Page 90 - Drumul_socialismului_1974_04

2 DRUMUL SOCIALISMULUI G Nr. 6 001 G DUMINICĂ 28 APRILIE 1974

Pămînlul se
1 Mai

roteşte-n u n e

Zbor de vint cu zîmbet de primăvară
Cinţi pe struna petalelor din flori,
Cînţi sub brazda plugului ce ară
Şi porţi în zări mireasmă de comori. sărbătoare FLORI, FLORI, FLORI"
Zbor de vînt cu zîmbet de lumină »
Porţi strai nou Ia noile zidiri
Reflectate-n gînd şl pe retină Azi, primăvara de culori uimeşte
Şl pe pieptul ţării-n alte străluciri. Cerul tău, ţară, cu privirea caldă.
Păduri şl fluvii curg muncitoreşte,
Zbor de vint cu lauri şi cunună, In mările lor soarele te scaldă. EXPOZIŢIA DE PICTURĂ IOSIF NAGY
Stindard de foc şl braţ de oţelar
Pe-a României frunte astăzi se-mpreunâ Din palmele dmpiilor solare,
Ca o legendă scrisă-n calendar. Din vetrele cu flăcări în artere Deschisă sub egida Comitetu­ gini — recomandă un plastician puţin două motive. In pofida denţe cu „Flori galbene". In
Griul luminii înfrăţit răsare, lui de cultură şi educaţie socia­ cu certe posibilităţi, valorifica­ ariei tematice restrînse, tablou­ „Vibraţii pe roşu“ (una drntre
Metalul aripi şl voinţă cere. listă al judeţului Hunedoara, te inspirat. rile sugerează o impunătoare cele mai frumoase pînze), com­
IRINEL POPOVICI
TRA1AN FiUMON 1 expoziţia de pictură a petro- Cele 20 de pînze expuse la diversitate. In al doilea rînd, poziţia se bazează pe relaţia
şăneanului Iosif Nagy — din Galeriile de artă ale Fondului este neîndoios că Iosif Nagy a antitetică dintre galben şi ne­
care vă prezentăm două ima­ plastic surprind plăcut din cel ajuns la un prag de maturitate gru, înscriind vibraţii nervoase
artistică, prag în care utilizea­ pe fondul stacojiu.
ză ou mînă sigură rezultatele
Este deosebit de interesant ta­
filtrate ale experienţei sale. bloul „Natură". Fundalul varia­
Tablourile — amintind une­
Azi Poarta fără excepţie, dintr-un univers bil, conceput din nuanţele ver-
ori de Luchian — se inspiră,
delui de China, aduce a celulă
pusă sub microscop. Cu acest
floral policrom, capabil să sin­
tetizeze sentimente şi senzaţii fundal contrastează sugestiv flo­
Din fir de dor de libertate subiective : înminunarea, iubirea rile de un galben pal, secondate
Ţesurăm flamuri singerate j
i tandră, un sentimentalism deloc de pata albastră din partea in­
Şi am pornit cu pas Intim, gratuit, recepţionarea afectivă ferioară a pînzei.
Au înflorit crai toate florile mele, Spre poarta lunii Mal... spre vis. a bogatei game coloristice o- O fantezie debordantă, con­
Cele de zîmbet fl de drapele ferite de temă.
Din vis, noi am aprins seînteie, cretizată într-o bogăţie croma­
Ploi solare întreaga lume Inundă Ghiriănzi şi snopi de curcubee Gravitînd în jurul aceluiaşi tică risipitoare, caracterizează
Şl captez bucurie pe orice lungime de undă. Şi am pornit mai temerari subiect, în tablourile lui Iosif tabloul „Buchet". Atmosfera e-
Spre poarta praznicelor mari. Nagy descoperim lesnicios mo­ terică a „gingăşiei" — în care
tivaţiile obsesiei sale : perpe­ florile galbene ţîşnesc dintr-un
Az! haina deplinei cinstiri o îmbracă Armindenul l-am strins In mînă, tua posibilitate de reînnoire a
Nobila, libera muncă Cunună zilei să rămină; temei, caracterul ei deschis, in­ vas negru ; nostalgia discretă a
Şl certelor visuri poruncă Şl ne-am unit toţi proletarii j terpretabil şi extrema elasticitate „Crizantemelor" ; predominanţa
movă a „Petuniilor cu cărţi" ;
Le-am dat, In coloană aă treacă. Mai falnici au crescut stejarii decursă din mutaţiile perspecti­ utilizarea elegantă a liniei curbe
1 Şiragul faptelor - «m munte, vei. în „Natura statică cu flori" re­
înalţă azi Imn speranţele noastre i Cu strălucita stea în frunte. Chiar dacă recurge la încor­ prezintă, toate, reuşite ale ex­
Imnul solemn ai mîndrial de-a fi Sub falduri roşii, neînvinsa, porarea altor obiecte în con­ poziţiei.
Deschls-cm alte porţi spre vise j textul compoziţiei, pictorul a- Remarcabile, prin îmbinarea
Intre neamuri un neam cu blazon de virtute sigură primul plan florilor. plină de har a tehnicii pictu­
In stare prin el a voi şi-a simţi. Dar visul nostru este faptă Plasarea unei cărţi, a unei scru­ rale tradiţionale cu cea moder­
Spre împliniri de vise treaptă | miere, a unui vas de cerami­
ION CIOC LE! Au rădăcina pretutindeni, nă, mai sînt şi pînzele „Tran­
dafiri galbeni", „Crăiţe în va­
A-ntîlului de Mai, armindeni I că în apropierea florilor pro­
tagoniste înseamnă tendinţa ză verde" etc.
IONEL RECEANU
căutării şi aflării unui echilibru Pentru potenţialul artistic al
structural. In „Petunii", „Lale­ lui Iosif Nagy mai sînt carac­
le", „Fluturi", „Armonii în gal­ teristice şi tablourile „Garoafe"
ben", „Petunii cu cărţi" etc., şi „Garoafe pe fond albastru".
cărţile şi scrumierele apar ca Experienţa reluării subiectului
accesorii ale decorului lapidar, pe un fundal cald şi unul rece
stabilind o relaţie armonioasă
Se Întunecase de mult cînd ţeam răsuflarea îndurerată, dovedeşte disponibilităţile pic­
ae-am ocupat poziţiile în ju­ dar vie în noapte. In cîteva lin sentiment între spaţiul plin şi gol. torului pentru descoperirea unor
rul Şcolii de Război. Stăteam DREPTUL DE A ÎNCEPE puncte mai stăruiau incendii In asocierea cărţii cu floarea noi şi inedite unghiuri de con­
întinşi în iarba care începuse şi în jurul lor, pe cerul ne­ şi cu scrumiera există, se pare, şi templaţie pentru tema prefera­
să se umple de rouă. Dina, în­ gru, jucau încă lumini sinis­ o trimitere simbolică, floarea tă.
tre mine şi Spiru, strîngea cu captat cu aceeaşi linişte : „Da. în cînd reflexele roşii ale flă­ „Cui dracu îi e frig acum ?“, tre, violete şi roşii. Peste noi, ales reprezentînd sentimentul delicat
convingere şi fără vocaţie o Dar nu ştiu unde am să. mă cărilor cădeau pe pereţi şi mormăi în schimb Spiru. Pe cerul rămînea somptuos şi în­ şi pur, cartea semnificînd tra­ In ansamblu, tablourile lui
puşcă veche. Sus scăpăra Re- duc de aici". „Am un apar­ mai luminau puţin interiorul. el eram sigur că-1 treceau căl­ tunecat în spatele stelelor ca­ Expoziţia pictorului a- valiul spiritual, iar scrumiera, Iosif Nagy constituie cartea de
gulus, ca pentru a ne aminti tament care e sigilat acum. Printre toate lucrurile acelea durile, încă imediat ce porni­ re scăpărau parcă mai intens mator Iosif Nagy, deschisă prin contrast, viciul. vizită convingătoare a unui ta­
că ne aflam încă sub zodia Dar după ce terminăm am să răsturnate am reuşit să găsesc sem cu toţii spre Cotroceni îl ca niciodată. începeam şi eu in sala Galeriilor Fondului Tablourile sînt, prin excelen­ lent original. Expoziţia artistu­
Leului. îmi era greu să ac­ te duc la mine. Nu sînt de­ un prosop, să-i arăt baia şi cuprinsese un fel de febrilita­ să-mi pierd răbdarea. Spiru plastic din Deva, constitu­ ţă, de atmosferă. „Galben pe lui este un act de cultură.
cept că tot eu fusesem şi la cît două camere, dar ne vom patul. I-am dat şi o pijama te şi nu mai avea răbdare să se mişcă în iarbă, căutîndu-şi ie un reviriment în spiri­ albastru" degajă, bunăoară, un
Băneasa în zori, oînd rouă de descurca..." La început cred de-a mea. Ii vedeam doar si­ aştepte. Casca i se părea prea poate o aşezare mai comodă. tualitatea urbei noastre, aer misterios, stabilind corespon­ AL. C.
pe ierburi începea să se zvîn- că şi-a închipuit altceva. M-a lueta prin întuneric. Mă urma strimtă, aşa cum mi se păruse Ştiam că ar fi avut mare pof­ un plăcut prilej de delec­
te. Nu-mi era somn de loc şi privit cu nişte ochi în care a docilă şi reţinea tăcută ce-i mie de dimineaţă, şi se plîn­ tă să vorbească. Obligaţia de
aveam impresia că aş mai fi pîlpîit alarma şi suspiciunea. spuneam. „Sper ca pînă la zi­ gea că-i apăsa oasele frunţii. a tăcea, pe care probabil nici­ tare. Avem posibilitatea
putut lupta încă două zile fă­ S-a liniştit subit cînd a a- uă să ne întoarcem şi noi", „Ai să te obişnuieşti, i-am odată nu o întîlnise pînă a- contactului direct cu un
ră să închid ochii. Mă obseda flat că voiam să-i aduc la am adăugat mai mult ca să-i spus, nici o grijă. Cînd ai să tunci, îi sporea chinurile aş­ penel prin excelenţă liric,
însă Nora şi sfîrşitul absurd mine şi pe Dina şi pe Spiru, alung eventuala teamă de a auzi primele gloanţe, ai să teptării. In cele din urmă nu dar o lirică învăluită in
al lui Andrei Badea. Nu m-aş mai putu să rabde. „Dacă lu­ discreţie, o lirică ce se sim­
fi aşteptat şi mi se părea ne­ ăm fortăreaţa asta din laba te în largul ei la adăpos­
drept să vorbesc cu ea în ase­ Fragment din romanul cu acelaşi titlu; aflat sub tipar lui Hansen, spuse cu voce co- tul sobrietăţii, a poeziei
menea împrejurări. O mai re- borîtă, înseamnă că am cîşti- spuse solemn, fără ostenta­
văzusein o dată către seară. la editura „Eminescu" gat". „Nu", şopti' Dina."„Pof­ ţie.
BJrcasem atras de răpăitul fără tim?" Nu întrebase pentru Florile lui ... Iosif. Nagy
odihnă al maşinii ei de scris. că nu auzise, ci pentru că nu poartă în ele acea nostal­
O găsisem tot la locul ei, a- ba şi pe Sava, deşi de Sava nu rămîne singură într-o casă uiţi de cască". Alături de el şi înţelese. El îşi imagina că o- gie arhaică ce-ţi dă senti­
vea ochii tumefiaţi şi roşii, eram sigur că va accepta să necunoscută şi cufundată în de Dina mă simţeam un vete­ dată cu capitularea generalu­ mentul ales al frumosului
dar nu mai plîngea. „Era vină de vreme ce avea be­ beznă. Nu credeam însă că ne ran, eram ispitit să-i ironizez lui Hansen, viaţa urma să-şi izbutit printr-o tenacitate
vorba că va veni cineva să te ciul acela cu pat şi masă în vom întoarce atît de curînd. şi să le dau sfaturi. Era ciu­ reia cursul ei obişnuit, doar aparte, printr-o donjugare
schimbe", am spus. „A venit, care stătusem eu. „Iţi mul­ „Dacă mai începe vreun dat că omul acesta care timp că fără nemţi. M-am apropiat fericită a sensibilităţii şi
dar n-am plecat. Wnde să mă ţumesc, mi-a spus. Sper să ne bombardament să cobori în de opt luni îmi fusese în cel de el aplecîndu-mă peste Di­ inteligenţei. întreaga expo­
mai duc ? Ai auzit că ne-au găsim un rost cît de curînd şi curte. In spatele casei e o mai bun caz indiferent dacă na. Nu-mi puteam reţine zîm- ziţie este un adagio mo­
bombardat casa ?" Auzisem, să nu te deranjăm prea mult". tranşee acoperită. Ai să vezi nu chiar antipatic, îmi deve­ betul. I-am văzut ochii în dern de culori dăruite pîn-
îmi spusese Dina. Nu văzusem Vorbea în numele tuturor, pe şi pe alţii, te iei după ei..." nise în ultimele ceasuri apro­ noapte, ca ai pisicilor. De pes­ zelor; efortul se simte dar
încă locul, dar nu mi-1 pu­ mine, care nu locuisem decît „Nu cobor, mi-a spus ferm. piat. îmi generase sentimen­ te toc ţîrîiau greierii. „Pe este invizibil, îl intuieşti
team imagina fără hardughia întîmplător şi clandestin în Vreau să dorm. Poate mă tre­ te fraterne şi mă simţeam răs­ Hansen îl scoatem de aici, doar aşezat undeva intre
aceea ciudată şi fără Iordan. fundătură, mă socotea poate zesc pe lumea cealaltă". „Ai punzător de soarta lui din i-am şuierat, dar cu asta abia pînza neatinsă şi desenul
Era ca şi cum mi s-ar fi un intrus. Mi-a venit să zîm- să te trezeşti precis, i-am răs­ moment ce acceptase — con­ am cîştigat bătălia Bucureşti­ schiţat împlinit apoi cu a-
spus despre o întîmplare tris­ besc: nici nu-şi imagina cît puns puţin enervat. Dar pe ştient de riscuri, pentru că lor. Adică ne-am cucerit drep­ cea revărsare de culori,
tă petrecută pe alt meridian, de legat eram de ei. Mai tîr- lumea cealaltă întemeiată de i le spusesem — să vină to­ tul de a începe".
undeva în Polinezia. Pînă nu ziu Dina îi dusese nişte pîine noi". Pe cînd ieşeam i-am au­ tuşi cu noi. Ameţit de cea­ Sînt sigur că n-a înţeles ce dezlănţuită din fondul în­
totdeauna sobru şi solemn.
vedeam, nu puteam să cred. cu roşii. Mi-a povestit pe ur­ zit foşnetul rochiei : începea surile foarte dense prin care am vrut să spun cu dreptul Simţi cum culoarea şi de­
Casa aceea cu toţi oamenii ei mă că mîncaseră împreună, să se dezbrace. trecuse şi pus în cele din ur­ de a începe, dar n-a mai a-
era prea legată de ultimele opt tăcute. Nora părea foarte o- Pe Dina însă n-*m reuşit mă într-o situaţie cu totul pucat să întrebe pentru că în senul se vrăjmăşesc în tai­
luni ca să-i pot admite din- bosită. Asta m-a decis să o s-o conving să au ne înso­ insolită pentru el, îşi pierduse aceeaşi clipă, din stînga, de nă şi îşi rîvnesc fiecare
tr-o dată dispariţia efectivă şi conving în cele din urmă să ţească. O simţeam alături ne­ toată alura lui de licheluţă undeva de dincolo de Pan­ celeilalte tăcerea, încreme­
pentru totdeauna. „Se afla a- mă însoţească. A convins-o şi firesc de tăcută, concentrată, distinsă. Spiru Staicu devenise duri, ţîşni o rachetă. Sus, t- nirea încrustată în pînză
colo toată agoniseala de-o via­ Dina, de fapt numai Dina puţin înspăimîntată de im­ un om neîndemînatic, naiv şi xaco deasupra capetelor noas­ şi in vreme.
ţă a mamei şi a tatei, adăuga poate că a convins-o în reali­ portanţa momentului şi de obosit, dar plin de bune in­ tre, se desfăcu solemn şi fes­ Florile lui Iosif Nagy au
ea. Acum într-adevăr n-a mai tate. Am dus-o la mine, am toată ambianţa aceea neobiş­ tenţii şi gata la orice pentru tiv, inundînd totul într-o lu­ tulpini zvelte, încărcate de
rămas din ei decît aminti­ rupt sigiliile, am intrat. Mi­ nuită, noaptea, primejdia, to­ a nu-i dezamăgi pe cei care-1 mină intensă, orbitor argintie. tulburătoare limpezimi şi
rea..." Vorbea fără cutremura­ rosea a praf şi * aer închis şi varăşii pe care-i ghicea în adoptaseră. Mă înduioşa şi mă Şcoala de Război se desprinse corole înmuiate în soare şi
re şi fără resemnare; cu li­ totul în jur era vraişte, cum stînga şi în dreapta noastră, obliga să fiu cu ochii pe el din benza semeaţă, ca o ceta­ zîmbet. Ele se detaşează
nişte doar, o linişte aproape rămăsese în urma percheziţiei. nemţii pe care-i ştia sus, în pentru că stîngăcia şi elanul te albă. Ne-am oprit fără vo­ cu paşi de balerină din , >
Am deschis ferestrele. Aerul
neutră, albă, ca despre lucruri serii se scurse lent şi învălui­ capătul pantei. Odată cu în­ do a fi folositor îl puteau îm­ ie respiraţiile. „Acum!“, am arhitectura somptuoasă a
asupra cărora ştii că nu se tor în încăperi. Nu era cu­ tunericul începuse şi o adiere pinge la cine ştie ce gafă. strigat şi ne-am avîntat toţi fondului de culoare spre- i
mai poate reveni. Mi se pă­ răcoroasă, de-a dreptul neve­ Deasupra noastră, în capă­ trei în sus, odată cu sute de simţirea pură a omului şi
rea că ne cunoşteam de ani. rent electric nici în casă, nici rosimilă după arşiţa cumplită tul pantei, se înălţa întune­ siluete care aşteptaseră ca si se îngemănează în cumpă­ H ip-V' s* '
i - sMX.
„Va trebui acum să începem pe străzi, iar eu n-aveam nici a zilei. „Nu ţi-e frig ?, i-am cată masa enormă a Şcolii de noi, în întuneric, să vină cli­ nită alegere cu dorinţa de
totul, i-am spus. 0 lume în­ o lumînare. Nişte clădiri ar­ şoptit. „Nţţţ..." De surescita­ Război. In dreapta, în vale, pa. frumos. PETRE ŢIRAU fi «E
treagă va începe totul". A ac- deau nu departe şi din cînd re nici nu mai putea vorbi. se întindea oraşul. Ii sim­ RADU CIOBANU

—BWWMMBBMWBaB—MBBWB8BWM—MB—
de Ettoie Scola, sînt remarcabile prin acurateţea
• DISCUL • ECRANUL F I L M stilului, prin supleţea arhitecturii dramaturgice,
prin fidelitate faţă de universul ideatic al lui
Diirrenmatt şi, nu în ultimul rînd, prin distribui­
ririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate, mi­ Cea mai frumoasă rea unor actori mari, în măsură să vehiculeze
problematica acelei lumi stranii, în care ne este dat
litează consecvent pentru dezvoltarea şi diversifi­ să recunoaştem trăsăturile fizionomiei lumii „ce
Editoriale carea relaţiilor cu tineretul din toate ţările socia­ ş -a pierdut chipul".
;
liste, precum şi cu tineretul progresist de pretutin­ Spectacole seară din viata mea „Cea mai frumoasă seară din viaţa mea" reia mo­
deni pe fundamentul luptei şi aspiraţiilor comune. tivul jocului de-a justiţia într-un registru oarecum
Prin realităţile, ideile, obiectivele şi idealurile G „Siciliana" de A. Baranga, în interpretarea absurd: omul de afaceri milanez Alfredo Rossi
pe care le înfăţişează, lucrarea este un elogiu al Teatrului de stat „Valea Jiului", va fi prezen­ este implicat într-un joc inteligent, purtat pe
Dr. Petru Groza tinereţii romantice şi responsabile, o pledoarie pen­ tată pe scenele din Petroşani (azi), Gura- „Grotescul este un mod de expresie senzorială, muchia de brici dintre comedia de salon şi drama
tru cunoaşterea reciprocă, o expresie a sentimen­ barza (29 aprilie) şi Aninoasa (30 aprilie). un paradox senzorial, chipul celui fără de chip, fatalităţii. Ettore Scola depistează cu pertinenţă
telor sincere de prietenie, colaborare şi pace ale G Teatrul de estradă Deva va susţine astăzi un este chipul unei lumi ce şi-a pierdut chipul". acel strat psihologic al povestirii din care poate
Aceste rînduri, scrise de Diirrenmatt în eseul
Texte poporului român, ale tinerei generaţii din România. spectacol la sala „Arta" din Deva, iar mîine altul, „Probleme de teatru", definesc foarte sugestiv porni, deopotrivă, trimiterea metaforică şi persi-
9 9 la Sarmizegetuea. esenţa nuvelei „Pana de automobil", folosită de flajul teoriei freudiene despre complexul culpabili­
tăţii. Rezultatul investigaţiei este cu totul sur­
Rod al unei îndelungate activităţi pe tărîm so- „Religia în istoria tandemul de scenarişti Sergio Amidci-Ettore Scola prinzător : filmul are o notă de umor de bună
ca punct de pornire pentru filmul „Cea mai fru­
cial-politic — 1919-1957 —, culegerea înmănun­ moasă seară din viaţa mea". calitate, trecînd facil de la tenta macabră la cvasi
chează o selecţiune de texte din articolele, cuvîn- Este îndeajuns de curios faptul că întîlnirile lui fantastic.
tările şi interviurile dr. Petru Groza, personalitate popoarelor Diirrenmatt cu filmul sînt oarecum accidentale. Protagonistul filmului — în drum spre Elveţia
marcantă a vieţii politice româneşti. Paginile anto­ Pentru melomani In fond, doar „Vizita bătrînei doamne" s-a bucu­ — întîlneşte o motociclistă bizară care îl atrage
logiei reflectă prezenţa şi evoluţia gîndirii sale rat de atenţia cineaştilor, în afara nuvelei mai pe un drum de munte. O pană de automobil îl
social-politice de la poziţii burghezo-democratice Folosind un bogat material etnografic şi istoric, G ®n nou disc de muzică uşoară cu cunoscutul sus-amintite. Dar este tot atît de adevărat că sileşte să înnopteze într-un castel ospitalier. Eve­
şi pînă la încadrarea sa în primele rînduri ale lup­ S.A. Tokarev, reputat cercetător sovietic în dome­ interpret Robertino (înregistrare originală, Italia). aceste intilniri ocazionale au rodit opere filmice de nimentele ulterioare: cina jovială; parteneri aflaţi
tei pentru instaurarea puterii populare şi construi­ niul istoriei religiei, prezintă un vast tablou al G Mamaia 73. Discul cuprinde 13 melodii din excepţie. Atît „Vizita" lui Bernard Vicky, cît şi la vîrsta senectuţii; procesul deschis ca divertis­
rea socialismului. Dn studiu introductiv, semnat diferitelor forme de cult şi construcţii mitologice „Cea mai frumoasă seară din viaţa mea", semnată ment prezintă un ciudat aspect dublu. In exterior,
de George Ivaşcu, prezintă viaţa şi personalitatea ale popoarelor celor cinci continente. O atenţie festivalul de anul trecut de la Mamaia. ele par să confirme sentimentul musafirului cum
deosebită este acordată marilor religii: creştinis­
dr. Petru Groza, eminent om de stat si patriot mului, islamismului, budismului. Lucrarea cuprin­ G Irina Loghin, pe discul „Cine n-are dor pe că ar f: petrecut cea mai frumoasă seară din
înflăcărat. de informaţii puţin cunoscute privind istoria unor lume", a imprimat 12 dintre cele mai cunoscute viaţa sa, iar în lăuntricul lor pulsează o tensiune
uneori insuportabilă, cu incertitudini şi mistere.
religii (a vechilor germani, a celţilor, a slavilor, cîntece ale sale, printre care : „Pe dealuri şi pe Deznodămîntul cu reapariţia motociclistei, cu ac­
a populaţiilor din Oceania şi din Siberia etc.). In ponoare", „Vezi măi bade cum eşti tu“, „Foaie cidentul fatal pare să stabilească o legătură para­
introducere este expusă o scurtă schiţă a istorici verde lăcrămioară" şi altele. doxală, dintre iluzia jocului şi un miez real.
Tineretul din ţările cercetării religiilor, argumentîndu-se în concluzie Bineînţeles, în zadar am căuta un mesaj unic
G Achim Nica, pe un disc mic, de patru cîn­
9 9 -V unele teze marxiste privind geneza şi esenţa feno­ tece, printre care „Colo în vale între livezi" şi în film. Pelicula, aidoma nuvelei, are mai multe
menului religios. Lucrarea este precedată de un
socialiste“ cuvînt înainte semnat de Paul Popescu-Neveanu. „Seara cînd răsare luna". sensuri, fiind o autentică operă deschisă diverselor
interpretări.
G Marin Cornea — înregistrare nouă, 4 cîn­ Excelenţii actori Alberto Sordi, Michel Simon,
tece. Două dintre ele : „Pe deal pe la Teleorman" Pierre Brasseur, Charles Vanei, Claudc Dauphin
şi janet Agren susţin partiturile dificile ale filmu­
Această lucrare reuşeşte să înfăţişeze, prin pana şi „Ce stai cucuie mirat". lui, exemplu tipic pentru acea ambiguitate pe care
unor cunoscuţi reporteri, mărturii asupra dimen- Uite apariţii G $i Titiana Mihali a imprimat recent un disc Diirrenmatt o cultivă conştient. „In coteţul de
siuailor organizării conştiente şi responsabile a ti­ mare cu 16 melodii populare. Amintim : „Tot aşa găini al scrierilor mele unii caută cu disperare oul
neretului din ţările socialiste la dezvoltarea econo­ cxpiicaţiei pe care eu nu vreau să-l depun" —
mici, ştiinţei, învăţămîntului, asupra locului şi ro­ o zis doru“, „Supărare, supărare", „Măi mîndrule, spune Diirrenmatt. Dar oul se găseşte, uneori,
lului tineretului din aceste ţări în opera de edifi­ @ Iulian Mincu a elaborat, prin jnterraediul strugur bun“ «i altele. răsplătind cu perfecţiunea sa zelul căutătorului...
care şi perfecţionare a societăţii socialiste. In Editurii ştiinţifice, o nouă lucrare : „Stările osmo-
paginile volumului se reliefează faptul că tineretul lare". Scenă din film AL. COVACI
di« ţara noastră, puternic angajat în procesul fău­ ® La „Albatros", Ion Biberi a editat „Eros".