DIN CELE MAI BUNE : colae Culda, Petre Sto ca. măsuri menite să elimine unele Ca preşedintă a Consiliului ţean de partid, Aron Col- versării a 25 de ani de a mentelor pioniereşti. tuturor
1974, care cuprinde numeroase
:
| C.A.P. ROMOŞEL. Insă- deficienţe existente şi să ducă Naţional al Femeilor a fost cer, prim-secretar al Comi crearea primelor detaşamente celor prezenţi.
este
pioniereşti
tetului municipal Deva al
aleasă tovarăşa Lina Ciobanu,
deschisă
! minţarea porumbului s-a in- la îmbunătăţirea organizării membru al Comitetului Exe P.C.R., primarul municipiu Comitetul judeţean dc partid
© Fiecare zi, fiecare oră bună de lucru întregii activităţi a mişcării de tovarăşa Viorica Riş- Hunedoara, biroul său, apre
: eheiat — a ţinut să ne in- cutiv al C.C al P.C.R. lui. cuţ ia, preşedinta Consiliului
să fie din plin folosite la însămînţarea porum ; formeze tovarăşul loan Muu- dc femei, participantele la dez Plenara a desemnat pe de Sînt prezenţi, dc asemenea, judeţean al Organizaţiei pio ciază activitatea consiliilor pi
oniereşti şi a unităţilor de
I teanu, membru al comitetului bateri au reafirmat angajamen legaţii Consiliului Naţional a!
bului la adunarea lestivă membri ai nierilor, care a subliniat sem pionieri din judeţ, rezultatele
j executiv al Consiliului popular tul hotărît al milioanelor de Femeilor la Congresul Fron
© Locul conducerii C.A.P., al specialiştilor : comunal Romos — şi la coo- femei din ţara noastră de tului Unităţii Socialiste. birourilor comitetelor jude nificaţia acestei măreţe ani bune obţinute în educarea co
munistă a pionierilor, contri
municipal
d?
ţean
şi
versări şi a dat glas voinţei u-
este pe ogor, unde trebuie să se ocupe de buna ; perativa agricolă de pro- a contribui mereu mai activ In încheierea lucrărilor, în partid, actisâşti de partid nanime a pionierilor hunedo- buţia entuziastă şi susţinută
j ducţie din Romoşcl, pe in- la efortul general îndreptat tr-o atmosferă însufleţită, par si U. T. C„ conducători a activiştilor de partid şi al
organizare a muncii i treaga suprafaţă de 96 ha. spre ridicarea nivelului de ticipantele la plenară au adre de întreprinderi şi instituţii, reni de a răspunde prin fapte
demne dc viitori comunişti
j Aici s-au însămînţat cu 5 civilizaţie al poporului, asigu- sat o telegramă C.C. al P.C.R., reprezentanţi ai organizaţiilor grijii deosebite pe care parii- (Continuare in pag. a 3-a)
Discutam vineri, 26 aprilie doriţi, mergem împreuna hectare in plus faţă dc plan. rînd că îşi vor îndeplini cu tovarăşului Nicolae Ceauşescu.
a. c., cu inginerul Emil Szie- in teren să vedeţi pe viu cum
kelv, directorul S.M.A. Simeria. se desfăşoară acţiunea de însă-
despre stadiul lucrărilor de în- minţări. . ........... - 1 I im ...................................... .. ^
sămînţare a porumbului în uni Primul popas l-am făcut Ia rentat un mnnta.l Uterar- punsuri pe tema „Cunoaş
tăţile agricole din cadrul con C.A.P. Timpa. In cîmp, acolo „MUREŞ, PE muzical patriotic. terea şi respectarea legi cultural. Odată hotărirea TRATAMENT LA tale lucrări executate in
luată, oamenii au pornit
tabăra de creaţie din ju
siliului intercooperatist Simeria. unde ştiam că se seamănă, am MARGINEA TA" lor statului — îndatorire cu elan la muncă. Pe CULTURA INULUI deţul Hunedoara. Au par
Răspunsul primit a fost opti intîlnit pe preşedinta unităţii, In cadrul manifestărilor SPECTACOL a fiecărui cetăţean". Pro şantierul acestui obiectiv ticipai la deschidere, îm
curorul Iosif Pop. din fi
pot fi întâlniţi deseori ce
organizate
de
mist : „Nu stăm deloc rău. Viorica Marcu, inginerul şef, cultural-artistic festivalul PENTRU FRUNTAŞI liala Deva a Asociaţiei tăţenii Petru l.ollş, Pavel preună cu primul secre
„Mureş,
Ieri şi azi, la ferma ve
Ba, mai mult, avem şi o coo Maria Baeiu, şi cooperatoare? pe marginea ta", la cămi Teri, 1? clubul întreprin juriştilor, le-a vorbit ce lovan, Lucrcţla Rusii, getală din Deva a I.A.S. tar al Comitetului orăşe
nesc Brad al U.T.C.. Gri-
Loliş.
Ioan
Kne.
perativă agricolă, cea din Foit, lulia Borlca. De la aceşti in nul cultural din Ilia a derii „Victoria" Călan. tăţenilor satului desprp Maria Virtei şi alţii, in Mintia, s-a aplicat pe gore Cosma, peste 40 de
legile adoptate in ultima
Ioan
tineri.
avut loc o înttlnire a e-
Întreaga suprafaţă (10 de
care a terminat acum 4 zile terlocutori am aflat că s-au ievllor şcolii de şoferi din iniţiativa comitetului sesiune a M.A.N. şi, de frunte cu Roman Dărâu, hectare! tratamentul pen
U.T.C., în colaborare eu
semănatul porumbului, pe toa însăminţat 44 ba din 51 câte profesionişti cu lucrători comitelui sindicatului din spre decretele preziden secretarul organizaţiei de tru combaterea purecilor.
partid, şi Constantin Ro
serviciului
te cele 50 de ha. Merită evi au în plan. Mecanizatorul al Inspectoratului circulaţie această unitate economi ţiale de graţiere a unor desc», din partea consi Acţiunea se înscrie in ca VREMEA
jude
şi
de
amnistie,
al
pedepse
măsurilor
denţiat mecanizatorul Petru Ambrozie Mustea, care lucrează ţean de interne, pe tema că, s-a desfăşurat specta precum şi despre Decre liului comunal al F.U.S. drul tehnologia cuprinse Pentru 24 ore
culturii
în
cuvîntul",
„Avem
colul
Evi, care a folosit din plin cu semănătoarea S.P.C.-6, tşi „Cui încredinţăm vola prezentat în faţa fruntaşi tul 153/1970. Apoi a răs SIMPOZION pentru obţinerea unor Vreme relativ frumos
nul V‘. La căminul cultu
puns la întrebările cetă
timpul de lucru, pentru a se colegul său, Gheorghc Panait, ral din Bretea Mureşanâ, lor în producţie. ţenilor. producţii sporite la hec cu cerul mai mult se
tar.
La
complexul
„Moţul"
In realizarea lui, o con
mula cu semănătoarea într-o care se ocupă de pregătirea te membri ai cenaclului lite tribuţie de seamă şi-au din Brad a avut loc sim noaptea şi temporar i
rar
Deva
„Ritmuri"
din
altă cooperativă agricolă. renului, fac lucrări de bună — V. Ciorobea, T. Fill- adus brigăzile artistice de NOU CĂMIN pozionul „Dezvoltarea e- ros după-amiaza. cî:
izolat, se vor semnala
— Unde se găseşte acest me calitate. Un fapt pozitiv este mon, D. Hurubă, C. Gh. agitaţie ale secţiei turnă CULTURAL conomico-socială a Jude EXPOZIŢIE DE verse de ploaie. Vintul
acela că atît mecanizatorii cît
Hunedoara
în
cele
ţului
sufla moderat, cu inti
canizator ? si cooperatorii îşi aduseseră Naidin şi P. Sefer — au torie I şi II, cocserie, me- Locuitorii din satul Prl- 3 decenii de la Eliberarea ARTA PLASTICA sificări temporare i
citit
din
cano-energetic şi furnale.
proprie
creaţia
— La C.A.P. Bobîlna. Aici mîncarca cu ci, din dorinţa dc în faţa unui numeros au liodlşte, comuna Vaţa de patriei". nord-est. Temperatura
60 de femei au ascul
şi
participat
s-a însămînţat pînă acum po a elimina timpii morţi. ditoriu. A popular Sidor EXPUNERE Jos, au hotărît, într-o a- tat expunerile prezentate Casa de cultură din în uşoară creştere: mi
vor
mele
fi
euprin
dunare populară, să con
rapsodul
rumb pe 50 ha din planul de Furcă din Săcămaş, iar I.a Bacea a avut loc o struiască cu forte proprii de profesorii Maria Ne- Brad a găzduit vernisa noaptea intre 2 şi 7 g
jul unei expoziţii de artă
74. In cel mult două zile şi N. PANAITESCU în încheiere elevii au pre- seară de întrebări şl răs nn loca! pentru căminul delcu, Dumitru luga şl plastică. Au fost prezen- de. Iar maximele, zii
Graţian Cotişel.
în această unitate vom între 15 şi S» grade.
termin? această lucrare. Dacă (Continuare în pag. o 3-a) J