Page 92 - Drumul_socialismului_1974_04
P. 92
rm^sjsassssyjss'^' MtKBvrassgn
DRUMUL SOCIALISMULUI « Ut, 6 0C1 9 DUMINICA 28 APRILIE 1974
m vmarxrirnemwtmxtgmimmBamBsmsmMmmmaBfsgKmmi&B ~Miiiiiiiinwiimiwiiiiiiiiiniiiniin<iiiiiminiii miiimimiiiimi i mi mm imunii înmii rn-rrrmTi mri- -——
1
BREVIAR INTERNAŢIONAL •te • informaţii
BRASILIA. - Preşedintele
Dezbaterile Conferinţei pentru securitate
(Urmore din pag. i) probleme prioritate — care însă tîrziu în septembrie — sa scrie într-un statut. Se impune Republicii Federative a Bra
sint „prioritare" de vreo cinci analizăm căile de a aduce o deci o dezbatere deschisă, o ziliei, Ernesto Geisel, l-a pri
ani şi nu s-au soluţionat. Sint îmbunătăţire radicală în acti atitudine critică, fermă, de a mit, la 26 aprilie, pe Mihnca
dar fi cunoştinţele practice co probleme pe care le cunoaşteţi vitatea de cercetare, pentru a nu admite în cercetare decît Gheorghiu, preşedintele Aca
respunzătoare. cu toţii şi toate sint legate de creşte aportul ei în soluţiona pe aceia care într-adevăr vor demiei de Ştiinţe Sociale şi
Avem încă greutăţi în reali materiile prime si de energie. să facă cercetare. Cercetătorul şi cooperare in Europa Politice, aflat intr-o vizită o-
zarea unor instalaţii de înaltă Oricum, o problemă prioritară, rea problemelor privind dez trebuie să aibă pasiune, să fie ficială in această ţară, in le
tehnicitate. In diferite domenii care nu se soluţionează în voltarea ţării noastre. Fiecare un creator, să facă totul pentru gătură cu pregătirea Confe
— mai binc-zis în mai toate cîţis'a ani, încetează de a mai trebuie să înţeleagă că cerce a contribui la soluţionarea pro GENEVA 27 — Corespon cooperării tehfiico-ştiinţifice stituţiilor competente din rinţei mondiale a populaţiei
domeniile — există o teamă de fi prioritară. Deci, eu rog tarea presupune pasiune, dăruire blemelor, la avîntul general dentul Agerpres, Corneli u şi pentru crearea unor ba statele participante, încă din de la Bucureşti. Cu acest pri
a ataca problemele complicate C.N.S.T. şi pe toţi tovarăşii completă, presupune, într- al ştiinţei, al forţelor noastre Vlad, transmite : In cursul ze noi de dezvoltare a a- faza de elaborare. Ia reali lej, Mihnea Gheorghiu a
tocmai datorită unei anumite din domeniul ştiinţei de a trece adevăr, gîndire creatoare, imagi de producţie în toate sectoa primei săptămîni de la re cestei cooperări în viitor. Nu zarea diferitelor proiecte de transmis un salut prietenesc
colaborare cu caracter gene
rămînen în urmă în pregătirea la o asemenea formă de acti naţie, efort. Nu se poate face rele de activitate. luarea lucrărilor Conferinţei meroase delegaţii au subli preşedintelui Ernesto Geisel,
oamenilor în învăţămîntul su vitate care să permită concen cercetare cu hîrtii ; nu se poate Iată cîteva lucruri, cu totul pentru securitate şi coope niat necesitatea ameliorării ral european. din partea preşedintelui Re-
perior. C.N.S.T.-ul, ca organism trarea forţelor pentru soluţio face cercetare în birou ; nu generale, pe care am vrut să rare în Europa. în organele schimburilor de informaţii De asemenea, delagaţia ro
chemat să asigure atît coordo narea rapidă a problemelor ce se poate face cercetare în le spun aici. de lucru cu profil economic ştiinţifice şi tehnice şi a mână s-a pronunţat pentru
narea şi orientarea cercetării le avem. cinci sau şase ore de lucru ! Ii mulţumesc preşedintelui a continuat, într-un ritm contactelor directe între oa eliminarea piedicilor care Cadran
in toate domeniile, cît şi in V-am spus că n-am venit Cine vrea să lucreze în cerce Consiliului Naţional pentru susţinut, procesul de redac menii de ştiinţă şi alţi spe rriai, există în calea transfe
troducerea rapidă a rezultatelor pregătit să iau cuvîntul întru- tare trebuie să înţeleagă că Ştiinţă şi Tehnologie, tovară tare a documentelor finale cialişti. Sprijinind ideile po rului noilor tehnologii către
s-au
care
zitive
prezentat
cercetării în producţie, a teh cît avem în gînd să facem această activitate începe de la şul Ursu, că a insistat să iau ale conferinţei. în această direcţie, delegaţia ţările în curs de dezvoltare, publicii Socialiste România,
nologiilor moderne, precum şi altă dată o dezbatere mai Iar-, ora 8,00 dimineaţa şi se ter cuvîntul pentru că mi-a dat in subcomisia pentru co atît în Europa, cît şi în ce tovarăşul Nicolae Ceauşescu.
perfecţionarea lor, trebuie, de gă — şi o vom face. Avem mină a doua zi la 8,00 cind prilejul să schiţez cîteva gîn- operare în domeniul ştiinţei română s-a referit. între al lelalte regiuni ale lumii, a- Preşedintele Braziliei a mul
asemenea, să-şi ia mai în seri 60 mii de oameni care lucrează merge din nou la lucru, pentru duri în vederea pregătirii şi tehnicii, dezbaterile s-au tele, la obstacolele pe care rătînd că prin menţinerea a- ţumit cu căldură, rugind să-i
os şi cu mai multă fermitate în cercetare, şi trebuie să vă că şi noaptea trebuie să se gîn- Conferinţei Naţionale a Cer concentrat asupra unor pro le ridică existenţa unor gru cestor bariere se aduc pre fie transmise preşedintelui
rolul şi atribuţiile ce-i revin spun cinstit că nu avem rezul dească la problemele din cer cetării pe care o concep ca o puneri privind măsurile con pări închise în calea dez judicii dezvoltării multila Nicolae Ceauşescu urările sa
în această privinţă şi să acţio tate pe măsura acestei forţe. cetare. Aşa trebuie să proce conferinţă de dezbatere temei crete care ar trebui adopta voltării cooperării tehnico- terale a acestor ţări. le de fericire şi prosperitate,
neze în concordanţă cu sarci Nu putem 'să nu constatăm că, deze dacă nu vrea să devină nică menită să constituie un te pentru eliminarea progre ştiinţifice şi s-a proinunţat In subcomisia pentru co şi a evocat rolul şi importan
nile care i-au fost trasate. faţă de efortul pe care îl face un funcţionar care se mărgineş moment nou în dezvoltarea sivă a obstacolelor în calea pentru invitarea tuturor in- operarea în domeniul mediu ţa, pe plan internaţional, a
Cred că şi aici ar trebui sa statul nostru, faţă de forţa te să aibă o hîrtie şi să o viitoare a ştiinţei în România. lui înconjurător, s-a conve relaţiilor de prietenie şi cola
înţelegem că a trecut perioada de cercetare de care dispunem semneze. Deci, trebuie să avem Cu aceste gînduri, vă urez nit asupra unor texte cu pri borare dintre cele două ţări.
de organizare şi reorganizare, în cercetare, rezultatele obţi o dezbatere largă şi asupra a succes în activitatea dumnea Evoluţia situaţiei din Portugalia vire la formele şi metodele
că tiu mai putem spune că nute nu ne pot mulţumi. F.u ceea ce se cere pentru a fi voastră, a tuturor cercetăto de colaborare. Astfel, s-a că NICOSIA. - Cel de-al XIII-
sîntem la început ; trebuie să spun acestea cu totul prelimi cercetător. In statutul cerce rilor. Sînt convins că vom zut de acord asupra faptu lea Congres aJ Partidului Pro
ne aşezăm serios şi să punem nar, dar vă rog să vă gîndiţi tării am înscris unele probleme avea rezultate mai bune ! Mult LISABONA 27 (Agerpres). — din închisoarea Caxias, între lui că problemele privind gresist al Oamenilor Muncii
ordine în acest sector de ac ca pînă Ia Conferinţa Naţională formale, de ordine, de disci succes, multă sănătate şi feri La Lisabona a fost anunţată, care lideri ai unor formaţiuni mediu] vor fi analizate şi so din Cipru (A.K.E.L.), şi-a con
tivitate. a Cercetării — care vrem s-o plină. Dar cerinţele ce i se pun cire ! (Aplauze puternice, înde simbătă, componenţa juntei politice, membri ai partidului luţionate pe bază bilaterală tinuat dezbaterile pe margi
Eu m-aş referi doar la unele facem în acest an, cel mai unui cercetător nu se pot în lungate). militare care a preluat pute comunist, ziarişti, studenţi. Se şi multilaterală, pe plan re nea raportului Comitetului
rea la 25 aprilie, după înlătu apreciază că numărul total al gional şi subregional. Dis Central asupra activităţii des
rarea guvernului antipopular al deţinuţilor politici eliberaţi vi cuţiile continuă şi asu făşurate de partid in ultimii
Plenara Consiliului National juntei este generalul Antonio neri din închisorile portughe pra altor propuneri de patru ani.
lui Marcello Caetano. Jefui
ze se ridică la 170 de persoane.
forme şi metode de coope
Sebastiao Ribciro de Spinola. Operaţiunea de punere în li rare, cum ar fi, de exemplu, In cadrul şedinţei de sim
Ceilalţi membri ai juntei sint bertate va continua. elaborarea şi executarea de bătă dimineaţă, tovarăşul lo-
sif Uglar, membru supleant
In capitala portugheză au
generalul Francisco da Costa
pentru Ştiinţă şi Tehnologie Gomez, fost subsecretar de stat avut loc noi manifestaţii în proiecte de interes comun. al Comitetului Executiv al
Delegaţia română s-a pro
C.C. al P.C.R., prim-secretar
la Ministerul Armatei şi coman
dant al forţelor armate, căpi timpul cărora participanţii au nunţat în favoarea includerii' al Comitetului judeţean Satu
cerut să se pună capăt războ
unor prevederi care să asi
{Urmare dtn pag. I) rii fu ţ«ră a materiilor prime dului cele mai calde mulţumiri carea de utilaje şi verificarea tanul Jose Pinhciro de Azcvedo, iului colonial, condamnînd, tot gure o participare largă a tu Mare al P.C.R., a transmis
delegaţilor la Congres, mem
necesare fabricaţiei pielii sinte pentru onoarea pe care a fă tehnologiilor elaborate. profesor la Academia navală, odată, regimul fostului premier turor ţărilor la cooperarea brilor A.K.E.L. şi întregului po
tice. cut-o tuturor oamenilor de generalul de brigadă Jaime Sil- Marcello Caetano.
Sint vizitate, la început, să Aparatele şi instalaţiile desti Alte informaţii de natură să în acest domeniu, să permi por cipriot un cald salut fră
lile rezervate unităţilor de cer Preocuparea pentru îmbună ştiinţă, cercetătorilor, proiec narea dotării laboratoarelor şi verio Marques, fost guvernator ateste normalizarea situaţiei tă iniţierea de acţiuni pe ţesc din partea C.C. al P.C.R.,
cetare din domeniile energeticii, tăţirea protecţiei muncii în in tanţilor şi celorlalţi specialişti unităţilor industriale, realizate de în Macao, căpitanul Antonio interne sint cele privind redes plan regional şi subregional. a secretarului general al
electronicii, electrotehnicii, au dustria extractivă este ilustra prin participarea la lucrările institutele de cercetare şi pro Alva Roşa Coutinho, colonelul chiderea frontierei cu Spania avîndu-se în vedere şi pro Partidului Comunist Român,
tomaticii, sectoare de importan tă — în expoziţie — de apa- plenarei C.N.S.T. iectare şi prezentate în cadrul Carlos Galvao de Melo şi ge blemele legate de realizarea tovarăşul Nicolae Ceauşescu,
ţă deosebită pentru progresul ratajul special destinat preveni Intr-o atmosferă entuziastă, expoziţiei organizate la sediul neralul Manuel Diogo Ncto. şi a aeroportului internaţional şi ameliorarea echipamente a comuniştilor şi a tuturor oa
întregii noastre economii. rii pericolului de explozii în în aplauzele vii ale celor de fa Institutului de cercetări chi Agenţiile de presă anunţă, de din Lisabona. lor destinate protecţiei me menilor muncii din Republica
subteran, verificării circuitelor ţă, a luat cuvîntul tovarăşul mice •— I.C.E.C.H.I.M., a per asemenea, că generalul Arafael Potrivit ultimelor telegrame Socialistă România.
Miniştrii de resort, conducă de siguranţă, semnalizării auto dc presă, simbătă situaţia gene diului.
torii unităţilor de cercetare şi mate a unor avarii. Nicolae Ceauşescu. mis participanţilor la plenară Alves, comandantul şef ad-inte- rală era calină la Lisabona,
proiectare, specialiştii prezintă Cuvîntarea secretarului gene să analizeze în mod critic re rim al forţelor armate portugheze magazinele fiind deschise şi
tovarăşului Nicolae Ceauşescu Dialogul tovarăşului Nicolae ral al partidului a fost urmă zultatele obţinute pînă acum în din Angola, a declarat că re instituţiile publice desfăşurîn MICA PUBLICITATE
cele mai recente realizări care Ceauşescu continuă cu specia rită cu profund interes şi deo acest domeniu. Cu prilejul cunoaşte autoritatea juntei mi du-şi activitatea în mod nor
reflectă preocuparea pentru în liştii din domeniul opticii şi sebită atenţie. vizitării expoziţiei, s-au făcut litare. La rîndul lor, autorită mal. In această ordine dc idei, Vînd motocicletă I.J., 350 cm. Vilul casă. grădină, vie pro
deplinirea sarcinilor date de mecanicii fine, care îi prezintă Plenara Consiliului Naţional propuneri constructive, menite ţile cclesiastice din capitala agenţia France Presse informea Proca Cornel. Haţeg, telefon ducătoare. Simerla, slr. Liber
383, între orele 7—15.
tăţii, 28.
secretarul general al partidului tipuri -moderne de microscoa- pentru Jtiinţă î> Tehnologie, sa traducă în viaţă, cît mai ţării au precizat că vor spri VInd I.M.S. M 5». Hunedoa Cumpăr acordeon Holmer
cu privire la tipizarea şi uni pe, prevăzute cu circuite inte exprimînd hotărîrea tuturor curînd posibil, indicaţiile de jini noul regim. ză că autorităţile militare au ra, telefon 1351*. 48 — 80 baţi, Takob Margareta.
ficare» aparaturii de automati grate, pentru laboratoare de cercetătorilor, proiectanţilor teh mare importanţă date de dum Se anunţă că noile autorităţi anulat toate măsurile restric Vlnd maşină rindelat }\ mo Post restant Deva.
zare. Semnificative sînt în t- cercetare, învăţămînt şi indus nologi şi a celorlalţi spe neavoastră pentru intensifica portugheze au dispus elibera tive privind activitatea institu tocicletă „Slmson AVO". Hn- Cant femele Îngrijit copii,
eest sens echipamentele pentrn trie realizare de întreprinderea cialişti din activitatea de cer rea microproducţiei de aparate rea a 77 dc deţinuţi politici ţiilor de învăţămînt superior. nedoara, Victor Babeş, nr. 5. Deva, telefon 1447*.
comandă program numerică a de profil din Capitală, unitate cetare ştiinţifică şi dezvoltare şi instalaţii necesare continuei
maşinilor-unelte, inclusiv insta aflată în plină dezvoltare. tehnologică, a adresat conducă îmbunătăţiri a bazei materiale
laţiile de testare şi verificare a Secretarul general al partidu torului partidului si statului a unităţilor de cercetare si
acestora în întreprinderi, pre lui recomandă găsirea unor so angajamentul ierm că indica proiectare şi sporirea aportului
cum şi dispozitivele speciale luţii care să permită ridicarea ţiile deosebit de importante, acestora la dezvoltarea rapidă
destinate încercărilor în siste performanţelor acestor instru criticile şi îndrumările primite a industriei româneşti de apa SC
mul energetic naţional şt în mente de investigaţie, diversi vor călăuzi întreaga lor mun ratură, în vederea materializării
centrale electrice, care permit ficarea lor şi se interesează, în eficiente şi rapide a creaţiei
reducerea consumului de ener că viitoare. ştiinţifice şi tehnologice.
acelaşi timp, de stadiul în care Tovarăşului Nicolae . Ceauşescu
gie- se găseşte realizarea noilor ca In îndeplinirea acestor sar Noutăti medicale
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu pacităţi de producţie. In acest i-a fost transmis acest anga cini de mare răspundere, Con Amintiri
recomandă conducerii Ministe context, s-a cerut scurtarea jament unanim : Naţional pentru siliul National pentru Ştiinţă De pretutindeni
Consiliul
rului Industriei Construcţiilor termenului de execuţie, astfel şi Tehnologic s-a înfăţişat la DAŢI PROTEINE bătrineţe a acrls teoria
de Maşini-UJnelte şi Electroteh îneît noile obiective să intre Ştiiţiţă şi Tehnologie, reunit această plenară, întărit atît în MEMORIEI asupra evoluţiei, iar Vic despre
nicii, specialiştilor din acest parţial în producţie, chiar în în şedinţă plenară în zilele de structura, concepţia şi stilul PENTRU CA ITALIA N T U A FOST Deşi se poate concepe o tor Hugo a scris, la 75 de
ani, „Legenda secolelor".
donţeniu, să-şi intensifice preo acest an. 26 şi 27 aprilie 1974, cu ne săli de lucru, cît şi în sistemul INCA DESCOPERITĂ... memorie fără inteligenţă Profesorul Roseozşvelg a
cupările în direcţia asimilării Vizita în expoziţie se în ţărmurit respect, şi devotament legăturilor sale cu laboratoare La 8 octombrie 1373, Indienii au descoperit... <s« cunosc debili mintali afirmat că ceea ce pier
care au o memorie excelen
unui mare număr de echipa cheie 1* sectorul aplicaţiilor din îşi îndreaptă spre ‘ Dumnea le si atelierele în care se des Italia. Cel puţin aşa a declarat Vulturul fericit, un tă), o inteligenţă fără me de creierul omenesc zil Mureş
nic sînt neuronii ncesen-
mente de automatizare, de apa fizica atomică şi nucleară, care, voastră, mult iubite tovarăşe făşoară munca de fiecare zi a reprezentant al indienilor din America, cel care, morie este de neconceput. ţiali de care se lipseşte,
la sosirea sa pe aeroportul „Leonardo da Vinci",
rate de măsură şi control, atră- în ultima perioadă, şi-a adus Nicolae Ceauşescu, gîndurile şi specialiştilor în domeniul ştiin a proclamat astfel evenimentul : „In numele popo Profesorul Mark Rosenz- întrucît devin inutili. Neu Pe unul din pilonii
gînd atenţia că acestea repre o oontribuţie mai substanţială sentimentele cele mai alese şi ţei şi tehnologiei, prin crearea rului indian, declar dreptul lui de descoperitor al weig, neuropsiholog la U- ronii care rămin repre podului de cale ferată
din
Berkely
zintă chintesenţa memori
niversitatea
zintă uneori pînă la 30—35 la la soluţionarea unor probleme îşi exprimă admiraţia şi recu puternicei reţele a institutelor acestui pămînt care va fi stăpînit de acum încolo (California), este de păre ei. Valoarea lor constă în — ce trece peste apa
Mureşului — In partea
dc noi pentru totdeauna". „La urma urmelor — a
sută din valoarea maşinilor- noştinţa pentru uriaşa şi fruc adăugat Vulturul fericit — am repetat cuvintele re că memoria se află în primul rînd în numărul dinspre Brănlşca, sini
unelte şi a altor utilaje de înal complexe din domeniul cerce tuoasa activitate ce o desfăşu centrale de cercetare. Reunite lui Cristofor Columb de acum 500 de ani. După circuitele nervoase ale mare de contacte dintre săpate In piatra de
creierului şi nu în mole
tă tehnicitate, astfel îneît, în tării, învăţământului şi produc raţi pentru înfăptuirea progra în plenara consiliului, conduce cîte ştiu eu, Italia nu a fost descoperită pînă culele specifice, aşa cum el. îmbogăţind neuronii granit cîteva săgeţi
unul creier cu proteine, s-a
însoţite de nişte dale :
acum, de nimeni".
cel mai scurt timp, să fie redus ţiei, precum şi la creşterea ex melor de înflorire si dezvoltare rile institutelor centrale de Profesorul american de origine Indiană. Adam se credea pînă a,cum. El constatat că se sporesc iunie 1864 ; iunie 1870 ;
substanţial importul de aseme portului de inteligenţă româ multilaterală a României socia cercetare se angajează să va Nordival, sosit, la Roma, îmbrăcat în pitorescul a dovedit prin experien performanţele intelectuale. mai 1877 ; mal 1887 ;
ţele făcute fapte parado
S-a demonstrat că som
nea aparataj. nească, materializat îţi tehnica liste. lorifice pe deplin bogaia ex costum tradiţional, a vrut, de fapt, să dovedească xale : un creier care pier nul este favorabil sintezei Iunie 1896 ; aprilie. 1932.
nucleară. perienţă practică acumulată şi că pretenţia sa asupra Italiei este tot atît de ilo de celulele nervoase îşi Săgeţile, lunile şl anii
I5rmează un alt important Plenara Consiliului Naţional gică ca şi pretenţ ia Iul Columb de a fl descoperit poate îmbogăţi cunoştin de proteine, iar o carenţă sint săpate cu migală
proteine
sector de cercetare şi dezvolta Printre exponate se numără pentru Ştiinţă şi Tehnologie, să devină, în cel mai scurt America, ţară pe care indienii o... descoperiseră ţele. pînă acum. psiholo alimentară în considerabil în trupul pilonului de
perturbează
pod, pentru * aminti
eu multe secole înainte.
re tehnologici — cel al chi familia de dozimetre şi radio- desfăşurîndu-şi lucrările în spi timp, adevărate foruri de o- gii susţineau că, atunci dezvoltarea Intelectuală. urmaşilor nivelul la
miei. Aşa cum o atestă expo metre cu întrebuinţări multiple ritul dinamic, eficient, de înal rientare şi coordonare a acti PRESA ŞI TELEVIZIUNEA IN LUME cînd creierul omenesc îşi De fapt, memoria şl in care a Ieşit din matcă
încheie
(pe
maturizarea
natele valoroase înmănunchea în industrie, noi aparate şi dis tă principialitate şi responsabi vităţii ştiinţifice şi tehnologice, la vîrsta de 15 ani), el se teligenţa — afirmă profe Mureşul de-a lungul
sorul
sint
—
american
In întreaga lume există aproximativ 8 050 co
te în expoziţie, cercetătorii din pozitive laser folosite în con litate partinică, al indicaţiilor să asigure înnoirea şi perfec tidiene care totalizează un tiraj de 389 milioane îndreaptă,’ ineluctabil, spre mişcare. O inteligenţă a- anilor. Despre luna
mal 1970 nu se amin
acest domeniu şi-au adus o strucţii, instalaţii speciale care pe care Dumneavoastră, mult ţionarea necontenită a produc exemplare. Anuarul statistic al U.N.E.S.C.O., cel naufragiu. La 25 de ani devârală este aceea care teşte Insă nimic. Sem
el pierde 10 000 de celule
ştie nu numai să integre
contribuţie hotărîtoare la dez utilizează tehnica nucleară, stimate tovarăşe secretar ge ţiei şi tehnologiilor in ramuri care ne furnizează aceste cifre, relatează, în pe zi şl la 40 de ani pes ze noi cunoştinţe, ci să şi nul pînă Ia care s-a
voltarea şi crearea de noi ra pentru cercetare şi industriile neral, ni le-aţi dat cu prilejul le economiei naţionale, să-şi a- schimb, că există in lume numeroase ţări care nu te 100 000. Şi aceste celu stabilească relaţii noi în revărsat Mureşul e
deasupra tuturor săge
au nici un cotidian. Numărul lor 2 Circa 50 1
muri ale chimiei româneşti, chimice şi electronice, diferite recentei Consfătuiri cu activul dttcă o contribuţie tot mai In ce priveşte televiziunea, In lume existau, le, o dată pierdute, nu tre cunoştinţe. ţilor săpate de înain
se mal refac. Cunoscind
ceea ce a permis valorificarea monocristale obţinute în cola de partid şi de stat din minis mare la crearea venitului naţio în 1970, un număr de 17 600 posturi' emiţătoare şl că. la naştere, creierul STICLA CU TITAN taşii noştri. Cu mult,
superioară a bogăţiilor natura borare cu chimiştii. tere şi instituţii centrale, a nal şi sporirea tezaurului ştiin 261 milioane aparate. de televiziune pentru recep are 19 miliarde de celule, PENTRU OCHELARI cu mult mal sus ! Se
vede după urmele re
ţie, adică 70 de aparate la o mie de locuitori.
le, lărgirea gamei de materii Secretarul general al partidu analizat activitatea de creaţie ţei, la realizarea cincinalului dacă s-ar scădea cele pier In urma unor asidue ziduurilor rămase. Ni
dute s-ar constata că, la
prime, elaborarea unor proce lui constată cu mulţumire că ştiinţifică şi dezvoltare tehno înainte de termen. bătrineţe. craniul ar fi cercetări. Inginerii unei meni nu s-a încume
dee tehnologice moderne de unele din aparatele prezentate logică din anul 1973, a dez Indicaţiile de mare valoare gol ca o nucă de cocos ! fabrici din oraşul vest- tat însă să sape. o să
geată şl să dăltuiasră
mare eficienţă, îmbogăţirea no sînt fabricate în serie. bătut modul în care se asigu teoretică şi practică pe care 0 frumoasă statuetă din bronz a Angliştii bătrîni au dove german Melnz au reuşit acolo, lîngă datele a-
dit contrariul : Darwin la
să producă o sticlă pen
menclatorului de produse. Mul In convorbirile avute pe ră realizarea sarcinilor de plan ni le-aţi dat în cuvîntul tru lentile care, în loc să celea mal vechi, anul
te dintre aceste rezultate ştiin parcursul întregii vizite cu mi pe anul 1974 şi principalele dumneavoastră de astăzi, î n zeiţei Venus păstrată la Muzeul conţină plumb, arc In şi luna mal a lut 1970.
t
ţifice de prestigiu aparţin colec niştri, cu conducători ai insti orientări ale dezvoltării ştiinţei momentul de bilanţ al plena compoziţia sa... titan. Pro Ar merita ! Am trăit
cedeul a dus nu numai
momente grele atunci.
tivului Institutului de cercetări tutelor, cu proiectanţi si alţi şi tehnologiei din ţara noastră rei, criticile privind concepţia de arheologie din Sarmizegetusa z »* " < Ş- > <> Ia reducerea greutăţii Dar prin munca unită
chimice — ICECHIM —, uni specialişti, tovarăşul Nicolae în anii 1975 şi 1976 — 1980. activităţii noastre şi stilul nos lentilelor cu 30-40 la su a întregului popor,
tate pivot a primului institut Ceauşescu a relevat necesitatea Sarcina de bază pe care ne-aţi tru de muncă, îndemnurile de Zeiţa Venus. divinitate drapat în falduri oblice tă, cî şi la obţinerea unor urmele inundaţiei au
caracteristici optice supe
fost repede şterse. A-
central de cercetare din ţară, sporirii eficienţei activităţii de încredinţat-o, de a ne asuma a ne concentra efortul princi de origine , latină, consi şl verticale care-i îmbra rioare. Noile lentile vor cest capăt de pod
formă organizatorică care şi-a cercetare, scurtării ciclului de cu răspundere şi fermitate ro pal spre înfăptuirea unor ast derată iniţial drept pro că parţial trupul şi co fi lansate pe piaţă la în poate să constituie şl
dovedit pe deplin eficacitatea, cercetare-proiectare-producţie. în lul dc organ de partid şi de fel de programe de cercetare şi tectoare a şi vegetaţiei şi boară în spate pe diago ceputul anului viitor, pre un punct de atrac(le
ţul lor urmînd să fie 1-
identificată
nală, de pe umărul stîng,
fertilităţii
pentru turişti. Aici e
experienţa sa ^constituind mo vederea asimilării rapide în in stat chemat să realizeze, pe dezvoltare tehnologică, care să de timpuriu cu Afrodita, aeoperindu-i picioarele dentic cu cel al lentile săpată de anonimi Is
del în înfiinţarea unor alte u- dustrie a celor mai valoroase planul întregii economii naţio asigure atît corelarea activită zeiţa dragostei şi a fru (rupte mal jos de ge lor convenţionale. toria revărsării Mure
Se apreciază că princi
nităţi similare. rezultate ştiinţifice şi, îndeo nale, corelarea tuturor activi ţilor din toate ramurile eco museţii din mitologia nunchi). fiind strîns în palii beneficiari ai acestei şului de un secol şl
ceva. Istorie deloc lip
greacă, s-a bucurat de o
în
Reţin atenţia : noile instala sebi, a prototipurilor şi tehno tăţilor de cercetare ştiinţifică şi nomiei naţionale, pe planul largă popularitate in Da făşurat Cu jurul braţului inovaţii vor fi persoanele sită de importanţă !
stîng.
stîngă
mina
ţii niicropilot, autoclave de logiilor omologate. In înfăptui dezvoltare tehnologică a ramu ’ ştiinţei şi tehnologiei, cît si cia, avînd fără îndoială prinde marginea răsfrîn- care poartă ochelari cu
lentile groase, acestea de
polimerizare, aparatură de au rea programelor de cercetări, rilor, în vederea creşterii efi înnoirea tehnologiilor şi intro admiratori şi printre ve 1ă a îmbrăcămintei. Celă venind. astfel, mai puţin N. PANAITESCU
se
,care
(din
tomatizare dc reglare a tempe C.N.S.T. şi instituţiile centrale cienţei economice si înnoirii ducerea rapidă a progresului chii locuitori al Sarmize- lalt braţ azi doar un «tînjenitoare.
păstrează
getusei.
raturii, dozării lichidelor, de a- trebuie să colaboreze mai acestora, ne angajează pe de tehnic în industrie, de a in Statueta, păstrată frag rest) era probabil depăr
naliză automată şi semiautoma strîns cu institutele de învăţă plin şi ne călăuzeşte, de acum tensifica cu hotărîre construc mentai, o reprezintă pe tat şl puţin ridicat.
tă pentru determinarea carac mînt superior, cu cadrele di înainte, ou claritate şi forţă ţia de aparate şi instalaţii de zeiţa Venus seminudă, în Sub aspect iconografic,
teristicilor fizico-chimice a u- dactice şi studenţii. In strîns de lege, întreaga noastră mun înaltă tehnicitate necesare uni picioare, centrul de greu această statuetă a zeiţei
Venus este de tipul „A-
nor produse — cu aplicaţii atît raport cu nevoile actuale ale că politică şi profesională. tăţilor de cercetare şi celor in tate avîndu-1 plasat pe phrodita seminudă". tip „Panoramic
piciorul
celălalt
sting,
în activitatea de cercetare, cît producţiei — subliniază secre Ingăduiţi-ne să vă gaportăm, dustriale, vor constitui jaloa fiind îndoit şi adus îna frecvent întâlnit în aria
şi în producţie. tarul general al partidului — mult stimate tovarăşe secretar nele de bază ale activităţii noa inte. Faţa tînără, prelun lumii mediteraneene cla
Lucrare
sice.
autohtonă,
ORIZONTAL : 1. Ridica
VERTICAL : 1. Pic c
Directorul general al Institu cercetarea este chemată să re general, că în cursul anului stre de aici înainte, pentru a gă, are ochit mari, larg cu oarecare disproporţio- te în bloc (sing.); 2. Unul pic ; 2. Hîrtii de valoare
deschişi, cu pupilele mar
tului central dc cercetări ^ chi zolve problemele concrete ale 1973 — an hotărîtor al cinci realiza participarea eficientă a cate. Nasul este lung, bu nalitate a formelor ana care primeşte avans; 3. 3. Date pentru copil;
mice relevă că cercetătorii activităţii economice de fiecare nalului — Consiliul Naţional cercetării ştiinţifice şi proiectări zele strînse şl bărbia mi tomice (ţinuta rigidă, na Luată de umeri — Anti Strînge plămînli — Tras
şi-au îndreptat eforturile spre zi a întreprinderilor, să solu pentru Ştiinţă şi Tehnologic, tehnologice la soluţionarea că. părul zeiţei este lung, sul gros, mina stingă cameră; 4. Roşu ameţitor în port — Nu lipseşte d
— De la o vreme; 5. Masă
la cursuri; 5. Pierdere p
rezolvarea unor teme majore ţioneze cerinţele procesului a iniţiat, organizat şi urmărit problemelor majore ale dezvol ondulat, aranjat cu căra în prea lungă în comparaţie festivă — Cap la cap scenă — Arbitru de fot
strîns
re
mijloc,
la
de larg interes ştiinţific şi teh tehnologic, limitîndu-se astfel înfăptuirea unor acţiuni care tării economice şi sociale a două cozi lungi, care a- cu braţul, sînii schemati (tem.); 6. Formaţie naţio mă; 6. Creşte mai mul
nologic. Subliniind că realiză cererile de noi importuri. decurg nemijlocit din sarcinile societăţii noastre socialiste. coperă în întregime pa zaţi), poate fi datată cro nală — Se topeşte după căţei — Semilună !
o baie bună; 7. Foarte
Mijloc de trai ! : 7. Ore
rile unităţilor institutului cen Tovarăşul Nicolae Ceauşescu stabilite de documentele Con Cercetătorii din ţara noastră vilioanele urechilor şi a- nologic la mijlocul sec. aproape de... Paris — sori de cai-putere: 6
tral sînt puse la dispoziţia a trasat ca sarcină Consiliului gresului al X-lca şi ale Con înţeleg să se prezinte la Con tîrnă în faţă pe umeri. II — mijlocul sec. III e.n. Luate peste picior; 8. E o ptnzâ rară (pl.) — Ma
Pe creştet are o diademă
multor institute şi întreprin Naţional pentru Ştiinţă şi Teh ferinţei Naţionale ale partidului ferinţa Naţională a Cercetării, înaltă. redus — Casier asasin ! ; rina Voira; 9. Crăcită fu
deri interesate, tovarăşa Elena nologie, ministerelor care au in nostru, din indicaţiile dum în faţa dumneavoastră, mult Ca piesă vestimentară, Prof. EMIL NEMEŞ 9. Rezultat al mişcării de nebră — o viaţă de oir
Ceauşescu arată că este necesar subordine unităţi de cercetare neavoastră personal, privind stimate tovarăşe secretar gene divinitatea păstrează un Muzeul de arheologie «Mm rotaţie a pămîntului — 10. Oficii sanitare.
ca fiecare institut să-şi concen şi proiectare, institutelor cen asigurarea în viitor a ţării ral, îndrumătorul şi sprijinito singur veşmînt, bogat Sarmizegetusa Si-a pierdut uzul raţiu
treze atenţia in direcţia solu trale şi academiilor de ştiinţe, noastre cu energie şi combusti rul statornic al întregii noastre nii; 10. In linii mari PETRU PARDAU
ţionării atît a nevoilor proprii precum şi instituţiilor de în bil, valorificarea optimă a munci, cu realizări însemnate, (fem.) — Vin în urmă. Hunedoara
de aparate şi instalaţii, cît şi văţămînt superior, ca, pe baza resurselor naturale, lărgirea ba obţinute pe baza unor planuri
pentru întreaga ramură respec- unor planuri dc măsuri concre zei de materii prime şi ma de măsuri concrete şi care să
tivă. te şi a unei conlucrări strînse teriale necesare producţiei, mo dovedească însuşirea profundă W7? Mat în
Luînd cunoştinţă cu satisfac dernizarea şi înnoirea tehno Wa
1
ţie de rezultatele obţinute, se şi active între ele, să traducă şi responsabilă a tuturor indi W* AA&a /,
cretarul general al partidului a în viaţă hotăririle Congresului logiilor şi produselor în prin caţiilor, criticilor şi îndemnu WZ? trei
recomandat scurtarea ciclului al X-lea şi a Conferinţei Na cipalele sectoare ale economiei rilor primite din partea dum HI 2,
de elaborare a noilor tehnolo ţionale ale partidului privind naţionale, dezvoltarea cu prio neavoastră. VAA Wa
gii, în vederea transpunerii o- participarea nemijlocită a ştiin ritate a unor domenii moder Âdresîndu-ne dumneavoastră, 3. r
perative a acestora in industrie. ţei şi tehnologici la introduce ne ale ştiinţei şi tehnicii, va mult stimate şi iubite tovarăşe 1 H mutări
Apoi. sînt vizitate standurile rea progresului tehnic, la în lorificarea superioară a între Nicolae Ceauşescu, ne angajăm y/Z/// n 7//A 7/// ■vy/a
institutelor de cercetare şi noirea tehnologiilor, la creşte gului potenţial industrial, solemn ca în anul celei dc-a Controlul poziţiei : 3.
proiectare din industria uşoara, rea eficienţei întregii activităţi agricol şi al altor ramuri, pro XXX-a aniversări a Eliberării Y/fa Alb — Re6,DfS,Ca2,
Nc2, p.f4
unde sint prezentate o întrea economice şi sociale. tecţia mediului înconjurător şi patriei, a celui de-al Xl-lea m m m t u r n Negru —Rbl,p.b3 3
gă suită de aparate, instalaţii si După vizitarea expoziţiei, îmbunătăţirea condiţiilor de Congres al partidului şi al is Wa m, i| Rezolvarea problemei
dispozitive pentru prelucrări şi tovarăşul Nicolae Ceauşescu a viaţă şi de muncă din ţara toricului eveniment, cînd prin m n WrM J din numărul trecut : £
încercări de materiale, precum fost invitat să ia parte la şe noastră. voinţa întregii naţiuni aţi fost Nh3 — g4 f5 : «4
orice
şi produse textile, dc pielărie, dinţa de închidere a lucrărilor Plenara a dezbătut principa ales primul preşedinte al Repu H w Thl — h2 sau d3 + mat /
Dh7 — a7
cauciuc şi mase plastice. Plenarei Consiliului Naţional lele probleme legate de asigu blicii Socialiste România, să & NhS — g4 Rg3 : g4
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu pentru Ştiinţă şi Tehnologie. rarea bazei materiale a unită- contribuim, toc mai mult, prin WAA WAA Thl — h3 orice S
<e interesează dc stadiul în care La intrarea în sală, întreaga tăţilor de cercetare si proiec eforturi neprecupeţite şi ani & Dh7 — h4 sau g7 mat □
NhS — g4 Rg3 — f2
<e află construcţia fahricii de asistenţă ovaţionează îndelung tare tehnologică, în vederea maţi dc cea mai exigentă con AY/< fwl AM* Rh7 — a7 + Rf3 — g3 S [
piele sintetică — obiectiv ce pe secretarul general al parti lărgirii microproducţiei şi pro ştiinţă politică şi profesională, Da7 — gl -f mat
Nh3 — g4 f4 — f3
se realizează pe baza unei teh dului. ducţiei industriale de aparatură la înfăptuirea măreţului pro I Dh7 — h2 + Rg3 : g4
nologii româneşti. Se indică In numele celor prezenţi, to destinată cercetării şi dezvoltă gram de construire a societăţii mL Wl Dh2 — h4 + mat v. 1
specialiştilor să soluţioneze cît varăşul Ioan EJrsu a exprimat rii bazelor tehnologice pentru socialiste multilateral dezvolta
mai repede problema produce secretarului general al parti realizarea de prototipuri, fabri te în patria noastră.
Redacţia şi administraţia ziarului: Deva, str. Dr. Petru Gro za, nr. 35. Telefoane t 11588 (secretariat), 72 138 (economic), 12 317. (viaţa satului, cultnrî, sport), 12138 (social, audienţe, scrisori),, 11 585 (corectura-te lex). — vl'iparul : Tipografia Deva.