Page 1 - Drumul_socialismului_1974_05
P. 1

Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit
                                                                                                           Proletari din toate firile, imlfhvăi


                                                                                                                                                                          delegaţia cambodgiana, condusă


                                                                                                                                                                       de viceprim-ministrul Khieu Samphan


                                                                                                                                                                 Marţi,  30  aprilie,  tovarăşul   terne,  doamna  Ieng  Thrith,  mi­  dor  Vasiliu,  ministrul  .justiţiei,
                                                                                                                                                              Nicolae  Ceauşescu,  secretar  ge­  nistrul  educaţiei  populare  şi  al   general-colonel  Ion  Gheorghi,
                                                                                                                                                              neral  al  .  Partidului  Comunist   tineretului,  Cliea  San,  ambasa­  prim-adjunct  al  ministrului  a-
                                                                                                                                                              Român,  preşedintele  Republicii   dorul  Regatului  Cambodgia  în   părării  naţionale şi şef al.  Mare­
                                                                                                                                                              Socialiste România,  a primit de­  România.                  lui Stat Major,
                                                                                                                                                              legaţia  Frontului  Unit  Naţional   La  întrevedere  au  participat   Conducătorul  delegaţiei  a  a-
                                                                                                                                                              al  Cambbdgiei  şi  Guvernului   tovarăşii Manea Mănescu, mem­  rătat  că-i  revine  plăcuta  în
                                                                                                                                                                                                                                                    1
                                                                                                                                                              Regal  de  Uniune  Naţională  al   bru  al  Comitetului  Executiv  al   sărcinare  de  a  transmite  pre­
                                                                                                                                                              Cambodgiei,  condusă  de  Khieu   C.C.  al  P.C.R.,  prim-ministru   şedintelui Nicolae Ceauşescu sa­
                                                                                                                                                              Samphan,  membru  al  Biroului   al  guvernului,  Paul  Niculescu-   lutările  frăţeşti,  împreună  -cu
                                                                                                                                                              Politic  al  C.C.  al  F.U.N.C.,  '   Mizil,  membru  al  Comitetului   cele  mai  înalte  consideraţii,din
                                                                                                                                                              viceprim-ministru,  şi  ministrul   Executiv  al  C.C.  al  P.C.R.,  vi­  partea  şefului  stalului  şi  pre­
                                                                                                                                                              apărării  naţionale  al  G.R.U.N.C.,   ceprim-ministru  al  guvernului,   şedinte  al  Frontului  Unit  Na­
                                                                                                                                                              comandantul  şef  al  forţelor  ar­  ministrul  educaţiei  şi  învăţă­  ţional  al  Cafnbodgiei,  prinţul
                                                                                                                                                              mate   populare   de   elibera­                              Norodom  Sianuk,  precum  şi  u-
                                                                                                                                                              re   naţională.   Din   delegaţie   mântului, Gheorghe Pană, mem­
                                                                                                                                                              fac  .  parte  Ieng  Sary,  con­  bru  al  Comitetului  Executiv,   rări  de  succes  poporului  român
         ANUL XXV! Nr. 6 003                                              MIERCURI 1 MAI 1974                                    4 PAGINI -30 BANI            silier   special   la   preşedin­  secretar  al  C.C.  al  P.C.R.,  Şte­  în  operă  de  înflorire  a  Româ­
                                                                                                                                                              ţia   Consiliului   de   Miniştri,   fan  Andrei,  secrgtar  *1  C.C.  al   niei socialiste.
                                                                                                                                                              şef  adjunct  al  delegaţiei,  Sarin   P.C.R.,  George  Macovescu,  mi­
                                                                                                                                                              Chhak, ministrul afacerilor ex­  nistrul afacerilor externe, Teo­  (Continuare in pag. a IV-a)


          în  anul  aniversării  Eliberării  patriei                                                                                                                             Toastul preşedintelui


          şi Congresului al Xl-lea al P.C.B.                                                                                                                                       Nicolae Ceauşescu
                                                                                                                                                                 Domnule   viceprim-ministru   va  clicii  reacţionare  *  lui  Lon   monstrează  cu  putere  că  for­
          Sărbătoarea                                                                                                                                          şi  comandant  şef  al  forţelor  de   Noi  ji  au  acordat  întregul  lor   ţele  progresiste,  anţiimperialis-
                                                                                                                                                                                             sprijin  guvernului  de  uniune
                                                                                                                                                                                                                           te,  înregistrează  victorii  tot
                                                                                                                                                               eliberare,
                                                                                                                                                                             ,  ■
                                                                                                                                                                 Stimaţi; prieteni  din Cambod­  naţională.  Sîntem  bucuroşi  şi   mai  mari,  că  raportul  de  forţe
                                                                                                                                                                              :
                                                                                                                                                               gia,                          salutăm  victoriile  obţinute  de   pe  plan  internaţional  este  în
           sărbătoarea succeselor                                                                                                                              pţirii  satisfacţia  mea,  a  condu­  forţele  de  eliberare,  .  care  a-   favoarea  luptei'  de  eliberare
                                                                                                                                                                 Aş  dori,  încă  o'  dată,  să  ex-
                                                                                                                                                                                                                           naţională,  a  forţelor  progresis­
                                                                                                                                                                                             propie  momentul  victoriei  de­
                                                                                                                                                               cerii  de  partid  si  de stat  ro­  pline.  Ştim  din  propria  noas­  te,  a  păcii  şi  colaborării  între
                                                                                                                                                               mâne  pentru  relaţiile  de  cola­  tră  experienţă,  cît  şi  din  în­  popoare.
                       in edificarea                                                                                                                           borare  şi  prietenie  dintre  pa-   văţămintele  mai  generale  ale   ţionare  care  încearcă  să  opreas­
                                                                                                                                                                                                                             Desigur,  mai  sînr  forţe,  reac­
                                                                                                                                                                                             luptei  ,  popoarelor,  că  lupta  de
                                                                                                                                                               poa.rele  noastre,  dintre  guver­
                                                                                                                                                               nul  României  socialiste  şi  Gu­  eliberare  naţională  nu  poate  fi'   că  iau  să  împiedice  desfăşura­
                                                                                                                                                                                             împiedicată  oricîte  obstacole  i
                                                                                                                                                                                                                           rea  acestei  lupte.  Tocmai  de
                socialistă a patriei                                                                                                                           vernul  Regal  de  Uniune  Naţio­  s-ar  ridica  în  cale.  Atunci  cînd   aceea  noi  considerăm  că  este
                                                                                                                                                               nală,  în  frunte  cu prinţul  No­
                                                                                                                                                                                             popoarele  sînt  hotărîte  să-şi
                                                                                                                                                                                                                            necesară  întărirea  solidarităţii,
                                                                                                                                                               rodom Sianuk.
                                                                                                                                                                 Poporul  nostru,  ,  Partidul   cucerească   independenţa   şi   a  unităţii  tuturor  forţelor  pro­
              Sub  j-e'mnul  celor  dousî  nuri  evenimente  ale  anului  —■                                                                                   Comunist  Român  şi  guvernul   să-şi  făurească  viaţa  aşa  cum   gresiste şt ■ antiimperialiste, pen­
          aniversarea  a  XXX  de  ani  de  la  Eliberare*  patriei  de  sub                                                                                   român  ăli  sprijinit  întotdeauna   o  doresc,  nici  o  forţă  în  lume   tru * asigura victoria luptei
          jugul  fascist  şi  Congresul  *1  Xl-lea  *1  partidului,  de  1*  un                                                                               lupta  de  eliberare  naţională  a   nu  le  poate  împiedica  !  Desfă­
          capăt  1*  celălalt  al  tării,  poporul,  «tăpîn  ţi  constructor  al  pro­                                                                         poporului cambodgian împotri­  şurarea vieţii internaţionale de­  (Continuara în pag, a IV-a)
          priului  său  destin,  întfmpină  marea  lărbătoare  *  muncii  cu
          neclintita  hotărire  de  a  înaint*  cu  pari  ţi  mai  repezi,  sub
          conducerea  încercata  a  Partidului  Comunist  Român,  pe  drumul
          edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate.
              Primăvara  1974,  anotimp  al  marilor  declanşări  .  de  energii,
          dobindeşte  pentru  noi  o  dimensiune  fi  o  semnificaţie  aparte,
          întrucît  se  află  sub  semnul  voinţei  întregii  noaştre  naţiuni,
          angajată,  ca  un  singur  om,  să  cucerească  o  poziţie  hotărîtoarî
          în  bătălia  pentru'  îndeplinirea  cincinalului  înainte  de  termen.
          Este  o  cauză  a  întregului  popor.  Pentru  ca  economia  să  poată                                                                                           LI
          înainta  cu  paşi  mai  repezi,  pentru  ca  bunăstarea,  să  crească
          rapid,  fiecare  dintre  noi  este  chemat  sa  dea  societăţii  muncă
          pe  măsura  pregătirii  ţi  capacităţii  sale,  acolo  unde  aportul  său                                                                                                  iirrmiitmmrmnn
          este cel mai necesar şi mai util.
              Sărbătorim  Ziua  muncii  în  climatul  afirmării  tot  mai  pu­                                                                                          Cu cea mai ii                           Obiective puse în funcţiune
          ternice  a  trăsăturilor  moralei  comuniste:  formarea  omului  nou,
          caracterizat  printr-o  înaltă  conştiinţă  revoluţionari,  .  hotărît                                                                                                                                      înainte de termen
          să-şi  organizeze  viata  în  deplină  concoidanţă  cu  normele  eticii                                                                                                 muncitoreasca
          şi  echităţii  socialiste.  „Nici  muncă  fără  pîine,  nici  pîine  fără                                                                                                                            Angajamentele  constructorilor  din  judeţ
          muncă"  —  spunea  primul  bărbat  al  ţării,  tovarăşul  Nicolae                                                                                                                                  luate  în  cinstea  zilei  de  I,  Mai  precum  şi  a
          Ceauşescu,  dînd  glas  unui  principiu  introdus  tot  mai  hotărît                                                                                      Lupeni.  Ieri,  dimineaţă,  cînd  s-a  făcut,  bi­
          în  atmosfera  noastră  socială,  fără  de  are  nu  pot  fi.  concepute                                                                                 lanţul  zilei  de  producţie  record  organizată   celor  două  mari  evenimente  ale  anului  se
          etica  şi  echitatea  socialistă.  Munca  «te  aşezată  în  România                                                                                      la  29  aprilie  in  cinstea  zilei  de  1  Mai,  mi­  materializează  cu  succes.  Ritmurile  înalte
          pe  piedestalul  celui  mai  înalt  titlu  de  mîndrie,  de  nobleţe.                                                                                    nerii,  maiştrii,  tehnicienii,  inginerii,  perso­  obţinute  în  luna  aprilie  pe  şantierele  obiec­
          Este  îndatorirea,  noastră  faţă  de  patrie,  faţă  de  viitor,  esţfl                                                                                 nalul  din  transporturi  şi  din  celelalte  acti­  tivelor  industriale  şi  social-culturale  au  fa­
          principalul  nostru  răspuns,  faptic,  concret,.  la  obligaţia  de  t                                                                                  vităţi  de  la  E.M.  Lupeni  au  încercat  o  ma­  cilitat  avansuri  considerabile  în  punerea  în
                                                                                                                                                                           :
          contribui  la  strălucirea  mereu  mai  puternică  a  socialismului  în   PAGlflfl. A-ll-A                                                               re  satisfacţie  :  ziua  de  producţie  record  a   funcţiune  şi  darea  îa  folosinţă  a  noilor  ca­
          lume.                                        .                                                                                                           constituit  expresia  celei  mai  înalte  dăruiri   pacităţi.  Consemnăm  faptul  că  în  cinstea
              Timp  de  peste  un  sfert  de  veic  de  construcţie  socialistă                             Columna vie                                            muncitoreşti,  înpheindu-se  cu  8  440  tone  de   zilei  de  1  Mai,  constructorii  de  la  I.C.S,
          ne-am  dăruit  muncii  cu  întreaga  fiinţă  şt  energie  —  şi  an  de   întrecerea                                                                     cărbune  cocsificabil  extrase  în  numai  24  de
                                                                                                                                                                                                              Hunedoara  an  creat  premise  pentru  punerea
          an  ţara  a  urcat  pe  scara  progresului.  Azi,  cînd  omagiem  munca,                         Noi sinlem iarba ţârii şi frunza ei înaltă              ore.!                                     în  funcţiune  înainte  de  termen  a  bateriei
          valoare?  suprema,a  omenirii,  clasa  noastră  muncitoare,  întreaga   socialistă—              A! căror spor de aur cu vejnicia-l numeri ;              Pentru  acest  record  absolut,  detaşamentul
          suflare  a  ţării  are  pentru  ce  să  fie  mîndră  :  pentru  conţinu*                         In rădăcini şi-n muguri acelaşi dor tresaltă,           harnic  al  minerilor  de  la  Lupeni,  comuniştii   nr.  3  de  cocs  de  la  C.S.  Hunedoara  şi  au
          sporire  a  ritmurilor  dezvoltării  producţiei  materiale,  cît  si                             Fîntini şi curcubee ţîşnese pe-nceiaşi umeri.           de  aici  merită  cele  mai  călduroase  felicitări.   pregătit  pentru  dare  în  folosinţă  mai  mult
          pentru  substanţialele  ei'  înnoiri  ;  pentru  marile  obiective  de   la cote maxime                                                                  Le  merită,  pentru  că,  în  întîmpinarea  zilei   de  450  apartamente.  Colectivele  de  la  T.C.
          investiţii,  multe  dintre  ele  intrate  tn  funcţiune  înainte  de  ter­                       învolburare amplă de cintec n* inundă                   solidarităţii  internaţionale  a  celor  ce  mun­  Deva  raportează  punerea  în  funcţiune  a
          men  ;  pentru  atîtea  şi  atîtea  alte  măreţe  realizări,  care  între­  în anul jubiliar     Că forţa şi voinţa mulţimilor pot fac*                  cesc,  ei  au  mai  atins,  înr.r-0  altă  zi  record,   complexelor  zootehnice  de  la  Cîrneşti,  Rîii
          gesc şi înfrumuseţează peisajul maiestuos al ţării.                                              Fămintu! - corolar de bucurii fecunde,          \ '     plafonul de 8 000 tone de cărbune.         de  Mori  şi  Leşnic  precum  şi  a  unui  număr
                                                                                                           Iar cerul infinită deschidere spre pace.                  Multe succese în continuare !            considerabil de apartamente.
                           (Continuare ii pag, o 3-a)
                                                                                                           Am arborat lumina-armindeni peste ţară,
                                                                                                           Sus pe columna vie menită să însume
                                                                                                           Neîntrerupta noastră intrare-n primăvară                 Cinci luni avans
                                Schele sărbătoreşti                                                        Şi veşniea-nflorire a patriei in lume I                   în realizarea              Resursele materiale—utilizate eficient
                                                                                                                                  TRAIAN FÎLIMON
                                                                                                                                                                                                           Muncitorii
                                                                                                                                                                                                                     si
                                                                                                                                                                                               Hunedoara.
                                                                                                                                                                      cincinalului            specialiştii  din  combinatul  si­  gistrate  în  reducerea  consu­
                                                                                                                                                                                                                          murilor  specifice  de  materii
                                    în haine de lucru                                                                                                              S.M.A.  Haţeg.  Antrenat  în   derurgic  hunedorean  acţionea­  prime,  materiale,  combustibili
                                                                                                                                                                                                                          şi  energic.  Pe  această  cale,
                                                                                                                                                                                              ză  cu  fermitate  în  direcţia
                                                                                                                                                                 marea  întrecere  pentru  rea­
                                                                                                                                                                                                                          nă  acum  s-au  economisit  630
             Penultimii!  an  al  cincinalu­  vise  ce  «e  vor  împlinite  si   ciment  de  la  Ch'işcădaga,  sis­  Arminden                                    lizarea  cincinalului  înainte  de   utilizării  raţionale  a  resurse­  de  1*  începutul  anului  şi  pî­
                                                                                                                                                                                              lor  materiale  ale  producţiei,
            lui. Ziua de 1 Mai —■ ceas de   faptele  bărbăteşti  reale.  Altfel,   tem  în  momentul  :  fapte  băr­                                             termen,  colectivul  de  meca­  în  scopul  sporirii  eficienţei   tone  cocs,  aproape  1  700  tone
            însufleţiţox  bilanţ  al  revărsă­  mulţimea  constructorilor  cu   băteşti.  Se  apropie  momentul                                                  nizatori,  meseriaşi,  ingineri  şi                      metal,  18C00  tone  combusti­
            rii  de  energii  petrecută  în  zi­  care  am  stat  de  vorbă  în  *-   cînd  prima  linie  productivă                                             tehnicieni  de  la  această  sta-   economice.  Faptul  este  de­  bil  convenţional  şi  3  milioane
            lele  dinaintea  sărbătorii,  mo­  junul  sărbătorii  de  azi  nu   va  intra  în  funcţiune.  Schim­  Există  a  legătu­  „Pe  mărţişor  ~   rămine  'ceva,  stau   ţitme  nu-şi  precupeţeşte  efor­  monstrat de progresele înre­  kVh energic electrică.
            ment  de  angajare  deplină   ne-ar fi spus :           bătorul  de  căldură  e  pregătit   ră  strinsâ  in  tradi­  spune  un  străvechi   pe  iarbo'  nouă  şi   turile  pentru  a-şi  aduce  în­
                                                                                                                                                   soarelui
                                                                                                                                          îngăduie
            pentru   materializarea   celui   —  Inimile  noastre,  palmele   pentru  montaj.  In  carierele  de   ţia  populară  intre   obicei  -  d»  la  1   treaga  contribuţie  la  sporirea
                                                                                                     1 martie şi 1 mai.
                                                                                                                        martie  femeile  şi  •.  să  rida  in.,  vinul
                                                                                                                                                                 producţiei  agricole,  la  înfăp­
            mai nobil gind------ crez ial în­  noastre,  realizările  noastre,  sînt   calcar  şi  argilă  au  fost  monta­  fetele   îl   poartă   paharelor.
            tregii  naţiuni  —  cincinalul   un  fel  de  punte  ce  ne  leagă   te  concasoarele.  Banda  de  cal­  Mărţişorul  e  ca­  pînă  la  1  mai,       tuirea  sarcinilor  de  plan  pe
            înainte  de  termen.  Zi  de  pu­  de  două  mari  evenimente:   car  are  „încheiate"  două  tron­  pul  şi  începătura,   cînd  atunci  îi  iau   La  Arminden  nu   1974.  Avansul  de  cinci  luni
            ternică  dispută  cu  timpul,  în   baterea  primului  ţăruş  şi  pu­  soane,  iar  cea  de  argilă  un   hotarul  dintre  c-   de  la  gît  şi  cum­  se  poate  bucura   înregistrat  pînă  acum  în
                                                                                                                                                                 realizarea  cincinalului,  exe­
                                                                                                                                          decît  cel  ce  ştie  ,
            labrici  şi  uzine,  pe  ogoare  şi   nerea  în  funcţiune  »  obiecti-   tronson.  La  pile-cuptor  rota­  morţirea   glacială   pără  pe  el  vin  ro­  că   şi-a   împlinit
            şantiere,  în  conştiinţa  şi  ini­  vuit   Aici,  în  acest  perime-   tiv  a  început  montajul.  Se   a  iernii  şi  primele   şu,  pe  care  tre­  menirea  d«  om  —   cutarea  unui  volum  supli­
                                                                                                                                                                 mentar  de  lucrări  in  valoare
            ma  noastră.  Moment  cu  în­  tru  ,  uneori  întins  pe  durata   toarnă  aproape  500  tone  de   semne  ale  renaş­  buie   numaidecit   şi-a   roltuit   cu
            cărcătură  de  fapte  şi  .  semni­  ..  cîtorva  ani,  se  vorbeşte  şi   beton  pe  zi.  In  martie,  con­  terii  şi  devenirii  u-   să-f  bea  la  iarbă   chibzuinţă   lucra­  de  685  000  lei,  faţă  de  pre­
                                        a
            ficaţii  ce  ne  tace  să  retrăim   despre  noi,'  fie  ca  despre  un   structorii  de  aici  şi-au  depăşit   nui  nou  ciclu:  vin-   verde".  rea   cîmpului   şi   vederile  de  plan  pe  primele
            puterea  sentimentelor  din  anii   simbol,  fie  ca  despre  nişte   planul  cu  peste  3  milioane   tul   care   poartă   Aşadar,  Armin­  munceşte   pentru   patru  luni  ale  acestui  an,
            Bumbeştiulu'i—Livezeni,  Agni-   oameni  cu  trăiri  aparte.  Pen­  lei.                 mireasmă  de  pă-   denul   încheie   o   roade bogate.     sînt  dovada  cea  mai  conclu­
                                                                                                     mint  de  pe  care
                                                                                                                                                                 denta  a  hărniciei  şi  respon­
            tăi—Borovca  sau  construcţiei   tru  că,  în  mod  deosebit,  con­  Dulgherii  Matyus  Balaş  si           primă  etapă  înce­  Şi  cum  la  Ar­
            Hunedoarei.                 structorul  —  şi  susţinem  asta   Aurel  Mihai  —  veterani  ai   s-a  topit  zăpada,   pută  la  Mărţişor,   minden  toată  fi-  ;   sabilităţii  cu  care  acţionează
                                                                                                     unghiul  elegant  al
              Peste  tot  şantierul  ţării  se   cu’ tărie — are trăiri aparte.  şantierului  ■—  ne  împărtăşesc   cocorilor   întorcă-   incheie  o  treaptă   rea  îşi  aruncă  pe-  i   acest  colectiv  pentru  tradu­
            desfăşoară  impresionante  fal­  ...Cuvintele sînt sincere, por­  crezul  lor  că  viitorul  obiectiv   tori  în  alunecare   a maturizării.  ste  lume  chiotul    :  cerea  în  viaţă  a  sarcinilor
            duri  sărbătoreşti  în  haine  de   nite din trăirea lor. $i căutînd   va  fi  pus  în  funcţiune  la  ter­  lentă  pe  cerul  cu­  Armindenul  în­  de  bucurie  cl  re­  ce-i  stau  în  faţă.  Din  rîndu-
            lucru  !  Peste  tot  aceeaşi  an­  sa Îs   pătrunzi înţelesul con-   men.  Fierar-betoniştii  Gheor-   rat,  seminţele,  mi-   seamnă  împlinire,   naşterii  şi  triumfu­  rile  colectivului  respectiv  se
            gajare  deplină  ce  ne  determi­  staţi   a un moment dat un   ghe  Voinescu  şi  Ilie  Mi  tu  ne   rabilele  seminţe  cu   seminţele  şi-au  în­  lui  vieţii,  omul  a   •evidenţiază  mecanizatorii  Gri-
            nă  să  muncim  astăzi  mai  mult   noian   de fapte şi evenimente   încredinţează  că  „aşa  cum   petrecerea  lor  sub   ceput  lucrarea  tai­  ales  .  această  zi   gore  Bogza,  Gheorghe  Ylăs-
                                                                                                                                          pentru  ca  bucuria
                                                                                                                        nică  în  adîncuri,
            şi mai bine decît ieri.     ce  urmează filiera firească a   ne-am onorat angajamentul în  brazdele  care  a-   cucul   îşi   strigă   muncii, a •: propriei   ceanu,  Iosif  Florincaş,  şefii
                                           or bărbăteşti
             Şi  parcă  în  acest  uriaş  an­  actele     vis im-                                    buresc  '  şi  bucuria   năuc  numele  pe­  lui  împliniri,  să  fie   de  secţii  Liviu  Mitică  şi.MÎ-
            gajament  frumuseţea  cea  mai   plinit.                         ILIE COJOCARII          căreia  fetele  pă-   ste  păduri  şi  oa­  mai deblirîă.    Hai  Melicuţ,  Robinson  Vasji,   C.   V.I*.   Deva.   I.a   brigada   (lin   Sîntuhalni.   tractoristul   Nicolae
            aparte  o  au  schelele  :  aceste   Pe cel mai mare şantier a!                          mintului  îi  împle­  menii  care  ştiu  că                 şeful  centrului  de  reparaţii   Impuţ   lucrează   la   semănatul   porumbului,   respcctinci   cu   stricte­
                                                                                                                                                                                              ţe tehnologia stabilită de specialistul unităţii.
            puncte de îngemănare între  judeţului, cel al Fabricii de  (Cenfinuars fn pag. a 3-a)    tesc arnici alb-roş.  d* pe urma lor  RADU QORANU            şi mulţi alţii.                                                   Fol o : V. 0X0111
                                                                       ÎNCHIDEREA                re*   conţinutului   Iul.   la   e   alte   cadre   din   toate   :1n-   pe   care   au-   fost   împru­  sala   căminului   cultural   pă-Pialră.   Mobilizaţi   de
                                                                                                                                                                         mutate * 630 de volume.
                                                                                                                                                                                                        localitate
                                                                                                          mai
                                                                                                                                                                                                                                                  şi
                                                                                                                                                                                                                                            partid
                                                                       INVATÂMINTULUI            participare   şi   ca   activă   a   treprlnderlle   din   muni­                                   din   Iosif   Pop.   cu   la  procuro­  organizaţiile   de  comunali.   în
                                                                                                                            cipiu.
                                                                                                 cursanţilor
                                                                                                                  prezenţă
                                                                                                                                                                                                    rul
                                                                                                                                                                                                                de
                                                                                                                                                                                                                      Pro­
                                                                                                                                                                                                                                  deputaţii
                                                                                                                                                                                                                              de
                                                                       DE PARTID LA SATE         şl la discuţii.                                                         CONCURSURI                 curatura   judeţeană.   Invi­  zece   zile   au   transportat
                                                                       Şl IN UNITAJILE                                      BILANŢUL A              DE <LÂ               CU SURORILE                tatul   a   vorbit   şi   a   răs­  pesle  fia  mc  de  piatră,  20
                                                                                                                                                                                                                     despre
                                                                       DE CONSTRUCŢII            CONSFĂTUIREA               PATRU LUNI                                   DE CRUCE ROŞIE             puns   solicitărilor   apăra­  mc   nisip,   an   săpat   noi
                                                                                                                                                                                                    probleme
                                                                                                                                                                                                             privind
                                                                                                 ENERGETICIENILOR                                       s   , / e.   ' '  ’•                                                  fundaţii.   (Prof.   Viore]
                                                                                                                                                                                                                obslesc
                                                                                                                                                                                                                        şi
                                                                         In   toate   cursurile   Invă-   LA DEVA            In   cele   patru   luni   care   .■ , ' •’ "  E   o   tradiţie   în   Judeţul   rea   avutului   normelor   de   Vullurar. corespondent).
                                                                                                                                                                                                    respectarea
                                                                       ţămintulut   de   partid   de                        au   trecut   din   acest   an,              nostru   ca   în   cinstea   Zilei
                                                                       la   sate   şi   din   unităţile   de   Din   Iniţiativa   Comisiei   lucrătoarele   bibliotecii   o-   O ZI  internaţionale   a   Crucii   convieţuire socială.
                                                                       construcţii,   s-au   încheiat,   economice   a   Comitetului   răşeneştl   din   Haţeg   —   E-   roşii  (*  mai),  să  je  orga­                            VREMEA
                                                                       la   începutul   acestei   săp-   municipal   de   partid   Deva,   milia   Chiriţă   şl   Elvira   nizeze   concursuri   cn   su­  PRIN MUNCA
                                                                       tămîni,   convorbirile   reca­  cu   sprijinul   Cabinetului   Colcuiescu   —   au   organi­      rorile   de   Cruce   roşie.   Şi   PATRIOTICA             Penlru 24 ore
                                                                       pitulative   —   prilej   de   a-   judeţean   de   organizare   zat   numeroase   acţiuni   cu   în   acest   an,   la   faza   oră­
                                                                       profundare   a   studiului   ştiinţifică   a   producţiei   şl   cartea   la   locui   de   muncă   şenească   s-au   confruntat
                                                                       noilor   documente   apărute   a   muncii,   la   sediul   Între­  ai   oamenilor.   Ele   an   fost   peste   500   etmcurenle   de   Cetăţenii   şalelor   După-   Vremea   se   menţine   căl­
                                                                       după   deschiderea   anului   prinderii   de   reţele   elec­  prezente   la   abator,   fabri­   la   cele   12   cursuri,   fie.care   Piatră.   Tarniţa   şi   Groho-   duroasă.   cu   cerul   noros.
                                                                       de    învăţămînt,   îndeosebi   trice   Deva   a   avut   loc   o   ca   de   conserve,   coopera­  cu   dorinţa   de   a   obţine   la   ţele   (comuna   Buce?)   s-au   Vor   cădea   ploi   şi   averse
                                                                       a   documentelor   Conferin­  consfătuire   pe.   tema:   „Po­  tivele   meşteşugăreşti   „Ha-   V -. .yX|  faza   judeţeană,   ce   va   a-   angajat   ca   în   cinstea   ma­  de   ploaip   însoţite   local   st
                                                                       ţei   pe   ţară   a   cadrelor   de   sibilităţi   de   folosire   ra­  ţegana"   şi   ..Retezatul",   fa­  ■■ •  ' m ■/  vea   loc   în   U—-12   mai.   rilor   evenimente   ale   anu­  dp   descărcări   electrice.
                                                                       conducere   din   agricultu­  ţională   şi   economisirea   e«   brica   de   Industrie   locală,   titlul   de   „Soră   fruntaşă   lui  —  a  30-a  aniversare  a
                                                                       ră   —   pentru   cursanţii   din   nergiei   electrice   prin   Îm­  cooperativa   de   consum,   ----'•fi   Y  de Cruce roşie",  Eliberării   patriei   şi   Con­  Vint.ui   va   sufla   moderat,
                                                                       mediul   sătesc.   O   primă   bunătăţirea   factorului   d»   U.M.T.F.   etc.   Rezultatul                                  gresul   al   Xl-lea   al   parti­  cu   intensificări   pină   Ia
                                                                       concluzie   a   dezbaterilor   :   putere".          s-a   concretizat   In   frec­              PE TEME JURIDICI            dului   —•   prin   muncă   pa­  tare.   din   sud.   Tempera­
                                                                       organizarea   învăţămîntn-   La.   consfătuire   an   parti­  venţa   cititorilor   la   biblio­                             triotică   să   lărgească   spa­  tura   va   oscila,   ziua.   în­
             Aprovizionarea   populaţiei,   domeniu   integrat   ridicării   nivelului   lul   In   cadrul   adunăTHor                                                                                                        tre   20   şi   25   grade.   iar
          de   trai   al   oamenilor   muncii,   se   înscrie   in   preocupările   edililor     cipat   şefii   compartimen­  tecă   st   !n   cele   135*   fişe   mm           Peste 149 de cetăţeni   ţiul   de   şcolarizare   ia   noaptea  între  5  şi  10  gra­
          şl   prin   crearea   spaţiilor   de   desfacere,   bine   utilate   şl   înzestrate,   generale a du« la ridica­  telor de epecialitat’ fl  completate în acest timp,  din Balşa s-au întîinit în  Şcoala generală din Du-  de.
                                                                                                                                                                                                                                                   J
          cum este şt acest magazin cu autoservire din Petrii*.
   1   2   3   4   5   6