Page 2 - Drumul_socialismului_1974_05

g ; DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 6 003 © MIERCURI 1 MAI 1974

ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ-LA COTE MAXIME ÎN ANUL JUBILIAR

IGA RODNICĂ A FIECĂRUIA—TEMELIE A EDIFICĂRII SOCIALISTE

EH3.33S2 SasOăiAlk

VASILE ADAM, secţia de me­ tem trei utecişti. Mă uit la şi maşini. Dacă fiecare ştie ce
md® a hm®©faemmm CaşVan Gavrilă şi nu-mi vine are de făcut, dacă climatul de 'Â firman met mm
canizare Hărău :
să cred că un fost şofer dc
ordine şi disciplină domneşte în
„Cînd ai ambiţie profesiona­ cursă lungă s-a apucat să facă secţie, obţinem rezultatele dorite".
lă, e imposibil să nu reuşeşti mecanizare în agricultură, şi o .
de. stfihm) ftmtîe # să realizezi ceea ce ţi-ai pro­ pîneşte combina „Gloria" de parcă Destoinicia şi iscusinţa sînt m comandamentul
tace In cel mai înalt nivel. Stă-
pus. Nu greşesc cu nimic dacă
spun ca noi, mecanizatorii, sîn­ de cînd e lumea a lucrat cu atribute care caracterizează şi
tem permanent în întrecere. De ea. Dar nici noi ceilalţi nu ne activitatea mecanizatorilor din
aceea trebuie să ne perfecţio­ lăsăm mai prejos. Adevărata secţiile de la C.A.P. Şoimuş si
năm continuu, să fim la curent meserie se învaţă aici, în secţie, Cristur. Pic că este vorba de "mpml mi
cu tehnologiile moderne care mînuind tractorul si maşinile a- Ion Panica, Horia Cutean, Io-
Două colective muncitoreşti ducţie suplimentară de 7 000 FLOREA MITRICA, maistru in se aplică. Avem obiective preci­ gricole. Aşa am procedat şi sif Răbulea, Gheorghe Dorn,
de prestigiu — siderurgistii hu- tone laminate, iar prin folosi­ sectorul IV : se de îndeplinit. Vedeţi, acum eu. Dc cind am terminat şcoa­ sau despre alţi tractorişti, se
nedoreni şi minerii de la Vul­ rea chibzuită a metalului şi re­ merg din cîmp acasă cu bici­ la, sistema dc maşini s-a schim­ cuvine să le aducem numai
can — au adresat tuturor uni­ surselor energetice am econo­ „Brigăzile din sectorul nostru cleta. In anii trecuţi, cursele bat, dar şi nni ţinem pasul cu cuvinte de laudă, aşa cum de-
tăţilor din industriile metalur­ misit 300 tone metal, 2,8 mi­ lucrează toate peste plan şi cu­ în gol le făceam cu tractorul. tot ceea ce apare npu. Au ve­ altlel fac şi cooperatorii din u- Intelecttialitatea patriei, în- suri, brigăzi artistice dc agita­
gică şi carboniferi ale ţării, însu­ lioane mc gaz metan şi aproa­ mulează de la începutul anului Acum sîntem angajaţi în între­ nit şi mai vin în secţie şi elevi nităţile deservite, pentru mo­ mănunchind savanţi, artişti, ţie, solişti, teatru".
fleţite chemări la marea între­ pe 500 000 kWh energie elec­ şi pînă în ajunul lui 1 Mai, dul cum înţeleg să-şi aducă con­ cărturari, specialişti aparţinînd
cere pentru întîmpinarea glo­ trică". peste 11 000 tone de cărbune în cerea pentru economisirea dc practicanţi, viitori mecanizatori. tribuţia la sporirea rodniciei celor mai diferite generaţii, ro­ Dr. GHEORGHE FLOREA, se­
riosului jubileu de 30 de ani de plus. Cel mai bine merge în combustibili şi lubrifianţi. Apoi, Consider că c greşit ca uneori mâni, maghiari, germani şi dc cretarul comitetului de partid
1* ^Eliberarea patriei şi a Con­ Ing. IONEL CINDEA, locţiito­ întrecere brigada comunistului mai este ceva foarte important. ei sînt ţinuţi să facă doar .cu­ pămîntului, la materializarea o- alte naţionalităţi, urmează cu de Ia Spitalul judeţean Deva :
gresului al Xl-lea al P.C.R., cu rul secretarului comitetului de Nicolac Stoian, care a realizat Randamentul nostru depinde răţenie pe la ateliere. Să li se bicctivelor stabilite în actualul încredere partidul comuniştilor, j
1
noi şi remarcabile contribuţii partid do la C.S. Hunedoara : în multe zile din acest an ran­ cincinal în domeniul agricultu­ participă cot la, cot cu ceilalţi „Noi, comuniştii de la Spita­
la îndeplinirea cincinalului îna­ damente de peste 12 tone de de felul cum îngrijim utilajele acorde încredere, tisă fie puşi să rii. oameni ai muncii la întreaga lul judeţean din Deva, ne-am
inte de termen, la accelerarea „Puternic stimulaţi de confe­ cărbune pe post. La fel de bine cu care lucrăm. In secţie sîn- lucreze şi ei direct pe tractoare N. TlRCOB viaţă socială şi politică a ţării, propus, în acest sens, o seamă
progresului economic al patriei. rirea de către primul preşedin­ muncesc şi oamenii din brigă­ aduce prin munca sa avîntată de obiective, reieşite din ma­
Ca înalta lor responsabilitate te al României socialiste, tova­ zile iui Antal Gheza şi Florin o contribuţie de seamă la ridi­ rile îndatoriri şi sarcini pe care
muncitorească, de atîtea ori do­ răşul Nicolac Ceauşescu, a „Or­ Petrescu. Practic, putem spune carea edificiului socialist, la în­ partidul ni le-a pus în faţă. Aş
vedită îa fapte, siderurgistii şi dinului Muncii” clasa I, pen­ că nu există în sector miner, Sporeşte mîn florirea României noi, la făuri­ aminti unele dintre ele : dez­
minerii şi-au propus angaja­ tru a treia oară consecutiv în maistru Sau inginer care să nu r y.v<:p&& rea viitorului fericit al poporu­ voltarea, modernizarea şi creş­
: ,
mente mobilizatoare şi, într-o acest cincinal, siderurgiştii noş­ dorească şi să nu acţioneze cu toa­ lui. Intelectualitatea este as­ terea nivelului calitativ ai a-
deplină unanimitate, au hotărît tri, în frunte cu comuniştii, ri­ tă fermitatea pentru cîştigarca tăzi produsul înălţării spre cul­ sistenţei medicale, îndeosebi a
să pună în valoare toate ener­ dică întrecera socialistă la cele titlului de sector fruntaş în în­ frumos fl confort a localităţi ocrotirii vieţii şi sănătăţii ma­
giile lor creatoare pentru a fi mai înalte cote pe care lc-a cu­ trecere pe Valea Jiului”. tură, spic ştiinţă, spre cunoaş­ mei şi copilului, a tineretului ;
in primele rînduri ale marii în­ noscut vreodată combinatul, în tere a fiilor oamenilor muncii . îmbunătăţirea şi creşterea exi­
treceri. întreaga sa existenţă de 9 de­ Ing. EMIL MURU, directorul de la oraşe şi sate. Legată prin genţei activităţii de prevenire
cenii. Intîia zi de mai o cin­ E.M. Vulcan :
Bilanţul realizărilor dobîndi- Nu trebuie cercetări înde­ gospodăreşti şi de înfrumuse­ IUSTIN FOPA, vicepreşedinte mii de fire de masele largi şi combatere a îmbolnăvirilor,
te pînă în ajunul zilei de săr­ stim eu depăşiri de 45 milioa­ „Un calificativ excepţional lungi, nici analize ample pen­ ţare a oraşului nostru. Ei au al Consiliului popular al ora­ a bolilor transmisibile, supra­
bătoare a muncitorilor de pre­ ne lei la producţia marfă şi 83 tru a vedea concret, la faţa realizat lucrări într-adevăr im­ populare, ea este parte inte­ vegherea permanentă a condi­
comuniştilor,
acordat
trebuie
tutindeni demonstrează că cei milioane lei la marfă vîndută tuturor minerilor de la exploa­ locului, cum nivelul de confort presionante. întreaga activitate şului Orăştie : grantă a întregului popor, de­ ţiilor de igienă ; îmbunătăţirea
ce au avut onoarea de a lansa şi încasată, cu un plus de 12 şi civilizaţie al fiecărei locali­ a crescut mult ca intensitate şi votată fără margini cauzei so­ asistenţei cu medicamente a
„‘Avem deputaţi cu multă
chemările la Întrecere îşi înde­ milioane lei valută la export, tarea noastră pentru înalta res­ tăţi de pe harta judeţului a amploare. Asociaţiile de loca­ iniţiativă în organizarea şi fi­ cialismului şi comunismului. populaţiei ; perfecţionarea pre­
ponsabilitate şi dăruire cu care
plinesc cu cinste datoria de a cu 8 milioane lei economii şi abordează problemele complexe crescut, s-a amplificat şi tari acţionează bine. A fost or­ nalizarea acţiunilor edilitar-gos- gătirii profesionale a întregu­
fi In frunte. 60 milioane lei beneficii supli­ Prof. NICOLAE CRĂCIUN, di­
mentare. Toţi cei aproape 20 000 ale realizării planului şi anga­ diversificat, pentru a răs­ ganizată şi o asociaţie a micilor podăreşti şi de înfrumuseţare a lui personal sanitar, dezvolta­
de siderurgişti sînt de neclintit jamentelor înscrise în chemarea punde pretenţiilor noastre locatari, care exercită, un pu­ oraşului. I-aş numi, dintre rectorul Şcolii generale de 10 rea conştiinţei sale socialiste în
TEODOR FlflU, prim-topltor în necontenită creştere. Nu e- ternic rol educativ în rînduri-
Sa oţelărla Martin nr. 2 i în hotărîrea lor de a dobîndi la întrecere. Avem marea sa­ mulţi, pc loachim Morar şi Vir- ani Blâjeni : vederea respectării normelor e-
şi în al patrulea an al cincina­ tisfacţie de a afirma, în pra-‘ xista oraş care să nu aibă azi le copiilor. Ei au devenit a- gil Pîrvu. împreuna cu alegăto­ ricii şi echităţii, a deontologiei
lului titlul de colectiv fruntaş glii zilei de 1 Mai, că Vulcanul un „oraş nou”, bulevarde şi cum vajnici apărători ai fiori­ rii din circumscripţiile lor, au profesionale ; utilizarea cu efi­
„Noi ne-am angajat să dăm străzi noi, parcuri, zone şi spa­ lor, pomilor şi zonelor verzi aic „In contextul etapei de fău­
în acest an 20 000 tone de oţel în întrecerea socialistă pe ţară”. păşeşte în fruntea tuturor ex­ ţii verzi, pomi şi arbuşti orna­ oraşului. Cetăţenii au în­ iniţiat acţiuni pentru introdu­ rire a societăţii socialiste mul­ cienţă sporită a resurselor ma­
ploatărilor miniere din Valea
cerea apei potabile, extinderi şi
peste plan. Colectivul nostru, Jiului. O dovedeşte cu priso­ mentali, flori, multe flori, în- ţeles să realizeze frumosul şi amenajări de trotuare şi zone tilateral dezvoltate, prezenţa teriale şi financiare ; îmbună­
Sn frunte cu comuniştii, s-a în­ PETRU A1LINCAI, miner, şef sinţă bilanţul ce-1 închinăm tr-un cuvînt, frumuseţe şi con­ să-l păstreze. Peste tot cor să verzi, au sprijinit lucrările dc intelectualilor în economia ru­ tăţirea activităţii de cercetare
trecut pe sine. Echipele de oţe- de brigadă s sărbătorii muncii. Prin creşte­ fort. modernizăm străzile, se anga­ demolare a clădirilor vechi din rală şi în viaţa locuitorilor sa­ ştiinţifica medicală şi valorifi­
lari conduse de Ioan Cloşcă, rea productivităţii muncii în a- jează să participe la muncă, în locul unde se află în construc­ telor a fost clar stabilită de carea în practică a acesteia ;
Ioan Băncescu, Barbu Iordache, „Cînd s-a lansat chemarea, bataje cu peste 400 kg pe post. In fiecare localitate, iniţiato­ vederea înfăptuirii acestor lu­ ţie supermagazinul, au plantat conducerea de partid şi dc stat. creşterea eficienţei muncii de
Ioan Baştea, Minase Simcndro- eu şi ortacii mei ne-am spus colectivul a acumulat o pro­ rii, oamenii de inima şi acţiune crări. Intr-un cuvînt, aş spune arbori ornamentali, pomi fruc­ Pe aceste considerente, în co­ îndrumare şi control.
nie, Arîton Bucur şi alţii au răspicat cuvîntul : „Vom da dc sînt comuniştii, deputaţii. Uno că locuitorii oraşului ag înţe­ muna Blăjeni a fost clarificat Sîntem pe deplin conştienţi
tiferi, flori. în cinstea Zilei
îndeplinit angajamentul anual fiecare om cîte o tonă de căr­ ducţie suplimentară de cărbune ra dintre ei le-am cerut păre­ les ca oraşul lor trebuie să de­ Muncii, a fost predat şi un bloc aportul fiecărui intelectual la că finalizarea cu răspundere co­
de aproape 21 000 tone, ceea
în cinstea zilei de 1 Mai. De­ bune mai mult în fiecare zi”. rile. Şi le-au spus cu inima des­ vină „grădina lor de flori şi viaţa socială şi cultural-cduca- munistă a acestor deziderate va
păşirea planului de producţie Astăzi, după 100 de zile efec­ ce întrece angajamentul anual chisă, angajîndu-sc să facă din verdeaţă”, în care să-ţi fie drag cu 20 dc apartamente confor­ tivă, astfel îneît contribuţia in­ ridica prestigiul intelectualului
prin creşterea indicilor de utili­ tiv lucrate din acest an, pot să prevăzut în chemare. Aceste munca depusă în numele fru­ sa trăieşti”. tabile, pentru salariaţii între­ dividuală şi de ansamblu a in­ nostru medical. In felul acesta
zare. .reducerea consumului de spun că nu ne-am abătut de la realizări se concretizează şi în mosului şi confortului o per­ prinderilor şi instituţiilor din telectualilor să fie substanţială. medicul — ca specialist profe­
metal, refractare, combustibil şi angajament. Brigada pe care o amplificarea valorii producţiei manenţă a vieţii şi activităţii MARiA MEDREA, deputată, oraş". Intelectualii din comuna sionist, ca om de cultură şi ce­
energie, ne-au ajutat să rea­ conduc a realizat un randa­ marfă, unde avem deja o depă­ lor. Aceasta pentru că există Haţeg : noastră au contribuit substan­ tăţean — va răspunde prin
lizăm şi un mare volum de e- ment mai marc cu 1 tonă dc şire dc aproape 3 milioane lei. ferma şi adevărata convingere ION RĂDULESCU, primarul ţial la realizarea tuturor in­ fapte încrederii şi sarcinilor pe
conomii ia preţul de cost —• a- cărbune pe post. Aşa am reu­ De asemenea, pentru prima că facem totul pentru noi ! „Di n totdeauna, haţcginilor oţeşuiui Petrila : dicatorilor dc dezvoltare a e- care partidul ni le-a pus în
proape 13 milioane lei”. şit să înscriem pe graficul în­ oară în acest cincinal, mina conomiei locale şi de formare faţă”.
trecerii, în cinstea zilei de 1 noastră se încadrează în chel­ ELISABETA DAN, deputată, le-a fost drag să-şi vadă oraşul „Prin munca patriotică a ce­ a conştiinţei sociale şi politice
Mai, peste 1 600 ţorje de căr­ tuielile planificate, realizînd la Petroşani : frumos, plin de verdeaţă şi tăţenilor au fost realizate o
Ing. PETRU OPRIŞ, şeful sec­ preţul dc cost şi o economie flori. Au muncit şi muncesc cu a locuitorilor din Blăjeni. Con­ VALERIA STOIAN, instructor
ţie! (I furnale : bune peste plan. Alături de seamă de lucrări de larg inte­ cret, acestea s-au materializat
brigăzile lui Catană Vespasian, de 0,03 lei pe tona de cărbune „Sîntem, într-adevăr, mîndri spor şi hărnicie pentru a-şi a- res : trotuare, străzi, zone verzi, în cîtcva obiective care fac la Comitetul judeţean pentru
Grigore Cojocaru şi altor for­ extras. Bilanţul închinat zilei de realizările obţinute la Pe­ tinge acest scop. Noi, deputaţii, baze sportive, reparaţii de dru­ cultură şi educaţie socialistă :
„Furnaliştii noştri sînt în de 1 Mai ii apreciem ca o so­ ce am făcut ? Am fost mereu mîndria realizărilor noastre.
măsură să raporteze rezultate maţii fruntaşe, am contribuit lidă bază de intensificare a în­ troşani, pe linia înfrumuseţării alături de ei, le-am ascultat pă­ muri comunale, plantări dc Este vorba dc participarea tu­
1
deosebite în creşterea volumu­ ca sectorul II, în care lucrez, trecerii în cinstea măreţelor c- suie continue, a ridicării gradu­ surile, le-am cooptat propuneri­ pomi şi multe altele. Aş zice că turor intelectualilor la antre­ „In acest an jubiliar, cînd
lui ''şi eficienţei producţiei. La sa treacă de plus 4 000 tone venimente ale acestui an jubi­ lui său edilitar, de confort şi le, i am mobilizat la acţiuni, niciodată hărnicia cetăţenilor narea sătenilor privind realiza­ vom trăi două evenimente de
sărbătoarea muncii ne prezen­ cărbune extras suplimentar”. civilizaţie. Ne putem mîndri ş? noştri, prestată în numele fru­ rea sarcinilor economice înscri­ însemnătate crucială pentru
( liar, întrecere în care colec­ cu o bază sportivă la Institutul fii oamenii dacă vad că propu­ mosului, al ridicării nivelului
tăm cu o depăşire de aproape tivul nostru aspiră cu ardoare nerile, , cuvîntul lor se ia în se în planul comunei, ţintnd destinele ţării, activiştii cultu­
6 000 tone fontă, şi cu o eco­ DUMITRU SANAUCEANU, mi­ la locul întîi pe ţară”. dc mine, cu un ştrand, cu pes­ seama, participă cu mic şi ma­ edilitar şi gospodăresc al Pctri- seamă că în acest sector se de­ rali sînt chemaţi să fie în frun­
nomie de 850 tone cocs. Mer- ner, şef de brigadă : te 40 de hectare dc verdeaţă în rc Ia acţiuni. Trebuie doar ca lci, n-a fost mai amplă,^ mai pun eforturi susţinute de cătro tea acţiunilor cultural-artistice,
gînd în acest ritm, vom înde­ i ★ oraş, cu cei aproape 15 000 de aceste iniţiative să fie bine con­ plină de răspundere civică, ca organele locale de partid şi de să contribuie cu toată capaci­
plini angajamentele anuale pînă „Noi, cei care pregătim vii­ Remarcabile bilanţuri ale pomi plantaţi, 2 500 metri li­ duse şi organizate. De pildă, în în acest an !".• stat. In acest sens, colectivul tatea lor la înrîurirea pozitivă
la aniversarea celor 3 decenii toarele abataje, avem un cu- hărniciei, dăruirii şi responsabi­ niari de garduri vii etc. Sînt primăvara aceasta, munca vo- ☆ dc conferenţiari, brigada ştiin­ a programelor educaţionale, să
de la Eliberare şi vom fi în vînt greu de spus în asigura­ lităţii în muncă, nobile aspira­ lucrări frumoase, amenajate în luntar-patriotică desfăşurată la Este o realitate dc netăgă­ ţifică, alcătuite din cadre di­ participe activ la instruirea for­
1
fruntea întrecerii cu furnaliştii rea la timp a capacităţilor dc ţii spre vîrful ierarhici frunta­ mare parte prin munca harnică Haţeg valorează aproape 2 mi­ duit — zestrea de frumos şi dactice şi alţi intelectuali din maţiilor artistice dc amatori.
de la Galaţi, Reşiţa, Călan şi producţie, în creşterea ritmu­ şilor în marca întrecere închi­ a cetăţenilor, de la copii la pen­ lioane lei, cu jumătate de confort a vieţii fiecărui oraş comună, au luat contact direct In ansamblul acţiunilor cultu­
Vlahiţa". rilor extracţiei. Ca urmare, îm­ nată aniversării celor trei de­ sionari, în fruntea cărora depu­ milion peste ceea ce ne-am sta­ şi sat, a fiecăruia dintre noi se cu cetăţenii în cauză, dc la ral-artistice preconizate pentru
preună cu ortacii mei am ho- cenii de la Eliberarea patriei taţii Alexandru Kovacs, Iosif anul celei de-a XXX-a aniver­
tărît ca lunar să realizăm cel Cotoţ au fost mereu exemple bilit la început. La aceste rea­ îmbogăţeşte necontenit, tot om la om, au izbutit să-i an­ sări a Eliberării patriei, mişca­
IOAN ŞERBAN, manevrant şi Congresului al Xl-lea al ceea ce întreprindem şi reali­
principal la bluming „1300“ t puţin 100 metri de lucrări de P.C.R. — iată ce caracterizea­ de iniţiativă şi hărnicie”. lizări, deputaţii Ioan Gapro- treneze şi să-i determine la au- rea artistică de amatori din ju­
pregătiri. In fiecare din aceste ză astăzi activitatea colectivită­ zanu, Rozina Pop, Ghcorghe, zăm este în folosul nostru. De todepăşire, astfel ca să înţelea­ deţul nostru şi-ş conturat un
prime patru luni, ne-am res­ ION ŞIPOŞ, şeful biroului Pvip, Ioan Mariş au contribuit aceea, astăzi, cînd cinstim mun­
„Creşterea producţiei de la­ ţilor muncitoreşti dc la Hune­ gă rostul şi rolul lor în con­ amplu şi variat program de
minate finite depinde hotărîtor pectat cuvîntul. Prin efortul doara şi Vulcan. gospodărie comunală şi locati- din plin. Am amenajat o baza ca, aducem prinos recunoştinţa textul strădaniilor şi unirii în­ manifestări, omagiu fierbinte
de munca noastră. De aceea, nostru şi al altor brigăzi, s-ati Pe platformele de foc ale vă de la Consiliul popular al sportivă complexa pe strada M. noastră celui care a conferit tregului popor în jurul parti­ adus patriei şi partidului la
ne-am angajat să dăm în plus realizat pe exploatare aproape furnalelor şi cuptoarelor deo­ oraşului Brad : Viteazul, 1,1 hectare dc zone muncii aureola dc datorie de dului şi a tovarăşului secretar măreţul jubileu.
ie acest an, în cinstea măreţe- 300 metri lucrări de pregătire potrivă, ca şi în abatajele din a- verzi noi, peste 5 000 de Ilor; onoare — Partidului Comunist general, Nicolae Ceauşescu. Participînd Ia marele con­
f or evenimente, 24 000 tone în avans, ceea ce permite co­ dîncuri, se dă o bătălie tenace „Aş remarca caracterul per­ au fost deja plantate precum şi Român ! S-a apelat îndeosebi la cali­
manent şi deliberat al partici­
blumuri şi ţaglc de relaminare, lectivului nostru ca în întîm­ nu doar pentru cifrele din gra­ pării cetăţenilor la acţiunile 500 dc pomi ornamentali". G. IGNAT tatea unor intelectuali destoi­ curs republican al formaţiilor
să reducem consumul de metal, pinarea celei d:-a XXX-a ani­ fic. Ci, mai presus de toate, se nici, care se bucură de stimă artistice de amatori, ce a fost)
energie şi combustibil. Rapor­ versări a Eliberării patriei şi trudeşte din răsputeri la înno­ iniţiat Ia nivelul ţării, judeţul
tăm, acum, de 1 Mai, că ne o- Congresului al Xl-lea al P.C.R., bilarea tradiţiei şi mîndriei şi respect printre cetăţeni, de nostru va fi ca întotdeauna o
norăm exemplar îndatoririle. muncitoreşti. a utiliza metode moderne de prezenţă marcantă. Nouă, ac­
Sporind indicii de utilizare a să dezvolte şi mai mult extrac­ informare şi convingere, prin
agregatelor, am obţinut o pro­ ţia de cărbune !“. LAURENŢIU VISKI intermediul unor teme speci­ tiviştilor culturali ne revine
sarcina de a orienta repertoriul
fice şi adecvate. Astfel, s-au
mM folosit, la căminele culturale şi formaţiilor spre lucrări inspi­
rate din trecutul glorios dc
prezenţă pe grupe de case, — răspunzîn- luptă al clasei muncitoare şi' al
dtt-sc concret chemării intelec­
partidului comunist, din eve­
tualilor de la Buceş, de a pres­
em nimentele actului de la 23 Au-
pe ptmu tăţi cultural-cducative, — ex­ " gust 1944, din măreţele reali­
ta un număr sporit de activi­
» zări ale celor trei decenii de
puneri, simpozioane, mese ro­
edificare a unei noi orînduiri
tunde, seri de experienţă ştiin­ sociale. Cîntecul revoluţionar,
Mecanizarea agriculturii a de­ gîndesc şi cum acţionează ei ION PESCARU, secţia de me­ ţifică, jurnale vorbite, prin care patriotic şi muncitoresc, teatrul
venit una din coordonatele de­ pentru transpunerea în fapte a canizare Banpotoc : cetăţenii au fost atraşi să apli­
cisive ale modernizării «si inten­ sarcinilor cu care sînt confrun­ ce în viaţa de toate zilele im­ politic, poezia militantă, dansul
sificării producţiei în această taţi ? „Sînt localnic şi n-aş vrea perativele societăţii noastre. cu temă, spectacolul cu puter­
ramură dc bază a economici să-mi fac meseria de rîs în fa­ nice valenţe edflcative se cer
•noastre naţionale. Ca urmare, NICOLAE LUPUŢ, secţia de ţa cooperatorilor. Intr-un timp, S-au remarcat în acest sens ca­ incluse cu precădere în progra­
mecanizatorii reprezintă un de­ mecanizare Deva, locţiitorul se­ deşi am făcut şcoala de meca­ drele didactice Nicolae Iga, Iu­ mul fiecărei formaţii. Aici îşi
taşament de frunte al lucrăto­ cretarului organizaţiei U.T.C. nizatori, am lucrat la Ruşchiţa. lian Cismaşu, Gh. Ştefan, Ca­
rilor ogoarelor, ei situîndu-se pe S.M.A. : Mi-am dat însă seama că ade­ nei Miheţ, Cornelia Oncu, Ma- poate demonstra priceperea şi
în primele rînduri ale ofensi­ vărata satisfacţie şi realizare ria Ioniţă, Gheorghe Ciur, dr. competenţa, pregătirea politico-
vei pentru obţinerea de recolte „Să fii totdeauna în frunte n-o pot găsi decît practicînd în Tibcriu Dclapcta. ideologică, fiecare activist cul­
bogate, .pentru realizarea politi­ — este deviza după care mă satul meu meseria J5e care mi-am Ca mijloc de antrenare a u- tural. Desigur, angajamentul
cii partidului în domeniul dez­ conduc. Anul trecut am fost ales-o. Nu este prea uşor. Eu nui număr cît mai mare dc ce­ nostru este străbătut de răs­
voltării agriculturii. declarat fruntaş pe staţiune şi ştiu însă că trebuie să fii per­ tăţeni la acţiunile din comuna
manent la datorie, să înfrunţi
doresc să fiu exemplu şi în
Angajat cu toate forţele în capriciile naturii, să execuţi noastră s-au folosit şi progra­ punderea ce o avem în faţa
marea întrecere pentru îndepli­ acest an, deşi într-o unitate lucrările cu conştiinciozitate. mele artistice, care sînt pre­ partidului şi îl vom transpune
nirea înainte de termen a obi­ unde toţi mecanizatorii sînt Nu o dată am făcut zi din zentate cu regularitate în fie­ în fapte întocmai !“.
buni, este greu să te detaşezi,
ectivelor actualului cincinal, co­ înţeleg că a te situa în frunte, noapte şi zi plină de muncă din
1
lectivul dc muncă al Staţiunii în activitatea noastră, a meca­ ziua de odihnă. înţeleg că asta care sat. S-âu prezentat spec­ GH. I. NEGREA
pentru mecanizarea agriculturii nizatorilor, nu înseamnă doar este o datorie a oricărui co­ tacole ale formaţiilor de dan- N. STANCIU
Deva se prezintă la această a îndeplini planul de venituri munist, a oricărui mecanizator.
dată cu succese de prestigiu, stabilit pe tractor, ci trebuie Aşa doresc să-mi cresc si copi­
concretizate în avansul de 4 să execut lucrările agricole la lul, pe Daniela, elevă pe clasa
luni cîştigat în înfăptuirea sar­ timp şi de calitate, deoarece I, să aibă respect şi dragoste Satul Jeledinţi este o aşeza­ realizarea planului de contrac­ am început repetiţiile la două pus ca la averea noastră ob­ FLOAREA CIOCĂNILA, coo­
cinilor de plan ce-i revin în pe­ producţiile obţinute pe terenu­ de muncă. Căci cine munceşte, re plăcută. Casele înălţate pe tări şi achiziţii cu 34 capete piese: una în limba română, in­ ştească să mai adăugăm încă peratoare fruntaşă :
rioada 1971—1975. In prima rile unde lucrăm măsoară cu s-o recunoaştem cinstit, cîştigă coline lasă să li se vadă de de­ porci, 20 capete tineret bovin. titulată „Cînd chitara e dc o zestre de 200 000 lei. Şi o
campanie a anului record pen­ exactitate felul cum am mun­ bine. Nu mă laud, dar notaţi parte zidurile masive, vopsite 18 000 litri lapte şi alte produ­ prisos", şi alta în maghiară, vom face. Avem cu ce şi din „Eu nu sînt născută în Jele­
tru producţia agricola, mecani­ cit. Vedeţi, acum însămînţez că luna trecută, în martie, am cu alb ori în culori pastel. Şi se din gospodăriile noastre. , Ketrec“, pe care în curînd o ce. In acest an, vom cultiva dinţi. Am venit aici după băr­
;
zatorii au pornit cu hotărîrea ajuns la peste 2 600 lei. Noi, Trăim şi muncim într-o strînsă să le prezentăm pe scenă. Nu tutun pe o suprafaţă de 10 ha, bat, din satul Cărbuncşti-Gorj.
de a amplifica realizările, de porumb. După ploile care au mecanizatorii, sîntem pregătiţi ferestrele sînt mari şi curate ca unitate. Aşa după cum ne în­ ne dăm în lături nici cînd e am însămînţat grîu pe 250 ha Dar mă simt de parcă aş trăi
căzut, terenul se lucrează mai
cerul vara. Sînt numai con­
a face totul pentru ca^ activi­ greu, se încarcă roţile semănă­ să facem faţă întregului volum pe aceste meleaguri de cînd
tatea ce o desfăşoară^ să-şi gă­ torii si pot apărea goluri în de lucrări, să ne aducem în­ strucţii mari, trainice, ce scot m-am născut. Există o înţele­
sească corespondent în creşte­ cultură. De aceea, din cînd în treaga contribuţie la obţinerea în evidenţă că oamenii din a- gere şi o armonie între noi, fe­
rea producţiei la hectar în coo­ cînd, mă opresc şi le curăţ. producţiilor planificate de ceastă aşezare au o viaţă pros­ Înfrăţiţi în muncă ş idealuri
meile, între locuitori în gene­
perativele agricole deservite^. Dacă m-aş gîndi numai să-mi C.A.P. Semănatul porumbului peră, demnă. Cine sînt ei şi cu ral, îneît ţi-e drag să spui că
Chemarea Conferinţei pe ţară fac norma, aş păgubi unitatea îl terminam de mult dacă nu ce se ocupă ? Răspunsul l-am eşti din Jeledinţi. Prietenele
a cadrelor de conducere din a- şi economia naţională. Ne-am ne cam încurcau ploile. Odată aflat de la patru femei care mele cele mai bune sînt de na­
gricultură a avut şi are un pu­ încadrat cu semănatul în epo­ cu sămînţa am dat şi azotat, trăiesc şi muncesc în satul Je­ vaţă părintele nostru, drag tu­ vorba să organizăm acţiuni de şi vom pune porumb pe 180 ţionalitate maghiară. De la ele
ternic ecou mobilizator în rin- ca optimă stabilită. Mai puţin cîte 100 kg la hectar. Densi­ turor — Partidul Comunist înfrumuseţare. Ne maturizăm ha. Vrem ca de la fiecare cul­
dui mecanizatorilor dc la S.M.A. dc 10 zile a durat această lu­ ledinţi. Am ales femei pentru Român”. şi ne împlinim într-o deplină tură să obţinem un plus peste am învăţat să vorbesc şi eu
Deva, care consideră că mate­ crare pe care am făcut-o îm­ tatea c peste 50 000 plante la că în cooperativa agricolă de armonie". planul iniţial stabilit de 100 ungureşte. Stînd toată ziua ală­
rializarea exemplară a planului preună cu Petru Florea. I-am hectar. Aşa că ne gîndim, lu- producţie care fiinţează aici de OLIMPIA IAR, secretara or­ kg la hectarul cultivat. Cum turi de aceşti oameni, muncind
şi angajamentelor asumate în ajutat şi pe cooperatorii din crînd în acord global, că o să peste 15 ani lucrează aproape ganizaţiei de bază U.T.C. din IRINA VEREŞ, cooperatoare vom putea realiza acest lucru cu ei, trăind şi visînd ca şi ei,
întrecere este o chestiune de Archia, unde cu am semănat avem o recoltă bună. M-aţi în­ numai şi numai femei. cooperativa agricolă de pro­ fruntaşă : se ştie: prin întreţinerea la îi îndrăgeşti”.
prestigiu, de onoare muncito­ întreaga suprafaţă planificată ducţie : timp şi în condiţii bune a cul­ ★
rească. îndemnaţi dc curiozita­ pentru porumb. In cei 8 ani trebat care este cea mai mare EDITA ZUDOR, preşedinta „Aproape toate lucrările din turilor. Ca să putem obţine re­ Patru femei ne-au împărtă­
tea reportericească de a-i cu­ de cînd lucrez pe ogoarele co­ satisfacţie pe care mi-o aduce comisiei de femei : „Nu sîntem prea mulţi tineri cooperativa agricolă le facem zultatele dorite, trebuie însă să şit gîndurile lor despre sat, de­
noaşte pe cîţiva dintre autorii operativei agricole din Deva, munca. Care alta ar putea fi, în sat, darpatîţia cîţi sîntem, numai noi, femeile. Bărbaţii ne unim eforturile. Şi de a- spre oameni. In cuvinte calde
succeselor înregistrate şi anima­ dacă nu producţiile ce se rea­ „In Jeledinţiui nostru trăim ne înţelegem de minune. Acţiu­ noştri sînt angajaţi Ia diferite cest lucru nu ne plîngem. Cînd ele au încercat să ne zugră­
torii întrecerii pentru ,,mai am reuşit să cunosc bine tere­ de cîteva sute de ani laolaltă nile . cultural-cducative le rea­ unităţi economice din oraşul e de muncă, punem mîna, u- vească nu numai, gîndurile lor,
mult şi mai bine”, i-arn întilnit nurile şi pretenţiile cooperato­ lizează în C.A.P. ? Ştiţi bine români şi maghiari. Dar nici­ lizăm împreună, atît tinerii ro­ Oraştie. Deşi lucrăm doar fe­ măr la umăr, români şi ma­ dar şi armonia, trăirile şi des­
odată nu a fost atîta armonie
mâni, cît şi cei dc naţionalitate
mei în C.A.P., totuşi am ob­
în aceste zile de „vîrf" de cam­ rilor faţă de calitatea lucrări­ că asta înseamnă produse mai ca acum între noi. împreună maghiară. La serile literare dez­ ţinut rezultate bune. Averea ghiari. Muncim cu tragere de tinele lor, destine care se îm­
plinesc sub generozitatea parti­
panie pe o parte dintre meca­ lor, Asta mă obligă să respect multe Ia fondul de stat, o viaţă ne realizăm toate sarcinile cr batem opere literare ale scrii­ obştească a crescut în ultimii inimă pentru că ştim că tot dului nostru comunist.
nizatori la locurile lor de mun­ tehnologiile de lucru stabilite mai îmbelşugată pentru coope­ revin satului nostru. Dc pildă, torilor români, dar şi literatură 10 ani cu mai bine de 1 milion ceea ce facem este numai pen­
că, pe „şantierele” piinii. Cum de specialistul unităţii". ratori". noi, femeile, am contribuit la în limba maghiară. De curînd, lei. $i în acest an ne-am pro- tru binele şi în folosul nostru". N. PANAITE5CU