Page 93 - Drumul_socialismului_1974_04
P. 93
ol LECTURA
Prolefari din toate firile, unlfi-va!
PRIMIRI LA TOVARĂŞUL
NICOLAE GEAUŞESCU
Primul ministru al Finlandei
Luni la amiază, preşedintele Premierul finlandez şi-a ex popoare se înscriu ca o valoroa
Republicii Socialiste România, primat deosebita satisfacţie să contribuţie la accentuarea
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a pentru bunele rezultate ale vi cursului spre destindere, coope
primit pe primul ministru al zitei întreprinse în România, rare şi securitate în Europa şi
Finlandei, Kalcvi Sorsa, care care i-a oferit prilejul de a cu în lume.
face o vizită oficială în ţara noaşte importante realizări ale Abordîndu-se unele aspecte
noastră. dezvoltării economice şi sociale ale vieţii politice internaţiona
La primire au luat parte to ale poporului român, de a avea le actuale, a fost relevat inte
varăşii Emil Bodnaraş, vice convorbiri fructuoase pentru e- resul celor două tari în pro
preşedinte al Consiliului de voluţia raporturilor fino-româ- movarea climatului de pace şi'
Stat, Manea Mănescu, prim- ne. înţelegere internaţională şi, ia
ministru al guvernului, Ion Pă La rîndul său, preşedintele context, s-a subliniat dorinţa
tau, viceprim-ministru şi mi Nicolae Ceauşescu a relevat că comună de a continua şi ia
nistru al comerţului exterior şi această vizită constituie o ex viitor conlucrarea româno-fin-
cooperării economice interna presie a bunelor relaţii româ- landeză pe acest teren. A fost
ANUL XXVI Nr. 6 002 MARJI 30 APRILIE 1974 4 PAGINI - 30 BANI ţionale, Ştefan Andrei, secretar no-finlandcze. Şeful statului subliniată necesitatea intensifi
cării eforturilor în vederea a-
român a evocat apoi vizita pe
al C.C, al P.C.R., George Ma-
covescu, ministrul afacerilor care a efectuat-o în Finlan sigurării reuşitei depline a Con
externe, Ghcorghe Petrescu. vi da, convorbirile purtate cu a- ferinţei general-europcne, care
r cepreşedinte al Consiliului Cen cest prilej, şi a exprimat satis să ducă la statornicirea pe con
tral al U.G.S.R., Constantin facţia pentru relaţiile bune, de tinentul european şi în întrea
Vlad, ambasadorul României Ia prietenie existente între po ga lume a unor relaţii noi, de
încredere şi securitate, contri
ÎN fNTlMPINAREAZILEI DE 1 MAI Helsinki. In timpul convorbirii, de buind la progresul economic şi
poarele român şi finlandez.
Primul ministru finlandez a
social al tuturor popoarelor.
fost însoţit de Pentti Martin
inţa comună de a identifica şi
Suomela, ambasadorul Finlan ambele părţi s-a manifestat vo- Preşedintele Nicolae Ceauşescu
dei la Bucureşti, Bjorn Wester- pune în valoare noi posibili a reţinut, apoi, pe oaspeţi la
roKSWXwooymvii
ivi t 11 r rmm mrrrrr tfm rm t ■ lund, director general al Com tăţi menite să contribuie la dejun.
Locuitorii satelor — mobili amplificarea colaborării şi coo In timpul dejunului, preşedin
zaţi de organele locale de paniei „Nokia", Taneli Kckko- perării pe plan economic, cul tele Nicolae Ceauşescu şi pri
r.en, ambasador in Ministerul
Industria judeţului a îndeplinit partid şi de stat — sint angajaţi Afaceri|or Externe, Pekka Oi- tural şi tehnico-ştiinţific, la în mul ministru al Finlandei, Ka-
într-o întrecere susţinută pen
levi Sorsa, au rostit scurte to
tărirea prieteniei dintre Repu
vio, vicepreşedinte al Confede
tru mai buna gospodărire si în
frumuseţare a localităţilor în raţiei sindicatelor muncitoreşti blica Socialistă România şi asturi.
Primirea şi dejunul s-au desfă
Republica Finlanda.
din Finlanda, şi Kauko Uusi-
care trăiesc şi muncesc. fată
S-a apreciat că bunele ra
pianul primelor 4 luni cîteva realizări care demonstrea talo, director general al Com porturi dintre cele două ţări şi şurat într-o atmosferă cordia
lă, prietenească.
paniei „Metex".
ză faptic că oamenii muncii de
la sate depun eforturi pentru
Oamenii muncii din industria hune- situeoză siderurgiştii hunedoreni. Ei de 3 milioane lei. Colectivele din ca a intîmpina cu noi succese ziua
doreanâ cinstesc ziua internaţională estimează ca in bilanţul primelor 4 drul I.F.E.T. Deva raportează la zi de 1 Mai şi a 30-a aniversare Toastul preşedintelui Toastul premierului
a muncitorilor de pretutindeni - 1 luni să înscrie depăşiri de peste 42 peste plan 5 050 mc buşteni, 915 mc
Mai — cu realizări de prestigiu In milioane iei la producţia marfă şi 83 cherestea, 190 mc lemn pentru celu
marea întrecere ce o desfăşoară în milioane lei ia marfă vîndută şi înca loză şi alte produse. In industria ma NICOLAE CEAUŞESCU KALEVI SORSA
Intîmpinarea celei de-a XXX-a aniver sată, 12 milioane lei livrări suplimen terialelor de construcţii se înregistrea
sări a Eliberării patriei de sub jugul tare la export, economii şi beneficii ză, de asemenea, plusuri apreciabile.
fascist şi Congresului al Xl-lea al peste plan în valoare de 8 şi, respec La „Marmura" Simeria, acestea sînt Doresc să exprim satisfacţia mea, a condu Aş vrea să-mi exprim deosebita bucurie pen
P.C.R. tiv, 60 milioane lei. Numai în cursul de 6 050 mp dale şi 1 330 placaj finit cerii statului român şi a partidului nostru tru succesul vizitei pe care am întreprins-o 5*
Urmare a eforturilor şi preocupări lunii aprilie, prin folosirea mai depli din marmură, iar la I.M.C. Deva de pentru relaţiile bune, prieteneşti, dintre Româ România, ca şi pentru onoarea care mi s-a fă
lor susţinute in întrecere, rezultatele nă a capacităţilor de producţie, side 180 mc prefabricate din beton. Ală mmm. pentru nia şi Finlanda. Aceste relaţii au exercitat o cut astăzi de a fi primit de dumneavoastră,
primului trimestru ou fast amplifi rurgiştii au dat in plus 100 tone cocs, turi de marile întreprinderi, fabricile influenţă pozitivă atît asupra dezvoltării cola domnule preşedinte.
cate in luna aprilie in toate întreprin 5 000 tone aglomerat, 2 000 tone fon industriei locale contribuie substan ÎNFRUMUSEŢAREA Sper că şi domnul prim-ministru Manea Mă-
derile şi la toţi indicatorii planului. tă, 7 400 tone oţel şi 5 100 tone lami ţial la bilanţul fructuos pe judeţ. borării bilaterale cît şi asupra contribuţiei pe ncscu este de acord ca să subliniez, în numele
Pe această bază, colectivele din in nate. In Valea Jiului, minerii de la Aceste colective raportează de 1 Mai care popoarele noastre au adus-o şi o aduc la amîoclurora, că discuţiile noastre s-au desfă
dustria judeţului raportează in cin Vulcan, Uricani, Aninoasa, Petrila, Lo- 3 620 mc prefabricate, 83 000 cără securitatea europeană, la politica de pace şi şurat în mod fructuos, vor constitui un nou
stea zilei de 1 Mai îndeplinirea cu 2 nea, Dilja, Lupeni şi Paroşeni inten mizi şi blocuri ceramice, mobilă în va LOCALITĂŢILOR destindere in întreaga lume. punct de plecare pentru dezvoltarea colabo
zile mai devreme a planului primelor sifică ritmurile extracţiei de cărbune, loare de 630 000 lei şi alte produse Salatînd vizita domnului prim-ministru şi a rării şi relaţiilor dintre ţările şi popoarele
4 luni ale acestui on jubiliar. Consti furnizrnd suplimentar economiei na peste prevederi. celorlalţi prieteni finlandezi care-1 însoţesc în noastre.
tuie un succes de prestigiu că avan ţionale peste 42 000 tone cărbune Prezentind la 1 Mai roadele activi Aş vrea, f-n acelaşi timp, domnule preşedin
sul de două zile se referă nu numai net, destinat producţiei de cocs şi e- tăţii lor entuziaste, colectivele indus a Eliberării patriei şi Congre România, aş dori să exprim speranţa şi dorinţa te, să spun că colaborarea dintre ţările noastre
la producţia globală industrială, ci şi nergeticii. triale hunedorene, în frunte cu comu sul a Xl-lea al partidului. noastră ca această vizită să constituie un mo va aduce o contribuţie la dezvoltarea relaţii
la alţi Indicatori esenţiali - producti Numeroase alte colective se pre niştii, sînt hotărite să ridice la noi ment nou în dezvoltarea relaţiilor viitoare din lor cu celelalte state, cu ţările în curs de
vitatea muncii, export, producţie fi zintă cu bilanţuri rodnice la sărbă cote întrecerea socialistă, pentru a IMPORTANTE LUCRĂRI tre popoarele român si finlandez. dezvoltare, la rezolvarea problemelor actuale
zică. toarea muncii. La I.V. Călan, prin de intîmpina măreţele evenimente ale a- DE INTERES OBŞTESC In lume sînt asemenea schimbări care impun care confruntă omenirea. După părerea mea,
şi din acest punct de vedere vizita pe care
Succesul dobindit In industria jude păşirea planului sortimental cu 930 nului cu realizări deosebite în înde întărirea colaborării între popoare, între ţările am făcut-o este fructuoasă.
ţului este rodul muncii entuziaste şi tone fontă, 125 tone utilaj de turna Avem pentru acest an un mici si mijlocii, o participare activă a fie
plinirea planului şi angajamentelor program mai bogat de lucrări Acum trei ani, cînd am fost in România,
responsabile a tuturor colectivelor. re şi 175 tone semicocs, s-a acumulat din cel de-al patrulea an al cincina cărei naţiuni la soluţionarea problemelor ce am putut să văd ceea ce aţi realizat în ţara
Dintre acestea, la foc de frunte se o producţie industrială suplimentară lului. care au drept scop să contri preocupă întreaga omenire. Avînd convingerea dumneavoastră, iar acum să constat transfor
buie la ridicarea gradului cdi-
litar-gospodăresc şi estetic al că dezvoltarea vieţii internaţionale merge în mările care j-au petrecut în acest timp.
iimnrmrmi Totodată, cu acest prilej, aş vrea să-mi ex
comunei, al tuturor satelor com tr-o direcţie care corespunde forţelor progre
ponente — sublinia tovarăşul siste, intereselor păcii şi colaborării popoarelor, prim convingerea că veţi reuşi în realizarea
Virgil Crăciun, vicepreşedinte sarcinilor pe care vi le-aţi trasat, de îndepli
Spre adîncuri cu sonda IPiifl al Consiliului popular Burjuc — exprimăm dor inţa de a colabora strîns pen nire a planului cincinal în timpul stabilit. In
într-o convorbire pe care am tru dezvoltarea tot. mai accentuată a aces timpul călătoriei mele am putut să constat
efervescenţa politică care animă pe oameni în
Sa viteze sporite avut-o recent, iar cetăţenii răs tei politici noi pe plan internaţional. îndeplinirea acestui plan cincinal înainte de
pund întotdeauna cu multă în
Aş dori să urez poporului prieten finlandez
Despre hărnicia ţi munca trup şi suflet pentru reali sufleţire la chemările noastre. succese pe calea dezvoltării sale economico-so- termenul propus. Şi aceasta ne bucură, ca şi
rezultatele obţinute.
rodnică a sondorilor şi mi zarea exemplară a sarcini Aceasta o demonstrează şi Tap- ciale Independente, multă prosperitate şi bună Aş dori să ridic paharul în cinstea dumnea
nerilor din Poiana Ru-scăi, lor de plan. Iniţiativa, pro r al că din anagajamentul anu- stare I Crez o bună colaborare, în continuare, voastră, domnule preşedinte. Totodată, să a-
care lucrează în cadrul Sec punerile muncitorilor au stat sî care prevede realizarea de dicstz urări de succes poporului român care
ţiei de prospecţiuni şi ex la baza acestor realizări, lucrări prin .munca patriotică intre popoarele şi guvernele României şi Fin se pregăteşte să intîmpine cea • de-a 30-a ani
plorări geologice Teliuc, am fiecare maistru, conducător în valoare de 400 000 lei, s-a landei ! In sănătatea domnului prim-ministru, versare a Eliberării patriei sale. $i, de asemenea,
aflat noi fapte demne de de formaţie a ştiut să-şi or reuşit să se facă pînă acum lu in sănătatea celorlalţi prieteni finlandezi ! Pen să ridic paharul pentru dezvoltarea continuă ^
toată lauda. Realizarea în ganizeze mai bine lucrul. crări în valoare de 307 700 lei. tru o colaborare trainică, pentru pace ! relaţiilor dintre popoarele şi ţările noastre!
Intre cele mai importante lu
devans a planului pe pri Putem spune că există o
mele 4 luni ale anului a per dăruire deplină în muncă. crări de inreres obştesc realiza
mis tuturor formaţiunilor — Toate echipele noastre te in cadrul comunei, vicepre Tovarăşul Iure Biliei
şedintele consiliului popular a-
de lucru să execute supli au realizări bune in între
mentar faţă de prevederile cere — ne spunea tovarăşul rniniea : reparaţiile şi întreţine
de plan S00 ml lucrări de Rosetti. Putem evidenţia pe rile făcute pe 27,5 km de dru Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, R.S.F. Iugoslavia la Bucureşti. goslavia în activitatea de edi
fora} fi 86 ml lucrări mi fiecare om in parte, deoa muri comunale ; construirea a secretar general al Partidului Cu acest prilej, tovarăşul Iu ficare a societăţii socialiste. Cu
niere. Astfel, in cinstea zilei rece toţi au pus umărul la 2 km de drum şi a 2 podeţe Comunist Român, a primit, re Biliei a transmis tovarăşu deosebită satisfacţie, au fost
etc.
de 1 Mai sondorii din Po îndeplinirea planului. luni după-amiază, pe tovarăşul lui Nicolae Ceauşescu un cor relevate bunele raporturi, co
iana Ruscăi reuşesc să-şi Ne oprim însă asupra ct- La aceste realizări obţinute Iure Biliei, membru al Birou dial salut prietenesc din par laborarea frăţească dintre Româ
onoreze exemplar angaja torva : Petre Rădulescu, son de locuitorii comunei şi-au a- lui Executiv al Prezidiului U- tea tovarăşului Iosip Broz Tito. nia şi Iugoslavia, dintre P.C.R.
mentul anual asumat. dor şef, care numai într-o dus contribuţia deputaţii Au- niunii Comuniştilor din Iugo preşedintele Uniunii Comuniş şi PJ.C.I., dorinţa de a acţio
gustin Igreţ, din Tătărăşti, Au
— Cum s-au înregistrat a- singură lună a reuşit să Secţia hoblna.1 a întreprinderii de fibre artificiale „Vtscoza" rora Marius, din Burjuc, Par- slavia, care, la invitaţia C.C. tilor din Iugoslavia. na în continuare pentru extin
ceste succese ? — I-cm în realizeze la sonda sa 140 m dtn Lupeni s-a numărat întotdeauna printre cele mal harnice tenie Negru, din Petreşti, Vaier al P.C.R., face o vizită în Mulţumind, t o v a r ă ş u l derea şi diversificarea conlucră
granlc. Un record in mate- secţii ale întreprinderii. ţara noastră. rii tovărăşeşti dintre cele două
trebat pe inginerul Eugeniu Acum, in întrecerea desfăşu rată în cinstea zilei de 1 Mal, Neag, din Brădăţel, Viorel Ar Nicolae Ceauşescu a rugat pe ţări şi partide.
Anton, şeful secţiei. „recolta" de bobine de cea mal bună calitate care pleacă din delean, Iacob Dionisie, Viorica La întrevedere au participat oaspete să transmită preşedin
C. DUMITRU această secţie spre beneficiari e ţi mai bogată. tovarăşii .Ştefan Andrei, secre telui Iosip Broz Tito un căl A avut loc, totodată. U*
— Toate colectivele de Poenar si Nicolae Toderan, din tar al C.C. al P.C.R., şi Du schimb de păreri privind pro
muncă s-au mobilizat cu (Continuare In pag. a 3-a) Foto : v. ONOitr Glodghileşti, Ana Furdui, din mitru Turcuş, adjunct de şef duros salut de prietenie şi bleme ale vieţii politice inter
cele mai bune urări de sănă
Tisa j.a. naţionale actuale, precum şi
de secţie la C.C. al P.C.R. tate.
unele aspecte ale mişcării co
Oaspetele a fost însoţit de In timpul întrevederii a a- muniste şi muncitoreşti inter
S. Grahek, adjunct al şefului vut loc o informare reciprocă naţionale.
Secţiei relaţii si legături ex în legătură cu preocupările întrevederea s-a desfăşurat
terne a U.C.I., precum şi de Partidului Comunist Român şi într-o atmosferă de caldă prie
Petar Dodic, ambasadorul
Uniunii Comuniştilor din Iu
tenie şi cordialitate.
veac Campania agricolă de primăvară A
Intîlnirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu
Sărbătorirea unui sfert de oraşul Vulcan a luat fiinţa Duminică, zi de munco rodnică pe ogoarele judeţului
veac de la crearea primelor una dintre primele organiza
detaşamente de pionieri în ţii de copii din ţară, ale că
Republica Socialistă România rei tradiţii şi luminoase pilde cu tovarăşii Doiores Ibarruri
are loc în condiţiile puterni sînt vii în inimile pionierilor Lucrătorii de pe ogoare — ţărani cooperatori, mecani spunea inginerul şef al unită
cului avînt şi elan construc de azi. zatori şi muncitori din I.A.S. — au fost şi duminică pre ţii. Terenul se lucrează gră-
tiv cu caie oamenii muncii llăspunzînd hotăririi parti zenţi Ia datorie, muncind intens la pregătirea terenului şi in- dinăreşte. Pentru aceasta,
hunedoreni, alături de între dului, primele detaşamente de săminţarea porumbului. Eforturile depuse s-au concretizat in înainte de semănat, în aceeaşi şi Santiago Carrillo
gul nostru popor, cinstesc şi pionieri sînt constituite în ju însăminţarea a peste 800 ha pu porumb, din care 124 in zi, discuim terenul de două
întîmpină istoricele evenimen deţ la 22 mai 1949, concomi consiliul intcrcooperatist Haţeg, fn această zi, cooperatorii din ori. Cea de-a doua discuire
te ale anului 1974 — a 30-a tent la Deva, Petroşani şi Hu Livadea au terminat semănatul porumbului pe întreaga supra se face în agregat cu grapa Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cipalelor preocupări ale celor ghe Cioară, Emil Drăgănesco,
aniversare a Eliberării patriei, nedoara — acţiunea de consti faţă de 125 ha. Au mai încheiat această lucrare C.A.P. din Bîr- pentru a nivela mai bine te secretar general al Partidului două partide frăţeşti, la un janos Fazekas, Manea Mâner,-
renul. Semănatul îl execută
al Xl-lea Congres al P.C.R. tuire a noilor detaşamente cea Mică, Bejan şi Banpotoc, din cadrul consiliului intercoo- cel mai bun mecanizator. Comunist Român, s-a întîlnit schimb de opinii' privind une cu, Paul Niculescu-Mizil, Gheor-
In acest context jubiliar, a- continuînd cu o deosebită peratist Deva, C.A.P. Călan şi Mintia. Concomitent cu această lucra cu tovarăşii Doiores Ibarruri, le probleme ale vieţii politice ghe Pană, Dumitru Popescu,
niversarca Organizaţiei pionie amploare în cursul anului re, administrăm pe rînd şi preşedintele Partidului Comu internaţionale, ale mişcării co I.conte Răutu, Gheorghe Stoi
rilor reprezintă un remarca şcolar 1949/1950. încă din primele ore ale zi şi Rovrin Vulturaru lucrau îngrăşăminte chimice. In ve nist din Spania, şi Santiago muniste şi muncitoreşti. ca, Ilie Verdeţ, Ştefan Voi-
La aniversarea unui an de lei, ţăranii cooperatori şi me la semănat la C.A.P. Cristur derea unei siguranţe depline, Carrillo, secretar general al In spiritul legăturilor tradi tec, Constantin Băbălău, Cor
bil eveniment şi un excelent la crearea primelor detaşa partidului. ţionale existente între cele două nel Burtică, Miron ’Con-
prilej de reafirmare a imen canizatorii din unităţile con şi respectiv Popeşti, Ion Pan- s-au făcut adaptări la discuri La întrevedere au participat
mente de pionieri, existau în siliului invercooperatist Deva tea la Şoiniuş, iar Ioan Pes- le semănătorii pentru a rea partide, s-a exprimat deplinul a- stantinescu, Mihai Dalca. Mi-
selor posibilităţi educative pe judeţ 31 unităţi cu 137 de erau prezenţi la executarea caru la Banpotoc. Preşedinte liza semănatul in cuiburi, cu tovarăşii Emil Bodnaraş, Elena cord pentru dezvoltarea in hai Gere, Ion Păţan, Ştefan An
care le oferă activitatea pio taşamente, cuprinzînd 5 524 lucrărilor agricole de sezon. le consiliului intercooperatist, cîte două boabe la cuib. Den Ceauşescu, Manea Mănescu. continuare a relaţiilor frăţeşti drei, Ghizela Vass, membru- al
nierească. pionieri. La brigada din Mintia a Aurel Chirilă, ne declara că sitatea stabilită este de Ghcorghe Pană, membri ai de prietenie şi solidaritate din C.C. al P.C.R.
Preluînd şi îmbogăţind tra Anii care au urmat consti C.A.P. Veţel erau la semănat dacă timpul se menţine fru 40 000 plante la hectar. A- Comitetului Executiv al C.C. tre Partidul Comunist Român De asemenea, au luat part*
diţiile progresiste ale mişcării tuirii relevă lupta şi munca mecanizatorul Ştefan Deac, mos, însămînţatul porumbu vem de însămînţat 146 hecta *1 P.C.R., Ştefan Andrei, secre şi Partidul Comunist din Spa tovarăşii Ignacio Gallcgo, Ra
nia, în interesul ambelor po
tar al C.C. al P.C.R., Ghizela
de copii din judeţ, dînd ex continuă a pionieriei hunedo Ion Dască, brigadier de cîmp, lui se încheie în toate unită re cu porumb. Considerînd Vass, membru al C.C. al poare, al cauzei unităţii tu mon Mendezona, Irene Falcon.
In timpul dejunului, tovară
presie devotamentului [neţăr rene, tradiţia luminoasă pe Petru Puiuţ, Grigore Negară ţile pînă la 2 mai. că zilnic semănăm cîte 20 de P.C.R. turor partidelor comuniste şi şul Nicolae Ceauşescu şi tova
murit pentru cauza Organiza care o constituie pentru ge şi Andrei Mihuţ, cooperatori. Dimineaţa zilei de 28 *- hectare, în şapte zile finali Au participat, din partea muncitoreşti, al triumfului pă răşa Doiores Ibarruri au toastat
neraţia sfertului de veac. Ei au încheiat însămînţarea prilie a. c. i-a găsit cu ţoale
ţiei, cei aproape 40 000 de unei suprafeţe de 20 ha. Ne zăm lucrarea. Perioada poate spaniolă, tovarăşii Ignacio Gal- cii, democraţiei şi socialismului pentru întărirea prieteniei şi
purtători ai cravatelor roşii Organizaţia judeţeană a pio oprim apoi la C.A.P. Lcşnic. forţele în cîmp pe mecaniza fi însă mult scurtată dacă lego şi Ramon Mendezona, în lume. solidarităţii dintre Partidul Co
nierilor a cunoscut, în toţi torii şi cooperatorii din membri ai Comitetului Execu
cu tricolor, sub directa con — Cu ce facem azi — spu Sarmizegetusa. In tarlaua nu primim şi cealaltă semănătoa După convorbire, Comitetul munist Român şi Partidul Co
ducere a organelor şi or aceşti ani, un drum 'mereu nea inginerul şef, în prezenţa mită de localnici „Coturi", am re, care se află la C.A.P Ciula tiv al Partidului Comunist din Executiv al C.C. al P.C.R. a munist din Spania.
ganizaţiilor de partid, cu ascendent, consolidîndu-se po căruia se însămînţa — ajun întîlnit o activitate febrilă, Mare. Oricum, sint create Spania, şi Irene Falcon, membru oferit un dejun în cinstea to Intîlnirea şi dejunul s-au des
sprijinul comanda nţilor-tnstruc- litic şi organizatoric, aducîa- gem la 50 ha şi dacă vremea specifică zilelor „de vîrf“ de premise favorabile ca recoltei al C.C. al partidului. varăşilor Doiores Ibarurri şi făşurat într-o atmosferă de cal
In cursul convorbirii care a
tori, aduc prin fapte dem du-şi o contribuţie însemnată e bună, luni terminăm. campanie. Condiţiile pentru se avut loc cu acest prilej, s-a Santiago Carrillo. tovarăşii dă prietenie, deplină înţelegere
.participat
Au
ne, prin strădanii mereu la traducerea în viaţă a pro Mecanizatorii Vasile Trincă mănat sînt cele mai bune ■— ne (Continuare In pag. s 3-a) procedat la o informare reci Nicolae Ceauşescu, Emil Bod reciprocă şi cordialitate ce ca
racterizează relaţiile dintre ce
sporite la învăţătură şi disci gramului educativ al partidu procă asupra activităţii şi prin naraş, Elena Ceauşescu, Gheor-
lui. le două partide. x
plină, prinos de mulţumire^ şi
recunoştinţă partidului — în Remarcabile tuccese s-au
obţinut în toate domeniile ac
ţeleptul călăuzitor al naţiunii tivităţii pioniereşti, îndeosebi
noastre spre comunism. IN CINSTEA BAZA TURISTICA toare care va permite îra- chil, sacourl. taioare şt o nerilor şl. In special, a 180 de gravide au audiat
mare gamă de sortimente
Editura
celor
de
butellerea a 1 508 sticle pe
editate
In istoria trecută şi prezen Prof. VIORICA RIŞCUJIA FRUNTAŞILOR PENTRU TINERET oră. La această fabrică se de Incălţâmintp — toate politică. o reuşită expunere făcută
de medicul Gheorghe Hu-
destinate sezonului
de
tă a meleagurilor hunedorene, preşedinte al Consiliului La Casa de cultură din i Cu sprijinul Consiliului vor mal produce la fie DE LA primăvară şi vară. Arti DRUM NOU zău, pe tema igienei gra
care 24 de ore 23 000 pa
videi. In final, s-au vi
un loc de cinste îl ocupă or judeţean Hunedoara al oraşul Brad a avut loc popular al municipiului troane pentru sifoane şi colele respective pot fi zionat filmele ..Pe cel aş
Hunedoara, In zona de a-
ganizaţiile de copii. încă din Organizaţiei pionierilor recent festivitatea de lu se vor umple alte 7 OOit găsite pentru cumpărare LA TIRNAVA teptat". „îngrijirea sugjt-
minare a insignelor de grement a barajului de sifoane. Maistrul Iile An- in magazine de speciali rului" şi „O zi din viaţa
1928, în perioada cruntei te fruntaş în Întrecerea so la Clnciş, peste 100 tineri ghel de la şantierul nr. l tate ale cooperativei zo Locuitorii satului Ttrna- unui sugar". (Ion Vlad.
au început lucrările la o
nale de consum din ora
rori burghezo-moşicrcsti, în {Continuare in pag. a ll-a) cialistă pe anul 197.1. Pes bază turistică pentru tine al l.C.S. Hunedoara, co şul Haţeg. va. sprijiniţi de către corespondent).
te 150 de mineri de la
ordonatorul
lucrărilor,
ne
I.M. Barza au primit in ret, care cuprinde puncte asigură că noua fabrică o zi Consiliul popular comu
nal BrănLşca, au început
signe şl diplome de frun de cazare, locuri distrac va Intra in funcţiune la EXPOZIŢIE construcţia unul nou drum VREMEA Ţ
taş In Întrecere. Cu a- tive şt baze sportive. Ba termenul stabilit. In lungime de 4 km pînă
ceastă ocazie, tovarăşul za turistică va apar Astăzi la or* 11,88. In la satul vecin Tirnăviţa. Pentru 24 ore
Nicolae Pantea, secreta ţine Comitetului munici incinta minei Aninoasa Partea carosabilă a dru
PAGINA A ll-A rul comitetului de partid pal al U.T.C. (Ion Vlad, co PENTRU SEZONUL se deschide o expoziţie a mului are o deschidere de
de la Barza, a trans respondent). ESTIVAL cărţii social-politice, or 4 m. Pînă acum, datorită Vreme instabilă, cu ce
mis felicitări fruntaşilor ganizată de Centrul de hărniciei cil care se mun rul mal mult noros. Vor
şl le-a urat succese în Cooperativa zonali de ceşte, s-a reuşit ca dru cădea ploi locale şi aver
Pionier ta — prima şcoală de activitatea artişti amatori FABRICA consum din Haţeg * orga librării din Deva şi comi mul să fie terminat pe o se de ploaie însoţite de
Un
viitoare.
tetul de partid al minei.
de
grup
Vtn-
lescărcărl
electrice.
din cadrul Casei de cul DE RĂCORITOARE nizat la hanul „Bucura“ o Expoziţia, închinată ce lungime de 2 km. tul va sufla moderat, cn
reuşită paradă a model. lor două mari evenimente
educaţie comunistă a aurului tură Brad şl duhului din Hunedoara a începnt mero* public, s-au prezen din acest an şl zilei de PE TEME MEDICALE nord. Temperatura va din
intensificări
Bulevardul
locale
Tratau
Pe
Astfel, în faţa unul nu-
muncitoresc Gurabarza au
fi
prezentat în cinstea frun construcţia unul nou obi tat aproape 5» noi mode 1 Mai, are rolul de cuprinsă între S şi U gra
taşilor un frumos pro ectiv. Este vorba de o le de costume pentru băr popularizare a cărţii so- In aula Spitalului unifi de — noaptea, iar ziua In
mereu tinăr al patriei gram artistic, nouă fabrică de răcori baţi gt femei, pardeels, ro- ctal-polltlce în rîndul mi cat din Hunedoara, peste tre 16 şl 2t grade.
C.