Page 18 - Drumul_socialismului_1974_05

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 6007 ® MARJI 7 MAI 1974
■BZ5EEuux^

PYrghiâ eficace de ridicare rapidă a productivităţii muncii
LAMINATE PESTE PLAN
HUNEDOARA. Colectivul
laminorului „800“ de la Hu­
nedoara, cinstind prin succese Perfecţionarea tehnicităţii
în muncă cele două mari e- 9 <5
venimente din acest an, a
laminat pînă în prezent peste
prevederi mai mult de 2 400 şi organizării producţiei
tone de oţeluri de înaltă ca­
litate şi a înregistrat economii
în valoare de 750 000 lei. Finalizarea în bune condîţiuni talitatea compartimentelor între­ precum şi amplificarea cercetării
în luna aprilie pe loc de şi înainte de termen a actualului prinderii. Acesta vizează cu pre­ geologice în zonele adiacente ză-
frunte s-a situat schimbul C, cădere modernizarea activităţii în cămîntului actual, spre a identifi­
condus de maistrul Niţă Do- cincinal pune în faţa colectivului subteran. Am întreprins măsuri de -
bre, care a laminat peste plan, întreprinderii noastre sarcini deo­ atragere în circuitul valorificării ca şi promova în exploatare noi
de la începutul anului, 820 to­ sebite în ce priveşte ridicarea ra­ a unor importante rezerve de rezerve. în paralel cu aceasta, ur­
ne de oţel. pidă a productivităţii şi eficienţei mărim sistematizarea exploatării în
muncii. Acest obiectiv trebuie să-l minereu cu conţinut scăzut, pre­ abataje, intensificarea exploatării
REZULTAT AL atingem prin acţiuni şi masuri de cum şi din haldele de la suprafa­ zonelor dispersate, raţionalizarea
HĂRNICIEI Şl PRICEPERII perfecţionare a tehnicităţii şi or­ ţă. In abataje s-au extins metode­ aprovizionării tehnico-matcriale, a
ganizării producţiei. le de mare productivitate, extră- transportului şi celorlalte activi­
TELIUC. La puţul secţiei Urmînd consecvent această ori­ gîndu-se în prezent prin aceste tăţi legate dc buna desfăşurare a
Teliuc-cst din cadrul I.M. Hu­ entare, specialiştii şi muncitorii din metode circa 38 la sută din pro­ procesului productiv. Am stabilit
nedoara s-a executat recent o întreprinderea noastră acţionează ducţia totală de minereu. Tot în să dezvoltăm mecanizarea muncii,
lucrare în premieră — demon­ pentru dezvoltarea activităţii pe această perioadă am încheiat acţi­ în care scop sînt în curs de asi­
tarea şi schimbarea bandajelor unea dc mecanizare a optraţiuni- milare o seamă de utilaje adecva­
de frînare a tobelor maşinii de seama factorilor de perfecţionare lor dc manevrare a - vagoneţiior la te specificului lucrărilor din sub­
Comunistul Tratau
ean,
extracţie. . După mai multe zi­ tehnică, tehnologică şi organiza­ rampele principale ale puţurilor, teran şi de la suprafaţă. maistru miner Ia sectorul Valea
le de angajare totală a munci­ torică a producţiei. Pe această ca­ iar prin asimilarea în producţie Fireşte că în acţiunea de spori­ Morii al I.M. Barza, printr-o
torilor sub conducerea ingine­ le, în actualul cincinal, producti­ proprie a unor maşini şi utilaje am re a productivităţii, un rol hotărî- organizare judicioasă a echipe­
condu­
rului Cornel Zăvoianu şi a vitatea muncii înregistrează o di­ ridicat gradul de mecanizare în tor îl au brigăzile de mineri şi lor din revirul pe care-1 realiza­
ce,
de
lună
obţine
lună
maistrului principal Nicu Spa- namică ascendentă. In primele 4 subteran. La uzina de preparare, sectoarele fruntaşe, a căror expe­ rea în proporţie de 105 la sută
nache, lucrarea a fost termina­ luni din acest an, productivitatea a sarcinilor de plan.
tă cu 48 de ore mai devreme, planificată a fost depăşită cu 18,3 datorită perfecţionărilor aduse la rienţă înaintată căutăm să o Foto GII. ÎMPĂRAT
executîndu-se în paralel şi o la sută, obţinîndu-se în acelaşi instalaţii, se realizează o valorifi­ generalizăm. Faptul că, în în­
care superioară a metalelor cone­
revizie generală a instalaţiei de timp un spor de 7,2 la sută faţă trecerea ce o desfăşurăm în
extracţie, precum şi schimba- ■ ^ de realizările anului trecut. xe. cinstea jubileului celor trei
rea bacurilor de la ambele mo- Evidenţiind dinamica producti­ Sarcinile mobilizatoare care ne decenii de la Eliberare şi a inovaţie şi eficienţă
lete. vităţii muncii, este de subliniat că revin pînă la finele cincinalului şi Congresului al Xl-lea al P.C.R., HUNEDOARA. în cadrul uzi­
S-au evidenţiat în mod deo­ necesitatea de a ridica în ritmuri colectivul nostru dobîndeşte re­ nei nr. G Hunedoara Combinalul reali­
si­
de
la
derurgic
s-au
sebit muncitorii Nicolae Cris- volumul de producţie suplimenta­ mai înalte productivitatea muncii zultate de valoare în creşterea pro­ zat, în perioada scursă din acest
tolţan, Ioan Barna, Ştefan Va- ră obţinut prin creşterea rodniciei ne determină să acţionăm mai in­ ductivităţii muncii constituie o an, economii de energie electri­
combustibil
totalizînd
3,1
zilon, Ioan Mîndreş, Gheorghe muncii, ne-a permis să acumulăm tens pentru perfecţionarea produc­ garanţie fermă a îndeplinirii exem­ că şi kWh şi respectiv 18 000
milioane
Cordon, Vasilc Ilievici, Petru pînă în prezent un avans de 5,7 ţiei. Ne preocupă în mod deose­ plare, înainte dc termen, a pre­ tone combustibil convenţional.
Paraschiv, Vasile Bostan. luni în îndeplinirea prevederilor bit atragerea în circuitul econo­ vederilor cincinalului. Acestea s-au obţinut ca urmare
cincinalului. a aplicării în practică a unui
SUCCESELE FORESTIERILOR mic a noi rezerve de minereu mai număr de GÎ0 inovaţii şi raţiona­
Procesul dc perfecţionare teh­ sărace care se pretează exploatării Ing. IOAN POPA lizări, îndeosebi Ia laminoare,
PETROŞANI. Măsurile luate nică şi organizatorică cuprinde to­ globale la suprafaţă şi în subteran, directorul I.M. Barza furnale şi oţelării.
de forestierii din Valea Jiului
pentru valorificarea cît mai su­
perioară a „aurului verde" al
pădurilor s-au concretizat în Bătălia pentru o producţie spo­ rol hotărîtor. Atît eu cît şi to­
realizări de prestigiu obţinute rită de laminate, care se desfă­ Cînd creşte eforful de gîndire varăşii mei de pe celelalte schim­
pe frontul muncii în perioada şoară la laminoarele „bluming-, buri manevrăm în aşa fel foar­
ce a trecut din acest an. Planul semifabricate" din combinatul fecă, îneît facem tăierea şiitajc-
hunedorean, este însoţită de ac­
producţiei valorice a fost de­ şi acţiune colectivă lor din aproape în aproape, pî­
păşit cu 8,5 la sută, producti­ ţiuni consecvente pentru reduce­ nă la eliminarea completă a re-
vitatea muncii înregistrînd spo­ rea consumului dc metal şi ridi­ tasurii.
ruri însemnate, iar planul sor­ carea pe această bază a eficienţei -Ţ- Nu încape îndoiala că în
timental a fost depăşit la buş­ economice. De la începutul cin­ secţia noastră spiritul gospodă­
cinalului şi pînă acum, la bl u-
teni de fag, lobde industriale minguri, consumul de metal înre­ Scade dinamic resc şi exigenţa în utilizarea me­
şi cherestea. talului s-au consolidat puternic
gistrează o scădere apreciabilă. La — conchide tehnicianul Gheor-
REFOLOS1REA ARMĂTU Rli-OR oţelul necalmat, acesta reprezin­ ghe £erban, secretarul comitetu­
tă 0,52 kg oţel lingou pe tona de
METALICE blumuri, la „calmat", 16,02 kg consumul de metal lui de partid de la bluming-se-
pe tonă, iar la oţel pentru ţevi mifabricatc. Aceasta însă nu în­
DÎLJA. La sectorul Livezeni 14,23 kg pe tonă. seamnă că nu dispunem de re­
al minei Dîlja a fost pusă în Economistul Ion Diaconescu surse nevalorilicate. De aceea a-
funcţiune o nouă presă pentru apreciază : vem în vedere desfăşurarea de
reprofilat armături, metalice. E- — Diminuarea consumului are prindem îmbrăţişează toate com­ — De noi depind mult cali­ noi acţiuni în aceasta direcţie —■
xecutată sub coordonarea mais­ loc în dinamică. Spre exemplu, la partimentele producţiei. în mod tatea şi consumul de meial — finalizarea unor lucrări de inves­
trului Petru Vasiu şi a şefu­ ora actuală realizăm un consum deosebit avem în vedere respec­ spune muncitorul Gheorghe Pan­ tiţii, extinderea flamării în flux,
lui de echipă Ştefan Lupu, pre­ mai mic faţă de 1973 de 0,17 kg tarea cu stricteţe a regimului de durii, de la maşina de flamare. optimizarea debitării blumurilor
sa va asigura recondiţionarea u- pe tonă, echivalent cu un con­ încălzire a lingourilor, extinde­ Cei care mînuim această maşină şi ţaglelor, perfecţionarea tehno­
nui volum însemnat de armă­ sum efectiv mai redus cu circa rea flamării cu oxigen la peste avem grijă să îndepărtăm de pe logiilor de încălzire şi laminare,
turi metalice pentru lucrările 1 000 tone de metal. Faţă de ac­ un milion de tone de blumuri în suprafaţa blumurilor atît cît es­ creşterea calificării şi specializării
de pregătire. tualele norme de consum avem acest an, asigurarea intrării blu­ te strict necesar, pentru a evita muncitorilor, maiştrilor şi ingi­
deja o economic de aproape 300 murilor în trenul nr. 1 de la la­ pierderile şi a asigura calitatea. nerilor. Dorim ca prin tot ceea
PRODUCTIVITATE
tone metal, din cele 1 000 tone minorul „750" la temperaturi op­ Un punct cheie în fluxul eco­ ce întreprindem în domeniul re­
RIDICATĂ cît ne-am angajat să economisim time — ceea ce reduce conside­ ducerii consumului de metal, la
pe întreg anul. rabil rebutul, întărirea răspunde­ nomisirii metalului este uriaşa fel ca în întrecerea pentru spo­
HAŢEG. întreprinderea pen­ Realizările sînt de o valoare rii pentru gospodărirea judicioa­ foarfecă de debitare a blumuri­ rirea producţiei dc laminate, să
tru producerea şi industrializa­ certă. La obţinerea lor concură lor. Manevrantul principal, Tra- determinăm realizarea înainte de
rea legumelor şi fructelor din numeroşi factori. Care sînt aceş­ să a metalului, urmărirea balan­ ian Boldura, care lucrează aici, termen a sarcinilor prevăzute
Haţeg realizează — datorită fo­ tia ? — l-am întrebat pe ingine­ ţei de metal pe fluxul bluming explică : pentru anul final al cincinalului.
losirii în mod judicios a utila­ rul Petru Lazăr, şeful secţiei. „1 300", prin calculatorul electro­ — Priceperea cu care coman­
jelor şi a suprafeţelor de pro­ — Măsurile pe care le între­ nic. dăm tăierea blumurilor arc un M. FILCEA
ducţie — o înaltă productivi­
tate a muncii. In primele patru
luni din acest an s-a reuşit să
se obţină o productivitate valo­
rică de 37 965 lei pe cap de sa-» Campania agricolă de primăvară
lariat, cu 1912 Iei mai mare
decît s-a planificat. Aceasta şi
ca urmare a depăşirii planului
la producţia globală cu 541 000
lei şi la producţia marfă cu
1 438 000 lei. Maximă operativitate în executarea lucrărilor agricole!
TEREN IN CIRCUITUL
PRODUCTIV
Obţinerea unor producţii record ultima epocă — ardei, vinete şi rator să execute la timp şi dc ca­ de întreţinere a culturilor de le­
BANPOTOC. Manifestînd o
preocupare sporită pentru gos­ la hectar la toate culturile re­ altele. litate prăşitul manual, potrivit gume, precum şi valorificarea pro­
podărirea judicioasă a terenului prezintă obiectivul căruia se im­ Un loc aparte în preocupările sarcinilor asumate prin angajarea duselor conform graficelor de li­
situat în incinta sectorului zoo­ pune să-i fie subordonate, în a- actuale îl ocupă întreţinerea cul­ suprafeţelor în acord global, este vrare încheiate cu C.L.F.
tehnic, Ia C.A.P. Banpotoc s-a ceastă perioadă, toate eforturile turilor. Deoarece ploile care au posibil şi necesar totodată ca toa­ O subliniere aparte se cuvine
introdus în circuitul productiv cooperatorilor şi ale mecanizatori­ căzut au favorizat, pe de o par­ te culturile să fie întreţinute în referitor la îndeplinirea obiective­
suprafaţa de aproape un hectar, lor. In legătură cu acţiunile afla­ te, dezvoltarea rapidă a culturi­ mod exemplar. lor stabilite în programul jude­
pe care s-au plantat meri şi peri te pe agenda lucrătorilor ogoarelor, lor, iar pe de alta, creşterea gra­ O deosebită grijă se cere acor­ ţean de îmbunătăţiri funciare.
şi se produc furaje. înainte de am solicitat tovarăşului ing. Mir- dului dc îmburuicnare a terenuri­ dată ierbicidării suprafeţelor dc Comandamentele comunale au da­
aceasta, terenul respectiv nu a- cea Silvestru, director general ad­ lor, este de maximă importanţă grădină afectate culturii de ardei, toria să asigure mobilizarea tutu­
ducea nici un venit cooperati­ junct la Direcţia agricolă jude­ să se intervină operativ cu apli­ încheierea ierbicidării culturii grî- ror forţelor locale, iniţiind ac­
vei. Spiritul de buni gospodari, ţeană, să facă unele precizări. carea praşilelor, a plivitului chi­ ului, acordînd prioritate lanurilor ţiuni de masă, pentru înfăptuirea
în acest caz, se dovedeşte a fi In primul rînd — remarca in­ mic şi manual la cerealele păioa- cu densitate mică, cît «i continu­ sarcinilor de extindere a irigaţiilor
la înălţime. terlocutorul —• este necesar ca e- se. Folosirea sapei rotative îna­ area plivitului manual se înscrie, şi a celor de desecare şi comba­
forturile să fie concentrate la în­ inte şi după răsărirea porumbului dc. asemenea, ca o acţiune de tere a eroziunii solului.
LAPTE Şl CARNE LIVRATE
cheierea grabnică a însămînţării este o lucrare obligatorie căruia maximă urgenţa. Acţionînd cu toate forţele pen­
PESTE PLAN porumbului pe cele circa 2 000 inginerii din unităţile agricole şi Foarte importantă pentru soarta tru îndeplinirea imperativelor pu­
BRETEA MUREŞANĂ. Prin- ha rămase neînsămînţate pînă mecanizatorii au datoria să-i a- recoltei este calitatea lucrărilor se în faţa lucrătorilor ogoarelor
de Conferinţa pe ţară a cadrelor
tr-o mai bună îngrijire şi fura­ la începutul acestei săptă- corde întreaga atenţie. De aseme­ de întreţinere, o verigă esenţială
jare a animalelor s-a reuşit ca mîni. Legumicultorii sînt confrun­ nea, trecerea cu toate forţele la constituind-o asigurarea unei den­ de conducere din agricultură, este
prevederile privind livrările la taţi cu sarcina de a finaliza neîn- aplicarea primei praşile la culturi­ sităţi optime de plante la hectar pe deplin posibil ca producţiile
fondul de stat pe 4 luni să fie tîrziati semănatul fasolei şi castra­ le de cartofi şi sfeclă se înscrie la fiecare cultură. La sfeclă rări- planificate şi angajamentele asu­
depăşite. In total s-au livrat veţilor, precum şi plantatul ver- ca o lucrare decisivă în tehnolo­ tul trebuie făcut cu întreaga răs­ mate în întrecere de către unită­
18 936 litri lapte, cu 6 000 li­ zei de vară. Concomitent, o par­ giile stabilite pentru sporirea pro­ pundere, sub supravegherea direc­ ţile agricole din judeţul nostru
tri !n plus, şi 10 000 kg carne, te din forţe să fie mobilizate la ducţiei la hectar. Prin folosirea tă a specialiştilor. să fie realizate exemplar.
cu S 000 kg mai mult. pregătirea terenului pentru plan­ Ia întreaga capacitate a utilaje­ Cu intensitate sporită se impu­
tarea sortimentelor de legume din lor şi urmărind ca fiecare coope­ ne să fie continuate şi lucrările N. TÎRCOB