Page 13 - Drumul_socialismului_1974_05
P. 13
t/c h-ţ:w.uim '
Proletari din toate firile, unlfl-vă !
SOLEMNITATEA UNOR DECORĂRI
IA CONSILIUL DE STAT
In prezenţa tovarăşului Ghcorghe Pană, Dumitru Po- gresului al X-lea şi ale Confe
NICOLAE CEAUŞESCU, se pescu, Ghcorghe Rădulescu. Le- rinţei Naţionale ale partidului,
cretar general al Partidului Co onte Răutu, Gheorghe Stoica, întîmpină cu noi şi însemnate
munist Român, preşedintele Re Ilie Verdeţ, Ştefan Voitcc, Con victorii cele două mari eveni
publicii Socialiste România, vi stantin Băbălătt, Cornel Burtică. mente ale anului — a XXX-a
neri la amiază a avut loc so Miron Constantinescu, Mihai aniversare a Eliberării patriei
lemnitatea decorării, prin De Dalea, Mihai Gere, Magdalcna de sub jugul fascist şi Con-,
cret Prezidenţial, a unui mare r-ilipaş, Ion loniţă, Vasilc Pa- greşul al Xl-lea al P.C.R.
număr de muncitori, ingineri, tilineţ. Ion Păţan, Gheorghe In cuvinte calde a mulţumit
ţărani cooperatori, specialişti, Oprea, viceprim-ministru al Costache Trotuş, director ge
cadre de conducere, activişti de guvernului. Constantin Stălescu, neral al Combinatului siderur
partid şi de stat, pentru merite secretarul Consiliului dc Stal, gic Hunedoara, care a spus :
deosebite in muncă şi pentru Ioan Ursu, preşedintele Consi
contribuţia adusă la realizarea liului Naţional pentru Ştiinţă Vreau să folosesc acest pri
obiectivelor stabilite in între şi Tehnologie. lej pentru a vă asigura stima
ANUL XXVI Nr. 6 006 SIMBATĂ 4 MAI 1974 4 PAGINI - 30 BANI cerea socialistă dintre organiza înaltele distincţii ale. Republi te tovarăşe Nicolae Ceauşescu
ţiile judeţene de partid, con cii Socialiste România au fost c.ă siderurgiştii hunedoreni sint
siliile populare judeţene, în inminate de tovarăşul NICOLAE ferm hotărîţi să nu-şi precupe
treprinderi şi institute de cer CEAUŞESCU. ţească nici un efort pentru a
se situa, ca şi în anii prece
T*, cetare şi proiectare in anul Rezultatele obţinute de cei
: denţi, în rindui unităţilor frun
în anul XXX al Etiberâr» fi Congresului al 1973, decoraţi se înscriu în efortul taşe în lupta pentru realizarea
La solemnitate, care s-a des general al clasei muncitoare, ţă exemplară a sarcinilor ce le
făşurat la Palatul Republicii, au rănimii, intelectualităţii, al tu revin.
ritmuri Înalte in întrecerea socialista luat parte tovarăşii Emil Bod- turor oamenilor muncii, fără Vă informăm că am început
naraş, Maxim Bcrghianu, Elena deosebire dc naţionalitate, care,
pentru realizarea cincinalului înainte de termen Ceauşescu, Ghcorghe Cioară, sub conducerea înţeleaptă, clar bine şi activitatea din acest an.
Lina Ciobanu. Floria n Dănăla- văzătoare. a Partidului Comu In primele 4 luni, am depăşit
che. Emil Drăgănescu, Janos nist Român, în frunte cu se
Fazckas, Petre Lupu. Manea cretarul său general. îndeplinesc
Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, cu abnegaţie hotărîrile Con (Continuare în pag. a IV-a)
0 nouă şi decisivă j In avans Cuvintarea tovarăşului
| fafă de grafic
etapă în marea \ In cadrul I.A,5. „Avicola* NICOLAE CEAUŞESCU
î Mintia se prevede ca în a-
: cest an sî se pună in func
ţiune o nouă capacitate de
I producţie pentru 7 000 tone
întrecere j ţie, in valoare de 145 mili- Aş dori să vă adresez tuturor rea obiectivelor sale înainte de tea de a înfăptui programul e-
carne depui. Această investi-
Stimaţi tovarăşi,
laboraţ de Congresul al X-lea
termen. (Aplauze puternice).
I oane Iei, v* fi dată în ex-
Nu aş putea să nu adresez
| ploatare, datorită hărniciei celor care aţi fost distinşi as încă o dată felicitări oamenilor şi Conlerinţa Naţională în ve
derea făuririi societăţii socialiste
tăzi cu ordine ale Republicii
: manifestate de constructorii muncii din Bucureşti, organiza multilateral dezvoltate, ridicării
Iffl Industrie judeţului cumulează de la incepirtul anului j de la şantierul nr. 2 al T.C. Socialiste România cele mai ţiei de partid, care au realizat României pe noi trepte de ci
o producţie industrială suplimentară în valoare de I Deva şi a preocupării benefi- calde felicitări în numele Co si planul pe primele patru luni vilizaţie materială şi spirituala,
114,2 milioane lei I ciarului pentru asigurarea mitetului Central, al conducerii ale acestui an cu o depăşire de asigurării unui nivel de viaţă
j proiectelor şi utilajelor cu de stat, al meu personal şi să tot mai ridicat, tot mai demn
0 Sporul de producţie faţă de plan a trecut de 10 000 ; două luni înainte de terrne- vă urez noi succese în activi circa 400 milioane lei, crcînd
tone la fontă, 30 000 tone la oţel ţi aproape 60 000 tatea dumneavoastră. (Aplauze astfel condiţiuni pentru reali poporului nostru, a înfloririi
tone la cărbune net 1 nul planificat. Numai in pri- puternice). zarea înainte de termen a sar continue a patriei noastre li
j mele patru luni ale acestui Doresc să adresez, de aseme cinilor de plan pe acest an şi bere şi independente. (Aplauze
R Planul de investiţii pe 4 luni - îndeplinit in propor i an planul de lucrări s-a rca- nea, felicitări celorlalţi tovarăşi înfăptuirea cincinalului în patru puternice).
ţie de 101,3 la sută. j lizat astfel : 22,8 milioane lei care vor fi distinşi jîn aceste ani şi jumătate. (Aplauze în Am sărbătorit cu două zile
I la totalul investiţii şi 18,8 delungate). în urmă 1 Mai. Nc-am rea
Odată cu sărbătoarea muncii de la 1 Mai, colec ! milioane Iei la construcţii zile cu ordine şi medalii ale mintit eu acest prilej că, exact
tivele hunedorene au încheiat o primă şi rodnică etapă : montaj faţă de 15 şi respec- Republicii Socialiste România. Fără îndoială, succesele obţi cu 35 de ani în urmă — sint
din marea întrecere închinată celei de-a XXX-c aniver : tiv 10 milioane lei. Distincţiile acordate constituie nute in dezvoltarea economiei aici cîţiva tovarăşi care au par
sări a Eliberării patriei şl Congresului al Xl-lea al de fapt aprecierea rezultatelor noastre naţionale se datoresc ticipat la sărbătoarea de atunci
P.C.R., aducînd contribuţii de valoare la îndeplinirea j Punerea cu două luni mai obţinute în 1973. Aş dori însă abnegaţiei cu care muncitorii, — 1 Mai 1939 s-a transformat
cincinalului înainte de termen. j devreme în funcţiune a aces- să folosesc acest prilej pentru ţăranii, intelectualii, toţi oa
I tei investiţii va permite rea- a adresa calde felicitări tuturor menii muncii, fără deosebire dc într-o puternică manifestare
Bilanţul încheiat după 4 luni de întrecere din acest oamenilor muncii, cu prilejul naţionalitate, înfăptuiesc politi împotriva fascismului şi războ
an este edificator pentru eforturile şi preocupările sus ; lizarea unei producţii supli- In realizarea stîlpilor hidraulici la înalţi parametri calitativi, zilei dc 1 Mai, şi pentru re ca Partidului Comunisr Român, iului, numărîndu-se printre pu
lăcătuşul Aurel Vlaic şi sudorul Marin Holeanu, de ia F.S.H.
ţinute ale organizaţiilor de partid şi colectivelor indus ■ mentare de peste o jumăta- Vulcan, au o contribuţie de scamă. zultatele obţinute în îndeplini ce corespunde pe deplin inte tinele manifestări din Europa
triale din judeţ în realizarea ritmică a planului şi an : te de milion de lei. rea planului pe anul 1974 pînă reselor vitale ale întregului po care au avut loc în condiţiile
gajamentelor asumate. De la începutul anului şi pînă por. (Vii aplauze). cînd fascismul era în ofensivă,
la 1 Mai, industria hunedoreană a acumulat un volum la această dată. (Vii aplauze). după Munchen. Poporul român,
Rezultatele pe care le dobîn-
suplimentar de producţie industrială care se ridică la La Autobaza de transporturi Hunedoara Rezultatele pe cei trei ani ai dim in dezvoltarea economică sub conducerea comuniştilor. în
peste 114,2 milioane lei. Acest spor s-a obţinut în cea cincinalului, precum si rezul se reflectă nemijlocit în creşte alianţă cu socialiştii, cu alte
mai mare parte pe seama creşterii productivităţii mun tatele obţinute pe primele pa forţe democrate şi-a exprimat
cii cu 981 lei pe salariat, faţă de prevederile perioadei. tru luni ale acestui an — pla rea bunăstării materiale şi spi voinţa de * face totul pentru
Demn de remarcat este faptul că la amplificarea depă Hotărî re şi consec venţă în gospodărirea nul este realizat în condiţiuni rituale a întregului popor, creea a împiedica ascensiunea fascis
şirilor de plan a contribuit hotărîtor intensificarea acti bune, obţinîndu-sc faţă dc a- ză condiţii ca prevederile pla mului, instaurarea dictaturii
vităţii industriale in luna aprilie, cînd întrecerea în cin nul trecut o producţie mai nului cincinal cu privire la fasciste în România. A fost o
stea zilei de 1 Mai s-a ridicat la noi cote. Astfel, in mare cu circa 15 la sută — ne creşterea veniturilor oamenilor dovadă a maturităţii clasei
cea de-a patra lună a anului, productivitatea muncii in cu eficientă a dau deplina încredere că şi în muncii să fie nu numai reali muncitoare, a posibilităţilor de
industrie a sporit faţă de plan cu 2,2 la sută, iar pla acest an sarcinile planului vor zate, ci chiar depăşite în mod care dispunea atunci poporul
nul producţiei globale s-a depăşit cu 2,9 la sută. fi realizate în bune condiţiuni, substanţial. Se adevereşte deci,
Creşterile valorice au un corespondent real în rea In mod firesc, în cadrul pre Toate acestea, grefate pe fondul şoferi plecau în cursă fără bu- asigurîndu-se realizarea cincina încă o dată. că stă în mîinile
noastre, ale tuturor, ale, între
lizarea peste prevederi a unui mare volum de produse ocupărilor colectivelor Autoba unor preocupări susţinute de şon la: rezervorul de benzină. lului şi a angajamentelor oame
vitale pentru accelerarea progresului economiei naţio zei de transporturi Hunedoara, gospodărire judicioasă a carbu Se pierdea cel puţin o jumătate nilor muncii privind îndeplini gului nostru popor, posibilita {Continuare în pag. a IV-a)
nale. Astfel, energeticienii de la Mintia ou produs şi un loc de primă importanţă îl ranţilor şi lubrifianţilor, au-.de- de kilogram pe..zi. La peste 500
furnizat suplimentar aproape 58 milioane kWh energie ocupă folosirea cu maximum terminat. ca în primul trimestru de maşini vă daţi seama ce
electrică. Minerii din Valea Jiului au ridicat ştacheta de grijă a carburanţilor. Mun al anului să se economisească însemna ? Sau un alt caz. îna
realizărilor peste plan la aproape 60 000 tone cărbune citorii şi specialiştii de aici, mai mult de 175 003 litri ben inte, autovehiculele parcate în
net, minerii din Poiana Ruscăi la 910 tone fier în mi în frunte cu comuniştii! caută zină, 7 003 litri motorină şi a- afară veneau să se alimenteze
nereu marfă, iar cei din cadrul C.M. Deva la 18 tone ca, prin realizările obţinute, să proape 20 003 litri uleiuri. E- la autobază. Zilnic se iroseau i
plumb, 15 tone zinc şi 54 tone cupru in concentrate. se înscrie armonios şi rodnic în conomiile obţinute echivalează mai mult de 260 Iiiri benzină.
Siderurgiştii se prezintă după 4 luni eu cele mai bo acţiunea de amploare naţionala cu necesarul de carburanţi pen Lunar aceasta reprezenta can ale Republicii Socialiste România
gate şi valoroase realizări. Furnaliştii de la Hunedoara iniţiată şi condusă de partid, tru efectuarea a peste 1,6 mi titatea necesară efectuării a
şi Călan au trecut de 10 000 tone fontă dată peste privind economisirea energiei, lioane tonc-kilometrice şi par 250 000 tone-kilometrice. Aceste
plan. O cifră rotundă au înregistrat şi oţelarii — mai combustibililor şi carburanţilor. curgerea a circa 7 000 km. „supape" de risipă au fost blo
bine de 30 000 tone oţel peste plan, cifră care întrece Pledează pentru această apre — Desigur, pentru a obţine cate. Ieri după-amiaza a avut loc, Parascliiva C. Beia, rectificator, gramare a producţiei C.S.H. ;
angajamentul asumat pe întregul an. Producţia supli ciere aplicarea unui program aceste rezultate s-au stabilit întărirea ordinii şi discipli Ia Deva, intr-un cadru solemn, mecanică II — C.S.H. ; Lazăr Gheorghe Gh. Vasiu, prim-se
mentară de cocs se situează la 2 764 tone, iar cea de de măsuri eficiente pentru înlă sarcini concrete, pornind de la nei formează un alt factor. In in prezenţa tovarăşilor Ioachim Cb. Ciocoiu, Iaminator şef, cretar al Comitetului munici
laminate finite la 17 300 tone. turarea transporturilor neraţio conducere pînă la cei ce ex troducând aparatele tahograf la Moga, prim-secretar al Comi laminor profile mici, C.S.H. ; pal de partid Hunedoara.
tetului judeţean de partid, pre
Întreprinderilor cu ponderea hotărîtoare in economia nale, folosirea autocamioanelor ploatează maşinile — ne spunea bordul autovehiculelor, urmă şedintele Comitetului executiv Valentin N. Crăciun, şef atelier Ordinul „Steaua Republicii
proiectare, I.J.P. ; Cornel C.
inginerul Nicolae Iacob, şeful
rim riguros respectarea distan
judeţului li se alătură numeroase alte unităţi. Colecti- şi a celorlalte mijloace de trans autobazei. Am întocmit în a- ţelor, restricţiile de viteză şi al Consiliului popular judeţean, Crişan, maistru electrician, oţe- Socialiste România" clasa a
IV-a tovarăşilor : Clement G.
port Ia capacitatea nominală, cest sens un plan de măsuri. O timpul de exploatare. Vichcnte Bălan, prim-vicepre- lăria electrică C.S.H. ; Constan Negruţ, prim-secretar al Comi
{Continuare in pag. a ll-a) utiliz.area din plin a remorcilor parte din ele par minore. Noi M. FILCEA şedinte al Comitetului executiv tin S. Dan, inginer şef, secţia tetului, municipal de partid Pe
auto, asigurarea unor reparaţii le-am dat însă atenţia cuveni al Consiliului popular judeţean, 0. 5.M. II — C.S.H. ; Ghera- troşani ; Vasile V. Paţan, şef
şi întreţineri de bună calitate. tă" tuturor. De pildă, mulţi (Continuare în pag. o ll-a) Constantin Dumitrescu, David sim Z. Felea, instructor al Co sector, Comitetul judeţean de
Lazăr şi Ştefan Almăşan, se mitetului judeţean de partid ; partid.
cretari ai Comitetului judeţean Cornel L. Florea, şef atelier
Ordinul „23 August" clasa a
de partid, Aurel Nistor, vi proiectare, I.J.P. ; Teodor T. IV-a tovarăşilor: Loghin I. Di-
CAMPANIA AGRICOLA DE PRIMA VARA cepreşedinte al Comitetului Florea, lăcătuş, şef echipă la neş, prim-secretar al Comitetu
executiv al Consiliului popular
minor 800 — C.S.H. ; Marius
judeţean, şi Brîncoveanu Pogca, A. Goia. şef atelier proiectare, lui orăşenesc de partid Brad ;
preşedintele Consiliului judeţean 1. J.P.; Gheorghe St. Matei, se Mircea P. Lăsconi, instructor,
al sindicatelor, festivitatea cretar al Comitetului munici Comitetul judeţean de partid.
In unifăţile consiliului infercooperatist lila în minării de ordine şi me pal de partid Deva ; Ion I. Unui număr de 51 tovarăşi
In toate cele 8 cooperati dalii ale Republicii Socialis Maier, Iaminator, şef de echipă, li s-au conferit medalii ale
Republicii Socialiste România.
ve agricole de producţie te România unor muncitori, laminorul de benzi — C.S.FI. ;
existente in raza oraşului Ritmul de execuţie a lucrărilor cadre de conducere din econo Iulia T. Nicov, arhitect, pro In numele celor decoraţi an
Călan — ne-a comunicat to mie, activişti de partid şi dc iectant principal, I.J.P. ; Ghcor- luat cuvîntul tovarăşii Ale
varăşul Ionel Hodorog, se stat. glie I. Nistor, sondor şef fore- xandru Pop, Lazăr Ciocoiu şi
cretarul comitetului orăşe de irigaţii trebuie accelerat Tovarăşul Victor Coca, se ză, I.J.P; Nicolae Gli. Novac, Ghcorghe Vasiu, care, mulţu
nesc dc partid, primarul o- cretarul Comitetului executiv secretar al comitetului de partid mind conducerii de partid şi
al Consiliului popular judeţean, E.M. I.upeni ; Liviu G. Oros, de stat pentru distincţiile pri
a dat citire decretului prezi arhitect, proiectant principal, mite, s-au angajat să nu precu
B Toate problemele legate de exploatarea în cele mai rea întocmai a programului de unităţile consiliului intercoope- denţial prin care pentru meri I.J.P. ; Gheorghe P. Pavcl, in peţească nici un efort pentru
bune condiţiuni a sistemelor de irigaţii — rezolvate cu maxi udări la toate culturile. Cum ratist Ilia ? Aceasta este între te deosebite în muncă şi con giner şef. uzina cocsochimicâ înfăptuirea neabătută a politi
Au încheiat mum de operativitate. se .acţionează pentru folosirea barea la care am căutat. răspuns tribuţia adusă la realizarea o- C.S.H. ; Alexandru A. Pop, şef cii interne şi externe a parti
B Pentru extinderea irigaţiilor — toate sursele de apă forţelor şi mijloacelor la amc- in raidul întreprins în mai bicctivelor stabilite în întrece atelier proiectare I.J.P. ; Gheor dului şi statului nostru.
să fie folosite în mod judicios. najaiea sistemelor de irigaţii în multe cooperative agricole. rea socialistă dintre organizaţi ghe I. Roşală, director tehnic, In încheierea festivităţii, to
semănatul B Acţiuni concrete, eficiente pentru folosirea completă ile populare judeţene, între I.J.P. ; Florian I. Stanciu, in varăşul Ioachim Moga, în nu
a suprafeţelor amenajate pentru irigat şi extinderea în conti FOLOSIM JUDICIOS MIJLOACELE prinderi şi institute dc cerce structor, comitetul de partid mele biroului Comitetului ju
nuare a acestora. ŞI POSIBILITĂŢILE LOCALE tare şi proiectare în anul 1973 C.S.FI. deţean dc partid şi al Comite
H Apa si fie folosită în mod chibzuit, economicos la s-au conferit : Ordinul „Steaua Republicii tului executiv al Consiliului
raşului — s-a încheiat semă irigarea integrală a suprafeţelor amenajate în sistemele locale. GURASADA. Aici am avut rîului Mureş şi al pinului Va „Ordinul Muncii" clasa a Socialiste România" clasa a popular judeţean, a adresat
natul porumbului în ziua de lea Mare, care traversează te II- a tovarăşilor: Ludovic I. IlI-a tovarăşilor : Ştefan Gh. cel or distinşi cu ordine şi me
ca interlocutori pe tovarăşii
7 Mai. Folosindu-se la în Organele locale de partid şi necesar ca în fiecare să se or Emil Brînda, secretarul comi renurile cooperativei, avem Andrica, Iaminator la lamino Almăşan, secretar al Comitetu dalii calde felicitări pentru suc
treaga capacitate maşinile şi. de stat, conducerile unităţilor ganizeze acţiuni concrete, efi deci posibilitatea să aspersăm rul de 1300-1000 C.S.IT. ; Ni lui judeţean de partid ; Remus cesele obţinute în activitatea
lucrîndu-se în schimburi pre agricole socialiste şi cadrele d; ciente la executarea lucrărilor tetului comunal dc partid, pri apa direct din sursă şi s-o re colae G. Burtică, lăcătuş spe- 5". Păţan, contabil şef C.S.H. ; lor, urîndu-le ca şi pe viitor
marul comunei, şi Ioan Oargăr
lungite. s-a reuşit ca in ziua specialişti au sarcina de a ac de amenajări şi reamenajări a inginerul şef al cooperativei. fulăm pe canale, de unde este cialisr, reparaţii siderurgice Gavril G. Pocola, inginer şef, să dobindcască rezultate tot
de I Mai să fie semănate ţiona cu fermitate şi răspunde suprafeţelor de teren destinate dirijată prin brazde spre cul C.S.H. ; Gheorghe N. Călugării, secţia reparaţii siderurgice mai valoroase în traducerea în
155 ha, iar in zilele de 2 şi re pentru amenajarea şi iriga a fi irigate, precum şi pentru — îndată după constituirea turi. Irigăm în acest fel în cocsar, uzina cocsochintică C.S.IT. ; Boris M. Teodorov, viaţă a sarcinilor trasate de
5 mai ultimele 100 hectare rea unor suprafeţe cit mai a se executa programul de u- comandamentului comunal —- treaga suprafaţă cultivată cu C.S.H. ; Teodor T. Fiţiu, oţe- inginer, şef birou, serviciul pro partid.'
din cele 555 planificate. mari de teren în fiecare comu dări la toate culturile, îndeo spunea secretarul comitetului cartofi — 40 ha —, cultură de lar, topi tor şef, O.S.M. II —
tV nă şi unitate agricolă socialistă. sebi la legume şt cartofi. comunal dc partid — s-a ela la care avem planificat să ob C.S.H. : Constantin I. larem-
O veste îmbucurătoare ne-a Organele locale de partid, borat şi programul de acţiune ţinem în. acest an o producţie schi, director. Institutul jude
Aceasta constituie un factor e-
transmis şi primarul comu senţial în obţinerea de produc consiliile populare, organizaţii privind finalizarea sarcinilor ce record de 30 000 kg la hectar. ţean de proiectări ; Silviu Vio- In atenţia cititorilor !
nei Boşorod, Ieronim Grccu. le de tineret, conducerile uni ne revin. Avem în plan să re- In acest scop, terenul în , care rel I. Samoilescu, inginer şef,
amenajăm 48 ha şi să facem a-
Cooperativa agricoli din a ţii sporite la toate culturile, tăţilor agricole socialiste tre menajări noi pe 50 ha. Toate s-au plantat cartofii, a fost fer laminoare C.S.H.
ceasta localitate a îndeplinit mai ales în condiţiile cind pă- buie să întreprindă largi ac reamenajărilc sint gara şi s-a tilizat cu 40 tone gunoi de „Ordinul Muncii" clasa a Ziarul „Drumul socialismului" îşi în
planul Ia însăminţarea po niîntul simte nevoia acută de ţiuni dc masă la care să fie mo trecut la udat. grajd la hectar, iar înainte de III- a tovarăşilor : Traian T. cetează, astăzi, apariţia cotidiană. începînd
rumbului. evîdciiţitndu-sc me apă. Pentru realizarea in ter bilizate toate forţele de la sate, — Pentru irigat — spunea plantare s-au administrat 400
canizatorii Ladislau Rozoti, men a obiectivelor prevăzute în întreaga ţărănime — tineri şi inginerul şef — avem un asper kg superfosfat la hectar şi la Achim, arhitect, proiectant de săptămîna viitoare, ziarul va apărea, în
Nicolae Topor şi Alexandru programele de irigaţii trebuie vîrstnici, elevi — pentru acce sor şi o motopompă. Terenul principal; I.J.P. ; Viorel M. fiecare marţi, în 8 pagini.
Rozoti. mobilizate şi folosite toate for lerarea ritmului de execuţie a Barbu, maistru principal lami-
ţele şi mijloacele locale. Este lucrărilor de irigaţii şi realiza nostru fiind situat pe malul (Continuare In pag. a ll-a) nator, laminorul 1300 —C.S.H.;
r
POPULARIZAREA CIŞT1GĂTOAREA AU ÎNCEPUT ce prin sat. facă El pîrîulu! pro o NOI OBIECTIVE nată, au început construc
şi-au
pus
să-l
ţia
unui
grajd
LEGISLAŢIEI CONCURSULUI CONSTRUCŢIA UNUI nouă albie şl s-o adîn- IN CONSTRUCŢIE capacitate nou cazare cu pen o
de
MAGAZIN SĂTESC cească pe cea veche, du tru ton de animale. Fun
In 30 aprilie s-a finali pă caz, pe o lungime de In cadrul staţiunilor de
Comitetul executiv al zat la Bucureşti con In satul Lunca, comun cel puţin " km. pentru a mecanizare a agriculturii daţia noului adăpost este
gata şi în prezent se Iu-
Consiliului popular jude cursul „Recunoaşteţi in Bala de Criş, cetăţenii ar se evita inundaţiile. Lu se află in construcţie pa O- *
ţean a luat măsura reor terpretul ?“, organizat pe început construcţia unui crarea se realizează prin tru secţii noi — respe
ganizării colectivului ju bază de buletine de par magazin sătesc. Acest o- contribuţia tuturor locuito tiv la Gurasada. Sima
deţean pentru organiza ticipare de către Asocia biectiv se realizează prin rilor satului. drei. Ruşi şi Peşttş. De
rea şi coordonarea activi ţia oamenilor de teatru. contribuţia în muncă şi semenea, în această lut
tăţii de popularizare a le Concursul, care şi-a pro în bani a locuitorilor, LIVADA SATULUI se începe şi construeţ
gislaţiei. Din colectiv fac pus să contribuie la membri ai cooperativei de noului complex S.M. .
popularizarea dramatur din Hunedoara.
parte jurişti, lucrători ai consum. S-a procurat Anul acesta, prin mun
unor organe judeţene, se giei originale româneşti piatra pentru fundaţie şi că voiuntar-patriotică. ce
şi a actoxiior de presti tăţenii din satul Cinciş IN CONSTRUCŢIE -
cretarii consiliilor popu giu al scenei naţionale, a cărămida necesară înălţă au plantat peste 900 pomi
lare municipale, orăşe avut un ecou deosebit şi rii construcţiei. In la aceste fructiferi — peri, meri. UN GRAJD CU
se
zile
lucrează
săpa
neşti şl comunale, alte In rindui iubitorilor de rea şi turnarea fundaţiei. nuci şi piersici. Livada de 100 DE LOCURI
cadre cu funcţii de răs »Ttă din judeţul nostru. pomi fructiferi a satului
pundere In domeniul ju Un argument pentru a- PENTRU EVITAREA sporeşte deci. O contribu Ţăranii cooperatori di
risdicţiei. Membrii colec ceasta este şi faptnl că ţie In muncă şl mult su Boz, comuna Brănişc.
tivului au fost împărţiţi printre ctştigătoril pre INUNDAŢIILOR flet au adus In această pentru a asigura spaţii!
pe localităţi, avînd răs miului Intil (un magneto acţiune locuitorii Anton necesare de cazare imn
punderi şl sarcini concre fon) s-a numărat şi Ma Cetăţenii din satul Fln- gului efectiv de • animat
C.A.P. Velei. Tînărul mecanizator Ştefan Deac, utecist, !n toag au început lucrările Pupăză. Cristina Tonaş, al fermei zootehnice, ca
săminţează ultimele suprafeţe de porumb pe ogoarele acestei u- te pe linia popularizări) riana Sicoe. din Rapoltu de decolmatare a văii pi- Tanţa şi Petru Aida, Pe re In acest an înregis
nităţt. Şi aici lucrarea s-a Încheiat. legislaţiei In vigoare. Mare, judeţul Hunedoara, rlului Fintoagului, ce tre tru Vlad. trează o creştere însem