Page 10 - Drumul_socialismului_1974_05

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 6 005 © VINERI 3 MAI 1974
SWW-'ffT* FV

Cum organizăm agitaţia vizuală ? V'< iV- - în dezbatere publică: Proiectul legii privind sistematizarea
wzm
Wm* JS|
;/
Apropiată de preocupările I ■■■■■ teritoriului şl a 1 localităţilor urbane şi rurale

f mm per ea: satele ndepărtate de central TSr
zilnice ale oamenilor i

Discutam, nu demult, la la- fond, agitaţia vizuală — in­ mobilizatoare. Puneţi-o la in­ civic asigură condiţii mai bune de muncă
minoarele bluming-semifabrica- strument al muncii politice — trare/şi să fie scrisă frumos".
te, cu factori responsabili, n-are un scop în sine. Tre­ Gata, am rezolvat sarcina. si de viată tuturor locuitorilor
despre agitaţia vizuală. Preo­ buie, ca si alte mijloace de Sau, în dorinţa de a eviden­
cupări, cum se realizează, la influenţare, să determine o ţia amploarea şi calitatea
ce trebuie să răspundă şi, mai schimbare de comportament. muncii politice pe care am In proiectul de lege cu rea locuitorilor. Adică atribui­ celele de teren construibile
ales utilitate şi scop. Mărtu­ De unde şi durata procesului, desfăşurat-o, acredităm ideea, privire la sistematizarea teri­ rea dc terenuri în satele care din satul reşedinţă de comună
risesc că în faţa unui plan, rezultate care nu se arată mai degrabă fraza : „Ca ur­ toriului şi localităţilor urbane au perspectivă de dezvoltare, şi din cele -învecinate. Con­
pe care Ioan Jerban, secreta­ imediat. mare a unei fructuoase acti­ şi rurale se prevăd o serie de obligaţie care cade — după cluzia la care am ajuns este
rul comitetului de partid, l-a In discuţia cu tovarăşul vităţi în domeniul muncii po­ măsuri şi acţiuni, e-salonate în cum prevede proiectul de le­ că le putem asigura la toţi
desfăşurat pe birou, am fost Ioan Diaconescu, responsabil litice, agitaţiei vizuale, a pre­ timp, care au drept scop gru­ ge — în sarcina consiliilor locuitorii din satul Măgura
plăcut impresionat. Felii, sec­ cu propaganda în comitet, ocupării organelor si organi­ parea gospodăriilor şi locuito­ populare respective. Ba, mai terenuri unde să-si poată înăl­
toare zone — cum vreţi — ne-am referit la utilitatea şi zaţiilor de partid, U.T.C. şi rilor din satele mici şi disper­ mult — potrivit legii — sta­ ţa construcţii noi.
reprezintă o detaliere mate­ eficienţa agitaţiei vizuale mi­ sindicat în acest important sate. In această privinţă, la tul acordă şi ajutoare mate­ In ceea ce priveşte schiţa
matică a suprafeţei ocupate litante. Condiţia ei : să fie domeniu, colectivul secţiei art. 14 se arată r „In cadrul riale pentru construirea altor de sistematizare a satului re­
de laminoare. Fiecare element bine făcută. Mi se pare sem­ noastre a depăşit planul cu...“ acţiunii de sistematizare se locuinţe. şedinţă de comună, ea este
înseamnă o responsabilitate nificativ pentru optica în Ca şi cînd ar fi crescut gra­ va urmări gruparea gospodă­ Noi avem un sat care se definitivată şi s-a stabilit să
nominală. Tot ce este cuprins care e văzut omul — destina­ dul de conştiinţă cu cîtcva riilor şi locuitorilor din sate­ numeşte Măgura, din care în fie construite o seamă de o-
în detaliul respectiv (zonă tar şi obiect al muncii politi­ procente şi, numai din aceas­ le mici şi dispersate în satele ultimii 10 ani s-au mutat din biective social-culturale. Se
verde, agitaţie vizuală) e dat ce — un caz pe care mi l-a tă pricină, planul a fost de­ care au perspectivă de dez­ proprie iniţiativă în alte lo­ prevede să se ridice o bru­
în grija unui maistru. Ji nu povestit interlocutorul meu. păşit. voltare şi care vor fi stabi­ calităţi peste 20 de familii. tărie, un bloc pentru Intelec­
numai atît. Am reţinut ur­ Un străin, din vest, într-o E un adevăr de necontestat lite prin lege şi aprobate o- Această localitate — fiind izo­ tualii comunei, un dispensar
genţele. Vreo cinci la număr. misiune economică, s-a arătat că în conştiinţa membrilor dată cu perimetrele construi- lată de centrul civic, oamenii uman, un cămin cultural. Pu­
După ele se urmăreşte reîm­ foarte surprins şi nedumerit societăţii noastre socialiste au bilc. Propunerile pentru de­ o părăsesc. tem afirma că dispunem de
prospătarea agitaţiei. Incepînd la vederea unei gazete de pe­ avut şi au Ioc mutaţii, în limitarea perimetrelor con- Adoptarea proiectului de multiple posibilităţi nu numai
cu cea mai concretă şi sfîrşind rete într-o întreprindere hu- sensul înţelegerii participării struibile se vor face cu con-' lege cu privire la sistemati­ de a-i muta pe locuitorii din
cu cea dictată de împrejurări nedoreană. Adică la ce ar slu­ ca act necesar, dictat de pro­ sultarea largă a cetăţenilor zarea teritoriului şi localită­ satele îndepărtate şi dispersa­
conjuncturale. Dealtfel, am ji ? La ei nu se ocupă nimeni gresul general. $i, normal, din localităţile respective, In ţilor urbane şi rurale va im­ te de centrul civic al comu­
văzut planul, în transpunere de aşa ceva. Lucrătorului ca­ aceasta este un rezultat. Agi­ satele mici şi dispersate ce se pulsiona mutarea celorlalte nei, dar să le şi asigurăm con­
fizică, materială, în hale, pe re greşeşte i se pune în vede­ taţia vizuală e un instrument. vor stabili odată cu aproba­ familii cîte au mai rămas — diţii mai bune de viaţă şi de
alei. O dispunere gradată, de re să-şi caute de lucru în al­ Apropierea de locul de mun­ rea prin lege a perimetrelor aproximativ 46. Sîntem siguri trai.
la cea mai palpabilă concre­ tă parte... Pare simplu. Dar că, de preocupările zilnice, construibile a localităţilor se că ele vor solicita să fie a-
teţe : „Economisirea unui ki­ inuman. concreteţea îl fac viabil. Fără interzice să se construiască jutate pentru a se muta mai AUREL FILIPESCU
logram de oţel la fiecare lin­ Socialismul, prin natură sa, îndoială, ea la bluming-scmi- clădiri noi". aproape de centrul civic. Noi vicepreşedintele Consiliului
I.ăscău
de
bobinatori
gou înseamnă anual valorifi­ este societatea împlinirii omu­ fabricate, răspunde în general la Comunista Victoria întreţineri — al şefa echipei (ic „Victoria" Călan In continuare se fac şi alte nc-am şi pregătit în acest popular al comunei
de
întreprinderii
atelierul
carea suplimentară a 400 tone lui, participarea sa e conşti­ cerinţelor producţiei, dar pot — exemplu de competentă şi conştiinciozitate în muncă. Dato­ precizări care sînt în favoa­ sens. Am stabilit toate par­ Mârtineşti
metal", în sectorul şutaj, la entă. Către continua ridicare fi fructificate mai intens po­ rită ei, mulţi tineri din întreprindere au dobîndit calificări su­
perioare pentru bobinarea motoarelor electrice.
chemarea generală : „Lamina- a conştiinţei acţionează mun­ sibilităţile interne. Orientarea _______________________Foto : VIRGIL ONOIU
tori, luptaţi cu hotărîre pen- ca politică, deci şi agitaţia ei către aspectele de discipli­
tru traducerea în viaţă a. di­ vizuală. Dar aceasta, cum spu­ nă, de pildă. Mai am aici în Real'zarea în devans a
adu
rectivelor Congresului al X- neam, e o acţiune de durată vedere diversificarea formelor, planului de transport 0 reflectare a posibilităţilor noastre
lea şi Conferinţei Naţionale care cere răbdare, tact şi — folosirea promptă chiar a Ritmul însămlnţării
ale partidului", dispusă pe una de ce nu ? — pasiune. Ce disponibilităţilor, ca să dau un DEVA. După cum ne co­
dintre căile de acces. In gene­ vrea să fie o agitaţie bine exemplu, a gazetei „Eveni­ munică tehnicianul Aurel de a trăi mal bine
ral, preocupările comitetului făcută ? Cred că una foarte mentul zilei" existentă la ma­ Melian, de la Autobaza de
de partid în privinţa agita­ apropiată de om. In stare joritatea locurilor de muncă. porumbului trebuie sporit! transporturi auto Deva, co­
De la începutul anului s-au vîndut populaţiei, prin co­
ţiei vizuale au acoperire fap­ să-l mişte, să-l determine la Munca politică se traduce lectivul de muncitori şi spe­ merţul local, mărfuri în valoare de peste 767 milioane Iei,
tică în realizarea ei concor­ acţiune. în tot ceea ce facem pentru cialişti din această unitate
dantă cu planul de producţie, Uneori, presaţi de goana emanciparea noastră generală. (Urmare din pag. I) Cu unele excepţii care nece­ şi-a realizat cu 7 zile înainte comparativ cu perioada corespunzătoare a anului trecut des-
o le<
cu angajamentele colectivului. travaliului cotidian, punem Este un act conştient, unul sită, evident, „retuşuri", se poa­ de termen planul de trans­ făcîndu-se în plus mărfuri de peste 69 milioane lei.
O activitate ca aceasta este mîna pe telefon şi dăm o dintre actele care determină S.M.A., inginerul Axente Gu- te aprecia însă că lucrarea dc port pe primele 4 luni ale In comerţul cooperatist, primul trimestru a fost încheiat
mereu susceptibilă de înnoiri, dispoziţie : „Faceţi o lozincă ! creşteri în conştiinţă. ţia, pe care l-am găsit în teren însămînţare a porumbului în anului. Acest lucru va per­ cu depăşiri la toţi indicatorii. Astfel, la desfacerea cu amănun­
tul a produselor ncalimentare, alimentare sau de alimentaţie
pentru asta, firesc, căutări. In Ce fel de lozincă? Ei, una... IOAN GABOR împreună cu inginerul şef al cooperativele agricole din ca­ mite realizarea în plus faţă publică, planul a fost îndeplinit în procente cuprinse între
consiliului intercooperatist Do- drul consiliului intercooperatist de prevederile planului a 102,1 şi 122,7 la sută. Depăşiri asemănătoare s-au obţinut ci Ia
bra, Miliai Cazacincu, ne-a Dobra se desfăşoară în ritm a- 36 000 tone transportate pen­
spus că mecanizatorii Maxim lert. E meritul, aşa cum am tru diverşi beneficiari. îne-asări-ftumerar, achiziţii, producţie marfă-prestări servicii şi
export.
In cinstea celor două mari
Hărnicie dăltuită în VORŢA. Locuitorii comu- j Bădău, Nicolae Ardelean, Tra- mai arătat, al mecanizatorilor evenimente ale anului, colec­ 45 secţii în 25 de profiluri, iar în sectorul de comerţ s-au
In s.-ctorul producţie-prestări, s-au înfiinţat un număr de
ian Costa şi Silviu Olaru fac
în primul rînd, şi al coopera­
tivul autobazei este hotărît
nei Vorţa — informează Ioan ! lucrări de calitate şi folosesc torilor care-i ajută. Multe din să-şi amplifice eforturile pen­ făcut modernizări Ia magazinele din Băiţa, Ormindea, Vălişoara,
Buştea, primarul comunei — I cu maximum de eficienţă tim­ unităţi sînt pe cale de a în­ tru realizarea în continuare Pui, Zam.
marmura roşie lor şi al deputaţilor, îşi a- i pul de lucru. cheia această lucrare în cel în condiţii optime a trans­ Cifre şi realităţi in care se citesc ca într-o carte posibili­
urmînd exemplul comunişti- ;
Cu responsabilitatea ce-i ca­
duc o contribuţie tot mai j racterizează, muncesc în cîmp mult două zile. Printre aces­ portului în comun şi de măr­ tăţile noastre de a tră> mai bine.
tea amintim pe cele din Lăsau',
furi.
însemnată la formarea fondu-; şi la pregătitul şi însămînţatul Eintoag, Ohaba şi Holdea.
...Un autocamion do îa cele de construcţii arhitec­ Iui de stat. Prevederile pla- i terenului pentru porumb şi me­
Sebiş ne-a purtat pînă de­ tonice. nului pe 1974 la contractări ; canizatorii ce deservesc coope­
parte, în Munţii Codrului, Din dialogurile pe care s-au realizat astfel: 290 ca- ; rativa agricolă din Răduleşti.
Ia locul unde se extrage le-am avut cu cîţlva mi­ pete tineret bovin, 252 ca- \ In ziua în care i-am vizitat, se
marmura roşie. Acolo, la neri, am reţinut că cei 30 pete porcine, 89 capete ovi- j semăna cu două agregate. Cu
înălţime, într-un peisaj care de ani care s-au scuns de ne, 59 bovine adulte, 620 hl j acestea lucrau mecanizatorul
îneîntă ochiul, un grup de la Eliberarea patriei au lapte şi 1 019 kg lină. S-au j Vasile Rusu — la brigada Stăn- Eforturile legumicultorilor au un singur scş: producţii
oameni (vreo optzeci la nu­ constituit pentru ei tot a- contractat în plus faţă de j ce.şti şi Virgil Ghiura — la bri­
măr) pătrunde încetul cu tîtea trepte de izbîndă. La gada Bujoru. La brigada Stăn-
încetul în adîncurile tainice numai 200 de metri dis­ ceşti, i-am întîlnit pe inginerul
ale subsolului montan. Ne tanţă de frontul „de lucru, şef Trandafir Mihoc, şi pe bri­
dăm seama că încordarea oamenii au la dispoziţie o gadierul de cîmp Cornel Gcrge.
întipărită pe feţele lor este cantină care poate rivaliza Credeam c-o să-l găsim în cîmp mereu sporite de pe fiecare hectar de grădină!
expresia permanentei în­ cu multe „surate" de la şi pe preşedintele unităţii agri­
cleştări dintre om şi rocă oraş. In Focul'sculelor".'' rfiSS cole, Adrian Sălăşah. L-am în­
pe care trebuie să o smulgă dimentare de altădată, cu tîlnit însă asistînd nişte coo­
din pieptul muntelui. care se trudea din greu la peratori care săpau -la fundaţia
— Poate că nu o să vă extragerea, manipularea şi unei magazii, în vecinătatea Cum am intrat în a- zionarea pieţei oraşului Deva cu multă putere de muncă'. coş, Silvia Măgurean, Letiţia
putem furniza prea multe încărcarea marmurei, acum de produse pentru | sediului cooperativei. Nu era prilie şi acum în mai, cu legume timpurii a lost mai Pentru a ne uşura munca — Lădar, Marioara Crisan, Ge-
date interesante — ne spu­ sînt utilizate unelte şi a- în temă cu ce se lucra în cîmp. pieţele oraşelor au tniaz- substanţială ca în anul trecut. spuneau mai mulţi coopera­ noveva Huieţ, Tina Popa, Ma­
nea cu modestie tovarăşul gregate moderne de mare ,.Nu am avut timp azi să trec me de grădini. Vin tru­ Aşa de pildă s-a valorificat tori — în acest an a luat o rioara Artean, Sofica Poenar,
Ioan Groza, şeful carierei randament. Blocurile de fondul dc stat ! pe la semănători — s-a scuzat fandalele ! Fiecare legumă, fie­ spanac de pe cinci hectare, serie de măsuri bune la gră­ Marta Jurca, Viorica Cornean,
de marmură Moneasa (uni­ marmură sînt tăiate din interlocutorul. Am fost plecat care zarzavat, scoase de tim­ ceapă verde de pe două hec­ dina dc legume. De exemplu, Lia Munteanu ş.a. Un nume
tate care aparţine de între­ munte cu instalaţiile denu­ la Dobra cu ceva treburi pen­ puriu pentru a fi valorificate, tare — şi mai este de recoltat pînă şi straturile s-au făcut care de asemenea merită să
prinderea „Marmura" Si- mite „filouri". Ele primesc tru unitatea noastră". înseamnă un succes pentru de pe încă alte trei. Deşi fer­ mecanizat. Toată suprafaţa de fie evidenţiat este cel al me­
meria). In anul care a tre­ apoi forma paralelipipedică cei care le-au produs. E fără ma legumicolă nu dispune de grădină a propus să fie trata­ canizatorului Ilie Ghiura. E
cut, planul producţiei glo­ cu ajutorul unor perfora­ nici o îndoială izbînda unei solarii, în cîmp am văzut tă cu ierbicide. Nu pentru a un om disciplinat şi conştiin­
bale şi marfă a fost depă­ toare acţionate cu aer com­ planul pe acest an 53 capete \ trude depuse fără pauze, în­ crescînd, maturizindu-se legu­ nu o mai prăşi, ci pentru a cios. Toate lucrările pe care
şit cu 10 la sută. Am dat primat. Braţul macaralei animale, iar pentru anul 1975 j tr-un an de muncă. Cine e me extratimpurii cum ar fi Ie execută în grădina de le­
peste prevederile planului execută alinierea blocurilor s-au încheiat contracte pen- j 24500 litri mai harnic şi aduce mai re­ gulioare, roşii, ardei. Culturi­ combate mai bine buruienile.
200 mc blocuri de marmură de mare tonaj, aşezîndu-le tru 49 capete tineret bovin • lapte pede primăvara produsele în Tot la sugestiile tovarăşei in­ gume sînt de cea mai bună
şi 1 000 tone de mozaic gra­ în cele din urmă pe plat­ pieţele oraşului, acela este le respective au fost însămîn- ginere s-a trecut Ia nivelarea calitate. Şi dacă treburile în
ţate sub folii de polietilenă.
terenului pentru irigatul gră­
nulat... forma metalică a autoca­ şi 29 capete porcine. j mai cîştigat. Şi în această Sînt viguroase şi o parte din dinii. Deja 30 de hectare sînt ferma legumicolă merg bine,
am fi nedrepţi dacă nu am
Cifrele acestea, puţine la mioanelor care le transpor­ Numai locuitorii satului i peste prevederi confruntare cu timpul sînt ele se vor putea valorifica nivelate, şi pot fi irigate în aminti şi de tovarăşii de la
număr, ni se par destul tă pînă la staţia feroviară Luncşoara — unde este secre- \ mulţi legumicultori care ies săptămîna viitoare. Suprafaţa orice clipă dacă este necesar". Consiliul popular al oraşului \(
de interesante, au o valoa­ Sebiş, de unde iau drumul tar al organizaţiei de partid j C.A.P. Orăştie. Ţăranii coo­ victorioşi. cultivată cu extratimpurii nu Simeria care ne sprijină foar­
re plină de semnificaţii, Simeriei. In dotarea teh­ şi deputat Cornel Suba — ; peratori care muncesc în ca­ Pe unii dintre aceştia i-am este mare. A fost însămînţa- Cînd am rugat-o pe ingine­ te mult. Ni se acordă, ni se
deoarece ele nu au fost ob­ nică a carierei mai intră drul fermei zootehnice a C.A.P. întîlnit la C.A.P. Sîntandrei. ra Codreanu să ne vorbească rezolvă, orice le solicităm".
ţinute sub cupola unor hale apoi buldozere. tractoare, s-au contractat 49 capete bo- ; din Orăştie — angajaţi în ma­ Amănunte despre activitatea tă experimental de şeful fer­ despre aportul dumneaei, ne-a
concasoare şi alte tipuri de
moderne, cu încălzire cen­ vine adulte şi tineret, 20 j rea întrecere pentru realizarea cooperatorilor care se ocupă mei. „Vrem să ne convingem spus : „Eu mai puţin îmi aduc Desigur, activitatea la fer­
trală şi cu sisteme de ae­ maşini care fac munca o- capete porcine, 20 capete o- 1 cincinalului înainte de termen cu grădinăritul, am primit de care din legume dau producţii contribuţia. Cooperatorii noş­ ma legumicolă se desfăşoară
mai
mai
uşoară,
mului
risire, ci aici, în mijlocul — muncesc zi de zi cu răspun­ la şeful fermei legumicole, in­ mai mari : cele ţinute sub tri au muncit şi muncesc mult. pe un făgaş bun în acest an.
naturii vitrege şi capri­ productivă şi mai bine plă­ vine, 190 kg lina şi 150 hl .; dere şi conştiinciozitate pentru ginera Angelica Codreanu. folii sau cele plantate direct în Şi dacă obţinem numai rezul­ Şi dacă cei care lucrează aici,
cioase. Aceasta era şi pă­ tită. lapte. Un exemplu demn de : ca sarcinile de plan şi angaja­ •— Pentru acest an ne-am cîmp — neprotejate — ne tate bune, meritul este desigur pe care-i întrebi al cui este
Alături de colectivul în­
rerea şoferului Augustin treprinderii „Marmura", oa­ urmat în această privinţă \ mentele să fie onorate exem­ spunea inginera Codreanu". numai al lor. Dintre oamenii meritul cel mai mare, vorbesc
Kevnic, unul dintre frun­ menii din cariera Moneasa sînt şi deputaţii Adrian Mi- \ plar. Acest harnic colectiv a propus să producem legume şi E lăudabil faptul că, specia­ de care ne ajutăm cel mai despre alţii fără nici o referi­
taşii carierei. De fapt, aici întîmpină cele două mari reuşit să livreze suplimentar la zarzavaturi pe o suprafaţă listul, pe lîngă munca de în­ mult în grădina de legume aş re la aportul lor, confirmă
se vorbeşte cu mult respect clea, Ileana Şerban, Florea j fondul de stat 24 500 litri lap­ de 90 de hectare. Producţia drumare a cooperatorilor le­ putea aminti pe brigadierul că toţi sînt stăpîniţi de mo­
despre oameni ca . Florea evenimente ale anului Sorea, Partenie Toc, Florica j te. De asemenea, s-au livrat stabilită : 1 623 tone. Fără gumicultori îşi găseşte vreme legumicol Gheorghe Sîncrăian, destie, dar animaţi deopotrivă
Teahă, Ioan Pohîndă, Pa- cu succese în activitate. Rus şi Toader Sorinca, care : 6 300 kg carne, cu 300 kg mai nici o discuţie că o vom să se preocupe şi de găsirea şeful de echipă Andrei Stru- de dorinţa de a realiza pen­
vel ŞodiriCă, Alexandru Ne^a dat această convinge­ desfăşoară o susţinută mun- ; mult, iar cei din sectorul avi­ realiza ! unor noi căi pentru sporirea garu, motopompistul Mihai tru pieţele oraşului cantităţi
Papoi, Gheorghe Barna, re angajamentul lor de a col au realizat, prin valorifica­ De Ia interlocutoare am re­ producţiei. De fapt despre in­ Huieţ, economista Constanţa mereu mai mari de legume şi
depăşi în acest an cu 10
Iiiviu Şodincă, Francisc Pa­ la sută realizările anului ca de lămurire în rîndul ■ rea ouălor şi a cărnii de pasă­ ţinut că în această primăvară ginera Codreanu oamenii au Morar, pe cooperatorii Petru zarzavaturi !
poi. Şi nu numai despre ei. trecut. Rezultatele obţinu­ crescătorilor de animale, ei : re, un venit în valoare de pes­ contribuţia grădinarilor de la numai vorbe bune de spus. Stoica, Adam Huieţ, Ion Ocoş-
Ci despre mulţi mecanici, te de la începutul anului înşişi fiind între primii la \ te 120 000 -lei. La aceste reali­ C.A.P. Sîntandrei la aprovi­ „E un specialist de nădejde. L„ Ioan Ocoş-C., Aronică O- N. PANAITESCU
şefi de echipă, maearagişti, încheierea contractelor pen- j zări şi-au adus contribuţia Re­
că
angaja­
mineri care scot, împreună, dau garanţia fi finalizate ghin» _ Peştenaru, Viorel Arde-
vor
mentele
din munte marmura roşie, optim. tru animale şi produse ani- : ieanU, Estinica Jimboreanu, Vic­
această materie frumoasă, maliere. î toria Zerbea, Floarea Mogoşan, Aniversarea oricărui eveni­ cerea întregii cantităţi de fon­
mult solicitată în lucrările PAVEL BlMDEA Eugenia Salcău ş.a. ment implică de regulă o re­ tă dată peste plan cu cocs e-
de artă sculpturală şi în Sebiş, judeţul Arad trospectivă. Gîndindu-ne la Cumulul faptelor conomisit.
cele mai semnificative mo­ Munca acestui om simplu
nică în realităţile concrete ale mente consemnate de-a lun­ şi modest, conducător în
Rezonanţa afirmării vieţii de zi cu zi, am trecut gic Hunedoara, ne-am obiş­ w mărunte" dc fiecare zi a subalternilor
gul celor 90 de ani de exis­
muncă, bun tovarăş în viaţa
tenţă a Combinatului siderur­
la o mai judicioasă planificare
săi, a fost răsplătită cu nu­
a activităţii, am întărit munca
politică de la om la om, sîn­ nuit să le asociem cu oamenii meroase ordine şi medalii, iar
muncii — făuritorii tuturor
în 1971, cu cea mai înaltă
energiilor creatoare tem mai mult prezenţi în rîn­ bunurilor materiale. In aceas­ brigadieri. Printre cei care au pina in prezent, a cîştigat o distincţie ce o poate primi un
dul formaţiilor de lucru, as­
tă idee m-am oprit la Eroul
vastă experienţă
tehnico-pro-
venit în noaptea aceea şi a-
om pentru meritele sale în
şi dăm curs părerilor
cultăm
poi multe alte nopţi în şir, a
muncă, titlul de Erou al Mun­
şi iniţiativei minerilor. Recent, Muncii Socialiste, Nicolae fost şi Nicolae Mărculescu. fesională şi organizatorică, cii Socialiste. Analizîd în
Mărculescu, unul dintre vete­
In activitatea lui dc furna­
în cadrul sectorului am trecut
(Urmare din pag. t) ce s-a preconizat prin progra­ tamente şi se vor mai preda la formarea organizaţiilor de ranii furnalelor, la omul ale Serile petrecute la gura fur­ list a avut multe momente de parte fiecare moment, fiecar"
mul de măsuri în această di­ în acest trimestru încă 80. Am partid pe schimburi, îmbună­ cărui calităţi politice, morale nalelor, asprimea muncii — satisfacţie, dar şi diverse îm­ etapămin viaţa acestui om.
tieul mediu lunar al muncito­ recţie, se înfăptuieşte cu suc­ reamenajat căminul-cantină şi tăţire de ordin organizatoric, şi profesionale sînt un model nu lipsită pe atunci dc peri­ prejurări în care numai voin­ nimic nu pare a fi neobişnuit.
rilor a crescut Ia aproape ces. Prin dotarea minei cu noi va începe construcţia unui mo­ demn de urmat. colul gazării şi de accidentare ţa, simţul înaltei răspunderi Mulţi sînt acei care îşi înde­
2 280 lei". utilaje, adecvate condiţiilor de dern complex de locuit şi de­ din care va rezulta o mai pu­ Răsfoind paginile biografiei — l-au determinat pe el, ca şi comuniste I-au oprit să nu plinesc cu conştiinciozitate
Ing. Dumitru Penciu, şeful zlcămînt şi folosirii raţionale servire pentru încă 300 nefa- ternică participare a comuniş­ lui, nimic din tot ce a făcut pe Mihai Adrian, Victor Zani- dea înapoi. Eroul nostrti a datoria de om al muncii,
sectorului III Uricani : „In a acestora, am ridicat conside­ milişti. S-a mărit cu încă 15 tilor la rezolvarea sarcinilor acest om nu pare a fi ieşit firescu, Nicolae Spătăceanu, avut destule momente de ezi­ mulţi sînt acei ce manifestă
strînsă legătură cu problemele rabil indicii de mecanizare. Fa­ numărul paturilor Ia dispensa­ care ne stau în faţă, creşterea din comun. La începutul ac­ Mircea Neagu, Gheorube Cos- tări, dar de fiecare data şi-a grijă pentru educarea si for­
producţiei, se urmăreşte cu ţă de anul trecut, extragem din rul oraşului, iar la casa tinere­ capacităţii' organizaţiei de partid tivităţii sale, a lucrat ca mc- marea noii generaţii de mun­
perseverenţă soluţionarea as­ abataje susţinute metalic, cu 25 tului se desfăşoară o bogată în mobilizarea tuturor oameni­ canic-auto, iar atunci cînd au citori calificaţi, mulţi sînt
lor din sector la îndeplinirea
pectelor privind ridicarea gra­ la sută mai mult cărbune, iar activitate cultural - educativă. sunat pentru prima oară OAMENI 5! FAPTE DIN ANUL XXX acei care gîndesc şi se fră-
dului de securitate a muncii în tăierea mecanizată în abataje Dacă la toate acestea mai a- planului şi angajamentelor". trompetele ce chemau tinerii mîntă pentru a găsi soluţii
subteran. In paralel cu instrui­ a sporit cu peste 27 la sută. Ca dăugăm şi faptul că în această Din schimbul de opinii con­ la reconstrucţia şi construcţia tehnice dintre cele mai opti­
rea temeinică a muncitorilor şi urmare, la ora actuală, produc­ perioadă cîştigu! mediu al mun­ semnat se degajă cu pregnanţă ţării, a răspuns prezent. Pri­ tache şi pe mulţi alţi briga­ biruit teama, nesiguranţa şi me în vederea creşterii indici­
creşterea exigenţei în respecta­ tivitatea muncii în abatajele citorilor din exploatare a spo­ efectul binefăcător al aplicării mele lovituri de tîrnăcop Ie-a dieri să se angajeze la combi­ a pornit din nou cu mai mul­ lor de utilizare a agregatelor
rea normelor de tehnica secu­ exploatării se ridică ia o medie rit cu aproape 200 lei pe lună consecvente în viaţă a măsuri­ dat pe şantierul naţional Ag- nat. Rămînerea lor la secţia tă hotărîre în muncă. îmbunătăţirii calităţii produ­
rităţii muncii, la noi se desfă­ de peste 7,5 tone pe post, faţă — avem în faţă un tablou con­ lor elaborate de conducerea nita-Botorca, de unde a _ ple­ furnale a fost dictată de sen­ Maturitatea politică, expe­ selor, reducerii nivelului de
timentul de a nu fi acuzaţi
şoară ample lucrări pentru crea­ de numai 4,25 tone realizat în vingător al grijii ce o are parti­ partidului asupra accelerării cat la Bumbeşti—Livezeni. A de frică sau laşitate. Desigur, rienţa profesională i-au adus cheltuieli materiale pe unita­
mai lucrat pe şantierul naţio­
te de produs. Puţini sînt însă
de fiecare dată din partea co­
ritmurilor de dezvoltare, can­
rea unor condiţii optime în trimestrul III anul trecut, adi­ dul pentru detaşamentul nostru titativă şi calitativă, a activi­ nal „Snagov", iar în 1948 a pe parcurs, acest sentiment legilor un plus de stimă şi acei care să întrunească la­
subteran. In prezent, se lu­ că în perioada premergătoare mineresc". tăţii economice şi politice Ia venit împreună cu alţi zeci s-a transformat într-o pasiu­ încredere, sentiment care şi-a olaltă toate aceste calităţi, aşa
crează intens Ia construcţia trecerii la aplicarea jtrogramu- Alcxe Furdui, tehnician, se­ de tineri la Hunedoara. Pînă ne pentru această meserie, pe găsit corespondentul în votul cum le întruneşte Nicolae
noii sta'ii de degazare, care va lui de masuri stabilit ae partid". cretarul organizaţiei de partid, minele din Valea Jiului. aici, nimic deosebit. Nu a fost cît de aspră, pe atît de nobilă lor unanim de a-1 şti secre­ Mărculescu.
fi- ' r ’ oînă la fi- Ioan Moldovan, preşedintele sectorul IV E. M. Lupeni : Părerile exprimate de partici­ şi nici nu va fi singurul care şi apreciată. tar de U.T.C., preşedinte de Biografia lui este un prilej,
nr f n acest comitetului sindicatului de la „Succesele dobîndite în creşte­ panţii la discuţia colectivă, deşi este gata oricînd să răspundă In decursul cdor 25 de sindicat şi apoi secretar de pentru mulţi dintre siderur-
S E.M. Uricani : „Consecvenţa în rea producţiei sînt o urmare personale, reprezintă în fapt cu acelaşi entuziasm şi hotă­ ani, ce au trecut de la acea' partid al secţiei, funcţie ce o giştii huendoreni si, în special
concretizare caracterizează nu directă a progreselor înregis­ opinia tuturor colectivelor mi­ rîre chemării partidului. noapte a lui decembrie 1948, deţine de 16 ani. pentru tineret, de a nu pluti
numai laturile stricte ale pro­ trate în munca de partid, în nereşti din acest mare bazin Transformarea mecanicului- Nicolae Mărculescu a fost pe De numele lui. şi a celor­ în sfera absurdităţilor atunci
ducţiei ci, în aceeaşi ordine de îmbunătăţirea stilului şi meto­ carbonifer al ţării, colective auto, a fostului brigadier în rînd ghiftar, prim-îficărcător, lalţi colegi. Ia formarea căro­ cînd — dornici să se afirme —
priorităţi, îmbunătăţirea condi­ delor de muncă, a întregii ac­ angajate acum cu toate ener­ furnalist, nu a pornit în mo­ ajutor de topitor, topitor, ra a participat efectiv, se lea­ se gîndesc la fapte măreţe.
ţiilor de viaţă ale minerilor. tivităţi politico-educattve. Ur­ giile creatoare de care dispun dul cum foarte mulţi ar fi maistru, iar actualmente mais­ gă cîteva inovaţii şi raţionali­ Pentru că aşa cum rezultă si
Oamenii noştri sînt recunoscă­ mînd pilda conducerii superioa­ în marea întrecere din acest an tentaţi să creadă. Intr-o noap­ tru principal. Trecînd rînd zări importante, precum şi din „cazul" Mărculescu, fap­
tori conducerii partidului că re a partidului, personal a se­ jubiliar, întrecere al cărei fun­ te friguroasă, a lui decembrie pe rînd la furnalele vechi, iniţiativa patriotică bine cu­ tele măreţe nu sînt altceva
tot ce s-a prevăzut în legătură cretarului nostru general, tova­ damental obiectiv este îndepli­ 1948, lipsa unor furnalişti de participînd efectiv la pornirea noscută în întreaga ţară de decît suma tuturor faptelor
cu viaţa lor se îndeplineşte cu răşul Nieolae Ceauşeşsu, de nirea cincinalului înainte de la serviciu a impus conduce­ tuturor furnalelor puse în reducere a consumului speci­ „mărunre" cotidiene.
promptitudine. Din noiembrie consultare permanentă a comu­ termen, progresul rapid al eco­ rii secţiei să facă apel Ia unii funcţiune din anul 1952 şi fic de cocs, respectiv produ­ TIBERIU FRANKFURT
4 a ’73 şi pînă acum, la Uricani niştilor, a muncitorilor şi spe­ nomiei naţionale, înflorirea
iioi un uuicctiT Ceea s-au dat în folosinţă 100 apar­ cialiştilor, de ancorare puter­ multilaterală a patriei.
>