Page 26 - Drumul_socialismului_1974_05
P. 26

DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 6008 • MARŢI 14 MAI 1974                                                                                                     Pag. 3



                                      Societatea te pregăteşte multilateral pentru viaţă




                                        CE OFERI SOCIETĂŢII, TINERE CETĂŢEAN ?





                         Plenară angajare                                                  INTERVIU                     PE           PLATFORMA


                               In întrecere                                              CUPTORULUI TINERETULUI


                                                                                   Mă   opresc   la   cuptorul   unu,   mai  întîi  la  sudori.  După  scurt   oţel. Şi-s bani, nu jucărie.
                     Uteciştii   din   municipiul   Hunedoara,   animaţi   de   puternice
                  sentimente   patriotice,   avînd   o   bogată   tradiţie   muncitorească,   cuptorul   tineretului.   Intru   în   timp,   m-am   transferat   Ia   oţe-   —  S-a întîmplat ?
                                                                                                                lari.
                  obţin   rezultate   care   confirmă   forţa   politică   şi   organizatorică   a   cabina  de  comandă.  Doi  oameni           —   Am  mai  avut  şl  necazuri.
                                                                                 mănîncă.
                                                                                                           mă
                                                                                           Instinctiv
                                                                                                    parcă,
                  tuturor   organelor   şi   organizaţiilor   de   tineret.   Semnificativă   !n   adresez celui mai tînăr i  —  Iţi place ?   Ne-am   luat   porţia,   şi-am   fost
                  acest   sens   consider   conferirea   în   acest   an   —   pentru   a   treia                 —   Ea  început  era  greu.  Dar   mai  atenţi.  Iţi  dă  pe  mină  cup­
                  oară  consecutiv  —  a  drapelului  de  organizaţie  fruntaşă  pe  ju­  —  II caut pe Bucur Cornel...  m-am   învîrfoşat.   Am   fost,   pe   torul,   răspunzi.   Uite,   la   alte
                  deţ  la  acţiunile  de  muncă  voluntar-patriotică  organizate  în  spri­  —  Eu  îs,  îmi  spune,  şi  se  ri­  rînd,   al   treilea   om,   după   aia,   meserii  vezi  ce  faci,  o  piesă  la
                  jinul producţiei.                                              dică de la masă.               şticar.   Din   ’67,   sînt   prim-topi­  strung,   un   motor   montat.   Aici,
                                                                                   —
                                                                                      Aş  vrea  să  stăm  puţin  de
                      Aş dori să evidenţiez organizaţiile U.T.C. din C.S.H.,                                    tor.  Acu’  m-am  învăţat.  Nu  pleo   in  cuptor,  se  vede  cu  aparatele
               |   I.C.S.H., I.M.H., grupul şcolar, liceul nr. 1, liceul nr. 2, care  vorbă.                    de-aici   nici   unde.   Iţi   trebuie   şi  cu  ce  ai  în  cap.  Cu  ce  ai  în­
                                                                                   —  Numa’  un  pic,  se  •  scuză  şl
               |   şi-au adus o contribuţie deosebită la obţinerea acestor rezultate.                           mare   ambiţie   să   rămîi.   Cîţiva   văţat şi mai înveţi.
                     Recenta întîlnire a tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu bi-    iese.  Strigă  ceva  unul  om,  bea   ani...  şi  nu  mai  pleci.  Te  legi.   —   Şi  răzbesc  uteciştii  de  la
               |   roul C.C. cil U.T.C. şi biroul executiv al U.A.S.C.R. a reliefat  apă. Revine.               De-aia   zic.   că   mi-e   cam   ciu­  unu ?
                                                                                   —  De  ce  i  se  spune  „cuptorul
               |   cu pregnanţă că organizaţiile de U.T.C. trebuie să devină or-  tineretului" ?                dă  pe  unii  tineri  care  termină   —  Merg  bine.  Pe  primul  tri­
               Ij  ganisme dinamice de luptă şi muncă, care să nu accepte în       —   Pentru  că  aid  lucrează,  în   şcoala.'  Dau  de  greu  şi  se  duc.   mestru  am  dat  vreo  2  000  tone
                  activitatea  lor  tendinţe  de  formalism,  de  automulţumire,  de  lip­                      Pe  la  control,  pe  la  munci  mat   de   oţel   peste.   Ionică   Costică,
                  să  de  exigenţă.  Iată  de  ce,  comitetul  municipal  al  U.T.C.  a  declan­  toate   schimburile,   tineri.   Aşa   uşoare... Numa’ o ţîră.  Ion  Jurcă,  Cornel  Rusu  sînt  bă­
                  şat   ample   acţiuni   la   lucrările   edilitar-gospodăreşti,   de   inves­  am hotărît mal acu’ un an.  imagina­  Fuge  afară.  Pe  prima  uşă,  zgu­  ieţi iuţi.
                                                                                                   în
                                                                                          vorbind,
                                                                                   Sincer
                  tiţii   de   interes   social,   cum   sînt   construirea   căminelor   de   ne-   ţia   mea,   un   prim-topitor   era   ra  se  revarsă  către  liniile  din  fa­  —   Nici  nu  te-am  întrebat,  de
                  familişti,   a   liceului   industrial,   a   internatului   ş.a.   Recent   s-au             ţa  cuptorului.  Ajută  un  om  să  du­  unde eşti de loc ?
               ]   deschis lucrările la baza turistică şi sportivă a tinerilor din  un  om  ceva  mai  vîrstnic.  Cor­                           —  Din  Homorod,  de  la  Orăş-
                                                                                                        subţire,
                                                                                                                că  furtunul.  Jetul  de  apă  o  po­
                                                                                     mi-a
                                                                                           spulberat-o.
                                                                                 nel
                                                                                                     E
               l   municipiul Hunedoara, în zona de agrement Cinciş. Organiza-   înalt,   blond,   tuns   şcolăreşte.   toleşte.               tie.
               jj  ţiile U.T.C. din C.S.H., I.C.S.H., I.M.H., I.T.A., F.I.E. au iniţiat  Ochii   lui   au   culoarea   oţelului.   —   Aici  nu  lucrăm,  ca-n  altă   —   Eşti  socotit,  aici,  la  O.S.M.
               ţ   o serie de acţiuni proprii în sprijinul producţiei i decade re­                                                             II,  printre  fruntaşi.  Şi  în  pro­
                  cord, schimburi prelungite, acţiuni pentru economisirea ener-   Pare   adolescent.   Are   însă   un   parte.   Dacă   în   20   de   minute,
               ;• giei, combustibilului, a materiilor şi materialelor.           aer matur, plin de siguranţă.  cînd  se  cere,  n-ai  umblat  iute,   ducţie   şi   în   activitatea   organi­
                                                                                   —   Tatăl  te-a  îndemnat  să  te   s-a   zis.   Trebuie   oameni   ageri.   zaţiilor  de  partid  şi  U.T.C.  Cum
                                           ROMULUS DRAGOŞ                        faci oţelar ?                  Sau  aşa  cum  îi  cu  proba.  N-ai   te simţi ?
                                prim-secretar al Comitetului municipali Hunedoara   —  Nu.  Tata  m-a  adus  la  şcoa­  văzut  în  7  minute  ce  şl  cum,  ai   —   Sînt  mulţi  fruntaşi  la  noi.
                                       al Uniunii Tineretului Comunist           la profesională. In 1961. Am fost  dat peste cap 460 de tone de  Mă simt ca şi ei.
                        Din experienţa organizaţiilor de partid
                       fii conducerea si îndrumarea tineretului
                                                     7
                 Mereu împreună                litic   din   organizaţia   tinerilor   să   —   Cunoaşterea   tinerilor,   a
                                               răspundă   cerinţelor   ridicării   ni­  problemelor   lor,   înţelegerea   a-
                 cu tinerii                    velului   politico-ideologic.   In   a-   cestora,   preocuparea   permanen­
                                                cest  sens  au  fost  numiţi  propa­  tă  pentru  rezolvarea  lor.  Şi  a-
                                               gandişti   dintre   cei   mai   buni   cestea   prin   imprimarea   unui
                  Activitatea  de  conducere  şi  în­                         stil   de   muncă   propriu   biroului
                 drumare   a   organizaţiei   U.T.C.   membri   de   partid.   Ne-am   ocu­  organizaţiei U.T.C.
                                                    şi
                                                       o
                 nr.   2,   bluming-semifabricate,   de   pat,   timpul   facem   în  al   continuare,   —   Care  sînt,  la  dumneavoas­
                                                                     tinerilor.
                                                de
                                                           liber
                 către   organizaţia   de   partid,   se   I-am   sprijinit   în   organizarea   şi   tră,   atributele   unui   asemenea
                 desfăşoară   în   lumina   ideilor   efectuarea   unor   excursii   (Păi-   stil ?
                 reieşite   din   întîlnirea   tovarăşu­  tiniş-Sibiu,   Gura   Zlata   şi   alte­  —   Iniţiativa,  autoritatea  orga­
                 lui   Nicolae   Ceauşescu,   cu   bi­
                 roul  C.C.  al  U.T.C.  şi  biroul  e-   le). Nu   sînt   singurele   direcţii   în   nelor  alese  în  conducerea  orga­
                 xecutiv   al   U.A.S.C.R.   Cu   regu­  care   am   acţionat.   Lucrul   cel   nizaţiei   U.T.C.,   asigurarea   în­
                                                                               deplinirii
                                                                                                    adoptate,
                 laritate.   secretarul,   membrii   bi­  mai   important,   însă,   rămîne   consultarea   hotărîrilor   membrilor
                                                                                          tuturor
                 roului   participă   la   toate   acţiu­  răspunderea   pe   care   o   avem
                 nile   întreprinse   de   tinerii   din   în   pregătirea   tinerilor   pentru   organizaţiei  cu  privire  la  acţiu­  Maximă atenţie la explicaţiile maistrului. Pentru tînărul ucenic,
                 schimbul  B  :  şedinţe  de  birou,   muncă,  pentru  viaţă.  Toţi  comu­  nile preconizate.    o treaptă în însuşirea meseriei.
                 adunări   generale,   activităţi   vo­  niştii   din   organizaţia   noastră   o   —  E  de  ajuns,  în  condiţiile  în
                 luntar   -   patriotice,   învăţămînt   ştiu  şi  nu  pregetă  să  munceas­  care  organizaţiilor  de  partid  li  se
                 politic ş.a.                   că pentru aceasta.             cere   o   activitate   deosebită   în
                  O   dovadă   a   seriozităţii   cu                           îndrumarea   şi   conducerea   or­
                 oare   abordează   tinerii   produc­                          ganizaţiilor U.T.C. ?                         Pentru ce învăţ
                 ţia   este   relevată   de   faptul   că   GHEORGHE STANCIU    —   Pare  că  vă  gîndiţi  că  doar
                 unora   dintre   ei   (Marin   Aniţa,   secretar al organizaţiei   privim,   oarecum   din   afară,   la
                 Iulică  Moreanu,  Nic  Bărbuş,  Sa­    de bază P.C.R. nr. 2,   ce   întreprind   tinerii.   îndruma­  Eu  am  absolvit  două  şcoli  pro­  abordarea  cit  mai  perfectă  a  me­
                 bin  Alba  şi  altora)  li  s-au  în­  bluming-semifabricate  rea,   conducerea   lor   este   asigu­  fesionale,  din   necesităţi  dictate  de   seriei   de   constructor   care,   acum,
                 credinţat   în   procesul   tehnolo­                          rată  şi  de  prezenţa  şi  activita­  producţia   de   construcţii-montaj.   te   solicită   multilateral.   Şi   ca   să
                 gic   posturi   cheie.   In   practica                        tea   comuniştilor   din   organizaţie,   Am  găsit  că  nu  este  de  ajuns.  De   fie  cit  mai  folositor  ce  am  făcut,
                 noastră  de  îndrumare  a  organi­  Către un stil             din  conducerea  ei.  La  fel,  par­  aceea,  în  prezent,  frecventez  cursu­  după  liceu  am  să  urmez  o  şcoa­
                 zaţiei  U.T.C.,  am  adoptat  meto­  de muncă propriu         ticiparea   la   toate   acţiunile   lor   rile   liceului   seral.   Dobîndesc   aici,   lă   de   maiştri.   Fiecare   punct   de
                 da  ca  de  activitatea  unor  tineri                         a   unui   membru   din   birou   în   în   afara   cunoştinţelor   care   îmi   lucru  are  nevoie  de  muncitori  cu
                 —  sub  toate  aspectele  —,  să  se   —  Ce  aveţi  în  vedere  la  în­  timpul   pregătirii,   desfăşurării   slujesc   la   perfecţionarea   profe­  un   nivel   de   pregătire   profesiona­
                 ocupe   permanent   membri   de   drumarea   şi   conducerea   uteciş-   şi finalizării acţiunilor.  sională,   şi   bogate   cunoştinţe   de
                 partid,   cu   experienţă   politică   şi   tilor  din  organizaţia  lotul  _  5,   Cu  toate  acestea,  nu  vrem  ca   cultură generală.  lă  ridicat.  Iată  pentru  ce  mă  pre­
                 profesională.                  şantierul   1,   I.C.S.H.,   tovarăşe   îndrumarea   noastră   să   devină   Lucrez  la  I.C.S  H.  de  mai  mulţi   gătesc.
                  O  altă  direcţie  de  acţiune  a   secretar  de  partid,  Dumitru  Pa-                       ani.  Pregătirea  pe  care  o  fac  îmi
                 fost aceea ca învăţămîntul po­  veloni ?                      dădăceală. Păstrăm proporţiile.  slujeşte  mie,  precum  şl  întreprin­  FLORIAN ŞAPTELEI
                                                                                                                derii. Nu sînt decît trepte către       Şantierul 2, I.C.S.H.
                                                     Participarea - aclul prezenfei active
                    „Dacă n-am crede în rezultatele sale,             pare.  Am  o  zi  pe  săptămînă,  sîmbăta,  în  care  prefer   Poate  că  i-am  primit  în  organizaţie  prea  repede.  Tre­
                                                                      tovărăşia  celor  tineri  ca  mine,  dar  într-o  activitate  folo­  buia,  înainte  de  asta,  să-i  pregătim  mai  bine.  In  general,
                   în scopul său, munca n-ar avea rost“               sitoare,  nu  la  restaurant,  la  care  unii  dintre  noi  fac   accepţia  participării,  la  noi,  e  înţeleasă.  La  adunările
                       Jenica  Pascal,  elevă,  clasa  a  X-a,  Liceul  nr.  1  :  „In   poate  prea  dese  popasuri.  Ce  cer  organizaţiei  U.T.C.  ?   generale  însă  mai  există  reţineri  în  angajarea  dezbate­
                   primul  rînd,  participare  înseamnă  înţelegerea  probleme­  Pentru  mine  personal  nimic.  La  noi  la  şantier  este  o   rilor. Se cere mai multă combativitate.   Doar sîntem
                   lor  organizaţiei,  care  sînt  ele  şi  cum  se  pot  rezolva.   sală,  din  care  putem  face  un  club.  Seara,  după  muncă,   muncitori !“.
                   Apoi,  ea  însăşi,  organizaţia,  este  o  participantă.  Partidul   la un şah, la televizor, colegii mei s-ar simţi bine“.
                   i-a  încredinţat  răspunderi  de  o  supremă,  nobleţe  în  edu­                                       „Avîntul nostru tineresc"
                    carea  revoluţionară  a  tineretului  şi  prin  tot  ceea  ce   „Să-i ajutăm pe cei pe care i-am ales“
                    întreprinde  pregăteşte  viitoarele  nădejdi  ale  ţării.  In                                            Aurora  Imbăruş,  elevă,  anul  II.  Liceul  industrial  me­
                   situaţia  noastră,  a  elevilor  utecişti,  principala  cerere  pe   Aurelia  Sălişteanu,  studentă,  Institutul  de  subingineri,   talurgic  :  „Sună  frumos  cuvîntul  participare.  Conţinutul
                    care  nc-o  formulează  organizaţia  se  îmbină  fericit  cu   secţia  construcţii  :  „E  grea  meseria  de  constructor.  Mai   său  e  însă  şi  mai  frumos.  Nu  supralicităm  nimic  de
                    îndatorirea  fundamentală,  aceea  de  a  învăţa.  înţelegem   ales  pentru  fete.  De  ce  am  ales  şi  am  absolvit  un  liceu   dragul formei.   In  fond,   noi ne propunem, pentru noi.
                    ce  ni  se  cere  şi  nu  dorim  decîc  să  dăm  cît  mai  mult.   de construcţii ? Găseam   că liceul   teoretic nu-mi oferea  Nu pot despărţi a da de a cere. Cînd ştii   ce dai, ştii
                    Uneori  nu  e  uşor,  se  ivesc  greutăţi.  La  o  acţiune  de   ce-mi  doream.  Trebuia  să  aleg  altceva.  Aşa  am  urmat   şi ce să ceri.   Ai simţul   realităţii. Se mai întîmplă şi
                    muncă  patriotică,  prezenţa  a  fost  doar  de  40  la  sută.   liceul de construcţii si apoi am intrat la institut.  altfel.  Sînt  solicitate  de  către  unii  dintre  noi  doar  acti­
                   Pentru  noi,  o  adevărată  problemă.  Mai  ales  că  nu  a  fost   Participare-. Relaţie   cu dublu   sens ! a da, a primi ;  vităţile  recreative.  Şi  acelea,  dacă  se  poate,  organizate  de
                   singulară.  Am  gîndit  că  este  vorba  de  neînţelegere.  O   în  final  —  a  te  integra  în  muncă.  Uneori  şedinţele  nu   alţii. Consider   că  munca   voluntar-patriotică este educa­
                    neînţelegere  a  raportului  între  oe  dai  şi  cît  ceri.  Sîn-   sînt interesante. Şi, în   primul rînd, din   vina noastră.  tivă.  Ai  două  satisfacţii  :  a  utilităţii  şi  a  bucuriei  lucru­
                    tem,  în  şcoală,  o  colectivitate  organizată.  ştim  la  ce   Trebuie să-i ajutăm pe cei pe care i-am ales".  lui  împlinit.  Participarea  depinde  şi  de  ambianţa  co­
                    slujeşte  instruirea  noastră,  ce  înseamnă  în  organizaţia                                         lectivului.  Trebuie  să  ştii  să  te  faci  înţeles.  Dorim  să
                   U.T.C.  unirea  şi  dirijarea  eforturilor.  Trebuie  să  facem                                        ne  confesăm,  să  spunem  ce  simţim  celorlalţi,  să  le  co­
                   în  aşa  fel  ca  asemenea  situaţii  să  nu  se  mai  repete.   „E necesară mai multă combativitate"  municăm  trăirea  noastră.  Cei  mai  mulţi  dintre  noi  dorim
                   Dacă  n-am  crede  în  rezultatele  sale,  în  scopul  său,                                           să  facem  ceva  folositor.  Dăm  organizaţiei  avîntul  nostru
                    munca n-ar avea rost".                                Ioan  Lucaciu,  furnalist  la  secţia  I  a  C.S.H.:  „Orga­  tineresc. Vrem să ne formăm ca oameni".
                                                                      nizaţia  U.T.C.  ne  cere  foarte  multe  şi  e  necesar  să  ne
                   „Pentru mine nu cer nimic organizaţiei"            achităm  de  sarcini.  Se  observă  •  oarecare  delăsare  cînd   Participare  înseamnă,  în  fond.  angajare  deplină  pe
                                                                      exigenţele  slăbesc  —  mă  gîndesc  la  birou.  Am  avut  scă­  frontul  producţiei  şi  al  învăţăturii,  un  act  de  prezenţă
                       Ioan  Rus  —  mecanic,  şantierul  3,  I.C.S.H.:  „înţeleg   deri  în  ce  priveşte  mobilizarea  pentru  acţiunile  voluntar-   activă în muncă, viaţă şi societate.
                   să  particip^la  toate  acţiunile  şi  activităţile  organizaţiei.   patrîotîce. Vorbesc, mai   cu seamă,   de cei nou angajaţi,       Pagină realizată d#
                   Consider  că  şi  frecventarea  liceului  seral  «  tos  partici­  foarte tineri, neobişnuiţi cu disciplina din industrie.              IOAN GABOR
   21   22   23   24   25   26   27   28   29   30   31